Discipline opţionale

Anul universitar 2017-2018

Specializarea Administrarea Afacerilor în Servicii de Ospitalitate – limba română

Anul III de studiu

Învăţământ cu frecvenţă şi la distanţă

Semestrul I

Studenţii vor alege 2 din cele 5 discipline prezentate

Nr.

crt

Disciplina Titular credite Forma de

verificare

Ore

curs

Ore

seminar

Ore

laborator

1. Servicii de recreere

şi divertisment

Marius

Bota 4 C 2 1 -

2. E-Turism Mihaela

Tutunea 4 C 2 - 1

3.

Microfinanţarea

serviciilor de

ospitalitate

Cristina

Balint 4 C 2 1 -

4. Metodologia

cercetării ştiinţifice Eva Dezsi 4 C 2 1 -

5. Sociologia

turismului

Aurelian

Sofică 4 C 2 - 1

Semestrul II

Studenţii vor alege 2 din cele 5 discipline prezentate

Nr.

crt

Disciplina Titular credite Forma de

verificare

Ore

curs

Ore

seminar

Ore

laborator

1.

Sisteme informatice

în servicii de

ospitalitate

Veronica

Rus 4 C 2 - 1

2.

Comportament

intercultural în

industria ospitalităţii

Adina

Negruşa 4 C 2 1 -

3. Ecoturism şi turism

rural

Sorin

Lazăr 4 C 2 1 -

4.

Valorificarea

patrimoniului

turistic

Sorin

Lazăr 4 C 2 1 -

5. Operaţiuni de

turism internaţional

Monica

Coroş 4 C 2 1 -

Sem I SERVICII DE RECREERE ŞI DIVERTISMENT Conf.univ.dr. Marius Bota Obiective:

Însuşirea de către studenţi a noţiunilor generale despre petrecerea timpului liber prin servicii de recreere şi divertisment;

Analiza structurii industriei de recreere şi divertisment; Studiul produsului de recreere şi divertisment, precum şi a aspectelor generate de

managementul acestuia; Însuşirea tacticilor de marketing şi management a evenimentelor.

Conţinut: 1. Petrecerea timpului liber - recreere şi divertisment

1.1. Timpul liber – din perspectivă istorică 1.2. Moştenirea culturală şi timpul liber 1.3. Recreere şi divertisment - diferite înţelesuri

2. Industria de recreere şi divertisment 2.1. Actorii principali ai industriei 2.2. Nevoile consumatorilor de timp liber 2.3. Furnizorii de servicii de petrecere a timpului liber 2.4. Tendinţe actuale în industria de recreere şi divertisment

3. „Produsul” de recreere şi divertisment 3.1. Clasificarea serviciilor de recreere şi divertisment 3.2. Planificarea „produselor” de recreere şi divertisment 3.3. Managementul resurselor fizice 3.4. Managementul resurselor umane 3.5. Managementul resurselor financiare 3.6. Managementul riscului 3.7. Marketingul serviciilor de recreere şi divertisment

4. Managementul evenimentelor de tip leisure 4.1. Conceptul de eveniment 4.2. Tipuri de evenimente 4.3. Rolul evenimentelor 4.4. Planificarea şi coordonarea evenimentelor

De ce E-TURISM? Conf. univ. dr. Mihaela Tutunea

Pentru că:

ultimii ani au pus companiile, indiferent de mărimea şi profilul acestora, în faţa unor schimbări fundamentale legate de mediul de afaceri online;

industria turismului a fost printre primele industrii care au optat pentru extensia activității specifice, din mediul offline către cel digital și mai departe către virtualizare; ca urmare, este foarte importantă cunoașterea:

o tranformărilor prin care a trecut piața tradițională turistică în translatarea sa către mediul digital și mai apoi către cel mobil;

o categoriilor generale ale soluțiilor software specifice turismului digital, a modului de exploatare a acestora, cât şi a instrumentelor IT&C cu care pot fi generate și utilizate platforme specifice de E-turism, deoarece toate acestea reprezintă piloni esenţiali pentru dezvoltarea oricărui om de afaceri care-și desfășoară activitatea în domeniul turismului

Obiectivele cursului

însusirea notiunilor si modului de utilizare a instrumentelor ITC si online pentru administrarea afacerilor din domeniul serviciilor de ospitalitate si turismului cât si a extensiei activitatilor specifice spre mediul digital

familiarizarea studenţilor cu transformările aduse de ITC asupra tuturor aspectelor şi proceselor specifice turismului si observarea dinamismului pieţei E-turistice;

identificarea tendințelor în M-turism; aplicații mobile dedicate turismului; familiarizarea cu

o formarea şi gestionarea cererii şi ofertei specifice E-turismului; o noţiuni legate de managementul operaţional în E-turism;

dobândirea cunoştinţelor legate de particularităţile distribuţiei online în E-turism; sisteme specifice de distribuție online;

utilizarea o sistemelor şi instrumentelor informatice specifice E-turismului: cyberhoteluri,

transporturi şi rezervări online, agenţii de voiaj digitale, touroperatori, gestionarea E-destinaţiilor;

o platformelor software specifice turismului online (Amadeus, Sabre, TravelPort, etc.) identificarea tendinţelor e-turismului la nivel global şi a specificităţilor segmentului digital

românesc;

MICROFINANŢAREA SERVICIILOR DE OSPITALITATE (4 credite) – an 3 AASO,

semestrul 5

2 ore curs, 1 oră seminar

Lect.univ.dr. Cristina Ioana Balint

Obiective Prezentarea noţiunilor generale legate de microfinanţare în corelatie cu tipurile de proprietati hoteliere

Prezentarea avantajelor şi dezavantajelor programelor de microfinantare

Evidenţierea corelaţiei dintre tipurile de proprietăţi hoteliere si programele de finantare la care pot

apela

Capitole: Notiuni introductive de microfinantare

Evolutia surselor de finantare

Factori de risc specifici

Indicatori financiari si indicatori de activitate specifici industriei ospitalitatii

Premisele si elaborarea studiului de fezabilitate

Finantarea proprietatilor hoteliere – notiuni generale

Programe de finantare existente pentru propietatile hoteliere

Atractivitatea programelor de microfinantare

Reglementarile existente in vederea obtinerii unei microfinantari

Metodologii de evaluare a impactului microfinantarii Viitorul microfinantarii

Metodologia cercetării ştiinţifice Asist.univ.dr. Eva Deszi Cursul Metodica cercetării ştiinţifice îşi propune să iniţieze studenţii în realizarea unor lucrări de cercetare ştiinţifică cum ar fi: lucrări de licenţă, lucrări de disertaţie sau articole ştiinţifice. Accentul cade pe paşii ce trebuie urmaţi în realizarea unor lucrări de licenţă sau disertaţie: alegerea subiectului şi a îndrumătorului, documentarea, cercetarea, redactarea, prezentarea.

SOCIOLOGIA TURISMULUI

Lect.univ.dr. Aurelian Sofică

Turismul este unul dintre domeniile cu cea mai rapidă extindere și cu cea mai mare influență la

nivel mondial. Beneficiile economice generate sunt în centrul atenției mediului economic,

instituțiilor publice, a ONG-urilor și a numeroși actori sociali. Din altă perspectivă turismul este

responsabil pentru distrugerea unor zone protejate, pentru poluare excesivă și pentru subminarea

tradițiilor veritabile. O perspectivă sociologică asupra acestui fenomen economic vine să

echilibreze alura pozitivă excesivă pe care si-o asumă acest domeniu.

Dintre temele principale acoperite amintim: concepte introductive; turismul internațional în

științele sociale; inegalitatea socială în turism; turismul și dezvoltarea durabilă; turismul și

instituțiile sociale principale; turismul și schimbarea socială; turismul urban și turismul rural.

Sem. II SISTEME INFORMATICE IN SERVICII DE OSPITALITATE

Titular curs: Conf. Dr. Veronica Rus Toate operațiile din cadrul unităților de ospitalitate – rezervările de camera, preluarea comenzilor

in restaurant, evidenţa stocurilor, etc. – se realizează mai eficient prin intermediul unor sisteme

informatice. Începând cu anul 2011, utilizarea sistemelor informatice de gestiune fiscalizate a

devenit obligatorie în toate structurile de cazare din România, indiferent de clasificarea acestora

(Ordinului MDTR 1051 din 3 martie 2011).

În cadrul acestui curs o să studiați principalele categorii de sisteme informatice folosite în

serviciile de ospitalitate. În timpul orelor de laborator aveți ocazia să operaţi în unul din cele mai

utilizate sisteme de gestiune hotelieră, Medallion PMS, sistem oferit de T&C NET

(http://www.tcnet.ro), reprezentantul exclusiv in Romania al companiei Infor

(http://www.infor.com). Dintre hotelurile din Cluj-Napoca care folosesc acest sistem menţionăm

Grand Hotel Italia, Opera Plaza, City Plaza, Hotel Confort, Hotel Athos, Hotel Olimp, Best

Western.

Soluțiile bazate pe web au câştigat teren în faţa soluţiilor desktop, de aceea am introdus în cadrul

cursului sistemul de management hotelier ibelsa.rooms (http://www.ibelsa.com/). Studenţii pot

folosi sistemul de pe orice dispozitiv (PC, Smartphone sau tableta).

De asemenea, daca alegeţi acest opţional aveți posibilitatea să lucraţi și cu sisteme informatice

folosite în cadrul restaurantelor:

eXpresSoft Check: soluţie informatică pentru marcaj in restaurant;

eXpresSoft Master: sistem informatic conceput pentru controlul stocurilor, pentru o mai

bunaplanificare, gestionare şi administrare a resurselor;

Laboratorul în care se va desfăşura cursul şi seminarul este dotat cu un terminal touchscreen şi o

imprimantă termică.

Având in vedere importanta acestor sisteme informatice pentru funcţionarea eficientă a unităților

din industria ospitalităţii, cunoașterea lor reprezintă un avantaj esenţial pentru toți cei care doresc

sa lucreze în domeniul ospitalităţii şi turismului.

Comportament Intercultural in Industria Ospitalitatii

Conf.univ.dr. Adina Letiţia Negruşa

Pentru a avea succes, specialistii de turism trebuie să aibă cunoștințe culturale despre piețele țintă. Ei trebuie să cunoască și să înțeleagă principalele orientări de comportament ale clienților lor și să fie conștienți și sensibili la diferențele culturale dintre piețele turistice internaționale și locale. Specialistii de marketing și management ar trebui să învețe, să înțeleagă și să respecte influența culturii naționale asupra comportamentului uman. Acest curs este unul colaborativ, deoarece studentii trebuie să furnizeze o parte din conținut. Lecturile săptămânale vizează anumite aspecte ale diferențierii culturale. Lucrând în cadrul acestor subiecte, echipele de studenti sunt rugate să descrie aspecte ale comportamentului turistic în anumite culturi pe baza cercetărilor lor și / sau a experiențelor personale. Se folosesc atât prezentări formale, cât și discuții informale pentru a se angaja reciproc în ceea ce privește învățarea diferitelor caracteristici culturale. • Să înțeleagă sensul culturii și modul în care aceasta se aplică problemelor turismului internațional. • Înțelegerea comportamentului turistic din punct de vedere cultural • Identificarea modului în care culturile naționale influențează achizițiile, alegerile și experiențele turiștilor • Să revizuiască conceptele și problemele legate de cultura și managementul afacerilor internaționale

• Identificarea motivelor pentru reacțiile turistice specifice la mediul extern Cursul evidențiază faptul că, factorii culturali sunt cei mai importanți determinanți ai comportamentului turistic internațional. Acest curs asigura aptitudinile necesare pentru o analiză culturală detaliată a fondului turistic internațional. ECOTURISM SI TURISM RURAL

Lect.univ.dr. Sorin Lazăr

Cursul are ca scop prezentarea conceptelor specifice si conştientizarea politicilor de

protecţie ecologică care pot aduce hotelierilor, restauratorilor şi celorlalţi actori ai industriei

ospitalităţii, avantaje multiple.

Totodata, elementul central al al cursului va fi descrierea și analiza impactului pe care

sectorul turistic în general și respectiv acea parte a lui care ține de industria ospitalității in mediul

rural îl au asupra economiei.

Turismul rural este o activitate economică complexă, cu o largă sferă de cuprindere, care

pune în evidenţă, printr-un mecanism propriu, circulaţia turistică rurală. Căutarea mediului rural

pentru odihnă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului. Venind în

întâmpinarea acestei tendinţe, numeroase organizaţii de turism, din diverse ţări europene se

preocupă, de mai mulţi ani, de organizarea şi instituţionalizarea turismului în spaţiul rural.

Turismul rural si ecologic prin efectele sale va deveni un instrument constant şi nu

costisitor - de progres social al satului, şi anume: continuitatea activităţilor agricole într-un mediu

slab productiv; prevenirea, respectiv decompresarea oraşelor de creşterea ratei şomajului;

ridicarea gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie, locuitorii din mediul

rural, care sunt mai izolaţi, mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico- sanitare, a

comportamentului social şi cultivarea gustului estetic.

VALORIFICAREA PATRIMONIULUI TURISTIC

Lect.univ.dr. Sorin Lazăr

Patrimoniul turistic constituie factorul fundamental ce se află la baza ofertei turistice şi

este format din bunuri proprietate publică şi bunuri proprietate privată, valorificată şi protejată în

condiţiile legii. El reprezintă ansamblul resurselor turistice și structurilor realizate în scopul

valorificării lor prin activități de turism.

P o t e n ț i a l u l t u r i s t i c a fost definit de către Organizaţia Mondială a Turismului şi

alte organisme de profil din cadrul Comunităţii Europene ca fiind (la nivelul unei ţări sau zone

geografice), ansamblul componentelor naturale, culturale şi socio-economice care oferă

posibilităţi de valorificare în plan turistic şi dau o anumită funcţionalitate teritoriului, având un rol

esenţial în dezvoltarea activităţilor de turism. Componentele mediului natural sau cele ale

mediului antropizat, prin valoarea lor calitativă sau cantitativă, estetică sau cognitivă, pot deveni

,,atracţii turistice", constituindu-se în adevărate ,,resurse" turistice pentru industria turistică şi pot

beneficia de amenajări specifice.

Diversitatea resurselor turistice, gradul lor de valorificare în actul turistic, intensitatea cu

care sunt atrase în circuitul turistic etc. fac ca potenţialul turistic să fie clasificat după o serie de

criterii:

- Criteriul funcţionalităţii divizează potenţialul turistic în: potenţial turistic funcţional sau

activ, intrat în circuitul turistic al unui teritoriu şi potenţial turistic latent sau disponibil

- Criteriul capacităţii (volumului) diferenţiază potenţialul turistic total (absolut) - care

vizează, pe de o parte, intrarea în circuitul turistic a tuturor componentelor dintr-un teritoriu, iar

pe de altă parte exploatarea la parametri maximali posibili a componentelor, precum şi un

potenţial turistic relativ - constituie doar o parte a potenţialului turistic dintr-un teritoriu dat, care

poate funcţiona şi independent ca element de atractivitate turistică (ex. Babele şi Sfinxul - în

cadrul complexului turistic Bucegi; Muzeul de Istorie a României - în cadrul potenţialului turistic

al Bucureştiului);

- Criteriul limitei de consum evidenţiază un potenţial turistic inepuizabil - format din acele

resurse turistice ale căror capacitate de exploatare turistică nu poate fi epuizată (teoretic):

condiţiile climatice, relieful, apele etc.), alături de un potenţial turistic epuizabil - care include

componentele epuizabile în decursul timpului (elemente faunistice, floristice, monumente istorice,

obiective arheologice etc.).

- Criteriul genetic evidenţiază două mari categorii de potenţial turistic: unul natural (relief,

clima, ape, vegetaţie, faună) şi altul antropic - care, la rândul său, reuneşte resursele turistice

antropice materiale (obiectivele istorice, religioase, culturale, sportive, etnografice etc.) şi

activităţile şi manifestările antropice cu funcţie turistică. În mod curent, în turism se operează cu

tipurile genetice de potențial turistic (potenţialul turistic natural şi potenţialul turistic antropic),

fiecare tip avându-şi propriile criterii de identificare, propria structură şi forme specifice de

exprimare şi valorificare în teritoriu.

Potenţialul turistic natural- reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul

natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră), inclusiv

caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.

Potenţialul antropic - reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei umane

din punct de vedere cultural-istoric şi tehnico-economic , reuneşte resursele turistice antropice

materiale (obiectivele istorice, religioase, culturale, sportive, etnografice etc.) şi activităţile şi

manifestările antropice cu funcţie turistică.

Operaţiuni de turism internaţional (Prezentare de disciplină) Curs opţional, anul al III-lea AASO, semestrul al II-lea

Titular: asist. univ. dr Monica Maria COROŞ monica.coros@gmail.com

Bibliografie orientativă: 1. Cooper, Chris; Hall, Michael, Contemporary Tourism, Butterworth Heinemann, 2008.

2. Hong, Wei-Chiang, Competitiveness in the Tourism Sector: A Comprehensive Approach from Economic and Management Points, Springer – Physica-Verlag.

3. Mitchell, Gerald E., Global Travel-Tourism Career Opportunities, 2005.

4. Pender, Lesley; Sharpley, Richard, The Management of Tourism, SAGE publications, 2005.

5. Reisinger, Yvette, International Tourism: Cultures and Behavior, Butterworth Heinemann, 2009.

6. Sharpley, Richard, Telfer, David J., Tourism and Development. Concepts and Issues, Channel View Publications, 2002.

7. Swarbrooke, John; Horner, Susan, Business Travel and Tourism, Butterworth Heinemann, 2001.

8. Veal, A. J., Leisure and Tourism Policy and Planning, CAB International, 2002.

9. Wachowiak, Helmut, Tourism and Borders. Contemporary Issues, Policies and International Research, Ashgate, 2006.

Operaţiuni de turism

internaţional

4: Locul turismului internaţional în

circuitul economic mondial

comerţ internaţional şi turism internaţional

1: Introducere în turismul

internaţional definiţii, tipologii şi

factori ai turismului

internaţional

3: Componentele industriei călătoriilor

transport şi infrastructură; cazare şi SO; sisteme de distribuţie; rolul

sectoarelor public şi privat; rolurile statului în turism

7: Operaţiuni şi instrumente de plată specifice

turismului internaţional

cecul de călătorie; cartea de credit;

voucher-ul

Mod de evaluare: Evaluare pe parcurs + Proiect redactat şi prezentat în echipe de 2-3 persoane.

10: Comercializarea produselor turistice la

nivel internaţional tipuri de contracte;

aspecte privind protecţia şi siguranţa turiştilor

8: Piaţa turistică internaţională cadru conceptual; cererea şi oferta

turistică internaţională;

bazinele cererii şi ofertei; motivaţii;

caracteristici; fluxuri internaţionale

6: Finanţarea investiţiilor turistice

internaţionale finanţarea investiţiilor

turistice; aportul statului; finanţarea

internaţională

5: Metodologia

de măsurare a turismului

internaţional indicatori

statistici specifici turismului

internaţional

11: Perspectivele turismului

internaţional globalizarea; turismul

internaţional al României 2: Organizarea şi

conducerea turismului organizaţii internaţionale,

guvernamentale şi ONG-uri; forme de integrare a firmelor de turism

9: Transporturile turistice

internaţionale transporturi aeriene,

terestre (rutiere şi feroviare), maritime şi

fluviale