Ghid de studiu Farmacologie Clinică anul V

Obiectivele cursului de Farmacologie clinică anul IV şi V Medicină:

Trei topice generale in învăţărea Farmacologiei clinice de către studenţii la Medicină,

anii IV şi V.

• nucleul informaţional constă în informaţii distincte faţă de cele primite în cadrul

cursului de farmacologie generală (basic) – farmacologia aparatelor şi a

sistemelor- farmacologia specială.

• deprinderi “farmacologice” - prin care studenţii la medicină să fie capabili să

prescrie medicamentele după o atentă evaluare a bolnavului.

• competenţe aupra medicamentelor învăţate - să fie capabili să aplice în practică

cunoştiinţele învăţate, să judece în context clinic ţinând cont de criteriile care

trebuie luate în considerare în alegerea unui medicament.

Obiective specifice ale cursului de farmacologie clinică

• principii de farmacocinetică clinică

• principii de monitorizare a terapiei medicamentoase

• principii de prevenire şi management a reacţiilor adverse la medicamente

• principii şi management al intercţiunilor medicamentoase

• prevenirea interacţiunilor medicament-aliment

• aspecte de farmacogenetică şi variabilitate a răspunsului terapeutic

• vârsta şi sexul ca variabile a răspunsului terapeutic

• aspecte particulare a prescrierii medicamentelor la vârstnici

• aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor în pediatrie

• aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la femeile însărcinate şi care

alăptează

• aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la pacienţii cu insuficienţa

hepatică şi renală

• principii de tratament al intoxicaţiilor acute

• procesul introducerii pe piaţă de noi medicamente

• prevenirea erorilor de prescripţie medicală

Obiectivele lucrărilor practice de farmacologie clinică:

- Farmacocinetică - studenţii trebuie să fie capabili să rezolve prompt şi cu acurateţe

probleme obişnuite de farmacocinetică ale pacienţilor, să ştie să adapteze dozele de

încărcare şi respectiv de întreţinere în funcţie de starea clinică şi biologică a pacienţilor,

folosind cunostinţele lor asupra parametrilor farmacocinetici, să ştie să anticipeze

diferenţele interindividuale ale acestor parametri, datorate sexului, geneticii, funcţiei

hepatice şi renale.

- Monitorizarea tratamentului medicamentos: date despre măsurarea concentraţiilor

plasmatice, atunci când este indicat. Abilitatea de a interpreta măsurătorile

concentraţiilor plasmaticeîn contextul ferestrei terapeutice şi ajustărilor necesare.

- Prevenirea studenţilor asupra potenţialului de dezinformare atunci când se iau informaţii

despre un medicament numai din prospecte, colegi, simpozioane sponsorizate de

firmele de mdicamente. Deşi pot fi obţinute astfel informaţii valoroase, studenţii trebuie

să fie capabili să plaseze aceste informaţii în contextul potrivit.

Competenţe şi atitudini

- abordarea echilibrată a prescrierii medicamentelor

- ameliorarea raportului risc/beneficiu pentru fiecare pacient tratat (optimizarea

beneficiului şi minimalizarea riscului)

- abordarea echilibrată a medicamentelor noi introduse pe piaţă

- recunoaşterea reacţiilor adverse ale principalelor grupe terapeutice cu diferenţierea

semnelor şi simptomelor cauzate de boală cu cele produse de medicamente

- interacţiuni medicamentoase: recunoaştere şi anticipare

- recunoaşterea factorilor specifici fiecărui pacientcare condiţionează planul terapeutic

- obţinerea şi interpretarea informaţiilor despre medicamente

- prevenirea şi managementul intoxicaţiilor acute

- recunoaşterea abuzului medicamentos

- abilităţii de comunicare cu pacientul

PROGRAMA ANALITICA ANUL V

1. FARMACOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR (10 ORE)

1.1. Antianginoase.

Ø Nitrovasodilatatoarele

Ø Beta-blocantele ca antianginoase

Ø Antagonistii canalelor de calciu ca antianginoase

Ø Alte medicamente antianginoase

1.2. Vasodilatatoare antiischemice

1.3. Antiaritmice

1.4. Medicamente antihipertensive.

Ø Diureticele ca antihipertensive

Ø Beta - adrenoliticele

Ø Medicamente cu acţiune pe sistemul renină angiotensină aldosteron

Ø Inhibitorii canalelor de calciu

Ø Alfa adrenoliticele

Ø Inhibitori simpatici prin acţiune centrală

Ø Simpaticoplegicele

Ø Medicamente vasodilatatoare

Ø Tratamentul urgenţelor hypertensive

1.5. Antihipotensive

1.6. Medicamente utilizate în tratamentul insuficienţei cardiace

Ø Diureticele în tratamentul insuficienţei cardiace

Ø Inhibitorii sisemului renină - angiotensină - aldosteron în insuficienţa cardiacă.

Ø Vasodilatatoarele în tratamentul insuficienţei cardiace

Ø Beta blocantele în insuficienţa cardiacă

Ø Medicamentele inotrop pozitive

2. FARMACOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR (2 ORE)

2.1. Antitusive

2.2. Expectorante şi mucolitice

2.3. Medicamente antiastmatice

2.4. Medicamente folosite în tratamentul rinitei alergice

2.5. farmacologia surfactantului pulmonar

3. FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOS. (8 ore)

3.1 Sedative şi hipnotice. Anxiolitice.(tranchilizante)

3.2. Neuroleptice

3.3.Antidepresive.

3.4. Miorelaxante centrale şi periferice.

3.5. Antiparkinsoniene.

3.6. Antiepileptice.

3.7. Analeptice cardiorespiratorii şi stimulente medulare. Nootrope.

3.8. Psihozomimetice. Medicamente şi substanţe chimice utilizate abuziv. (Dependenţa

medicamentoasă).

Bibliografie:

1. Anca Dana Buzoianu – Farmacologie, vol II. Ed. Medicală Universitară „Iuliu

Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006.

2. Anca Dana Buzoianu – Farmacologie, vol I. Ed. Medicală Universitară „Iuliu

Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2002

3. V. Stroiescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală, Bucureşti,

2001

4. RA Harvey, PC Champe, MJ Mycek. Pharmacology – 2nd edition. Lippincott Williams

and Wilkins, 2000.

5. Katzung BG. Basic and Clinical Pharmacology (10th edition) - a LANGE medical

book. McGraw Hill, 2007

6. Goodman and Gillman's. The Pharmacological Basis of Therapeutics (11th edition).

McGraw Hill Publishing, 2005.

REGULAMENT DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE ÎN CADRUL

DISCIPLINEI DE FARMACOLOGIE CLINICĂ

Activitatea didactică şi examinarea studenţilor se realizează în conformitate cu

Regulamentul de examinare a studenţilor aprobat în Sedinţa Senatului din 19.07.2008.

Cursuri:

• Studenţii pot participa la cursuri cu seria din care fac parte sau cu o altă serie,

dacă au aprobarea titularilor de curs ai celor 2 serii.

• Prezenţa la curs este obligatorie în procent de 70% (7 cursuri din 10).

• Nu se pot recupera cursurile la care s-a absentat.

• Motivarea absenţelor la curs se poate face numai cu adeverinţă de la Decanat,

dar nu mai mult de 20% din cursuri (2 cursuri dn 10).

Lucrări practice :

• Studenţii au obligaţia să participe la lucrările practice cu seria şi grupa din care

fac parte. Participarea cu alte grupe este posibilă numai cu aprobarea titularului

de curs.

• Intrarea în sala de lucrări se face la ora indicată, studenţii fiind însoţiţi de

asistentul de grupă.

• Pe parcursul lucrărilor practice genţile şi lucrurile personale vor sta în spaţiile

special amenajate şi nu pe bănci sau scaune.

• Nu este permis consumul de alimente şi cafea pe durata lucrărilor practice.

• Nu este permisă folosirea telefoanelor mobile în timpul lucrărilor practice.

• Este obligatorie purtarea halatelor albe la lucrările practice.

• Sunt admise maxim 20% absenţe (2 lucrări din 10). Absenţele trebuie motivate

(adeverinţă de la decanat) şi recuperate.

• Recuperarea absenţelor se face în şedinţe suplimentare stabilite la sfârşitul

fiecărui modul. Motivarea şi recuperarea absenţelor vor fi marcate în catalogul

de grupă de către asistent. La sfârşitul modulului responsabilul de serie va

raporta situaţia absenţelor titularului de curs, care va transmite această situaţie la

decanat.

Evaluarea studenţilor

Evaluarea pe parcursul modulului (10% din nota finală)

o Un test pe parcursul modulului din tematica de curs (anul IV – test sistemul

digestiv şi anul V – test sistemul cardiac).

o Un referat la alegere din temele propuse de studenţi sau de asistentul de grupă.

Titlul referatului trebuie comunicat asistentului de grupă în săptămâna a doua de

activitate didactică. Toate referatele trebuie prezentate succint în faţa colegilor

de grupă (5-7 minute) până la sfârşitul modulului. Referatul tehnoredactat

conform cerinţelor (2-3 pagini) va fi inclus în portofoliu.

o Portofoliul va include referatul şi cazurile clinice pe care studenţii le vor primi

temă şi vor fi rezolvate individual, fiind discutate în şedinţa următoare de lucrări

practice împreună cu asistentul de grupă.

Examenul practic (30% din nota finală)

o Examenul practic se va desfăşura în ziua examenului teoretic sau în zilele

imediat următoare, conform programării. Studenţii se vor prezenta la examenul

practic cu grupa lor, conform programării. Programarea examenului va fi afişată

la sediul disciplinei şi va fi trimisă la secretara de an.

o Sunt admişi la examenul practic doar studenţii care au motivat şi recuperat toate

absenţele până la data examenului.

o Examenul practic va consta în rezolvarea a două cazuri clinice (pacienţi virtuali)

care prezintă patologie studiată pe parcursul modulului sau în anii anteriori şi 2

subiecte din tematica de curs pe care studentul trebuie să le prezinte oral.

o Studenţii care nu au promovat examenul practic pot susţine examenul teoretic,

dar în catalog vor avea nota 4 (patru). Studenţii care promovează examenul

practic, dar nu promovează examenul teoretic vor avea nota de promovare

recunoscută la celelalte prezentări.

Examenul teoretic (60% din nota finală)

o Examenul teoretic se susţine doar la data stabilită, cu seria din care studenţii fac

parte. Susţinerea examenului cu alte serii necesită aprobarea şefului de

disciplină şi înscrierea la secretariatul catedrei, pentu ca studenţii să poată fi

repartizaţi pentru examenul scris şi practic. Repartizarea studenţilor din alte serii

se va afişa la sediul catedrei cu 48 de ore înainte de examen.

o Examenul teoretic se poate susţine o singură dată în cadrul unui modul.

o La examenul teoretic studenţii se vor prezenta cu un act de identitate (carte de

identitate, paşaport, permis de şedere, etc.)

o La intrarea în sala de examen studenţii îşi vor lăsa bagajele şi telefoanele mobile

închise în locuri special amenajate, sub cheie. Nu este permisă intrarea în sala de

examen cu telefon mobil. Prezenţa telefonului mobil asupra studentului în

timpul examenului se consideră tentativă de fraudare.

o Examenul teoretic este exament tip grilă. Va consta din 60 de întrebări cu

răspunsuri unice sau multiple. Răspunsurile corecte vor fi marcate pe hârtia

corespunzătoare. Materialele necesare desfăşurării examenului vor fi primite

(marker negru, gila de examen şi caietul de întrebări).

o Pentru promovarea examenului este necesară nota 5 (cinci). Cei care

promovează examenul teoretic, dar nu promovează examenul practiv vor avea

nota de promovare recunoscută la celelalte prezentări

o Tentativa de fraudare sau fraudarea examenului se sancţionează cu eliminarea

din examen. Se va întocmi proces verbal de constatare, care va fi trimis către

Biroul de Consiliu al Facultăţii, pentru a se lua măsurile necesare conforme cu

regulamentul.

Şef disciplină,

Prof. dr. Buzoianu Anca Dana

MEMBRII DISCIPLINEI DE FARMACOLOGIE, TOXICOLOGIE ŞI

FARMACOLOGIE CLINICĂ

Prof. dr. Buzoianu Anca Dana

Prof. dr. Vlaicu Şandor

Conf dr. Goşa Dana

Şef lucr. Krausz Tibor

Asist. univ. Bocşan Ioana Corina

Asist univ. Militaru Florentina Claudia

Asist univ. Major Zoltan

Asist univ Sabin Octavia

Asist univ. Schiotis Ruxandra

I. MEDICAŢIA ANTIANGINOASĂ

o Angina pectorală - principala manifestare a cardiopatiei ischemice

o Cardiopatia ischemică - tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între

fluxul sanguin coronarian şi necesităţile de oxigen miocardice produs prin

modificări în circulaţia coronară.

o Cauzele cardiopatiei ischemice - organice, funcţionale, mixte

o Clasificarea cardiopatiei ischemice şi manifestările clinice

Obiectivele tratamentului

1. angina pectorală stabilă:

• suprimarea durerii şi reducerea semnelor obiective de ischemie miocardică,

• prevenirea agravării bolii şi apariţiei IMA,

• creşterea speranţei de viaţă.

2. angina instabilă - creşterea fluxului coronarian

3. angina Prinzmetal - împiedicarea vasospasmului coronarian.

Medicaţia antianginoasă - - corectarea dezechilibrului aport - consum de oxigen prin două

modalităţi:

1. Creşterea aportului de O2 prin coronarodilataţie

2. Scăderea consumului de O2 prin:

− ameliorarea condiţiilor hemodinamice de lucru ale inimii (scăderea presarcinii

sau/şi a postsarcinii)

− deprimarea inimii

Medicamentele antianginoase:

1. Nitrovasodilatatoarele

2. Beta - blocantele

3. Antagoniştii canalelor de calciu

1. Nitraţii

- prima linie de tratament în angina pectorală

o Proprietăţi fizico-chimice

o Efecte farmacologice – venodilataţie, arteriodilataţie, coronarodilataţie,

corectarea disfuncţiei endoteliului vascular, efect antispastic, împiedică

remodelarea patologică a miocardului ventricular

o Mecanism de acţiune – eliberare NO

o Farmacocinetică – molecule liposolubile, biodisponibilitatea depinde de preparat

şi de calea de administrare, pe cale orală - prim pasaj hepatic

o Indicaţii – angină pectorală, IMA, unele forme de IC congestivă

o Efecte secundare – cefalee pulsatilă, flushing, hipotensiune ortostatică, toleranţă

şi dependenţă

o Contraindicaţii şi interacţiuni medicamentoase

o Reprezentanţi şi doze –

o Nitroglicerina – comprimate şi soluţii cu acţiune rapidă şi forme

farmaceutice cu debut lent, unguente, preparate transdermice, fiole

pentru administrare injectabilă

o Isosorbit dinitrat – administrare în criză şi profilactic, preparate retard

o Isosorbit mononitrat – metabolit al dinitratului, în tratamentul de fond

o Pentaeritritil tetranitrat – eficienţă mai redusă, în tratamentul de fond

o Molsidomina – structură diferotă, mecanism de acţiune similar cu al

nitraţilor, administrare în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice

o Nicorandilul – proprietăţi coronarodilatatoare şi cardioprotectoare, în

asociere cu alte medicamente în tratamentul de fond al cardiopatiei

ischemice

II. Beta blocantele ca antianginoase

o Mecanismul de acţiune specific în cardiopatia ischemică – scad consumul de

oxigen al miocardului prin blocarea receptorilor beta1

o Indicaţiile specifice în cardiopatia ischemică - postinfarct miocardic acut,

angina pectorală cronică stabilă, asociată cu HTA sau tahiaritmii, angină

instabilă

o Reacţii adverse – bradicardie, hipotensiune, BAV, bronhospasm

o Contraindicaţii – angina Prinzmetal, insuficienţă cardiacă, astm bronşic

o Preparate şi doze – Propranolol, Atenolol, Metoprolol, Bisoprolol, Carvedilol

3. Antagonistii canalelor de calciu ca antianginoase

o Mecanism de acţiune – blocarea canalelor de calciu de tip L

o Efecte farmacologice – vasodilataţie, încetinesc conducerea AV, hipotensor,

antiaritmic

o Clasificarea antagoniştilor de calciu – dihidropiridine, fenilalchilamine şi

benzotiazepine

o Indicaţii în cardiopatia ischemică – toate formele de cardiopatie ischemică,

angină asociată cu tahiaritmii, boli vasculare periferice, HTA

o Reacţii adverse – bradicardie, BAV, insuficienţă cardiacă, flushing, cefalee,

edeme

o Contraindicaţii

o Reprezentanţi şi doze – Nifedipina, Amlodipina, Felodipina, Lacidipina,

Verapamil şi Diltiazem

4. Terapia combinată în cardiopatia ischemică – dubla şi tripla terapie

5. Alte medicamente antianginoase - amiodarona, trimetazidina, terapia mecano-

farmacologică

2. Vasodilatatoare antiischemice

- Medicamente cu actiune vasodilatatoare relativ modesta, limitata la unele teritorii, nu este

insotita de hipotensiune

- Amelioreaza irigatia deficitara la nivelul membrelor si creierului, ameliorează proprietăţile

reologice ale sângelui

- vasodilatatoare antiischemice periferice şi cerebrale

- clasificarea vasodilatatoarelor în funcţie de structura chimică

- reprezentanţi – mecanism de acţiune, indicaţii specifice, doze, modalităţi de administrare,

reacţii adverse, contraindicaţii.

Lucrări practice

o Tratamentul bolii coronariene – profilaxia primară şi secundară

o Tratamentul anginei pectorale stabile – obiectivele tratamentului, tratamentul crizei de

angină, terapia de durată, terapia farmacologică în funcţie de comorbidităţi

o Tratamentul infarctului miocardic acut

o Obiective terapeutice

o Terapia imediată în urgenţă – controlul durerii, terapia antiischemică, terapia cu

fibrinolitice şi antiagregante plachetare

o Terapia de durată postinfarct miocardic

o Simulare pacienţi virtuali – stabilirea planului terapeutic pentru pacienţi în urgenţă şi în

sistem ambulator

o Exerciţii de comunicare - abilitatea de a prezenta pacientului terapia farmacologică

(medicament, reacţii adverse, posibile interacţiuni medicament-medicament şi

medicament-boală şi monitorizarea acestora la domiciliu).

Întrebări

1) Principalele grupe de medicamente

antianginoase sunt:

a) Nitrovasodilatatoarele

b) Inhibitorii enzimei de conversie

c) Diureticele tiazidice

d) Beta-blocantele

e) Antagoniştii canalelor de calciu

Răspuns corect: a,d,e

2) Principalul betablocant utilizat în IMA

este:

a) Propranololul

b) Atenololul

c) Metoprololul

d) Celiprololul

e) Betaxololul

Răspuns corect: c

II. ANTIARITMICE

o Medicamente utilizate profilactic şi curativ în tratamentul aritmiilor cardiace.

o Aritmiile cariace - definite ca şi disfuncţii în formarea şi conducerea impulsului

nervos în miocard

o Clasificare - în funcţie de locul de producere, frecvenţa cardiacă

o Mecanisme fiziopatologice prin care se produc aritmiile cardiace:

1. Postdepolarizarea

2. Reintrarea

3. Automatismul anormal

4. Blocul cardiac

3.1. Blocantele canalelor de sodiu - blocarea canalelor de sodiu voltaj dependente

- interferează cu mecanismul de poartă responsabil de închiderea şi deschiderea canalelor

- efect de stabilizare de membranară de tip chinidinic sau anestezic local

o CHINIDINA - mecanism de acţiune, efecte farmacologice, modificări pe ECG,

indicaţii clinice, reacţii adverse, contraindicaţii, interacţiuni medicamentoase,

administrare

o PROCAINAMIDA – farmacocinetică, reacţii adverse

o DISOPIRAMIDA – proprietăţi specifice, indicaţii, reacţii adverse

o LIDOCAINA – proprietăţi specifice, efecte farmacologice, farmacocinetică,

indicaţii, reacţii adverse

o MEXILETINA, TOCAINIDA, FENITOINA

o FLECAINIDA – efecte farmacologice, indicaţii farmacologice, reacţii adverse

o PROPAFENONA

3.2 Beta blocantele ca şi antiaritmice – mecanism de acţiune antiaritmic, indicaţii

3.3. Blocantele canalelor de potasiu

- Blochează canalele de K+ - scade efluxul ionilor de potasiu în timpul repolarizării.

- Prelungesc durata potenţialului de acţiune, fără să modifice faza 0 a depolarizării sau

potenţialul de repaus.

- Creşte perioada refractară efectivă.

o SOTALOL – efecte farmacologice, indicaţii, reacţii adverse

o BRETILIU – efecte farmacologice, indicaţii, reacţii adverse

o IBUTILIDA, DOFETILIDA

o AMIODARONA - efecte farmacologice, farmacocinetică, indicaţii, reacţii

adverse, contraindicaţii, interacţiuni medicamentoase, modalităţi de

administrare, doze

3.4 Blocantele canalelor de calciu

- scad influxul ionilor de calciu - scade viteza depolarizării lente diastolice (faza 4).

- scade conducerea în ţesuturile dependente de influxul de calciu - NAV

o VERAPAMIL – efecte farmacologice, indicaţii în aritmii, administrare,

contraindicaţii

o DILTIAZEM, GALOPAMIL

3.5. Alte antiaritmice – mecanisme de acţiune diferite

o DIGOXINA

o ADENOZINA

o SULFATUL DE MAGNEZIU

Lucrări practice

o Tratamentul artimiilor supraventriculare – tratamentul acut şi cronic

o Tratamentul fibrilaţiei atriale

Ø Obiective terapeutice

Ø Conversia la ritm sinusal

Ø Menţinerea ritmului sinusal

Ø Profilaxia complicaţiilor şi a apariţiei fibrilaţiei atriale

o Tratamentul aritmiilor ventriculare

o Simulare pacient virtual – stabilirea terapiei farmacologice în cazul unui pacient

cu fibrilaţie atrială, fluter atrial, extrasistole atriale, extrasistole ventriculare,

TPSV

Întrebări

1. Medicamentele de elecţie pentru

tratamentul TPSV sunt:

a) Adenozina

b) Lidocaina

c) Atropina

d) Verapamil

e) Flecainida

Răspuns corect: a,d

2. Amiodarona poate da următoarele

reacţii adverse:

a) Fibroză pulmonară interstiţială

b) Diaree

c) Hiperpotasemie

d) Colorarea pielii în galben, datorită

acumulării iodului în tegument

e) Hipertiroidism

Răspuns corect: a,d,e

III. MEDICAŢIA ANTIHIPERTENSIVĂ

- hipertensiunea arterială (HTA) - creştere persistentă a tensiunii arteriale sistolice şi

diastolice peste valorile de 140/90 mmHg

- cea mai frecventă dintre bolile cardiovasculare

- importantă problemă de sănătate publică.

3.1. Controlul bolii hipertensive

− corectarea factorilor de risc

− intervenţia asupra mecanismelor de producere a HTA

− corectarea tulburărilor hemodinamice prezente

3.2. Tratamentul nefarmacologic - indicat la valori tensionale cuprinse între 85-95

mmHg şi la pacienţii cu HTA labilă

3.3. Obiectivele tratamentului farmacologic

Ø primar – reducerea pe termen lung a riscului de morbiditate şi mortalitate

cardiovasculară

o scăderea TA la valori - ţintă diferenţiate în raport de prezenţa sau absenţa

altor factori de risc asociaţi

o controlul factorilor de risc reversibili

Ø evitarea complicaţiilor directe ale bolii

3.4. Clasificarea medicamentelor antihipertensive - după mecanismul de acţiune

3.4.1. Diureticele ca antihipertensive - medicamente de primă linie în tratamentul

HTA, scad morbiditatea şi mortalitatea prin boli cardiovasculare - ALLHAT Study

o Diureticele tiazidice –

o efecte farmacologice – efect antihipertensiv de intensitate slabă, scade

rezistenţa vasculară periferică în tratament cronic

o indicaţii în HTA – pacienţi vârstnici, rasa neagră, pacienţi cu Hta şi

insuficienţă cardiacă

o reacţii adverse – efecte metabolice, hipopotasemie

o contraindicaţii - insuficienţă renală cu clearance sub 30 ml/min

o preparate şi doze – Hidroclorotiazida, Clortalidona

- Indapamida - efect vasodilatator, efecte metabolice

reduse

o Diureticele de ansă –

o efect antihipertensiv - rapid şi intens

o indicaţii în HTA – pacienţi cu insuficienţă renală, care nu răspund la

tiazide

o reacţii adverse – mai severe

o reprezentanţi şi doze – Furosemid, Torasemid

o Diureticele economisitoare de potasiu – combinaţii

o Diuretice antialdosteronice – spironolactona şi eplerenona în HTA

Interacţiunile medicamentoase ale diureticelor

3.4.2. Beta adrenolitice - situate în prima linie de tratament antihipertensiv,

eficacitate în tratamentul HTA, cardiopatia ischemică, aritmii

o Mecanism de acţiune – blocare competitivă şi reversibilă a receptorilor beta

o Clasificare – după afinitatea şi acţiunea pe receptorii beta

o Efecte farmacologice – efecte cardiace, efecte asupra TA, efecte asupra

aparatului respirator, asupra ochiului şi SNC, efecte metabolice, efecte

specifice nelegate de receptorul beta

o Farmacocinetică - preparate liposolubile şi hidrosolubile

o Reacţii adverse - declanşarea insuficienţei cardiace, bradicardie, BAV,

bronhospasm, reacţii nervos centrale, reacţii metabolice, fenomene de rebound

o Intoxicaţia acută cu beta blocante

o Indicaţii clinice – HTA (tineri, cu activitate reninică crescută, cu tahicardie

asociată), cardiopatie ischemică, tahiartimii supra sau ventriculare,

feocromocitom, hipertiroidism

o Contraindicaţii - angina Prinzmetal, insuficienţă cardiacă, astm bronşic

o Reprezentanţi

o beta adrenolitce selective – Atenolol, Metoprolol, Nebivolol,

Bisoprolol, Celiprolol, Betaxolol, Esmolol

o beta adrenolitce neselective – Propranolol, Sotalol, Carvedilol,

Pindolol, Nadolol,

3.4.3. Inhibitorii enzimei de conversie

- IEC acţionează asupra sistemului renină-angiotensină de tip endocrin şi paracrin

- scade cantitatea de angiotensină II - reduc vasoconstricţie arterială directă şi indirectă şi

creşterea secreţiei de aldosteron

o Mecanism de acţiune - inhibarea sintezei de angiotensină II plasmatică şi

tisulară, acumularea de bradikinină, eliberarea de NO

o Clasificare – după structura chimică

o Efecte farmacologice – Scad TA crescută, efect protector vascular,

ameliorează performanţele cardiace, efect protector miocardic, împiedică

remodelarea patologică a miocardului ventricular

o Indicaţii clinice – toate formele de HTA, în monoterapie sau terapie asociată,

post IMA, insuficienţă cardiacă

o Reacţii adverse - dependente de efectele farmacodinamice şi dependente de

moleculă

o Contraindicaţii

o Interacţiuni medicamentoase

o Reprezentanţi şi doze – Captopril, Zofenopril, Enalapril, Lisinopril,

Perindopril, Ramipril, Trandolapril, Fosinopril

3.4.4. Antagoniştii receptorilor pentru angiotensina II (sartanii)

o Receptorii pentru ATII - receptorii de tip I şi receptorii de tip II

o Mecanism de acţiune - blochează competitiv receptorii specifici pentru AT II

de tip 1

o Efecte farmacologice – inhibă efectele angiotensinei II

o Reacţii adverse – dependente de inhibiţia efectelor ATII şi dependente de

moleculă

o Indicaţii – HTA formă medie severă

o Contraindicaţii - sarcină

o Reprezentanţi şi doze – Losartan, Valsartan, Irbesartan, Telmisartan,

Irbesartan

3.4.5. Blocantele canalelor de calciu

- blocarea influxului intracelular al ionilor de calciu prin canalele membranare lente

voltaj-dependente. - interferează cu numeroase procese fiziologice şi fiziopatologice

o Mecanism de acţiune - interacţionează cu proteinele de la nivelul canalelor de

calciu de tip L.

o Clasificare – în funcţie de structura chimică - dihidropiridine, fenilalchilamine şi

benzotiazepine

o Farmacocinetică

o Efecte farmacologice – efecte hemodinamice, efecte asupra cordului, efect

natriuretic, antiaterosclerotic

o Indicaţii clinice – în HTA, alte indicaţii

o Reacţii adverse – prin exagerarea farmacologice şi efecte dependente de moleculă

o Interacţiuni medicamentoase

o Reprezentanţi şi doze – Nifedipina, Amlodipina, Felodipina, Lacidipina,

Lecarnidipina, Nitrendipina, Diltiazem, Verapamil

3.4.6. Alfa adrenolitice

- medicamente care blochează receptorii α adrenergici şi efectele α ale

adrenomimeticelor

o Efecte farmacologice – efecte cardiovasculare

o Prazosin - indicaţii terapeutice, reacţii adverse (fenomenul primei doze, alte

efecte secundare)

o Doxazosin, Terazosin

3.4.7. Inhibitori simpatici centrali

o CLONIDINA – efecte farmacologice, mecanism de acţiune, indicaţii, reacţii

adverse, contraindicaţii

o MOXONIDINA

o METIL DOPA - efecte farmacologice, mecanism de acţiune, indicaţii, reacţii

adverse, contraindicaţii

3.4.8. Vasodilatatoare directe

o HIDRLAZINA ŞI DIHIDRALAZINA

• Efecte farmacologice – scăderea TA diastolice, efect direct asupra

musculaturii netede

• Reacţii adverse – exagerarea efectelor farmacologice şi efecte imunologice

• Indicaţii – HTA severă, insuficienţă cardiacă congestivă

• Contraindicaţii

o MINOXIDIL

o NITROPRUSIAT DE SODIU

Lucrări practice

• Stabilirea obiectivelor terapeutice

• Clasificarea HTA şi stadializarea riscului

• Principii de tratament farmacologic – alegerea terapiei în funcţie de severitatea

bolii, în funcţie de vârstă, de stilul de viaţă, asocieri medicamentoase posibile

• Interacţiuni medicament boală

• Rezistenţa la terapia farmacologică

• Simulare pacienţi virtuali – stabilirea planului terapeutic pentru pacienţi cu HTA

în urgenţă şi în sistem ambulator

• Exerciţii de comunicare - abilitatea de a prezenta pacientului terapia

farmacologică (medicament, reacţii adverse, posibile interacţiuni medicament-

medicament şi medicament-boală şi monitorizarea acestora la domiciliu).

Întrebări

1. In cursul tratamentului cu IECA pot să

apară următoarele efecte secundare

dependente de efectul farmacodinamic:

a) Greaţa, diaree

b) Disgeuzie

c) Tuse seacă

d) Insuficienţă renală funcţională în caz

de stenoză bilaterală de arteră renală

e) Hipotensiune cu hiperreninemie

Răspuns corect: d,e

2. Alegeţi antagoniştii receptorilor

pentru angiotensina II:

a) Lisinopril

b) Losartan

c) Sirolimus

d) Quinapril

e) Candesartan

Răspuns corect: b,e

IV. MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL INSUFICIENŢEI

CARDIACE

- Insuficienţa cardiacă congestivă (IC) = debitul cardiac scăzut nu poate asigura

oxigenarea corespunzătoare a ţesuturilor sau aceasta se realizează cu o presiune de

umplere crescută

- Evolutie progresiva – reducerea treptata a performantei cardiace, punctata de episoade

de decompensare acuta necesitand spitalizare

4.1. Cauzele producerii insuficienţei cardiace

4.2. Semne şi simptome

4.3. Fiziopatologia insuficienţei cardiace

• Disfuncţie ventriculară

• Factorii care determină performanţa cardiacă

• Adaptare neurohormonală

• Conceptul de boală cardio-vasculară

4.4. Obiectivele tratamentului farmacologic în insuficienţa cardiacă

• corectarea tulburărilor hemodinamice

• ameliorarea simptomatologiei

• îmbunătăţirea calităţii vieţii bolnavului

• întârzierea apariţiei şi progresiei disfuncţiei ventriculare

• prelungirea vieţii pacientului

4.5 Clasificarea IC – clasificarea NYHA

4.6. Clase de medicamente disponibile:

A) Medicamente inotrop pozitive

B) Diuretice

C) Vasodilatatoarele

4.6.1. Diureticele în IC

• Efecte farmacologice – cresc performanţa cardiacă, nu scad mortalitatea în IC

o Diureticele de ansă – Furosemidul, Bumetanida

o Diureticele tiazidice

o Diureticele care economisesc potasiul

o Diureticele antialdosteronice – Spironolactona

• Rezistenţa la tratamentul diuretic în IC

• Monitorizarea tratamentului diuretic în IC

4.6.2. Inhibitorii enzimei de conversie

o Efecte farmacodinamice - scad activitatea sistemului nervos simpatic şi

potenţează efectele diureticelor la bolnavii cu IC, vasodilataţie predominant

arteriolară, efect de protecţie vasculară

o Indicaţii clinice - prima linie de tratament la toţi pacienţii cu disfuncţie

ventriculară sistolică

o Principiile terapiei cu IECA în IC şi monitorizarea tratamentului

o Reacţii adverse, contraindicaţii

o Reprezentanţi şi doze

4.6.3. Antagoniştii receptorilor pentru angiotensină – sartanii

4.6.4. Vasodilatatoarele în tratamentul IC

o Nitrovasodilatatoare

o Hidralazina

4.6.5. Beta blocantele în insuficienţa cardiacă

o Mecanismul de acţiune în IC

o Indicaţii terapeutice

o Precauţii

o Contraindicaţii

o Preparate şi doze utilizate în IC

4.6.6. Medicamente inotrop pozitive.

- Digitalicele

o Structură chimică – relaţia structură activitate

o Efecte farmacologice – efecte cardiace şi extracardiace

o Efecte pe ECG

o Mecanism de acţiune

o Farmacocinetică

o Administrare – digitalizare rapidă şi lentă, doză de întreţinere

o Indicaţii clinice – IC, aritmii cardiace

o Contraindicaţii

o Preparate şi doze

- Inhibitorii de fosfodiesterază

o Teofilina

o Inamrinona şi Milrinona

- Agoniştii adrenergici şi dopaminergici

o Dopamina – efecte dependente de doză, indicaţii clinice, reacţii adverse,

contraindicaţii, preparate

o Dobutamina –efecte farmacologice, indicaţii, reacţii adverse, contraindicaţii, doze

Lucrări practice

o Stabilirea obiectivelor terapeutice şi analiza modalităţilor de realizare a acestora

o Intoxicaţia digitalică

o Tratamentul edemului pulmonar acut

o Simulare pacienţi virtuali – stabilirea planului terapeutic pentru pacienţi cu IC

congestivă în urgenţă şi terapia la domiciliu

o Exerciţii de comunicare - abilitatea de a prezenta pacientului terapia

farmacologică (medicament, reacţii adverse, posibile interacţiuni medicament-

medicament şi medicament-boală şi monitorizarea acestora la domiciliu).

Întrebări:

1. Care din următoarele beta-adrenolitice

se pot utiliza în insuficieşta cardiacă:

a) Propranololul

b) Metoprololul

c) Bisoprololul

d) Carvedilolul

e) Nebivololul

Răspuns corect: b,c,d,e

2. Medicamentele inotrop pozitive

folosite în insuficienţa cardiacă sunt:

a) Blocantele canalelor de Na

b) Derivaţii de prostaglandine

c) Inhibitorii fosfodiesterazei

d) Alcaloizii din Vinca minor

e) Agoniştii adrenergici

Răspuns corect: c,e

V. DIURETICE

- diuretice saluretice – medicamente care determină eliminarea unei urini abundente,

bogate în sare

- majoritatea diureticelor – inhibă reasorbţia tubulară a clorurii de sodiu

- inhiba direct sau indirect reabsorbtia Na+ si Cl-

o interactiune cu proteine transportoare membranare – tiazide, furosemida

o actiune pe receptorii specifici pentru aldosterona – spironolactona

o inhibitia carboanhidrazei – acetazolamida

- Clasificarea diureticelor – în funcţie de mecanismul de acţiune

1. Diuretice tiazide

o Structură chimică - sulfonamide benzotiadiazinice

o Efecte farmacologice - actiune moderată, durabilaă

o Mecanism de acţiune - inhibă mecanismul co-transportor la nivelul tubului

contort distal pentru Na+, stimulează sistemul co-transportor pentru calciu

o Farmacocinetică

o Indicaţii – retenţie hidrosalină, HTA, diabet insipid nefrogen

o Reacţii adverse – dezechilibre hidroelectrolitice, efecte metabolice, reacţii

alergice

o Contraindicaţii

o Interacţiuni medicamentoase

o Reprezentanţi şi doze

2. Diuretice de ansă

o Structură chimică - compuşi cu nucleu sulfonamidbenzoic şi cu nucleu

ariloxiacetic

o Mecanism de acţiune - inhibă sistemul co-transportor Na+, K+, 2 Cl- la nivelul

ansei Henle, porţiunea ascendentă

o Efecte farmacologice - efect de intensitate mare, creşterea diurezei şi în condiţiile

unei filtrări glomerulare scăzute

o Diuretice de ansă de tipul furosemidului

- Farmacocinetică

- Indicaţii – toate tipurile de edeme, HTA, IC, edem pulmonar acut

- Mod de administrare şi doze – oral şi injectabil

- Reacţii adverse – dezechilibre hidroelectrolitice, efecte metabolice,

surditate

- Contraindicaţii

- Interacţiuni medicamentoase

- Reprezentanţi şi doze

o Acidul etacrinic

3. Diuretice care economisesc potasiul

3.1. Antagonişti competitivi ai receptorilor pentru aldosteron – spironolactona

o Efecte farmacologice - acţiune diuretică relativ slabă, condiţionată de prezenţa

aldosteronului

o Mecanism de acţiune - legare de receptorii citoplasmici specifici pentru

mineralocorticoizi

o Farmacocinetică

o Indicaţii – edeme cu hiperaldosteronism, IC, hiperaldosteronism primar, situaţii

clinice particulare

o Efecte adverse – hiperpotasemie, efecte antiandrogenice

o Contraindicaţii şi interacţiuni medicamentoase – asocierea cu IECA, săruri de

potasiu

o Canrenona şi Canrenonatul de potasiu

3.2 Diuretice antialdosteronice

o Amilorid – mecansim de acţiune, indicaţii, reacţii adverse

o Triamteren - mecansim de acţiune, indicaţii, reacţii adverse

4. Diuretice osmotice. Manitolul

o Mecanism de acţiune - filtrează glomerular şi rămâne în urină unde reţine

echivalentul osmotic de apă

o Indicaţii terapeutice – anurie, intoxicaţii acute medicamentoase, edem cerebral

o Reacţii adverse, contraindicaţii

Lucrări practice

o Stabilirea obiectivelor terapeutice şi analiza modalităţilor de realizare a acestora

o Exerciţii de comunicare - abilitatea de a prezenta pacientului terapia

farmacologică (medicament, reacţii adverse, posibile interacţiuni medicament-

medicament şi medicament-boală şi monitorizarea acestora la domiciliu).

Întrebări:

1. La un pacient hipertensiv tratat cu

Hidroclorotiazidă pot apărea următoarele

reacţii adverse:

a) Hiperglicemie

b) Hipoglicemie

c) Hipercalcemie

d) Disfuncţii sexuale

e) Hipocalcemie

Răspuns corect: a,c

2. Care din medicamentele de mai jos

sunt diuretice economisitoare de K?

a) Spironolactona

b) Furosemid

c) Triamteren

d) Amilorid

e) Indapamida

Răspuns corect: a,c,d,

VI. APARATUL RESPIRATOR

VI.1. TERAPIA ASTMULUI BRONŞIC

Astmul bronşic - boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii caracterizată prin

hiperreactivitate bronşică la o multitudine de stimuli.

6.1.1. Obiectivele tratamentului antiastmatic

o Menţinerea unei funcţii pulmonare cât mai apropiată de normal, astfel încât

activitatea pacientului să se poată desfăşura în condiţii normale (inclusiv efort

fizic).

o Prevenirea apariţiei simptomelor cronice supărătoare (tuse sau dispnee

nocturnă, matinală sau după efort).

o Prevenirea apariţiei crizelor de astm

o Evitarea efectelor adverse ale medicatiei antiastmatice

6.1.2. Principii generale de tratament

o Astmul bronşic - boală cronică cu exacerbări acute (crize).

o Tratamentul vizează controlul simptomelor, prevenirea crizelor şi reducerea

inflamaţiei cronice.

o Maximă importanţă: prevenirea crizelor de astm.

6.1.3. Clasificarea medicaţiei antiastmatice

o Farmacologică

A) Medicaţia bronhodilatatoare

B) Medicamente antiinflamatoare

o Clinică

§ Medicamente pt tratamentul crizei

§ Medicamente pt tratamentul de fond

6.1.3.1. Beta2 adrenomimeticele

- prima linie de tratament în tratamentul crizei

o Clasificare – după acţiunea pe receptorii beta şi după durata de acţiune

o Efecte farmcologice – efect bronhodilatator rapid, inhibă funcţia celulelor

inflamatorii, stimulează clearance-ul muco-ciliar

o Mecanism de acţiune – stimularea receptorilor beta, mecanism de down-

regulation

o Farmcocinetică – administrare inhalatorie, injectabilă, orală

o Indicaţii clinice – astm bronşic, BPOC

o Reacţii adverse

o Reprezentanţi

- Beta adrenomimetice cu durată scurtă de acţiune – Salbutamol,

Terbutalină, Fenoterol

- Beta adrenomimetice cu durată lungă de acţiune – Salmeterol, Formoterol

6.1.3.2. M-colinolitice antiastmatice

o Mecanism de acţiune – blocarea receptorilor M1 şi m3

o Efecte farmacologice – bronhodilatator

o Indicaţii – astm bronşic, BPOC

o Reacţii adverse

o Administrare – inhalatorie, intranazală

o Reprezentanţi – Bromura de ipratropium, tiotropium, oxitropium

6.1.3.3. Metilxantine

o Structură chimică, origine

o Mecanism de acţiune – inhibiţia fosfodiesterazelor, antagonist receptori pentru

adenozină, activarea histon-deacetilazelor nucleare

o Efecte farmacologice – efecte nervos centrale, efecte periferice, efect

antiinflamator

o Farmacocinetică – administrare orală sau injectabilă, factori care influenţează

eliminarea teofilinei

o Indicaţii – astm bronşic, apneea prematurilor

o Reacţii adverse – toxicitate acută şi cronică

o Contraindicaţii

o Preparate şi doze – teofilina şi aminofilina

6.1.3.4. Glucocorticoizi

- medicaţia de primă linie pentru tratamentul de fond în toate formele de astm bronşic.

o Mecanism de acţiune

o Efecte farmacologice – efect antiinflamator, modularea acţiunii receptorilor beta

o Indicaţii

o Reacţii adverse

o Reprezentanţi şi doze

- Preparate cu administrare inhalatorie

- Preparate cu administrare orală

- Preparate cu administrare injectabilă

6.1.3.5. Inhibitorii degranulării mastocitare

- Cromoglicatul disodic - antiinflamator nesteroidian, folosit pentru prevenirea

crizelor de astm bronşic

o Mecanism de acţiune - inhibă eliberarea mediatorilor inflamatori din

granulele mastocitelor, stabilizând membrana mastocitară

o Indicaţii clinice – astm bronşic, rinita alergică, conjunctivita alergică

o Reacţii adverse

- Nedocromilul sodic

- Ketotifen

6.1.3.6 Modificatorii de leucotriene

- Antagonişti ai receptorilor pentru leucotriene – montelukast, zafirlukast,

pranlukast

- Inhibitorii sintezei leucotrienelor - zileuton

6.1.3.7. Terapia antiIgE. Omalizumab

o Structura chimică

o Indicaţii clinice

o Reacţii adverse

6.1.3.8. Antihistaminice H1 în astmul bronşic – eficacitate discutabilă în astm

6.1.3.9. Alternative terapeutice

VI.2 Tratamentul rinitei alergice

6.2.1. Glucocorticoizi topici – indicaţii, reacţii adverse, reprezentanţi

6.2.2. Antihistaminice H1 - indicaţii, reacţii adverse, reprezentanţi, administrare locală şi

sistemică

6.2.3. Inhibitorii degranulării mastocitare

6.2.4. M- colinolitice

VI. 3 Antitusive

- medicamente capabile să inhibe reflexul de tuse

- se indică numai în tusea seacă, iritativă

6.3.1. Opioide

o Indicaţii – cazuri speciale, pentru efect antitusiv asociat celui analgezic

o Reacţii adverse

o Reprezentanţi

- Codeina – antitusivul etalon, efect prezent la doze mici

- Dextrometrofan – nu acţionează pe receptorii opioizi, potenţă similară

codeinei

- Folcodina – derivat de codeină, cu eficacitate superioară acesteia

6.3.2. Derivaţi non-opioizi

o Oxeladina – compus de sinteză, cu acţiune centrală, nu provoacă dependenţă

o Levodropropizina

VI.4. Expectorante şi mucolitice

o Clasificare – după mecanimul de acţiune

- expectorantele secreto-stimulante

- mucoliticele

o Indicaţii

o Reprezentanţi

- Secretostimulante - săruri de amoniu, ioduri

- Secretolitice

§ Acetilcisteina – mecanism de acţiune, indicaţii, mod de

administrare, doze, reacţii adverse, contraindicaţii

§ Erdosteina

§ Bromhexina – indicaţii, mod de administrare şi doze, reacţii

adverse

§ Ambroxol – efecte farmacologice, indicaţii, mod de administrare,

doze,

§ Enzimele proteolitice

§ Agenţi tensioactivi şi hidratanţi

Lucrări practice

1. Căi de administrare în bolile respiratorii –

§ Calea inhalatorie - avantaje şi dezavantaje, dispositive de administrare, reguli de

administrare

§ Calea orală

§ Calea injectabilă

2. Tratamentul astmului bronşic

§ Definirea obiectivelor terapeutice

§ Nivele de control ale astmului bronşic

§ Factori care determină non-complianţa pacienţilorâ

§ Terapia în trepte a astmului bronşic

§ Trtamentul crizei de astm bronşic

§ Tratamentul în situaţii clinice particulare

3. Simulare pacienţi virtuali – stabilirea planului terapeutic pentru pacienţi cu astm

bronşic şi rinită alergică, pacienţi cu BPOC.

Întrebări:

1. Reacţiile adverse ale

glucocorticoizilor inhalatori includ:

a) diabet zaharat

b) hipotensiune arterială

c) candidoză bucală

d) disfonie

e) creşterea densităţii osoase

Răspuns corect: c,d

2. Medicamentul de elecţie în criza de

astm bronşic este:

a) Miofilin

b) Salbutamol

c) Bromura de ipratropiu

d) Teofilin

e) Salmeterol

Răspuns corect: b

7. MEDICAMENTE ANTIEPILEPTICE.

Epilepsia - crize convulsive recurente, datorate unor descărcări neuronale repetitive,

paroxistice ale unor neuroni corticali / subcorticali

Crizele epileptice

l parţiale

• simple

• complexe

l generalizate

• tonico-clonice

• absenţe generalizate

• mioclonice

• akinetice

Bazele neurochimice ale descărcărilor neuronale anormale

Descărcările epileptice repetate - degenerescenţa şi moartea neuronilor

Mecanismul de acţiune al medicamentelor antiepileptice

1. Creşterea inhibiţiei GABA – ergice

2. Blocarea canalelor de Na

3. Blocarea canalelor de calciu

Reprezentanţi

Generaţia veche:

§ CARBAMAZEPINA,

§ FENITOINA,

§ ACIDUL VALPROIC,

§ FENOBARBITAL,

§ BENZODIAZEPINE: cclloonnaazzeeppaamm,, ddiiaazzeeppaamm,, lloorraazzeeppaamm,, cclloobbaazzaamm

Generaţia nouă:

§ GGAABBAAPPEENNTTIINN,

§§ LLAAMMOOTTRRIIGGIINNAA,,

§§ TTOOPPIIRRAAMMAATT

8. MEDICAMENTE ANTIPARKINSONIENE.

oo bbooaallaa PPaarrkkiinnssoonn şşii îînn aallttee ttuullbbuurrăărrii mmoottoorriiii eexxttrraappiirraammiiddaallee

oo bbooaallaa PPaarrkkiinnssoonn -- bbooaallăă ddeeggeenneerraattiivvăă aa ggaanngglliioonniilloorr bbaazzaallii

oo ddeezzeecchhiilliibbrruu îînnttrree nneeuurroottrraannssmmiiţţăăttoorriiii cceerreebbrraallii -- ssccaaddee mmeeddiiaaţţiiaa

ddooppaammiinneerrggiiccăă şşii ccrreessttee cceeaa ccoolliinneerrggiiccăă

MMeeddiiccaaţţiiaa aannttiippaarrkkiinnssoonniiaannăă

AA)) AAnnttiippaarrkkiinnssoonniieennee ddooppaammiinneerrggiiccee

BB)) AAnnttiippaarrkkiinnssoonniieennee aannttiiccoolliinneerrggiiccee

88..11.. LLEEVVOODDOOPPAA

oo pprreeccuurrssoorruull mmeettaabboolliicc aall ddooppaammiinneeii

oo iinnfflluueennţţeeaazzăă mmaaii aalleess rriiggiiddiittaatteeaa şşii bbrraaddiikkiinneezziiaa

oo pprroommeeddiiccaammeenntt -- eeffeecctteellee ssaallee tteerraappeeuuttiiccee aappaarr dduuppăă ttrraannssffoorrmmaarreeaa îînn ddooppaammiinnăă

PPrreeppaarraattee

•• MMAADDOOPPAARR++ -- lleevvooddooppaa ++ bbeennsseerraazziiddăă,, rraapp 44::11

•• NNAAKKOOMM®®,, SSIINNEEMMEETT®® -- lleevvooddooppaa şşii ccaarrbbiiddooppaa,, rraappoorrtt 1100::11

RReeaaccţţiiii aaddvveerrssee -- ddiisskkiinneezziiii ((5500%%)),, ggrreeţţuurrii,, vvoommăă,, dduurreerrii eeppiiggaassttrriiccee,, ccoonnssttiippaaţţiiee,,

hhiippootteennssiiuunnee aarrtteerriiaallăă oorrttoossttaattiiccăă,, aarriittmmiiii,, aammeeţţeellii,, ccoonnffuuzziiee,, ssttăărrii ppaarraannooiiddee,, hhaalluucciinnaaţţiiii,,

fflluuccttuuaaţţiiii mmaarrii aallee ssttăărriiii bboollnnaavvuulluuii -- ““ffeennoommeennuull oonn--ooffff ““..

CCoonnttrraaiinnddiiccaaţţiiii -- bboollii ccaarrddiioovvaassccuullaarree ggrraavvee,, ppssiihhoozzee sseevveerree,, mmeellaannoomm mmaalliiggnn

•• nnuu ssee aassoocciiaazzăă rreeggiimm bbooggaatt îînn pprrootteeiinnee

•• nnuu ssee aassoocciiaazzăă ccuu IIMMAAOO -- ccrriizzee hhiippeerrtteennssiivvee ffooaarrttee sseevveerree..

8.2. AGONISTI DOPAMINERGICI

8.2.1. BBRROOMMOOCCRRIIPPTTIINNAA

•• EEffeeccttee ffaarrmmaaccoollooggiiccee -- pprroopprriieettăăţţii aannttiippaarrkkiinnssoonniieennee,, iinnhhiibbăă sseeccrreeţţiiaa ddee pprroollaaccttiinnăă

-- ssiinnddrroommuull aammeennoorreeee--ggaallaaccttoorreeee

•• RReeaaccţţiiii aaddvveerrssee:: ggrreeţţuurrii,, vvăărrssăăttuurrii,, ffeennoommeenn RRaayynnaauudd,, ttuullbbuurrăărrii ppssiihhiiccee,,

hhiippootteennssiiuunnee oorrttoossttaattiiccăă..

•• CCoonnttrraaiinnddiiccaaţţiiii:: ppssiihhoozzee,, ppaarrkkiinnssoonniissmm pprroodduuss ddee nneeuurroolleeppttiiccee

8.2.2. Ropinirol, Pramipexol

88..22..33.. SSEELLEEGGIILLIINNAA

•• iinnhhiibbiittoorr sseelleeccttiivv aall MMAAOO –– BB ddiinn ccrreeiieerr

RReeaaccţţiiii aaddvveerrssee

•• ccrreeşşttee ffrreeccvveennţţaa şşii iinntteennssiittaatteeaa uunnoorr rreeaaccţţiiii aaddvveerrssee llaa lleevvooddooppaa -- ddiisskkiinneezziiii,, ggrreeaaţţăă,,

hhiippootteennssiiuunnee aarrtteerriiaallăă oorrttoossttaattiiccăă

88..22..44.. IInnhhiibbiittoorrii CCOOMMTT -- TTOOLLCCAAPPOONNAA,, EENNTTAACCAAPPOONNAA

88..22..55.. AAMMAANNTTAADDIINNAA -- eeffeeccttee aannttiippaarrkkiinnssoonniieennee pprriinnttrr--uunn mmeeccaanniissmm iinnccoommpplleett eelluucciiddaatt

88..33.. MM--CCOOLLIINNOOLLIITTIICCEELLEE

IInnddiiccaaţţiiii

•• ffoorrmmee iinncciippiieennttee ddee ppaarrkkiinnssoonniissmm ccuu pprreeddoommiinnaannttaa hhiippeerrttoonniieeii

•• ppaarrkkiinnssoonniissmm pprroovvooccaatt ddee nneeuurroolleeppttiiccee

TTRRIIHHEEXXIIFFEENNIIDDIILL,, BBIIPPEERRIIDDEENN,, BBEENNZZTTRROOPPIINNAA

9. MEDICAMENTE MIORELAXANTE CENTRALE.

-- ddeetteerrmmiinnăă rreellaaxxaarreeaa mmuussccuullaattuurriiii ssttrriiaattee ssppaassttiiccee

•• BBaaccllooffeennuull

•• BBZZDD ((BBeennzzooddiiaazzeeppiinnee))

•• TTooxxiinnaa bboottuulliinniiccăă

•• AAllttee mmeeddiiccaammeennttee mmiioorreellaaxxaannttee

Lucrări practice

o Stabilirea obiectivelor terapeutice şi analiza modalităţilor de realizare a acestora

o Exerciţii de comunicare - abilitatea de a prezenta pacientului terapia

farmacologică

o Simulare pacienţi virtuali – stabilirea planului terapeutic pentru pacienţi cu

epilepsie şi Boală Parkinson

Întrebări

1. Carbamazepina

a. Se utilizeaza in absente epileptice

b. Este un prodrog

c. Induce propria metabolizare

d. Se elimina in caz de intoxicatie prin

hemodializa

e. Potenteaza efectele acenocumarolului

Răspuns corect: c,d

10. MEDICAMENTELE HIPNOTICE, SEDATIVE ŞI TRANCHILIZANTE.

Obiectivele tratamentului:

• liniştire, deprimare psihomotorie cu caracter global, diminuarea reacţiilor

psihovegetative

• Efect tranchilizant, efect hipnotic

10.1. Hipnotice

• grăbesc procesul de adormire şi cresc durata totală a somnului.

• modifică stadiile somnului fiziologic, cresc durata somnului lent şi scad proporţia

somnului REM.

• tratamentul insomniei

Reacţii adverse

• sedare reziduală, dereglarea modelului de somn fiziologic, insomnie de rebound

Intoxicaţia cronică

• gândire dificilă, tulburări de atenţie şi memorizare, labilitate emoţională.

• Dependenţa - sindrom de abstinenţă

Intoxicaţia acută

• comă mai mult sau mai puţin profundă, în funcţie de substanţă

10.1.1 Hipnotice barbiturice

• acţiune sedativă, hipnotică, narcotică

Efectele farmacologice

• deprimarea SNC

• La copii, efect paradoxal.

• efect hipnotic.

• proprietăţi anticonvulsivante

• efecte euforizante.

Clasificare

• barbiturice cu durată lungă de acţiune

• durată medie şi scurtă

• barbiturice cu durată foarte scurtă de acţiune

Mecanism de acţiune - fixare pe receptorii GABA-A.→ influx masiv de ioni de clor în

interiorul celulei cu hiperpolarizarea membranei

Indicaţii terapeutice

• efect sedativ,

• efect hipnotic

• antiepileptice şi anticonvulsivante

Reacţii adverse - sedare reziduală, reacţie paradoxală, reacţii alergice, toleranţă şi

dependenţă.

Intoxicaţia acută - stop respirator, colaps, insuficienţă renală acută, complicaţii

infecţioase pulmonare tardive (1 – 5 zile).

Contraindicaţii - Porfirii hepatice, insuficienţă hepatică, insuficicenţă renală

Reprezentanţi - FENOBARBITALUL, AMOBARBITAL, CICLOBARBITALUL

10.1.2. Hipnotice nebarbiturice

10.1.2.1. Benzodiazepinele (BZD) - cea mai importantă clasă de medicamente hipno –

sedative -tranchilizante

Efectele farmacologice:

• efect anxiolitic

• efect sedativ/hipnotic

• efect miorelaxant

• efect anticonvulsivant

Mecanism de acţiune

• Rec GABA-A membranari, facilitând transmisia sinaptică GABA-ergică, →

hiperpolarizare membranară şi inhibiţie neuronală.

Clasificare

• cu efect de lungă durată (> 24h)

• cu efect intermediar (6-24 h)

• cu acţiune scurtă (<6h)

Reacţii adverse – sedarea, amnezie anterogradă, ↓ performanţele psihomotorii, confuzie,

oboseală, slăbiciune musculară, cefalee, tulburări de vedere, diminuarea libidoului.

Toxicitatea acută - deprimare moderată a SNC, dificultăţi de vorbire, ataxie, stupoare ,

uneori comă vigilă.

Toleranţa şi dependenţa

Indicaţii

1. Tratamentul insomniei

2. Nevroze

3. Boli interne cu o componentă psiho-vegetativă importantă

4. Pregătirea preanestezică, preoperator şi postoperator.

5. Inducţia şi menţinerea anesteziei generale

6. Anticonvulsivante

7. Stări spastice de cauze reumatice, traumatice etc

Contraindicaţii - miastenia gravis, prudenţă la profesii care solicită atenţie.

Reprezentanţi:

1. Benzodiazepine folosite ca hipnotice: NITRAZEPAM, FLUNITRAZEPAM

2.Benzodiazepine folosite ca tranchilizante : DIAZEPAM, CLORDIAZEPOXID,

CLORAZEPATUL DIPOTASIC, MEDAZEPAM, BROMAZEPAM, ALPRAZOLAM,

OXAZEPAM

10.1.2.2. Alte hipnotice - ZOLPIDEM, ZOPICLONA

10.2. Alte tranchilizante - MEPROBAMAT, HIDROXIZINA,BUSPIRONA

PROPRANOLOLUL, CLONIDINA

Lucrări practice

• Stabilirea obiectivelor terapeutice în tratamentul insomniei

• Clasificarea insomniei

• Principii de tratament farmacologic – alegerea terapiei în funcţie de severitatea

bolii, în funcţie de vârstă, de stilul de viaţă, asocieri medicamentoase posibile

• Simulare pacienţi virtuali – stabilirea planului terapeutic pentru pacienţi cu

insomnie

• Exerciţii de comunicare - abilitatea de a prezenta pacientului terapia

farmacologică (medicament, reacţii adverse, posibile interacţiuni medicament-

medicament şi medicament-boală şi monitorizarea acestora la domiciliu).

Întrebări

1. Diazepam

a. Produce sedare, care dispare odată cu

eliminarea substanţei din organism

b. Produce reacţii adverse când se

asociază cu amitriptilina

c. Se poate administra cu succes în

anxietatea asociată crizei de astm

d. Se poate administra oral şi de durată

profilactic în epilepsie

e. Este utilizată în sedarea pacienţilor

supuşi endoscopiei în ambulator.

Răspuns corect: b

2. L-DOPA

a. Prezintă o biodisponibilitate orală

crescută

b. Se creşte doza dacă în parkinsonism

apar ticuri orale

c. Se sistează administrarea în cazul

fenomenului on-off

d. Se asociază cu inhibitori MAO-B

e. Se transformă în dopamină în prezenţa

MAO-B

Răspuns corect: d

11. MEDICAMENTELE ANTIDEPRESIVE.

Definiţie - tratamentul psihozelor afective

SINDROM DEPRESIV

1. Depresii unipolare - reactive, endogene

2. Depresii bipolare

MECANISM DE ACŢIUNE - inhiba recaptarea noradrenalinei şi/sau a serotoninei în

neuronii centrali

Clasificarea medicamentelor antidepresive

1. Antidepresive triciclice (ADT)

2. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)

3. Inhibitorii de monoaminoxidază (IMAO)

4. Antidepresive atipice şi tetraciclice

11.1. ANTIDEPRESIVE TRICICLICE

- asemănătoare cu fenotiazinele

Efecte farmacologice

• Efectul antidepresiv

• Efectele vegetative - M-colinolitic, α1 –adrenolitic

• Toxicitatea cardiacă

Indicaţii clinice

• depresii reactive, endogene, bipolare

• Obsesii / fobii

• Dureri cronice rebele

• Enurezis nocturn

• Ticuri

• Sindrom de deficit de atenţie la copii, fobia şcolară

Reacţii adverse - M-colinolitice, hipotensiune arterială ortostatică, sedare, oboseală,

agitaţie, insomnie, efecte cardiotoxice, tahicardie, inversarea dispoziţiei afective cu

trecerea spre manifestări maniacale, modificarea pragului convulsivant

Contraindicaţii - glaucom cu unghi închis, adenom de prostată, boli cardiace,

hipotensiune arterială

• Nu se asociază cu IMAO

• Nu se asociază cu ISRS!

Intoxicaţia acută - în scop suicidar

Reprezentanţi - CLOMIPRAMINA, AMITRIPTILINA, DOXEPINA, MAPROTILINA

11.2 INHIBITORII SELECTIVI AI RECAPTĂRII SEROTONINEI (ISRS)

- cele mai prescrise antidepresive la ora actuală

Indicatii

• depresie

• tulburări anxioase

• atac de panică

• tulburări obsesiv-compulsive

Reacţii adverse

• greaţă, insomnie, scăderea libidoului, disfuncţii sexuale

• creşte agresivitatea, creşte violenţa (la fluoxetină)

• nu se asociază cu IMAO - „sindromul serotoninic”

Reprezentanţi - FLUOXETINA, FLUVOXAMINA, SERTRALINA, PAROXETINA

11.3. INHIBITORII DE MONOAMINOXIDAZA (IMAO)

MAO - două funcţii principale:

• în terminaţiile nervoase presinaptice - reglează concentratia intracelulară

de noradrenalină şi serotonină

Efecte - ameliorarea dispoziţiei afective

Reacţii adverse

• hipotensiune ortostatică

• fenomene M-colinolitice

• creştere în greutate

• stimulare SNC: tremor, nelinişte, insomnie,

• convulsii la doze mari

• leziuni hepatice

Interacţiuni medicamentoase, alimentare

Reacţia la caş

- consumul unor alimente care conţin tiramină

- crize hipertensive, cefalee, hemoragie cerebrală

Simpatomimetice indirecte

ADT

Petidina

Nu se consumă alcool

Reprezentanţi - TRANILCIPROMINA, FENELZINA, MOCLOBEMIDA

11.4. ANTIDEPRESIVELE ATIPICE

- proprietăţi asemănătoare ADT

Mecanism de acţiune

• blocarea recaptării noradrenalinei (Nomifensina, Venlafaxina)

• nu influenţează recaptarea neuronală a monoaminelor cerebrale

(Mianserina, Trazodona, Bupropionul)

11.5. LITIUL

- Cation monovalent

Efecte - ameliorează tulburările afective, previne recăderile

Indicaţii

• faza maniacală a psihozei maniaco-depresive

• manie

• adjuvant în depresii asociat cu antidepresivele

Reacţii adverse - tremor, ataxie, disartrie, afazie, tulburări psihotice la doze mari

scade funcţia tiroidiană, leziuni renale, bradicardie, erupţii acneiforme

12. MEDICAMENTELE ANTIPSIHOTICE. NEUROLEPTICE.

Schizofrenia – boală cronică invalidantă, cu debut la tineri, având o componentă genetică,

afectând ~ 1% din populaţie.

1) Simptomatologia pozitivă: delir, halucinaţii, tulburări de gândire,

comportament anormal, ocazional agresiv, stereotipii

2) Simptomatologia negativă: izolare socială, lipsa răspunsurilor emoţionale

Obiectivele tratamentului:

• Menţinerea capacităţii cognitive, afective şi ideative cât mai apropiate de normal a

persoanelor afectate, astfel încât pacientul să poată fi integrat social.

• Prevenirea apariţiei simptomelor, fie productive, pozitive sau a celor negative

• Evitarea efectelor adverse ale medicatiei antipsihotice

Principii generale de tratament

• Schizofrenia - boală cronică cu simptomatologie heterogena, fara tratament

caracterizata prin cresterea frecventei perioadelor simptomatice, asociate cu

declin cognitiv.

• Tratamentul vizează controlul simptomelor, menţinerea unor perioade cât mai

lungi libere de simptomatologie.

• Maximă importanţă: prevenirea declinului cognitiv

Clasificarea medicaţiei neuroleptice

după criteriul clinic

• neuroleptice tipice - clorpromazina, haloperidol, flufenazina

• neuroleptice atipice - clozapina, risperidona, sulpiridul, olanzapina

în funcţie de mărimea dozelor eficace

• cu potenţă scăzută - Clorpromazina, Tioridazina

• cu potenţă crescută - Haloperidol

după criteriul structurii chimice

• fenotiazine

• tioxantene

• butirofenone

• neuroleptice cu structură chimică diversă (cele atipice)

Efectele farmacologice

1. Efect ataractic

2. Efectul antipsihotic

3. efect antivomitiv

4. efect hipotermizant

Mecanism de acţiune

• acţiunea antipsihotică - blocarea receptorilor D în sistemul mezolimbic-

mezocortical

• efectul antipsihotic - blocarea receptorilor D2 (80%)

Reacţii adverse - exagerarea efectelor farmacologice

1. Efecte neurologice - fenomene extrapiramidale

• Tulburările extrapiramidale reversibile - acatisia, parkinsonismul, reacţiile

distonice acute

• Reacţiile extrapiramidale ireversibile - diskineziile tardive

2. Efecte metabolice şi endocrine – hiperprolactinemie, amenoree la femei,

ginecomastie la bărbaţi, obezitate - efectul antiserotoninic

3. Efecte cardiovasculare - hipotensiune ortostatică, aritmii ventriculare

4. Alte efecte: sedare, fenomene M-colinolitice, icter, leucopenie şi agranulocitoză,

sindromul neuroleptic malign

Indicaţii

• schizofrenie

• adjuvante în manie

• tulburări de comportament în boala Alzheimer

• antiemetice: tietilperazina, proclorperazina, haloperidolul, clorpromazina.

• preanestezie

• neuroleptanalgezie

Contraindicaţii - prudenţă la vârstnici, ateroscleroză avansată, alergie specifică.

Reprezentanţi

FENOTIAZINE - CLORPROMAZINA, LEVOMEPROMAZINA, PERICIAZINA

TIOXANTENE - FLUPENTIXOL, ZUCLOPENTIXOL

BUTIROFENONE - HALOPERIDOLUL, DROPERIDOLUL

NEUROLEPTICE ATIPICE - CLOZAPINA, RISPERIDONA, OLANZAPINA,

SULPIRID, LEVOSULPIRID, AMISULPIRID, QUETIAPINA, ZIPRASIDON, ZOTEPIN,

ARIPIPRAZOL

Lucrări practice

• Stabilirea obiectivelor terapeutice în tratamentul insomniei

• Principii de tratament farmacologic

• Simulare pacienţi virtuali – stabilirea planului terapeutic pentru pacienţi depresie

• Exerciţii de comunicare - abilitatea de a prezenta pacientului terapia

farmacologică

• Demonstrarea experimentală a efectelor farmacologice ale neurolepticelor şi

antidepresivelor

Întrebări

1. Amitriptilina

a. Potenţeaza preluarea catecolaminelor

în neuronii presinaptici

b. Influenţează tonusul afectiv în

aproximativ 2 zile

c. Este contraindicată în glaucom

d. Nu are efect sedativ

e. De ales în depresia post IMA

Răspuns corect: c

2. Clorpromazina

a. Se combină întotdeauna cu

antiparkinsoniene anticolinergice

b. Potenţează efectele dopaminei pe

receptorii D2

c. Atenuează frecvent simptomele

depresive din psihoze

d. De ales în sindroame confuzionale la

vârstnici

e. Efectul este potenţat în boli cronice

hepatice

Răspuns corect: e