Discipline opţionale
Anul universitar 2017-2018
Specializarea Administrarea Afacerilor în Servicii de Ospitalitate – limba română
Anul III de studiu
Învăţământ cu frecvenţă şi la distanţă
Semestrul I
Studenţii vor alege 2 din cele 5 discipline prezentate
Nr.
crt
Disciplina Titular credite Forma de
verificare
Ore
curs
Ore
seminar
Ore
laborator
1. Servicii de recreere
şi divertisment
Marius
Bota 4 C 2 1 -
2. E-Turism Mihaela
Tutunea 4 C 2 - 1
3.
Microfinanţarea
serviciilor de
ospitalitate
Cristina
Balint 4 C 2 1 -
4. Metodologia
cercetării ştiinţifice Eva Dezsi 4 C 2 1 -
5. Sociologia
turismului
Aurelian
Sofică 4 C 2 - 1
Semestrul II
Studenţii vor alege 2 din cele 5 discipline prezentate
Nr.
crt
Disciplina Titular credite Forma de
verificare
Ore
curs
Ore
seminar
Ore
laborator
1.
Sisteme informatice
în servicii de
ospitalitate
Veronica
Rus 4 C 2 - 1
2.
Comportament
intercultural în
industria ospitalităţii
Adina
Negruşa 4 C 2 1 -
3. Ecoturism şi turism
rural
Sorin
Lazăr 4 C 2 1 -
4.
Valorificarea
patrimoniului
turistic
Sorin
Lazăr 4 C 2 1 -
5. Operaţiuni de
turism internaţional
Monica
Coroş 4 C 2 1 -
Sem I SERVICII DE RECREERE ŞI DIVERTISMENT Conf.univ.dr. Marius Bota Obiective:
Însuşirea de către studenţi a noţiunilor generale despre petrecerea timpului liber prin servicii de recreere şi divertisment;
Analiza structurii industriei de recreere şi divertisment; Studiul produsului de recreere şi divertisment, precum şi a aspectelor generate de
managementul acestuia; Însuşirea tacticilor de marketing şi management a evenimentelor.
Conţinut: 1. Petrecerea timpului liber - recreere şi divertisment
1.1. Timpul liber – din perspectivă istorică 1.2. Moştenirea culturală şi timpul liber 1.3. Recreere şi divertisment - diferite înţelesuri
2. Industria de recreere şi divertisment 2.1. Actorii principali ai industriei 2.2. Nevoile consumatorilor de timp liber 2.3. Furnizorii de servicii de petrecere a timpului liber 2.4. Tendinţe actuale în industria de recreere şi divertisment
3. „Produsul” de recreere şi divertisment 3.1. Clasificarea serviciilor de recreere şi divertisment 3.2. Planificarea „produselor” de recreere şi divertisment 3.3. Managementul resurselor fizice 3.4. Managementul resurselor umane 3.5. Managementul resurselor financiare 3.6. Managementul riscului 3.7. Marketingul serviciilor de recreere şi divertisment
4. Managementul evenimentelor de tip leisure 4.1. Conceptul de eveniment 4.2. Tipuri de evenimente 4.3. Rolul evenimentelor 4.4. Planificarea şi coordonarea evenimentelor
De ce E-TURISM? Conf. univ. dr. Mihaela Tutunea
Pentru că:
ultimii ani au pus companiile, indiferent de mărimea şi profilul acestora, în faţa unor schimbări fundamentale legate de mediul de afaceri online;
industria turismului a fost printre primele industrii care au optat pentru extensia activității specifice, din mediul offline către cel digital și mai departe către virtualizare; ca urmare, este foarte importantă cunoașterea:
o tranformărilor prin care a trecut piața tradițională turistică în translatarea sa către mediul digital și mai apoi către cel mobil;
o categoriilor generale ale soluțiilor software specifice turismului digital, a modului de exploatare a acestora, cât şi a instrumentelor IT&C cu care pot fi generate și utilizate platforme specifice de E-turism, deoarece toate acestea reprezintă piloni esenţiali pentru dezvoltarea oricărui om de afaceri care-și desfășoară activitatea în domeniul turismului
Obiectivele cursului
însusirea notiunilor si modului de utilizare a instrumentelor ITC si online pentru administrarea afacerilor din domeniul serviciilor de ospitalitate si turismului cât si a extensiei activitatilor specifice spre mediul digital
familiarizarea studenţilor cu transformările aduse de ITC asupra tuturor aspectelor şi proceselor specifice turismului si observarea dinamismului pieţei E-turistice;
identificarea tendințelor în M-turism; aplicații mobile dedicate turismului; familiarizarea cu
o formarea şi gestionarea cererii şi ofertei specifice E-turismului; o noţiuni legate de managementul operaţional în E-turism;
dobândirea cunoştinţelor legate de particularităţile distribuţiei online în E-turism; sisteme specifice de distribuție online;
utilizarea o sistemelor şi instrumentelor informatice specifice E-turismului: cyberhoteluri,
transporturi şi rezervări online, agenţii de voiaj digitale, touroperatori, gestionarea E-destinaţiilor;
o platformelor software specifice turismului online (Amadeus, Sabre, TravelPort, etc.) identificarea tendinţelor e-turismului la nivel global şi a specificităţilor segmentului digital
românesc;
MICROFINANŢAREA SERVICIILOR DE OSPITALITATE (4 credite) – an 3 AASO,
semestrul 5
2 ore curs, 1 oră seminar
Lect.univ.dr. Cristina Ioana Balint
Obiective Prezentarea noţiunilor generale legate de microfinanţare în corelatie cu tipurile de proprietati hoteliere
Prezentarea avantajelor şi dezavantajelor programelor de microfinantare
Evidenţierea corelaţiei dintre tipurile de proprietăţi hoteliere si programele de finantare la care pot
apela
Capitole: Notiuni introductive de microfinantare
Evolutia surselor de finantare
Factori de risc specifici
Indicatori financiari si indicatori de activitate specifici industriei ospitalitatii
Premisele si elaborarea studiului de fezabilitate
Finantarea proprietatilor hoteliere – notiuni generale
Programe de finantare existente pentru propietatile hoteliere
Atractivitatea programelor de microfinantare
Reglementarile existente in vederea obtinerii unei microfinantari
Metodologii de evaluare a impactului microfinantarii Viitorul microfinantarii
Metodologia cercetării ştiinţifice Asist.univ.dr. Eva Deszi Cursul Metodica cercetării ştiinţifice îşi propune să iniţieze studenţii în realizarea unor lucrări de cercetare ştiinţifică cum ar fi: lucrări de licenţă, lucrări de disertaţie sau articole ştiinţifice. Accentul cade pe paşii ce trebuie urmaţi în realizarea unor lucrări de licenţă sau disertaţie: alegerea subiectului şi a îndrumătorului, documentarea, cercetarea, redactarea, prezentarea.
SOCIOLOGIA TURISMULUI
Lect.univ.dr. Aurelian Sofică
Turismul este unul dintre domeniile cu cea mai rapidă extindere și cu cea mai mare influență la
nivel mondial. Beneficiile economice generate sunt în centrul atenției mediului economic,
instituțiilor publice, a ONG-urilor și a numeroși actori sociali. Din altă perspectivă turismul este
responsabil pentru distrugerea unor zone protejate, pentru poluare excesivă și pentru subminarea
tradițiilor veritabile. O perspectivă sociologică asupra acestui fenomen economic vine să
echilibreze alura pozitivă excesivă pe care si-o asumă acest domeniu.
Dintre temele principale acoperite amintim: concepte introductive; turismul internațional în
științele sociale; inegalitatea socială în turism; turismul și dezvoltarea durabilă; turismul și
instituțiile sociale principale; turismul și schimbarea socială; turismul urban și turismul rural.
Sem. II SISTEME INFORMATICE IN SERVICII DE OSPITALITATE
Titular curs: Conf. Dr. Veronica Rus Toate operațiile din cadrul unităților de ospitalitate – rezervările de camera, preluarea comenzilor
in restaurant, evidenţa stocurilor, etc. – se realizează mai eficient prin intermediul unor sisteme
informatice. Începând cu anul 2011, utilizarea sistemelor informatice de gestiune fiscalizate a
devenit obligatorie în toate structurile de cazare din România, indiferent de clasificarea acestora
(Ordinului MDTR 1051 din 3 martie 2011).
În cadrul acestui curs o să studiați principalele categorii de sisteme informatice folosite în
serviciile de ospitalitate. În timpul orelor de laborator aveți ocazia să operaţi în unul din cele mai
utilizate sisteme de gestiune hotelieră, Medallion PMS, sistem oferit de T&C NET
(http://www.tcnet.ro), reprezentantul exclusiv in Romania al companiei Infor
(http://www.infor.com). Dintre hotelurile din Cluj-Napoca care folosesc acest sistem menţionăm
Grand Hotel Italia, Opera Plaza, City Plaza, Hotel Confort, Hotel Athos, Hotel Olimp, Best
Western.
Soluțiile bazate pe web au câştigat teren în faţa soluţiilor desktop, de aceea am introdus în cadrul
cursului sistemul de management hotelier ibelsa.rooms (http://www.ibelsa.com/). Studenţii pot
folosi sistemul de pe orice dispozitiv (PC, Smartphone sau tableta).
De asemenea, daca alegeţi acest opţional aveți posibilitatea să lucraţi și cu sisteme informatice
folosite în cadrul restaurantelor:
eXpresSoft Check: soluţie informatică pentru marcaj in restaurant;
eXpresSoft Master: sistem informatic conceput pentru controlul stocurilor, pentru o mai
bunaplanificare, gestionare şi administrare a resurselor;
Laboratorul în care se va desfăşura cursul şi seminarul este dotat cu un terminal touchscreen şi o
imprimantă termică.
Având in vedere importanta acestor sisteme informatice pentru funcţionarea eficientă a unităților
din industria ospitalităţii, cunoașterea lor reprezintă un avantaj esenţial pentru toți cei care doresc
sa lucreze în domeniul ospitalităţii şi turismului.
Comportament Intercultural in Industria Ospitalitatii
Conf.univ.dr. Adina Letiţia Negruşa
Pentru a avea succes, specialistii de turism trebuie să aibă cunoștințe culturale despre piețele țintă. Ei trebuie să cunoască și să înțeleagă principalele orientări de comportament ale clienților lor și să fie conștienți și sensibili la diferențele culturale dintre piețele turistice internaționale și locale. Specialistii de marketing și management ar trebui să învețe, să înțeleagă și să respecte influența culturii naționale asupra comportamentului uman. Acest curs este unul colaborativ, deoarece studentii trebuie să furnizeze o parte din conținut. Lecturile săptămânale vizează anumite aspecte ale diferențierii culturale. Lucrând în cadrul acestor subiecte, echipele de studenti sunt rugate să descrie aspecte ale comportamentului turistic în anumite culturi pe baza cercetărilor lor și / sau a experiențelor personale. Se folosesc atât prezentări formale, cât și discuții informale pentru a se angaja reciproc în ceea ce privește învățarea diferitelor caracteristici culturale. • Să înțeleagă sensul culturii și modul în care aceasta se aplică problemelor turismului internațional. • Înțelegerea comportamentului turistic din punct de vedere cultural • Identificarea modului în care culturile naționale influențează achizițiile, alegerile și experiențele turiștilor • Să revizuiască conceptele și problemele legate de cultura și managementul afacerilor internaționale
• Identificarea motivelor pentru reacțiile turistice specifice la mediul extern Cursul evidențiază faptul că, factorii culturali sunt cei mai importanți determinanți ai comportamentului turistic internațional. Acest curs asigura aptitudinile necesare pentru o analiză culturală detaliată a fondului turistic internațional. ECOTURISM SI TURISM RURAL
Lect.univ.dr. Sorin Lazăr
Cursul are ca scop prezentarea conceptelor specifice si conştientizarea politicilor de
protecţie ecologică care pot aduce hotelierilor, restauratorilor şi celorlalţi actori ai industriei
ospitalităţii, avantaje multiple.
Totodata, elementul central al al cursului va fi descrierea și analiza impactului pe care
sectorul turistic în general și respectiv acea parte a lui care ține de industria ospitalității in mediul
rural îl au asupra economiei.
Turismul rural este o activitate economică complexă, cu o largă sferă de cuprindere, care
pune în evidenţă, printr-un mecanism propriu, circulaţia turistică rurală. Căutarea mediului rural
pentru odihnă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului. Venind în
întâmpinarea acestei tendinţe, numeroase organizaţii de turism, din diverse ţări europene se
preocupă, de mai mulţi ani, de organizarea şi instituţionalizarea turismului în spaţiul rural.
Turismul rural si ecologic prin efectele sale va deveni un instrument constant şi nu
costisitor - de progres social al satului, şi anume: continuitatea activităţilor agricole într-un mediu
slab productiv; prevenirea, respectiv decompresarea oraşelor de creşterea ratei şomajului;
ridicarea gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie, locuitorii din mediul
rural, care sunt mai izolaţi, mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico- sanitare, a
comportamentului social şi cultivarea gustului estetic.
VALORIFICAREA PATRIMONIULUI TURISTIC
Lect.univ.dr. Sorin Lazăr
Patrimoniul turistic constituie factorul fundamental ce se află la baza ofertei turistice şi
este format din bunuri proprietate publică şi bunuri proprietate privată, valorificată şi protejată în
condiţiile legii. El reprezintă ansamblul resurselor turistice și structurilor realizate în scopul
valorificării lor prin activități de turism.
P o t e n ț i a l u l t u r i s t i c a fost definit de către Organizaţia Mondială a Turismului şi
alte organisme de profil din cadrul Comunităţii Europene ca fiind (la nivelul unei ţări sau zone
geografice), ansamblul componentelor naturale, culturale şi socio-economice care oferă
posibilităţi de valorificare în plan turistic şi dau o anumită funcţionalitate teritoriului, având un rol
esenţial în dezvoltarea activităţilor de turism. Componentele mediului natural sau cele ale
mediului antropizat, prin valoarea lor calitativă sau cantitativă, estetică sau cognitivă, pot deveni
,,atracţii turistice", constituindu-se în adevărate ,,resurse" turistice pentru industria turistică şi pot
beneficia de amenajări specifice.
Diversitatea resurselor turistice, gradul lor de valorificare în actul turistic, intensitatea cu
care sunt atrase în circuitul turistic etc. fac ca potenţialul turistic să fie clasificat după o serie de
criterii:
- Criteriul funcţionalităţii divizează potenţialul turistic în: potenţial turistic funcţional sau
activ, intrat în circuitul turistic al unui teritoriu şi potenţial turistic latent sau disponibil
- Criteriul capacităţii (volumului) diferenţiază potenţialul turistic total (absolut) - care
vizează, pe de o parte, intrarea în circuitul turistic a tuturor componentelor dintr-un teritoriu, iar
pe de altă parte exploatarea la parametri maximali posibili a componentelor, precum şi un
potenţial turistic relativ - constituie doar o parte a potenţialului turistic dintr-un teritoriu dat, care
poate funcţiona şi independent ca element de atractivitate turistică (ex. Babele şi Sfinxul - în
cadrul complexului turistic Bucegi; Muzeul de Istorie a României - în cadrul potenţialului turistic
al Bucureştiului);
- Criteriul limitei de consum evidenţiază un potenţial turistic inepuizabil - format din acele
resurse turistice ale căror capacitate de exploatare turistică nu poate fi epuizată (teoretic):
condiţiile climatice, relieful, apele etc.), alături de un potenţial turistic epuizabil - care include
componentele epuizabile în decursul timpului (elemente faunistice, floristice, monumente istorice,
obiective arheologice etc.).
- Criteriul genetic evidenţiază două mari categorii de potenţial turistic: unul natural (relief,
clima, ape, vegetaţie, faună) şi altul antropic - care, la rândul său, reuneşte resursele turistice
antropice materiale (obiectivele istorice, religioase, culturale, sportive, etnografice etc.) şi
activităţile şi manifestările antropice cu funcţie turistică. În mod curent, în turism se operează cu
tipurile genetice de potențial turistic (potenţialul turistic natural şi potenţialul turistic antropic),
fiecare tip avându-şi propriile criterii de identificare, propria structură şi forme specifice de
exprimare şi valorificare în teritoriu.
Potenţialul turistic natural- reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul
natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră), inclusiv
caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.
Potenţialul antropic - reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei umane
din punct de vedere cultural-istoric şi tehnico-economic , reuneşte resursele turistice antropice
materiale (obiectivele istorice, religioase, culturale, sportive, etnografice etc.) şi activităţile şi
manifestările antropice cu funcţie turistică.
Operaţiuni de turism internaţional (Prezentare de disciplină) Curs opţional, anul al III-lea AASO, semestrul al II-lea
Titular: asist. univ. dr Monica Maria COROŞ [email protected]
Bibliografie orientativă: 1. Cooper, Chris; Hall, Michael, Contemporary Tourism, Butterworth Heinemann, 2008.
2. Hong, Wei-Chiang, Competitiveness in the Tourism Sector: A Comprehensive Approach from Economic and Management Points, Springer – Physica-Verlag.
3. Mitchell, Gerald E., Global Travel-Tourism Career Opportunities, 2005.
4. Pender, Lesley; Sharpley, Richard, The Management of Tourism, SAGE publications, 2005.
5. Reisinger, Yvette, International Tourism: Cultures and Behavior, Butterworth Heinemann, 2009.
6. Sharpley, Richard, Telfer, David J., Tourism and Development. Concepts and Issues, Channel View Publications, 2002.
7. Swarbrooke, John; Horner, Susan, Business Travel and Tourism, Butterworth Heinemann, 2001.
8. Veal, A. J., Leisure and Tourism Policy and Planning, CAB International, 2002.
9. Wachowiak, Helmut, Tourism and Borders. Contemporary Issues, Policies and International Research, Ashgate, 2006.
Operaţiuni de turism
internaţional
4: Locul turismului internaţional în
circuitul economic mondial
comerţ internaţional şi turism internaţional
1: Introducere în turismul
internaţional definiţii, tipologii şi
factori ai turismului
internaţional
3: Componentele industriei călătoriilor
transport şi infrastructură; cazare şi SO; sisteme de distribuţie; rolul
sectoarelor public şi privat; rolurile statului în turism
7: Operaţiuni şi instrumente de plată specifice
turismului internaţional
cecul de călătorie; cartea de credit;
voucher-ul
Mod de evaluare: Evaluare pe parcurs + Proiect redactat şi prezentat în echipe de 2-3 persoane.
10: Comercializarea produselor turistice la
nivel internaţional tipuri de contracte;
aspecte privind protecţia şi siguranţa turiştilor
8: Piaţa turistică internaţională cadru conceptual; cererea şi oferta
turistică internaţională;
bazinele cererii şi ofertei; motivaţii;
caracteristici; fluxuri internaţionale
6: Finanţarea investiţiilor turistice
internaţionale finanţarea investiţiilor
turistice; aportul statului; finanţarea
internaţională
5: Metodologia
de măsurare a turismului
internaţional indicatori
statistici specifici turismului
internaţional
11: Perspectivele turismului
internaţional globalizarea; turismul
internaţional al României 2: Organizarea şi
conducerea turismului organizaţii internaţionale,
guvernamentale şi ONG-uri; forme de integrare a firmelor de turism
9: Transporturile turistice
internaţionale transporturi aeriene,
terestre (rutiere şi feroviare), maritime şi
fluviale