Sa examinamScripturileın fiecare zi
2014
es14-M
Sa examinamScripturileın fiecare zi
2014
��������������������������������������������������������������������������������������Numele
˘ 2013WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY
OF PENNSYLVANIAExamining the Scriptures Daily—2014
˘ 2013Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaftder Zeugen Jehovas, e. V., Selters/TaunusSa examinam Scripturile ın fiecare zi — 2014
Tiparita ın iulie 2013
Aceasta publicatie nu se comercializeaza.Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale
de instruire biblica, sustinute prin donatii.
Examining the Scriptures Daily—2014Romanian (es14-M)
Made in Germany Tiparita ın GermaniaDruck und Verlag: Wachtturm- Gesellschaft, Selters/Taunus
Sa examinamScripturileın fiecare zi
2014
Cererea „S˘
a vin˘
a regatul t˘
au“ este bine cunoscut˘
aˆın
ˆıntreaga lume, mai ales
ˆın t
˘arile unde majoritatea se de-
clar˘
a crestini.ˆIns
˘a c
ˆati oameni stiu
ˆıntr-adev
˘ar ce anu-
me cer cˆ
and mentioneaz˘
a venirea Regatuluiˆın rug
˘aciu-
ne? Ar mai rosti ei aceste cuvinte dac˘
a ar sti c˘
a venireaRegatului lui Dumnezeu
ˆınseamn
˘a executarea judec
˘atii
asupra guvernelor omenesti si distrugerea tuturor celorcare se
ˆımpotrivesc Regatului? (Dan. 2:44; Luca 19:27)
Acesteˆıntreb
˘ari sunt pertinente. De ce? S
˘a vedem
ˆın
continuare trei st˘
ari de fapt: 1) Regatul lui Dumnezeu afost
ˆıntemeiat
ˆın 1914 odat
˘a cu
ˆıntronarea lui Isus ca
Rege (Rev. 12:10), 2) Tr˘
aimˆın zilele din urm
˘a ale aces-
tui sistem (Mat. 24:3; 2 Tim. 3:1–5) si 3) Niciun guvernsau partid politic nu recunoaste Regatul lui Dumnezeusi nici nu se supune guvern
˘arii sale (Ps. 2:2, 3; Rev.
11:17, 18). De ce nu se acord˘
a importanta cuvenit˘
a Re-gatului lui Dumnezeu?
ˆIn fond, majoritatea oamenilor
ˆısi doresc o guvernare mai bun
˘a. Se investeste mult timp
si se fac multe eforturi pentruˆımbun
˘at
˘atirea modului
ˆın
care este condus˘
a lumea. Cu toate acestea, cei mai multioameni nu realizeaz
˘a cui i se
ˆımpotrivesc si c
ˆat
˘a putere
are el.
Biblia ne spune f˘
ar˘
a echivoc c˘
a „ˆıntreaga lume zace
ˆın puterea celui r
˘au“ si c
˘a „cel numit Diavol si Satan . . .
induceˆın eroare
ˆıntregul p
˘am
ˆant locuit“ (1 Ioan 5:19;
Rev. 12:9). Orbindu-i pe oameni cu atˆ
ata abilitate,ˆınc
ˆat
multi dintre ei nici nu credˆın existenta lui, Satan reu-
seste s˘
a determine cea mai mare parte a omenirii s˘
a res-ping
˘a Regatul lui Dumnezeu si s
˘a se opun
˘a guvern
˘arii lui
(2 Cor. 4:4). Rolul nostruˆın calitate de Martori ai lui
Iehova este acela de a deschide ochii oamenilor, ‘de a-iˆıntoarce din
ˆıntuneric la lumin
˘a si de sub autoritatea
lui Satan la Dumnezeu’ (Fap. 26:18).ˆIn prezent, aproape
Textul anului 2014„Sa vina regatul tau“
(Matei 6:10)
opt milioane de persoane lucreaz˘
aˆın unitate pentru a-si
duce laˆındeplinire acest rol. C
ˆat de bucurosi suntem s
˘a
fim considerati demni de a primi acest privilegiu! (Mat.28:19, 20)
ˆIns
˘a noi suntem constienti c
˘a nu vom converti lu-
mea. Isus a spus c˘
a majoritatea oamenilor nu vor g˘
asi„calea care duce la viat
˘a“, ci vor continua s
˘a mearg
˘a pe
„calea care duce la distrugere“ (Mat. 7:13, 14). El a pre-zis c
˘a,
ˆınainte de a veni sf
ˆarsitul, ‘vestea bun
˘a despre re-
gat va fi predicat˘
a pe tot p˘
amˆ
antul locuit ca martu-rie pentru toate natiunile’ (Mat. 24:14). F
˘ac
ˆand referire
la zilele lui Noe, Isus ne-a ajutat s˘
aˆıntelegem care va fi
reactia oamenilor la lucrarea noastr˘
a de predicare. DesiNoe a fost „un predicator al drept
˘atii“, oamenii nu au ti-
nut cont de avertismentul s˘
au cu privire la distrugereacare avea s
˘a vin
˘a. Ei „n-au dat atentie p
ˆan
˘a a venit po-
topul si i-a m˘
aturat pe toti“ (2 Pet. 2:5; Mat. 24:37–39).Ast
˘azi, doar cei care au o dispozitie corect
˘a iau
ˆın con-
siderare avertismentul. Ei dau ascultare vestii bunedespre Regatul lui Dumnezeu,
ˆınteleg
ˆand c
˘a „este pu-
terea lui Dumnezeu pentru salvarea oricui are credint˘
a“(Rom. 1:16).
ˆIn cur
ˆand, Satan nu va mai avea control asupra p
˘a-
mˆ
antului. ‘Omul nu va mai st˘
apˆ
ani peste alt om spre pa-guba lui.’ (Ecl. 8:9) Numeroasele guverne din prezent,ale c
˘aror ideologii sunt contradictorii, vor fi
ˆınlocuite de
un singur guvern, Regatul lui Dumnezeu condus de IsusCristos (Is. 9:7; Dan. 7:13, 14; Rev. 11:15). Pacea, drepta-tea si nep
˘artinirea nu vor fi singurele realiz
˘ari ale aces-
tui guvern perfect. Sub Regat, necesit˘
atile noastre fizi-ce vor fi si ele pe deplin satisf
˘acute (Ps. 72:16; 145:16).ˆ
Ins˘
a am fi oare fericiti dac˘
a am avea toate aceste bine-cuv
ˆant
˘ari, dar ar continua s
˘a existe boal
˘a si moarte? Re-
gatul lui Dumnezeu vaˆınl
˘atura si aceste lucruri. Iehova
a declarat: „Eu fac toate lucrurile noi!“. Suferinta si tris-tetea vor apartine trecutului. „Moartea nu va mai fi. Nicijale, nici strig
˘at, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile de
odinioar˘
a au trecut.“ Laude s˘
a-i fie aduse Dumnezeuluinostru! Da, ‘s
˘a vin
˘a regatul lui Iehova’! (Rev. 19:6; 21:3–5)
ˆIn paginile urm
˘atoare puteti g
˘asi c
ˆate un text biblic reparti-
zat fiec˘
arei zile si un comentariu corespunz˘
ator acelui text. Tex-tul biblic si comentariul aferent pot fi citite oric
ˆand pe parcursul
zilei, dar multi consider˘
a c˘
a este mai util s˘
a-l citeasc˘
a dimineatadeoarece se pot g
ˆandi
ˆın timpul zilei la cele citite. Discutarea tex-
tuluiˆımpreun
˘a cu familia este de un real folos. Familiile Betel din
ˆıntreaga lume fac acest lucru
ˆınainte de a lua micul dejun.
Comentariile textelor biblice sunt extrase din articolele Tur-nului de veghe din luna aprilie 2012 p
ˆan
˘a
ˆın luna martie 2013. Ci-
frele consecutive datei articolului din Turnul de veghe indic˘
a nu-m
˘arul articolului de studiu (respectiv 1, 2, 3, 4 sau 5), precum si
numerele paragrafelor de unde este extras comentariul (vezi ilus-tratia de mai jos). Informatii suplimentare cu privire la subiectulanalizat pot fi g
˘asite
ˆın celelalte paragrafe ale articolului. Pentru
a sti la ce pagin˘
aˆıncepe fiecare articol, puteti consulta cuprinsul
revistei Turnul de veghe.
Cum poate fi folositaaceasta carte brosata
Anul editiei Turnului de veghe
Data editiei Turnului de veghe
Numarul articolului
Paragrafele ın care pot fi gasitetextul biblic si comentariul
����
����
����
����
��
����
����
����
����
����
����
����
� � � �
Miercuri, 1 ianuarie
Lucrarile carnii sunt evidente.(Gal. 5:19)
Cum dezbin˘
a „lucr˘
arile c˘
arnii“?(Gal. 5:19–21) Fornicatia
ˆıl desparte
pe cel care o practic˘
a de Iehova side congregatie, iar adulterul
ˆıi poa-
te separa pe copii de p˘
arinti si pepartenerul nevinovat de tovar
˘asul
s˘
au de c˘
as˘
atorie . . . Vorbesc desprenemultumirea mea cu prietenii
ˆın-
cercˆ
and s˘
a-mi asigur sprijinul lor?w12 15/7 4:8, 9
2014
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
1 2 3 4 56 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31
1 23 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28
1 23 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 3031
1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30
1 2 3 45 6 7 8 9 10 1112 13 14 15 16 17 1819 20 21 22 23 24 2526 27 28 29 30 31
12 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 2930
1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31
1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30 31
1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30
1 2 3 4 56 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31
1 23 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 30
1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30 31
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE
APRILIE MAI IUNIE
IULIE AUGUST SEPTEMBRIE
OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
Miercuri, 1 ianuarie
Lucrarile carnii sunt evidente.(Gal. 5:19)
Cum dezbin˘a „lucr
˘arile c
˘arnii“?
(Gal. 5:19–21) Fornicatiaˆıl des-
parte pe cel care o practic˘a de Ie-
hova si de congregatie, iar adul-terul
ˆıi poate separa pe copii de
p˘arinti si pe partenerul nevinovat
de tovar˘asul s
˘au de c
˘as
˘atorie, pro-
vocˆand r
˘ani ad
ˆanci. O alt
˘a lucra-
re a c˘arnii este necuratia. La fel
cum dou˘a suprafete pe care vrem
s˘a le lipim nu pot face aderent
˘a
dac˘a una dintre ele este murdar
˘a,
niciun crestin nu poate fiˆın uni-
tate cu Dumnezeu si cu cei dragidac
˘a practic
˘a necur
˘atia. Angaja-
reaˆıntr-o conduita nerusinata de-
monstreaz˘a lips
˘a de respect fat
˘a
de legile drepte ale lui Iehova. Sicelelalte lucr
˘ari ale c
˘arnii
ˆıi sepa-
r˘a pe oameni unii de altii, precum
si de Dumnezeu. Ele nu au nimicˆın comun cu personalitatea lui Ie-hova. Asadar, fiecare dintre noitrebuie s
˘a se
ˆıntrebe: C
ˆat de mult
m˘a str
˘aduiesc ‘s
˘a p
˘astrez unita-
tea spirituluiˆın leg
˘atura p
˘acii’?
(Ef. 4:3) Vorbesc despre nemul-tumirea mea cu prietenii
ˆıncer-
cˆand s
˘a-mi asigur sprijinul lor?
w12 15/7 4:8, 9
Joi, 2 ianuarie
Nimeni nu stie cine este Tataldecat Fiul si cel caruia Fiul vrea
sa i-l dezvaluie. (Luca 10:22)
Indiferent de convingerile lor,majoritatea oamenilor si-au pusˆıntreb
˘ari cu privire la existenta lui
Dumnezeu. Pentru c˘
a n-au g˘
asitr
˘aspunsuri satisf
˘ac
˘atoare, multi
au renuntat s˘
a le mai caute. Da,Satan ‘a orbit mintea celor necre-dinciosi’ (2 Cor. 4:4). Nu e de mi-
rare c˘
a oamenii,ˆın general, sunt
ˆın
ignorant˘
a cu privire la CreatorulUniversului sau nu stiu ce s
˘a crea-
d˘
a despre el (Is. 45:18). Este vitalca oamenii s
˘a cunoasc
˘a adev
˘arul
despre Dumnezeu. De ce? Numaicei care ‘vor chema numele lui Ie-hova vor fi salvati’ (Rom. 10:13). Achema numele lui Dumnezeu
ˆın-
seamn˘
a a sti ce fel de persoan˘a
este el. Isus Cristos le-a f˘acut cu-
noscut discipolilor s˘
ai acest ade-v
˘ar important, dezv
˘aluindu-l pe
Tat˘
al. w12 15/4 1:2, 3
Vineri, 3 ianuarie
Daca [sotia] se separa,sa ramana necasatorita sau
sa se ımpace cu sotul ei.(1 Cor. 7:11)
ˆIn ce situatii ar putea o sotie
crestin˘
a s˘
a se separe? Unele su-rori s-au separat de partenerul lorpentru c
˘a acesta a refuzat s
˘a sus-
tin˘
a familia din punct de vede-re material. Altele au fost supu-se la abuzuri fizice grave sau aufost puse
ˆın imposibilitatea de a-i
sluji lui Iehova. Decizia de a-ti p˘a-
r˘
asi sau nu partenerul de c˘as
˘atorie
este strict personal˘
a. Totusi, sorarespectiv
˘a ar trebui s
˘a se roage cu
privire la aceast˘
a chestiune si s˘a
fie sincer˘
a cu eaˆıns
˘asi. Martorul al
c˘
arui partener de c˘
as˘
atorie nu estela adev
˘ar ar trebui s
˘a fac
˘a tot po-
sibilul pentru a-si consolida c˘as-
nicia. Dar el nu trebuie s˘a se sim-
t˘
a vinovat dac˘
a,ˆın ciuda eforturi-
lor sale, partenerul necredinciosvrea s
˘a-l p
˘ar
˘aseasc
˘a. Pavel a scris:
„Dac˘
a cel necredincios se separ˘a,
s˘
a se separe:ˆın astfel de
ˆımpre-
jur˘
ari fratele sau sora nu mai estelegat, ci Dumnezeu v-a chematla pace“ (1 Cor. 7:15). w12 15/52:13–15, 17
Sambata, 4 ianuarie
Oamenii au vorbit de laDumnezeu, fiind purtati
de spiritul sfant. (2 Pet. 1:21)
Scrierea Bibliei a durat 1 610 ani:din 1513
ˆı.e.n. p
ˆan
˘a
ˆın 98 e.n. La re-
dactarea ei au contribuit aproxima-tiv 40 de b
˘arbati. Expresia greceas-
c˘
a redat˘
a prin „a fi purtat“ˆınseamn
˘a
„a duce sau a c˘
ara dintr-un locˆın al-
tul“ si „poate fi tradus˘
a si prin: afi impulsionat, a primi av
ˆant sau a
te l˘
asaˆımboldit“.
ˆIn Faptele 27:15,
aceast˘
a expresie este folosit˘
a pen-tru a descrie o corabie
ˆımpins
˘a de
vˆ
antˆıntr-o anumit
˘a directie. Scrii-
torii Bibliei si profetii au fost „pur-tati de spiritul sf
ˆant“
ˆın sensul c
˘a
Dumnezeu a comunicat cu ei, i-a im-pulsionat si i-a
ˆındrumat prin inter-
mediul fortei sale active. Astfel, einu au transmis propriile idei, ci g
ˆan-
durile lui Iehova. Uneori, nici m˘
acarnu cunosteau semnificatia lucruri-lor pe care le profeteau sau pe carele scriau (Dan. 12:8, 9). Cu siguran-t
˘a, „toat
˘a Scriptura este inspirat
˘a de
Dumnezeu“. Ea nu exprim˘
a punctede vedere omenesti (2 Tim. 3:16).w12 15/6 4:3
Duminica, 5 ianuarieˆ
Ingrijorarile acestui sistem siputerea amagitoare a bogatiilorınabusa cuvantul. (Mat. 13:22)
Un factor care poateˆın
˘abusi cu-
vˆ
antulˆıl constituie „ıngrijorarile
acestui sistem“.ˆIntruc
ˆat tr
˘aim ‘tim-
puri critice, c˘
arora cu greu li se facefat
˘a’, f
˘ar
˘a
ˆındoial
˘a c
˘a si tu ai multe
motive deˆıngrijorare (2 Tim. 3:1).
Poate c˘
a nu-ti permiti s˘
a cumperitot ce ai nevoie din cauza costului ri-dicat al vietii sau pentru c
˘a nu ai un
loc de munc˘
a. Sau poate c˘
a te gˆ
an-desti cu team
˘a la viitor si te
ˆın-
trebi: „Oare cum m˘
a voi descurcala pensie?
ˆImi vor ajunge banii?“.
Avˆ
and astfel deˆıngrijor
˘ari, unii cau-
t˘
a cu orice pret s˘
a seˆımbog
˘ateasc
˘a
ˆın speranta c
˘a banii le vor oferi sigu-
rant˘
a. Alt factor care,ˆımpreun
˘a cu
ˆıngrijor
˘arile, poate
ˆın
˘abusi cuv
ˆantul
este „puterea amagitoare a boga-tiilor“. E adev
˘arat, Biblia spune c
˘a
„banul aduce ocrotire“. Totusi, goa-na dup
˘a bog
˘atii nu reflect
˘a
ˆıntelep-
ciune (Ecl. 7:12). Multi si-au dat sea-ma c
˘a, lupt
ˆand s
˘a devin
˘a bogati,
nu au f˘
acut decˆ
at s˘
a se afunde simai mult
ˆın capcana materialismu-
lui. Unii chiar au devenit sclavi ai bo-g
˘atiilor (Mat. 6:24). w12 15/8 4:3–5
Luni, 6 ianuarie
[El] s-a dus imediat si a facutnegot cu ei si a mai castigat
cinci. (Mat. 25:16)
Desi crestinii unsi au consideratdecenii la r
ˆand c
˘a 1914 avea s
˘a fie un
an marcant, ei n-auˆınteles cu clari-
tate ce urma s˘
a seˆınt
ˆample. Ulte-
rior, un frate a spus: „Cˆ
ativa dintrenoi se g
ˆandeau
ˆın mod serios c
˘a vom
merge la cerˆın prima s
˘apt
˘am
ˆan
˘a
din octombrie a acelui an [1914]“. Cedescurajator trebuie s
˘a fi fost pentru
ei s˘
a astepte sfˆ
arsitul, iar acesta s˘
anu vin
˘a! Mai mult dec
ˆat at
ˆat, cres-
tinii unsi s-au confruntat cu mariˆımpotriviri
ˆın timpul Primului R
˘az-
boi Mondial. Lucrarea de predicareaproape c
˘a
ˆıncetase. Era ca si cum ei
ar fi adormit. Dar,ˆın 1919, ceva i-a
trezit. Isus venise la templul spiri-tual al lui Dumnezeu pentru a-si
ˆın-
cepe inspectia. Unii crestini unsi nus-au ridicat la
ˆın
˘altimea astept
˘arilor
St˘
apˆ
anului si, ca urmare, au pierdutprivilegiul de a se ocupa de sarcini-le
ˆıncredintate de el.
ˆIns
˘a majorita-
tea crestinilor unsi au ar˘
atat o loia-litate de nezdruncinat si o dorint
˘a
puternic˘
a de a-i sluji St˘
apˆ
anului lor,chiar si
ˆın acei ani grei de r
˘azboi.
w12 15/9 4:11, 12
Marti, 7 ianuarie
A facut mult rau ın ochiilui Iehova. (2 Cron. 33:6)
La aproximativ 360 de ani dup˘
ace David a
ˆınceput s
˘a domneasc
˘a,
Manase a devenit regeˆın Iuda.
De-a lungul celor 55 de ani de dom-nie, el a f
˘acut multe lucruri rele si
s-a implicatˆın practici detestabi-
le, atr˘
agˆ
andu-si condamnarea di-vin
˘a.
ˆIn cele din urm
˘a, Manase a
fostˆınl
˘aturat de la tron si aruncat
ˆıntr-o
ˆınchisoare babilonian
˘a. Aco-
lo el „s-a umilit mult“ˆınaintea lui
Dumnezeu si „i s-a rugat“ (2 Cron.33:12, 13). Cum i-a r
˘aspuns Iehova
lui Manase la rug˘
aciuni? „El a as-cultat implor
˘arile lui, a auzit ru-
g˘
amintea lui pentru favoare.“ Lafel ca David, Manase a recunoscutgravitatea p
˘acatelor sale si s-a c
˘a-
it cu adev˘
arat. Acesta a fost moti-vul pentru care Iehova l-a iertatsi i-a redat domnia. Atunci, „Ma-nase a
ˆınteles c
˘a Iehova este ade-
v˘
aratul Dumnezeu“ (2 Cron. 33:13).C
ˆat de
ˆıncurajator este acest epi-
sod biblic! El confirm˘
a faptul c˘
aDumnezeul nostru
ˆındur
˘ator
ˆıi iar-
t˘
a pe cei care se c˘
aiescˆın mod sin-
cer. w12 15/11 4:11–13
Miercuri, 8 ianuarie
Nu mint. (Gal. 1:20)
Uneori, Pavel a considerat nece-sar s
˘a jure pentru a confirma ade-
v˘arul celor scrise de el. De exem-
plu, cˆand unii din Corint au susti-
nut c˘a nu se putea conta pe cuv
ˆan-
tul lui, el a scrisˆın ap
˘ararea sa:
„Asa cum este sigur c˘a putem avea
ˆıncredere
ˆın Dumnezeu, cuv
ˆantul
pe care vi l-am spus nu este Da siˆın acelasi timp Nu“ (2 Cor. 1:18).C
ˆand a scris aceste cuvinte, Pa-
vel se aflaˆın Macedonia. El pleca-
se din Efes si intentiona s˘a ajun-
g˘a la Corint. Initial, el pl
˘anuise s
˘a
reviziteze congregatia din Corintˆınainte de a merge
ˆın Macedonia
(2 Cor. 1:15, 16). Totusi, la cˆatva
timp dup˘a ce
ˆısi f
˘acuse planul ini-
tial, Pavel, aflat la Efes, a auzitc
˘a
ˆın congregatia din Corint exista
dezbinare si era tolerat˘a imoralita-
tea (1 Cor. 1:11; 5:1). Pentru a reme-dia aceast
˘a situatie
ˆıngrijor
˘atoare,
el le-a dat corintenilor sfaturi ener-gice
ˆın prima sa scrisoare adresat
˘a
lor. Apoi,ˆın loc s
˘a mearg
˘a direct la
Corint, Pavel a hot˘ar
ˆat s
˘a le acorde
timp fratilor s˘ai ca s
˘a aplice sfatul
primit, astfelˆınc
ˆat vizita pe care
urma s˘a le-o fac
˘a s
˘a fie mai
ˆıncura-
jatoare (2 Cor. 1:23). w12 15/10 4:6, 7
Joi, 9 ianuarie
Fa toate lucrurile pentrucare te cheama strainul.
(1 Regi 8:43)
Un str˘
ain este, simplu spus, ci-neva care nu se afl
˘a
ˆın tara natal
˘a
sau care intr˘
aˆıntr-o comunitate
nou˘
a. Aceast˘
a descriere li se potri-veste si Martorilor lui Iehova. Desisunt r
˘asp
ˆanditi pe tot globul, ei
sustin un guvern ceresc, Regatullui Dumnezeu condus de Cristos.De aceea, sunt neutri din punctde vedere politic, chiar dac
˘a devin
astfel tinta prejudec˘
atilor. Str˘
ainiisunt deseori recunoscuti dup
˘a ca-
racteristicile minorit˘
atii din carefac parte. Ne referim aici la limb
˘a,
obiceiuri, tr˘
as˘
aturi fizice si chiarstil vestimentar. Totusi, lucrurilepe care le au
ˆın comun cu ceilalti
oameni, indiferent de nationalita-te, sunt mult mai importante de-c
ˆat aceste particularit
˘ati. De fapt,
scopul initial al lui Iehova a fost caoamenii s
˘a fie uniti
ˆıntr-o singura
familie sub o singura conducere:conducerea sa. w12 15/12 4:11–13
Vineri, 10 ianuarie
Nu vreti sa va duceti si voi?(Ioan 6:67)
Petru i-a r˘aspuns lui Isus: „Doam-
ne, la cine s˘a ne ducem? Tu ai cuvin-
tele vietii vesnice. Si noi am crezutsi am ajuns s
˘a stim c
˘a tu esti Sf
ˆan-
tul lui Dumnezeu“ (Ioan 6:68, 69).ˆIntelesese oare Petru
ˆın mod deplin
ce spusese Isus despre moartea sade jertf
˘a? (Ioan 6:53–60) Probabil c
˘a
nu. Cu toate acestea, el era hot˘ar
ˆat
s˘a-i r
˘am
ˆan
˘a loial Fiului uns al lui Ie-
hova. Petru nu s-a gˆandit c
˘a Isus a
gresit si c˘a
ˆısi va retrage mai t
ˆarziu
cuvintele. El a recunoscut cu umi-lint
˘a c
˘a Isus avea „cuvintele vietii
vesnice“. Dar noi? Ce facem cˆand
ˆın-
tˆalnim
ˆın publicatiile ‘administra-
torului fidel’ o idee greu deˆınteles
sau care nu corespunde p˘arerilor
noastre? Ar trebui oare s˘a astept
˘am
o nou˘a explicatie care s
˘a se armoni-
zeze cu punctul nostru de vedere?Nu, ci ar trebui s
˘a ne str
˘aduim s-o
ˆıntelegem (Luca 12:42). w12 15/42:10, 11
Sambata, 11 ianuarie
Toti au pacatuit si nu ajungla gloria lui Dumnezeu.
(Rom. 3:23)ˆIn calitate de slujitori ai lui
Iehova, vrem s˘a-i aducem onoare
si glorie prin tot ce facem.ˆIns
˘a,
de cele mai multe ori, nu reu-sim. Nici Pavel n-a reusit (Rom.7:21–25). Prin cuvintele din textulde azi, el a explicat de ce suntemnevoiti s
˘a lupt
˘am cu dorintele gre-
site. Fiind descendentii lui Adam,noi am mostenit p
˘acatul care, ase-
menea unui domnitor tiranic, sub-jug
˘a
ˆıntreaga omenire (Rom. 5:12;
6:12). Dar ce este p˘acatul? P
˘acatul
este tot ceea ce contravine cali-t
˘atilor, normelor si vointei divine,
afectˆand relatia omului cu Dum-
nezeu. Asa cum un arcas ratea-z
˘a uneori tinta din diverse moti-
ve, nici noi nu reusim s˘a reflect
˘am
gloria lui Iehovaˆın mod perfect
din cauza p˘acatului. Uneori p
˘ac
˘a-
tuim f˘ar
˘a s
˘a ne d
˘am seama (Num.
15:27–31). P˘acatul este ad
ˆanc
ˆınr
˘a-
d˘acinat
ˆın oameni si se interpune
ˆıntre ei si Creator (Ps. 51:5; Is. 59:2;Col. 1:21). P
˘acatul este, f
˘ar
˘a
ˆındoia-
l˘a, cea mai grav
˘a „boal
˘a“ a omeni-
rii. w12 15/5 4:4, 5
Duminica, 12 ianuarie
Scrie-ti ıntr-o cartetoate cuvintele pe care
ti le voi spune. (Ier. 30:2)
Iehova le-a dictat scriitorilor Bi-bliei ce s
˘a scrie c
ˆand a considerat c
˘a
este important ca textul s˘a aib
˘a o
anumit˘a form
˘a. Dar, de cele mai
multe ori, Dumnezeu nu le-a in-dicat ce cuvinte s
˘a foloseasc
˘a. El
le-a pusˆın minte si
ˆın inim
˘a doar
ideile, permitˆandu-le s
˘a le expri-
meˆıntr-o manier
˘a proprie.
ˆIn Ecle-
siastul 12:10 se spune: „Convocato-rul s-a str
˘aduit s
˘a g
˘aseasc
˘a cuvin-
te pl˘acute si s
˘a scrie
ˆıntocmai cu-
vintele adev˘arului“. Evanghelistul
Luca ‘a cercetat cu atentie toa-te lucrurile de la
ˆınceputuri ca s
˘a
le scrieˆın ordine’ (Luca 1:3). Prin
intermediul spiritului sfˆant, Dum-
nezeu s-a asigurat c˘a mesajul s
˘au
nu a fost denaturat de imperfectiu-nea uman
˘a.
ˆIn marea sa
ˆıntelep-
ciune, Dumnezeu a ales ca Biblias
˘a fie scris
˘a de oameni. Astfel, ea
nu ne transmite doar informatii,ci si emotii si sentimente.
ˆIntru-
cˆat Dumnezeu le-a l
˘asat oamenilor
imperfecti libertatea de a formu-la singuri ideile primite prin spiri-tul sf
ˆant, mesajul s
˘au are un far-
mec aparte si ne merge la inim˘a.
w12 15/6 4:5–7
Luni, 13 ianuarie
Rodul dreptatii este semanatın pace pentru cei care
fac pace. (Iac. 3:18)
Prin urmare, nu putem avea o con-duit
˘a dreapt
˘a dac
˘a nu tr
˘aim
ˆın pace
cu altii. Progresul nostru spiritual vafi
ˆıngreunat dac
˘a vom manifesta tr
˘a-
s˘
aturi de personalitate care ar puteatulbura pacea cu fratii nostri. Figu-rativ vorbind, am fi niste mine.
ˆIn
schimb, dac˘
a vom ierta repede si levom face bine altora, vom promovaun climat de pace si vom avea bine-cuv
ˆantarea lui Iehova. ‘Oamenii ca
daruri’ contribuie si ei la unitateacongregatiei. Cu ajutorul lor, putem‘ajunge la unitate
ˆın credint
˘a’ (Ef.
4:8, 13). Cˆ
and lucreaz˘
a al˘
aturi de noiˆın serviciul sacru si ne dau sfaturibazate pe Cuv
ˆantul lui Dumnezeu,
ei ne ajut˘
a s˘
a facemˆımbun
˘at
˘atiri
ˆın ce priveste personalitatea cres-tin
˘a (Ef. 4:22–24). Vezi
ˆın sfaturi-
le lor eforturile lui Iehova de a tepreg
˘ati pentru viata
ˆın lumea nou
˘a
sub domnia Fiului s˘
au? B˘
atrˆ
ani,ˆın-
cercati s˘
a-i corectati pe altii avˆ
andˆın vedere acest obiectiv? (Gal. 6:1)w12 15/7 4:10–12
Marti, 14 ianuarie
Nu va ıngrijorati . . . niciodata,zicand: „Ce vom manca?“ sau:„Ce vom bea?“ sau: „Cu ce ne
vom ımbraca?“ Fiindca pe toateacestea natiunile le cauta sta-ruitor. Tatal vostru ceresc stieca aveti nevoie de toate aceste
lucruri. (Mat. 6:31, 32)
Pentru a nu deveni materialisti, arfi bine s
˘a ne reevalu
˘am periodic mo-
dul de viat˘
a. Nu am vrea s˘
a ajun-gem ca Esau, care a demonstrat c
˘a
dispretuia lucrurile spirituale (Gen.25:34; Evr. 12:16). Nu am vrea s
˘a ne
asem˘
an˘
am nici cu tˆ
an˘
arul bogat pe
care Isus l-aˆındemnat s
˘a-si v
ˆan-
d˘
a bunurile, s˘
a le dea s˘
aracilor sis
˘a-l urmeze. T
ˆan
˘arul nu l-a ascultat
pe Isus, ci „a plecat mˆ
ahnit, c˘
aciavea multe avutii“ (Mat. 19:21, 22). Elar fi putut s
˘a-l urmeze pe cel mai
mare om care a tr˘
ait vreodat˘
a, dar arefuzat acest privilegiu inestimabil.Pentru acel t
ˆan
˘ar, bog
˘atiile au fost o
capcan˘
a. S˘
a avem deci grij˘
a s˘
a nu nepierdem privilegiul de a fi discipoliai lui Cristos. Pentru a nu ne l
˘asa co-
plesiti de grijile materiale este im-portant s
˘a tinem cont de
ˆındemnul
din textul de azi. w12 15/8 4:8, 9
Miercuri, 15 ianuarie
Bunatatea nemeritataa Domnului nostru Isus Cristos
sa fie cu spiritul pe care ıl mani-festati, fratilor! (Gal. 6:18)
Exist˘
a multe ocaziiˆın care putem
manifesta un spirit bunˆın relatiile
cu ceilalti. Este o dovad˘
a deˆıntelep-
ciune s˘
a fim gata s˘
a iert˘
am cˆ
and sun-tem jigniti. Cuv
ˆantul lui Dumnezeu
neˆındeamn
˘a: „Continuati s
˘a v
˘a su-
portati unii pe altii si, dac˘
a cinevaare vreun motiv s
˘a se pl
ˆang
˘a
ˆımpo-
triva altuia, s˘
a v˘
a iertati cu m˘
arini-mie unii pe altii. Asa cum v-a iertatIehova cu m
˘arinimie, asa s
˘a faceti si
voi“ (Col. 3:13). Cuvintele „dac˘
a ci-neva are vreun motiv s
˘a se pl
ˆan-
g˘
aˆımpotriva altuia“ sugereaz
˘a c
˘a
am putea avea motiveˆıntemeiate s
˘a
ne sup˘
ar˘
am pe altii. Totusi, s˘
a nune concentr
˘am asupra tr
˘as
˘aturilor
sau a obiceiurilor iritante ale fratilornostri si s
˘a tulbur
˘am, astfel, pacea
congregatiei. Mai degrab˘
a, s˘
aˆıncer-
c˘
am s˘
a-l imit˘
am pe Iehova si s˘
a ier-t
˘am cu m
˘arinimie, continu
ˆand s
˘a-i
slujim um˘
ar la um˘
ar.ˆIn plus, trebu-
ie s˘
a ne rug˘
am pentru spirit sfˆ
ant(Luca 11:13). Spiritul lui Dumnezeune va ajuta s
˘a manifest
˘am calit
˘ati
crestineˆın relatiile cu ceilalti (Gal.
5:22, 23). w12 15/10 2:1, 14, 15
Joi, 16 ianuarie
Toata autoritatea mi-a fostdata. (Mat. 28:18)
Adam si Eva tr˘
aiauˆın Eden si f
˘a-
ceau parte din familia universal˘
a alui Iehova, caracterizat
˘a prin pace
si armonie. Ei puteau s˘
a comunicedirect cu Dumnezeu, s
˘a-i aduc
˘a
ˆınchinare si s
˘a primeasc
˘a binecu-
vˆ
antarea lui. Aceast˘
a relatie s-adeteriorat c
ˆand oamenii, influen-
tati de Satan, s-au r˘
azvr˘
atitˆım-
potriva lui Iehova, contestˆ
andu-isuveranitatea.
ˆIns
˘a,
ˆıncep
ˆand cu
anul 1914, Regatul mesianic ia m˘
a-suri pentru a restabili unitatea siarmonia (Ef. 1:9, 10).
ˆIn timpul
Domniei de O Mie de Ani, lucruriimpresionante care
ˆın prezent „nu
se v˘
ad“ vor deveni realitate (2 Cor.4:18). Ce se va
ˆınt
ˆampla „la sf
ˆarsit“,
adic˘
a la finalul celor o mie de ani?(1 Cor. 15:24) Desi ‘toat
˘a autorita-
tea i-a fost dat˘
aˆın cer si pe p
˘a-
mˆ
ant’, Isus nu are ambitii persona-le si nu intentioneaz
˘a s
˘a uzurpe
tronul lui Iehova. Plin de umilin-t
˘a, el „
ˆıi va preda Dumnezeului si
Tat˘
alui s˘
au regatul“. Isusˆısi va
folosi pozitia unic˘
a si autoritatea„spre gloria lui Dumnezeu“ (Filip.2:9–11). w12 15/9 2:17, 18
Vineri, 17 ianuarie
Ceea ce se cauta la unadministrator este sa fiegasit fidel. (1 Cor. 4:2)
Indiferent cˆat de multe calit
˘ati si
aptitudini ar avea un administra-tor, acestea ar fi f
˘ar
˘a valoare dac
˘a
el nu s-ar achita de responsabilit˘ati
sau dac˘a nu i-ar fi loial st
˘ap
ˆanului
s˘au. Fidelitatea este o calitate in-
dispensabil˘a unui bun administra-
tor. Dac˘a ne dovedim fideli, Iehova
ne va r˘aspl
˘ati
ˆın mod sigur.
ˆIn caz
contrar, vom avea doar de pierdut
(Mat. 25:14–18, 23, 26, 28–30). Isusa scos
ˆın evident
˘a consecintele lip-
sei de fidelitate. El a spus: „Un ombogat avea un administrator, care afost acuzat
ˆınaintea lui c
˘a
ˆıi risipea
bunurile. Atunci l-a chemat si i-azis: «Ce aud despre tine? Pred
˘a ra-
portul administratiei tale, pentruc
˘a nu vei mai putea s
˘a-mi adminis-
trezi casa»“ (Luca 16:1, 2).ˆIntru-
cˆat administratorul a fost nechib-
zuit cu bunurile st˘ap
ˆanului, acesta
a hot˘ar
ˆat s
˘a-l dea afar
˘a. Ce lectie
valoroas˘a! S
˘a nu ne dovedim nicio-
dat˘a infideli, ci s
˘a ne achit
˘am cu
constiinciozitate de responsabilit˘a-
tile primite. w12 15/12 2:15–17
Sambata, 18 ianuarie
Veti gasi ınviorare pentrusufletele voastre. (Mat. 11:29)
Isus si-a asigurat continuatoriic
˘a, apropiindu-se mai mult de el si
aplicˆand ceea ce-i
ˆınv
˘ata, aveau s
˘a
se simt˘a
ˆınviorati,
ˆıntruc
ˆat jugul
s˘au era bun si sarcina sa, usoar
˘a.
Femei si b˘arbati, tineri si v
ˆarstnici,
toti s-au simtit bineˆın compania
lui (Mat. 11:30). Isus a manifes-tat compasiune fat
˘a de oamenii de
rˆand din Israel deoarece erau defa-
vorizati. El a fost atent la necesit˘a-
tile lor. De pild˘a,
ˆın apropiere de
Ierihon, Isus aˆınt
ˆalnit doi orbi: un
cersetor pe nume Bartimeu si to-var
˘asul s
˘au. Ei i-au cerut st
˘aruitor
lui Isus s˘a-i vindece, dar oamenii
din jur le-au spus pe un ton asprus
˘a tac
˘a. Isus ar fi putut s
˘a ignore
cererile acestor b˘arbati,
ˆıns
˘a i-a
chemat la el si, plin de mil˘a, le-a re-
dat vederea.ˆIntr-adev
˘ar, Isus l-a
imitat pe Tat˘al s
˘au, Iehova, ma-
nifestˆand umilint
˘a si ar
˘at
ˆandu-le
ˆındurare unor oameni p
˘ac
˘atosi de
conditie umil˘a (Mat. 20:29–34; Mar.
10:46–52). w12 15/11 2:12, 13
Duminica, 19 ianuarie
Noe a facut potrivit cu totce-i poruncise Dumnezeu.
A facut ıntocmai.(Gen. 6:22)
ˆIn timp ce construiau arca, Noe
si familia lui seˆıntrebau, proba-
bil, cum avea s˘
a-si realizeze Dum-nezeu scopul si c
ˆand urma s
˘a
ˆın-
ceap˘
a Potopul. Desi nu cunosteauaceste am
˘anunte, ei nu s-au oprit
din lucru. Iehova i-a dezv˘
aluit luiNoe data
ˆınceperii Potopului doar
cu sapte zileˆınainte, exact timpul
necesar pentru ca acesta s˘
a adu-c
˘a animalele
ˆın arc
˘a. Astfel, c
ˆand
z˘
agazurile cerurilor s-au deschis,totul era gata (Gen. 7:1–5, 11).Relatarea despre Potop confirm
˘a
o dat˘
aˆın plus c
˘a Iehova este Ma-
rele St˘
apˆ
an al Timpului si Elibe-ratorul slujitorilor s
˘ai. Num
˘ar
˘a-
toarea invers˘
a pˆ
an˘
a la distruge-rea acestui sistem se apropie definal. Putem fi siguri c
˘a tot ce si-a
propus Iehova se va realiza ne-gresit,
ˆın „ziua si [la] ora“ stabili-
te de el! (Mat. 24:36; Hab. 2:3)w12 15/4 4:7, 8
Luni, 20 ianuarie
Nu este om care sa nupacatuiasca. (2 Cron. 6:36)
Pentru a putea reflecta glo-ria lui Iehova trebuie s
˘a fim con-
stienti de natura noastr˘a p
˘ac
˘atoa-
s˘a. Nu este suficient s
˘a recunoas-
tem c˘a avem sl
˘abiciuni, trebuie s
˘a
si lupt˘am
ˆımpotriva lor, astfel
ˆın-
cˆat s
˘a-l putem glorifica pe Dum-
nezeu. Trebuie s˘a ne examin
˘am
cu regularitate ca s˘a fim siguri c
˘a
tr˘aim la
ˆın
˘altimea cerintelor sale
drepte (Prov. 28:18; 1 Cor. 10:12).Indiferent de
ˆınclinatiile noastre
p˘ac
˘atoase, s
˘a continu
˘am s
˘a lup-
t˘am
ˆımpotriva lor. Astfel, vom pu-
tea reflecta gloria lui Iehova. Isusa fost singurul om care a reflectatˆın mod perfect gloria lui Dumne-zeu, bucur
ˆandu-i
ˆıntotdeauna ini-
ma. Desi nu suntem perfecti, cuma fost Isus, putem si trebuie s
˘a
ne str˘aduim s
˘a-i urm
˘am exemplul
(1 Pet. 2:21). Iehova observ˘a nu
doar progresul nostru, ci si efortu-rile pe care le depunem pentru a-iaduce glorie si ne binecuv
ˆantea-
z˘a. w12 15/5 4:7, 8
Marti, 21 ianuarieˆ
Intr-un ceas a fost pustiita!(Rev. 18:19)
Ioan vede o prostituat˘
a stˆ
andpe o fiar
˘a de culoare stacojie, ca-
re simbolizeaz˘
a imaginea fiarei.Prostituata se numeste „Babilo-nul cel Mare“ (Rev. 17:1–6). Ea re-prezint
˘a religiile false, dintre ca-
re cele mai influente sunt Bise-ricile crestin
˘at
˘atii. Religia fals
˘a a
binecuvˆ
antat imaginea fiarei sia
ˆıncercat s-o domine. Totusi,
ˆın
timpul zilei Domnului, Babilonulcel Mare vede cum seac
˘a apele
pe care st˘
a, ceea ceˆınseamn
˘a c
˘a
num˘
arul oamenilor careˆıl sus-
tin scade vertiginos (Rev. 16:12;17:15). Religia fals
˘a nu-si va pier-
de putereaˆın mod treptat. Pros-
tituata va continua s˘
a aib˘
a o in-fluent
˘a mare asupra regilor p
˘a-
mˆ
antului pˆ
an˘
a cˆ
and Iehova ‘leva pune
ˆın inim
˘a un g
ˆand’ (Rev.
17:16, 17).ˆIn cur
ˆand, Dumnezeu
va determina guvernele lumii luiSatan, reprezentate de ONU, s
˘a
atace religia fals˘
a si s˘
a pun˘
a ca-p
˘at influentei exercitate de reli-
gie (Rev. 18:7, 8, 15–19). w12 15/62:15–17
Miercuri, 22 ianuarie
Nu va lasati indusi ın eroare.Tovarasiile rele strica obiceiurile
folositoare. (1 Cor. 15:33)
Unele guverneˆısi atentioneaz
˘a
cet˘atenii cu privire la anumite ali-
mente sau medicamente. Desigur,nu toate alimentele sau medica-mentele sunt periculoase. Dar, da-c
˘a un anumit produs constituie o
amenintare, autorit˘atile emit aten-
tion˘ari pentru a-i proteja pe cet
˘a-
teni. De fapt, este de datoria lors
˘a fac
˘a aceasta.
ˆIn mod asem
˘an
˘a-
tor, Regatul lui Dumnezeu ne d˘a
avertismente oportune privitoarela unele pericole de natur
˘a moral
˘a
sau spiritual˘a. De pild
˘a, internetul
este un mijloc eficient de comuni-care, de instruire si de relaxare. Or-ganizatia lui Iehova foloseste inter-netul pentru a realiza numeroaselucruri bune. Totusi, multe site-urine-ar putea periclita moralitateasi spiritualitatea. Site-urile porno-grafice sunt o amenintare pentrus
˘an
˘atatea spiritual
˘a a cet
˘atenilor
Regatului. Sclavul fidel ne atentio-neaz
˘a de multi ani cu privire la ele.
Cˆat de recunosc
˘atori suntem pen-
tru aceste avertismente! w12 15/82:10, 11
Joi, 23 ianuarieˆ
Imi gasesc placerea ınınfaptuirea vointei tale, o,Dumnezeul meu, si legea ta
este ınauntrul meu! (Ps. 40:8)
Pe parcursul istoriei, natiunile aupurtat r
˘azboaie cr
ˆancene pentru
cˆastigarea libert
˘atii. Si tu trebuie s
˘a
lupti din punct de vedere spiritualca s
˘a-ti p
˘astrezi libertatea crestin
˘a.
Dusmanii t˘ai nu sunt doar Satan, lu-
mea si spiritul ei nociv. Ai de dus olupt
˘a si
ˆımpotriva propriilor imper-
fectiuni, inclusiv a inimii tale tr˘ad
˘a-
toare (Ier. 17:9; Ef. 2:3). Dar, cu aju-torul lui Iehova, poti iesi
ˆınving
˘a-
tor. Iar un lucru deosebit de im-portant este c
˘a orice victorie, mare
sau mic˘a, are cel putin dou
˘a efecte
pozitive.ˆIn primul r
ˆand, vei bucura
inima lui Iehova (Prov. 27:11).ˆIn al
doilea rˆand, de fiecare dat
˘a c
ˆand vei
simti cˆat de mult te ajut
˘a „legea per-
fect˘a a libert
˘atii“, vei fi si mai hot
˘a-
rˆat s
˘a r
˘am
ˆai pe ‘calea
ˆıngust
˘a’ care
duce la viat˘a etern
˘a. Iar
ˆın viitor
te vei bucura de adev˘arata liberta-
te, pe care Iehova le-o promite ce-lor loiali (Iac. 1:25; Mat. 7:13, 14).w12 15/7 2:15, 16
Vineri, 24 ianuarie
Timpul si evenimenteleneprevazute [ne] ajung
pe toti. (Ecl. 9:11)
Tr˘
aim timpuri greleˆın care de-
zastrele naturale sunt din ceˆın ce
mai frecvente. Omenirea este lovi-t
˘a de cutremure, tsunami, incendii,
inundatii, eruptii vulcanice, torna-de, taifunuri si uragane. Pe l
ˆang
˘a
toate acestea, oamenii sunt cuprinside team
˘a si sufer
˘a mult din cauza
problemelor personale si familiale.Cum putem da dovad
˘a de curaj
ˆın si-
tuatii critice? (Rom. 15:4) S˘
a ne gˆ
an-dim la David si la c
ˆateva dintre
ˆın-
cerc˘
arile prin care a trecut. El aavut de
ˆınfruntat m
ˆania unui rege, a
fost deseori atacat de dusmani, so-tiile i-au fost r
˘apite, a fost tr
˘adat de
cei apropiati si s-a simtit cˆ
ateodat˘
afoarte descurajat (1 Sam. 18:8, 9;30:1–5; 2 Sam. 17:1–3; 24:15, 17; Ps.38:4–8). Din relat
˘arile biblice despre
viata lui David,ˆıntelegem c
ˆat
˘a dure-
re i-au pricinuit acesteˆıncerc
˘ari.
Totusi, ele nu l-au doborˆ
at pe planspiritual. Av
ˆand o credint
˘a de ne-
zdruncinat, David a spus: „Iehovaeste fort
˘areata vietii mele. De cine
s˘
a-mi fie fric˘
a?“ (Ps. 27:1, 5, 10).w12 15/10 1:1, 3, 4
Sambata, 25 ianuarie
Nu sunteti ın ıntuneric, pentruca ziua aceea sa va surprinda
asa cum i-ar surprinde pe hoti.(1 Tes. 5:4)
ˆIn cur
ˆand, pe scena lumii vor avea
loc evenimente cutremur˘atoare, asa
cum confirm˘a
ˆımplinirea unor pro-
fetii biblice. De aceea, trebuie s˘a
veghem. Ce ne poate ajuta s˘a ne
p˘astr
˘am vigilenta? Apostolul Pavel
neˆındeamn
˘a ‘s
˘a ne tinem privirea
atintit˘a asupra lucrurilor care nu se
v˘ad’. Trebuie s
˘a avem mereu
ˆın min-
te promisiunea lui Iehova de a neoferi viat
˘a vesnic
˘a,
ˆın cer sau pe p
˘a-
mˆant. Pavel a scris cuvintele de mai
sus pentru a-siˆıncuraja fratii de
credint˘a s
˘a se concentreze asupra
r˘aspl
˘atii pe care aveau s-o primeas-
c˘a la
ˆıncheierea cursei lor p
˘am
ˆan-
testi.ˆIn plus, urm
ˆand
ˆındemnul lui
Pavel, ei puteau face fat˘a
ˆıncerc
˘a-
rilor si persecutiilor (2 Cor. 4:8, 9,16–18; 5:7).
ˆIndemnul lui Pavel con-
tine un principiu important: pen-tru a ne p
˘astra vie speranta, trebu-
ie s˘a privim dincolo de realitatea
imediat˘a. Trebuie s
˘a ne concentr
˘am
asupra evenimentelor semnificati-ve care
ˆınc
˘a nu se v
˘ad (Evr. 11:1;
12:1, 2). w12 15/9 1:1, 2
Duminica, 26 ianuarie
Eu vin la tine ın numele luiIehova al armatelor, Dumnezeulliniilor de bataie ale lui Israel,
pe care l-ai sfidat.(1 Sam. 17:45)
Ce l-a motivat pe tˆ
an˘
arul Davids
˘a-l
ˆınfrunte pe Goliat, acel urias
bineˆınarmat,
ˆınalt de aproape 3 me-
tri? (1 Sam. 17:4) Curajul? Credintaˆın Dumnezeu? Desi aceste calit
˘ati au
avut un rol important, principalasa motivatie a fost respectul pen-tru Dumnezeu si pentru numele s
˘au
m˘
aret. David aˆıntrebat cu indig-
nare: „Cine este filisteanul acestanecircumcis ca s
˘a sfideze liniile de
b˘
ataie ale Dumnezeului celui viu?“(1 Sam. 17:26). Bizuindu-se pe ade-v
˘aratul Dumnezeu, el l-a dobor
ˆat pe
filistean doar cu o prastie si cu o pia-tr
˘a.
ˆIns
˘a David s-a
ˆıncrezut
ˆın Ieho-
va si a dovedit respect fat˘
a de nume-le divin nu doar
ˆın aceast
˘a situatie,
ci pe tot parcursul vietii. El chiar i-aˆındemnat pe israeliti ‘s
˘a se laude
cu sfˆ
antul nume’ al lui Dumnezeu(1 Cron. 16:8–10). w12 15/11 1:3, 4
Luni, 27 ianuarie
Vei prospera ın caile tale si . . .vei actiona cu ıntelepciune.
(Ios. 1:8)
Ceˆınseamn
˘a a avea succes
ˆın via-
t˘a? La aceast
˘a
ˆıntrebare, oame-
nii dau r˘aspunsuri diferite. Pentru
multi, succesul depinde de stareamaterial
˘a, de carier
˘a sau de instrui-
rea laic˘a. Altii m
˘asoar
˘a succesul
ˆın
functie de calitatea relatiilor cu ceidin jur: cu membrii familiei, cu prie-tenii sau cu colegii de serviciu. Iarunii dintre cei care
ˆıi slujesc lui
Dumnezeu ar putea chiar s˘a asocie-
ze succesul cu un privilegiu teocra-tic sau cu realiz
˘arile din lucrarea de
predicare. Dar ceea ce conteaz˘a cel
mai mult este ca Iehova s˘a conside-
re c˘a avem succes,
ˆıntruc
ˆat viata
noastr˘a depinde de aprobarea sa.
Cˆand i-a dat lui Iosua responsabili-
tatea de a-i conduce pe israelitiˆın
Tara Promis˘a, Iehova i-a spus s
˘a ci-
teasc˘a Legea mozaic
˘a „zi si noapte“
si s˘a aib
˘a grij
˘a s
˘a respecte tot ce era
scrisˆın ea. Dumnezeu l-a asigurat:
„Atunci vei prosperaˆın c
˘aile tale
si . . . vei actiona cuˆıntelepciune“
(Ios. 1:7, 8). Si,ˆıntr-adev
˘ar, Iosua a
prosperatˆın c
˘aile sale, adic
˘a a avut
succesˆın ceea ce a f
˘acut. w12 15/12
1:1, 3
Marti, 28 ianuarie
Aceasta este, ın sfarsit,os din oasele mele si carne
din carnea mea! (Gen. 2:23)
Cˆand si-a v
˘azut sotia, Adam a fost
atˆat de fericit,
ˆınc
ˆat si-a exprimat
recunostintaˆın cuvinte poetice. Ie-
hovaˆıl f
˘acuse s
˘a cad
˘a
ˆıntr-un somn
adˆanc. Apoi crease dintr-o coast
˘a
a lui Adam o femeie frumoas˘a pe
care acesta a numit-o Eva. Dumne-zeu i-a unit pe cei doi
ˆıntr-o c
˘as-
nicie fericit˘a.
ˆIntruc
ˆat Eva fusese
creat˘a din Adam, ei au devenit mai
apropiati decˆat orice alt cuplu.
ˆIn
ˆıntelepciunea sa nem
˘arginit
˘a, Ie-
hova i-a creat pe oameni cu capaci-tatea de a simti iubire romantic
˘a,
un sentiment puternic careˆıi unes-
te pe cei doi soti.ˆIntr-o enciclope-
die se afirm˘a: „Un b
˘arbat si o fe-
meie care se c˘as
˘atoresc sper
˘a s
˘a se
bucureˆımpreun
˘a de relatii sexua-
le si s˘a simt
˘a atractie tot timpul
unul fat˘a de cel
˘alalt“ (The World
Book Encyclopedia). Si,ˆıntr-ade-
v˘ar, multi slujitori ai lui Iehova au o
c˘asnicie fericit
˘a. E adev
˘arat, Dum-
nezeu nu ne alege tovar˘asul de via-
t˘a,
ˆıns
˘a ne ajut
˘a si
ˆın acest domeniu
dac˘a ne rug
˘am pentru
ˆındrumare si
ne l˘as
˘am condusi de spiritul s
˘au
(Gal. 5:18, 25). w12 15/5 1:1–3
Miercuri, 29 ianuarie
Cu adevarat, Dumnezeulvostru este . . . Dezvaluitorul
secretelor. (Dan. 2:47)
Ce puteri politice vor conduce lu-mea c
ˆand Regatul lui Dumnezeu va
pune cap˘at guvern
˘arii umane? R
˘as-
punsul ne-a fost revelat de IehovaDumnezeu, „Dezv
˘aluitorul secrete-
lor“. El ne ajut˘a s
˘a
ˆıntelegem care
sunt aceste puteri politice prin in-termediul scrierilor profetului Da-niel si ale apostolului Ioan. Iehova
le-a dat celor doi b˘arbati mai mul-
te viziuni referitoare la succesiuneaunor fiare. De asemenea, i-a f
˘acut
cunoscut˘a lui Daniel semnificatia
unui visˆın care era reprezentat un
chip urias de metal. Iehova a avutgrij
˘a ca aceste relat
˘ari s
˘a fie con-
semnateˆın Biblie spre folosul nos-
tru (Rom. 15:4). Ele neˆınt
˘aresc spe-
ranta c˘a Regatul s
˘au va distruge
ˆın cur
ˆand toate guvernele omenesti
(Dan. 2:44). Relat˘arile lui Daniel si
ale lui Ioan identific˘a opt regi, sau
guverne umane, si mentioneaz˘a or-
dineaˆın care aveau s
˘a apar
˘a ei pe
scena lumii. w12 15/6 1:1–3
Joi, 30 ianuarie
[Adanceste-ti] privirea ın legeaperfecta a libertatii. (Iac. 1:25)
ˆIn lume exist
˘a mult
˘a l
˘acomie, ne-
legiuire si violent˘a (2 Tim. 3:1–5).
Drept urmare, guvernele adopt˘a
noi si noi legi,ˆınt
˘aresc fortele de
ordine si instaleaz˘a camere video
de supraveghere. Unii cet˘ateni si-au
montatˆın locuinte sisteme de alar-
m˘a si
ˆıncuietori suplimentare sau
chiar si-auˆımprejmuit propriet
˘ati-
le cu garduri electrice pentru a sesimti mai
ˆın sigurant
˘a. Multi nu ies
din cas˘a noaptea si nu-si las
˘a co-
piii afar˘a nesupravegheati nici m
˘a-
car ziua. F˘ar
˘a doar si poate, oame-
nii au tot mai putin˘a libertate, iar
situatia pare s˘a se
ˆınr
˘aut
˘ateasc
˘a.ˆ
Intr-adev˘ar, at
ˆata vreme c
ˆat oame-
nii vor nesocoti normele morale sispirituale prev
˘azute de Dumnezeu,
societatea uman˘a va merge din r
˘au
ˆın mai r
˘au. Aceast
˘a situatie
ˆıi afec-
teaz˘a si pe slujitorii lui Iehova. To-
tusi, ei au speranta c˘a omenirea va
fi eliberat˘a din sclavia p
˘acatului si
se va bucura de ceea ce Biblia nu-meste „glorioasa libertate a copiilorlui Dumnezeu“ (Rom. 8:21). w12 15/71:1, 2
Vineri, 31 ianuarie
Faceti discipoli din oameniituturor natiunilor . . . Si iata
ca eu sunt cu voi ın toate zilelepana la ıncheierea sistemului.
(Mat. 28:19, 20)
Imagineaz˘a-ti c
˘a esti
ˆın Paradis.
E dimineat˘a. Ai avut un somn odih-
nitor, iar acum abia astepti s˘a
ˆın-
cepi o nou˘a zi. Nu simti nicio dure-
re, problemele de s˘an
˘atate fiind de
domeniul trecutului. V˘azul, auzul si
celelalte simturi ale tale sunt per-fecte. Esti plin de energie, muncape care o faci
ˆıti aduce satisfactii,
ai multi prieteni si nu te fr˘am
ˆan-
t˘a nimic. Acestea sunt doar c
ˆateva
dintre binecuvˆant
˘arile de care poti
avea parte sub Regatul lui Dum-nezeu. De asemenea, Regele IsusCristos va avea grij
˘a ca toti oame-
nii s˘a asimileze cunostint
˘a despre
Iehova. Dumnezeu va fi cu slujito-rii s
˘ai loiali, ajut
ˆandu-i s
˘a
ˆındepli-
neasc˘a acea lucrare de instruire
mondial˘a din viitor. De fapt, el si
Fiul s˘au au fost mereu al
˘aturi de
crestinii fideli.ˆInainte de a se
ˆın
˘al-
ta la cer, Isus le-a dat discipoli-lor s
˘ai asigurarea c
˘a va fi cu ei.
w12 15/8 1:1, 2
Sambata, 1 februarie
Iata: o mare multime, pe carenimeni nu putea s-o numere,din toate natiunile, triburile,popoarele si limbile, stand ınpicioare ınaintea tronului siınaintea Mielului. (Rev. 7:9)ˆIn num
˘arul din 1 februarie 1916 al
revistei Turnul de veghe, se afirma:„Fratilor, aceia dintre noi care au oatitudine potrivit
˘a fat
˘a de Dumne-
zeu nu r˘am
ˆan dezam
˘agiti de niciu-
na dintre m˘asurile Sale. Noi n-am
dorit s˘a se
ˆınf
˘aptuiasc
˘a vointa noas-
tr˘a; astfel, atunci c
ˆand am descope-
rit c˘a asteptam ceva gresit
ˆın oc-
tombrie 1914, am fost bucurosi c˘a
Domnul nu si-a schimbat Planul cas
˘a ne multumeasc
˘a pe noi. Nu am
dori ca El s˘a fac
˘a acest lucru. Noi
dorim doar s˘a
ˆıntelegem planuri-
le si scopurile Sale“. Devotiunea siumilinta pe care le reflect
˘a aceste
cuvinte continu˘a s
˘a-i caracterizeze
pe crestinii unsi. Ei se las˘a
ˆındru-
mati de mijlocul folosit de Dumne-zeu pentru a furniza hrana spiritua-l
˘a. Iar crestinii cu sperant
˘a p
˘am
ˆan-
teasc˘a, adic
˘a „marea multime“ de
„alte oi“, imit˘a vigilenta si zelul lor
(Ioan 10:16). w12 15/9 4:13, 14
Duminica, 2 februarie
Ei nu si-au plecat urechea.(Neem. 9:30)
Iehova nu iart˘
aˆın mod necon-
ditionat p˘
acatele oamenilor. S˘a
compar˘
am atitudinea lui David sia lui Manase cu cea a locuitori-lor r
˘azvr
˘atiti din Israel si din Iuda.
Dumnezeu l-a trimis pe Natan laDavid ca s
˘a-l mustre si s
˘a-i dea po-
sibilitatea s˘
a-si schimbe atitudi-nea. Cum a reactionat David? Plinde recunostint
˘a, el a acceptat co-
rectarea. Manase, cˆ
and a ajuns lastr
ˆamtorare, a dat dovad
˘a si el de
c˘
aint˘
a sincer˘
a. De multe oriˆıns
˘a,
locuitorii lui Israel si ai lui Iudanu s-au c
˘ait. Drept urmare, Ieho-
va nu i-a iertat, ci si-a trimis pro-fetii
ˆın repetate r
ˆanduri s
˘a-i con-
damne pentru conduita lor r˘azvr
˘a-
tit˘
a. Chiar si dup˘a ce iudeii s-au
ˆın-
tors din exilul babilonian, Iehovaa continuat s
˘a-si trimit
˘a mesage-
rii, printre acestia num˘ar
ˆandu-se
preotul Ezra si profetul Maleahi.C
ˆand actiona
ˆın armonie cu voin-
ta lui Iehova, poporul se bucuramult (Neem. 12:43–47). w12 15/114:15
Luni, 3 februarieˆ
In vorbirea voastra, Da-ulvostru sa ınsemne Da si Nu-ul
vostru, Nu. (Mat. 5:37)
Cˆ
at de important este ca Da-ulnostru s
˘a
ˆınsemne Da? Biblia ne
avertizeaz˘
a c˘
a o persoan˘
a careeste ‘neloial
˘a
ˆın angajamente’ „me-
rit˘
a moartea“ (Rom. 1:31, 32). Fa-raonul Egiptului, regele iudeu Ze-dechia, precum si Anania si Safi-ra se num
˘ar
˘a printre cei al c
˘aror
Da n-aˆınsemnat Da. Ei au avut
parte de un sfˆ
arsit tragic si con-stituie exemple-avertisment pen-tru noi (Ex. 9:27, 28, 34, 35; Ezec.17:13–15, 19, 20; Fap. 5:1–10).
ˆIn
aceste ‘zile din urm˘
a’ tr˘
aimˆın mij-
locul unor oameni „neloiali“, care‘au o form
˘a de devotiune sf
ˆant
˘a,
darˆıi neag
˘a puterea’ (2 Tim. 3:1–5).
S˘
a evit˘
am pe cˆ
at posibil asociereacu astfel de persoane!
ˆIn plus, s
˘a ne
asociem cu regularitate cu cei ce sestr
˘aduiesc ca Da-ul lor s
˘a
ˆınsem-
neˆıntotdeauna Da (Evr. 10:24, 25).
w12 15/10 4:11, 12
Marti, 4 februarie
Dumnezeu nu este partinitor.(Fap. 10:34)
ˆIntr-o lume egoist
˘a, care promo-
veaz˘
a nationalismul, esteˆınvior
˘a-
tor s˘
a g˘
asesti persoane care pot sivor s
˘a treac
˘a peste barierele natio-
nale. Fondatorul postului de tele-viziune CNN, Ted Turner, a vorbitdespre colaborarea sa cu mai mul-te persoane talentate de diferitenationalit
˘ati: „Am ajuns s
˘a-i con-
sider pe cei din alte t˘
ari cet˘
ateniai planetei, nu str
˘aini“. Martorii
lui Iehova sunt singurul grup dinlume care a adoptat modul de g
ˆan-
dire al lui Dumnezeu. Ei auˆınv
˘atat
s˘a-i priveasc
˘a pe oameni asa cum
ˆıi priveste Iehova, reusind, la nivelmental si emotional, s
˘a
ˆınl
˘ature
barierele nationale. Martorii nu-iur
˘asc pe oamenii de alt
˘a nationa-
litate si nici nu-i trateaz˘a cu sus-
piciune. Dimpotriv˘
a, ei auˆınv
˘a-
tat s˘
a aprecieze capacit˘
atile si ca-racteristicile prin care se distingacesti oameni. Ai meditat vreoda-t
˘a la aceast
˘a realizare si la modul
ˆın care te-a ajutat s
˘a-ti
ˆımbun
˘at
˘a-
testi relatiile cu altii? w12 15/124:2, 14, 15
Miercuri, 5 februarie
Nu mai sunt doi, ci o singuracarne. (Mat. 19:6)
O crestin˘a a fost recunosc
˘atoa-
re c˘a a avut
ˆıncredere
ˆın Iehova si
c˘a a f
˘acut eforturi pentru a-si sal-
va c˘asnicia. „Am vrut s
˘a m
˘a separ
de sotul meu, spune ea,ˆıntruc
ˆat
nu m˘a sustinea pe plan material
si-mi puneaˆın pericol spiritua-
litatea. Apoi mi-am dat seama c˘a
si eu aveam o parte de vin˘a. Am
ˆınceput iar s
˘a comunic
˘am, s
˘a ti-
nem studiulˆın familie si s
˘a parti-
cip˘am cu regularitate la
ˆıntruniri.
Am simtit c˘a relatia noastr
˘a a
reˆınflorit. Cu timpul, sotul meu a
primit din nou privilegiiˆın con-
gregatie. A fost o lectie dureroa-s
˘a, dar cu un final fericit.“ Indife-
rent c˘a suntem celibatari sau c
˘a-
s˘atoriti, s
˘a d
˘am mereu dovad
˘a de
curaj si s˘a ne
ˆıncredem
ˆın Iehova.
Cˆand
ˆın c
˘asnicie apar probleme,
s˘a facem tot ce ne st
˘a
ˆın putint
˘a
ca s˘a le rezolv
˘am. S
˘a nu uit
˘am c
˘a
un sot si o sotie „nu mai sunt doi,ci o singur
˘a carne“.
ˆIn plus, dac
˘a
st˘am l
ˆang
˘a partenerul nostru ne-
credincios cˆand ne confrunt
˘am cu
greut˘ati, am putea avea bucuria
de a-l cˆastiga de partea adev
˘aru-
lui. w12 15/5 2:19, 20
Joi, 6 februarie
Niciun om nu l-a vazutvreodata pe Dumnezeu; dum-
nezeul unic-nascut, care se aflaın sanul Tatalui, este cel care
a dat explicatii despre el.(Ioan 1:18)
Isus a fost persoana cea mai po-trivit
˘a s
˘a-l dezv
˘aluie pe Tat
˘al. Ca
‘Fiu unic-n˘ascut al lui Dumne-
zeu’, el a tr˘ait
ˆın ceruri
ˆınainte de
a fi create toate celelalte forme deviat
˘a (Ioan 1:14; 3:18). Fiul avea,
ˆıntr-adev
˘ar, o pozitie privilegiat
˘a,
bucurˆandu-se de toat
˘a atentia Ta-
t˘alui s
˘au.
ˆIntruc
ˆat au avut posibi-
litatea s˘a comunice de-a lungul a
miliarde de ani, iubirea dintre eia devenit foarte puternic
˘a (Ioan
5:20; 14:31). Cˆat de multe trebuie
s˘a fi
ˆınv
˘atat Fiul despre personali-
tatea Tat˘alui s
˘au! (Col. 1:15–17)
ˆIn
Biblie, Fiul este numit „Cuvˆantul
lui Dumnezeu“ deoarece Tat˘al i-a
ˆıncredintat responsabilitatea de afi purt
˘atorul s
˘au de cuv
ˆant (Rev.
19:13). Astfel, Isus a putut s˘a-l
dezv˘aluie pe Tat
˘al
ˆıntr-un mod
unic. w12 15/4 1:4, 5
Vineri, 7 februarie
Nu ıntristati spiritul sfantal lui Dumnezeu.
(Ef. 4:30)
Spiritul sfˆant este o fort
˘a care
promoveaz˘a unitatea. De aseme-
nea, este esential s˘a tinem cont de
urm˘atorul
ˆındemn: „Orice am
˘ar
˘a-
ciune r˘aut
˘acioas
˘a, furie, m
ˆanie,
strig˘at si vorbire jignitoare s
˘a fie
ˆınl
˘aturate de la voi,
ˆımpreun
˘a cu
orice r˘autate. Si fiti buni unii cu
altii, plini de o tandr˘a compasiu-
ne, iertˆandu-v
˘a cu m
˘arinimie unii
pe altii, asa cum si Dumnezeu,prin Cristos, v-a iertat cu m
˘ari-
nimie“ (Ef. 4:31, 32).ˆIndemnul
„fiti buni“ sugereaz˘a c
˘a au existat,
poate, situatii cˆand nu am dat do-
vad˘a de bun
˘atate si c
˘a trebuie s
˘a
facemˆımbun
˘at
˘atiri. Aceasta
ˆın-
seamn˘a s
˘a
ˆınv
˘at
˘am s
˘a punem sen-
timentele altora mai presus deale noastre (Filip. 2:4). Poate c
˘a
uneori ne gˆandim s
˘a spunem ceva
hazliu sau ceva ce ar putea s˘a ara-
te cˆat suntem de inteligenti. Dar
dac˘a ceea ce vrem s
˘a spunem tr
˘a-
deaz˘a lips
˘a de bun
˘atate, este in-
dicat s˘a ne abtinem. Dac
˘a vom
gˆandi
ˆınainte de a vorbi, vom ‘fi
buni cu altii’. w12 15/7 4:13, 14
Sambata, 8 februarie
Noi iubim pentru ca elne-a iubit primul.
(1 Ioan 4:19)ˆIn timp ce majoritatea c
˘artilor
religioase dezv˘aluie putine infor-
matii despre Dumnezeu, Biblia neajut
˘a s
˘a cunoastem fatetele per-
sonalit˘atii lui Iehova, precum si
faptele sale. Ea ni-l prezint˘a nu
numai ca pe un Dumnezeu atot-puternic,
ˆıntelept si drept, ci si ca
pe un Dumnezeu al iubirii (Ioan3:16). Biblia mai spune despre Ie-hova: „Dumnezeu nu este p
˘arti-
nitor, ci,ˆın orice natiune, omul
care se teme de el si practic˘a
dreptatea este primit de el“ (Fap.10:34, 35).
ˆIntr-un anumit sens,
num˘arul mare de limbi
ˆın care
este tradus˘a Biblia confirm
˘a acest
adev˘ar. Potrivit lingvistilor, din-
tre cele aproximativ 6 700 de limbide pe glob, circa 100 sunt vorbitede 90% din populatia lumii. Bibliaa fost tradus
˘a partial sau integral
ˆın peste 2 400 de limbi. Aproapeoricine are acces la cel putin oparte din ea. w12 15/6 4:9
Duminica, 9 februarie
Cand se vor sfarsi cei o miede ani, Satan va fi dezlegat din
ınchisoarea lui. (Rev. 20:7)
Pˆan
˘a la sf
ˆarsitul Domniei de O
Mie de Ani, supusii p˘am
ˆantesti ai
Regatului vor fi fost adusi la stareade perfectiune. Ei vor urma exem-plul lui Isus si vor recunoaste cuumilint
˘a si de bun
˘avoie suveranita-
tea lui Iehova. Vor avea posibilita-tea s
˘a demonstreze c
˘a
ˆısi doresc
s˘a fac
˘a aceasta r
˘am
ˆan
ˆand fideli
ˆın
timpul testului final (Rev. 20:8–10).Apoi, toti r
˘azvr
˘atitii, oameni sau
fiinte spirituale, vor fi distrusi pen-tru totdeauna. Va fi un timp demare bucurie! Familia universal
˘a a
lui Iehovaˆıi va aduce laude, iar
el va fi „totul pentru toti“ (1 Cor.15:28; Ps. 99:1–3). Te vor determinarealit
˘atile uimitoare ale Regatului
s˘a-ti concentrezi eforturile si aten-
tia pentru aˆınf
˘aptui vointa divin
˘a?
Vei respinge influenta lumii lui Sa-tan care te poate am
˘agi prin spe-
rante desarte si printr-un fals sen-timent de sigurant
˘a?
ˆIti vei
ˆınt
˘ari
hot˘ar
ˆarea de a sustine suveranita-
tea lui Iehova? w12 15/9 2:19, 20
Luni, 10 februarie
Prostituata este o groapaadanca. (Prov. 23:27)
O relatie romantic˘a nepotrivit
˘a
s-ar putea naste la locul de mun-c
˘a. Potrivit unui studiu, peste 50
la sut˘a dintre femeile adultere si
aproximativ 75 la sut˘a dintre b
˘ar-
batii adulteri si-auˆınselat parte-
nerul de viat˘a cu un coleg de ser-
viciu. Presupune munca ta s˘a co-
laborezi cu persoane de sex opus?Dac
˘a da, ce fel de relatie ai cu ele?
Impui anumite limite pentru ca re-latia dintre voi s
˘a r
˘am
ˆan
˘a strict
profesional˘a? De exemplu, o sor
˘a ar
putea ajunge s˘a-l considere pe un
coleg de munc˘a confidentul ei,
ˆım-
p˘art
˘asindu-i chiar problemele con-
jugale. Sau, poate, un frate seˆım-
prieteneste cu o coleg˘a de serviciu
siˆıncepe s
˘a g
ˆandeasc
˘a astfel: „Ea
tine cont de p˘arerea mea si m
˘a as-
cult˘a c
ˆand
ˆıi vorbesc. Simt c
˘a m
˘a
apreciaz˘a cu adev
˘arat. Ce bine ar fi
dac˘a si acas
˘a as fi tratat la fel!“.
Este lesne deˆınteles c
˘a un crestin
aflatˆın situatii de acest gen ar pu-
tea c˘adea foarte usor
ˆın capcana
adulterului. w12 15/8 4:11, 12
Marti, 11 februarie
Constiinta mea este curataın toate privintele. Totusi, nu
prin aceasta sunt dovedit drept,fiindca cel ce ma judeca este
Iehova. (1 Cor. 4:4)
Fiecare membru al congregatieitrebuie s
˘a depun
˘a eforturi pentru a
avea un spirit bun, astfelˆınc
ˆat
ˆın-
treaga congregatie s˘a aib
˘a de c
ˆasti-
gat. Probabil c˘a, dup
˘a ce ne ana-
liz˘am sub rug
˘aciune, vom constata
c˘a trebuie s
˘a facem si noi
ˆımbun
˘a-
t˘atiri pentru a promova un spirit zi-
ditor. Dac˘a asa stau lucrurile, s
˘a-i
permitem Cuvˆantului lui Dumne-
zeu s˘a ne dezv
˘aluie cum putem face
schimb˘ari (Evr. 4:12). Asa cum se
arat˘a
ˆın textul de azi, Pavel dorea
s˘a fie un bun exemplu. Vom contri-
bui la spiritul bun al congregatieidac
˘a ne str
˘aduim s
˘a action
˘am
ˆın
armonie cuˆıntelepciunea de sus si
dac˘a nu suntem exagerat de preo-
cupati de propria persoan˘a si de
pozitia noastr˘a. Fiind dispusi s
˘a
iert˘am si concentr
ˆandu-ne asupra
calit˘atilor celorlalti, vom fi
ˆın rela-
tii bune cu colaboratorii nostri (Fi-lip. 4:8). Dar cel mai important estec
˘a Iehova si Isus vor fi multumiti de
‘spiritul pe care-l manifest˘am’ (Fi-
lim. 25). w12 15/10 2:16, 17
Miercuri, 12 februarie
Fiecare sa dovedeasca ce estelucrarea lui si atunci va avea
motiv de exultare numai cu pri-vire la sine, nu comparandu-se
cu altii. (Gal. 6:4)ˆIn loc s
˘a compar
˘am ceea ce facem
noi cu ceea ce fac altii, ar fi mult maibine s
˘a ne concentr
˘am asupra lu-
crurilor pe care putem s˘a le facem.
O astfel de atitudine ne va ajutas
˘a evit
˘am at
ˆat m
ˆandria, c
ˆat si des-
curajarea. De asemenea, trebuie s˘a
avemˆın vedere c
˘a situatia noastr
˘a
se poate schimba la un moment dat.Probabil c
˘a s
˘an
˘atatea, v
ˆarsta sau di-
ferite responsabilit˘ati ne
ˆımpiedic
˘a
s˘a facem la fel de mult ca-n trecut.
Putem si s˘a ne g
ˆandim la responsa-
bilit˘atile pe care le avem sau pe care
ni le dorim. Din motive pe care, poa-te, nu le
ˆıntelegem imediat, unele
privilegii le-am putea primi multmai t
ˆarziu dec
ˆat ne astept
˘am.
ˆIn loc
s˘a-i invidiem pe altii pentru privile-
giile lor, s˘a ne concentr
˘am asupra
responsabilit˘atilor noastre si s
˘a ne
achit˘am c
ˆat mai bine de ele.
ˆIn lu-
mea nou˘a, Dumnezeu va
ˆındeplini
toate dorintele corecte ale slujitori-lor s
˘ai. w12 15/12 2:18–20
Joi, 13 februarie
Eu sunt bland si am o inimaumila. (Mat. 11:29)
Diferiti oameni s-au bucurat deajutorul lui Isus, de
ˆınv
˘at
˘aturile si
deˆıncuraj
˘arile sale. De fapt, toti oa-
menii ascult˘atori vor avea parte de
binecuvˆant
˘ari vesnice datorit
˘a jert-
fei de r˘ascump
˘arare a lui Cristos.
Dar ce foloase a avut Isus pentruc
˘a a fost umil? El le-a explicat disci-
polilor s˘ai: „Cine se umileste va fi
ˆın
˘altat“ (Mat. 23:12). Aceste cuvin-
te s-au dovedit adev˘arate si
ˆın cazul
lui Isus. Iat˘a ce a scris Pavel: „Dum-
nezeu l-a ridicat [pe Isus]ˆıntr-o po-
zitieˆın
˘altat
˘a si i-a dat cu bun
˘avoin-
t˘a numele care este mai presus de
orice alt nume, pentru caˆın nume-
le lui Isus s˘a se plece orice genunchi:
al celor din cer, al celor de pe p˘a-
mˆant si al celor de sub p
˘am
ˆant, si
orice limb˘a s
˘a recunoasc
˘a deschis c
˘a
Isus Cristos este Domn spre glo-ria lui Dumnezeu, Tat
˘al“. Deoarece
Isus a fost umil si fidelˆın timpul vie-
tii sale p˘am
ˆantesti, Iehova l-a
ˆın
˘al-
tat, dˆandu-i autoritate peste toate
creaturile din cer si de pe p˘am
ˆant
(Filip. 2:9–11). w12 15/11 2:12, 14, 15
Vineri, 14 februarie
Iehova este martor ıntre tinesi sotia tineretii tale, fata decare te porti ca un tradator.
(Mal. 2:14)
La fel ca Iehova, Isus i-aˆınv
˘atat
pe altii c˘a un sot sau o sotie nu
poate s˘a renunte pur si simplu la
partenerul s˘au si s
˘a se poarte ca
si cum nimic nu s-ar fiˆınt
ˆamplat
(Mat. 19:3–6, 9). Cum pot cei c˘as
˘ato-
riti s˘a-i r
˘am
ˆan
˘a loiali parteneru-
lui? Cuvˆantul lui Dumnezeu le d
˘a
sotilor urm˘atorul
ˆındemn: „Bucu-
r˘a-te cu sotia tineretii tale!“ si, din
nou, „Bucur˘a-te de viat
˘a cu sotia pe
care o iubesti“. Bineˆınteles, princi-
piul din spatele acestor cuvinte estevalabil si pentru sotii (Prov. 5:18;Ecl. 9:9). Pe m
˘asur
˘a ce
ˆınainteaz
˘a
ˆın
vˆarst
˘a, cei doi trebuie ‘s
˘a se implice
total’ˆın relatia lor, at
ˆat din punct de
vedere fizic, cˆat si afectiv. Aceasta
ˆınseamn
˘a s
˘a fie atenti unul cu altul,
s˘a petreac
˘a timp
ˆımpreun
˘a si s
˘a se
apropie unul de cel˘alalt. Ei trebuie
s˘a se str
˘aduiasc
˘a din r
˘asputeri s
˘a-si
consolideze c˘asnicia si prietenia cu
Iehova.ˆIn acest sens, e important
s˘a studieze Biblia
ˆımpreun
˘a, s
˘a pre-
dice cu regularitateˆımpreun
˘a si s
˘a
se roageˆımpreun
˘a. w12 15/4 2:13–15
Sambata, 15 februarie
Perseverati ın rugaciune.(Rom. 12:12)
Este vital s˘a studiem temeinic
si s˘a medit
˘am asupra Scripturilor
pentru a neˆınt
˘ari hot
˘ar
ˆarea de a
evita p˘acate grave si de a-i pl
˘acea
lui Iehova (Ps. 119:11, 47, 48). Deasemenea, este esential ‘s
˘a perse-
ver˘am
ˆın rug
˘aciune’. Trebuie s
˘a-l
rug˘am pe Iehova s
˘a ne ajute s
˘a-i
slujim asa cum doreste el.ˆIn acest
sens,ˆıi putem cere spirit sf
ˆant,
mai mult˘a credint
˘a si puterea de-a
rezista tentatiilor. Avem nevoie deajutorul lui Iehova si pentru ‘am
ˆanui corect cuv
ˆantul adev
˘arului’
(2 Tim. 2:15; Mat. 6:13; Luca 11:13;17:5). Asa cum un copil se bazeaz
˘a
pe tat˘al s
˘au, si noi ne bizuim pe Ta-
t˘al nostru ceresc. Dac
˘a apel
˘am la
el, suntem siguri c˘a ne va ajuta s
˘a-i
slujim si mai bine. S˘a nu conside-
r˘am c
˘a rug
˘aciunile noastre l-ar pu-
tea deranja. Dimpotriv˘a, s
˘a-i adre-
s˘am laude si multumiri si s
˘a c
˘aut
˘am
ˆındrumarea sa mai ales c
ˆand tre-
cem prinˆıncerc
˘ari. Si, nu
ˆın ulti-
mul rˆand, s
˘a-l rug
˘am s
˘a ne binecu-
vˆanteze str
˘aduinta de a-i aduce glo-
rie (Ps. 86:12; Iac. 1:5–7). w12 15/54:9, 10
Duminica, 16 februarie
A sosit ora judecatii[lui Dumnezeu]! (Rev. 14:7)
Dup˘a distrugerea religiei false,
fiara, adic˘a sistemul politic al lui
Satan, va fi instigat˘a s
˘a atace Re-
gatul lui Dumnezeu.ˆIns
˘a, neav
ˆand
accesˆın ceruri, regii p
˘am
ˆantului
ˆısi vor v
˘arsa furia asupra oameni-
lor care sustin acest Regat. Dez-nod
˘am
ˆantul va fi inevitabil (Rev.
16:13–16; 17:12–14). Daniel face re-ferire la un aspect al b
˘at
˘aliei fina-
le (Dan. 2:44). Fiara din Revelatia
13:1, imaginea ei, precum si fiaracu dou
˘a coarne vor fi distruse. Pu-
terea anglo-american˘a va domina
lumea cˆand religia fals
˘a va fi dis-
trus˘a. P
ˆan
˘a
ˆın prezent, profetiile
f˘acute de Daniel si de Ioan s-au
ˆım-
plinitˆın cele mai mici detalii. Pu-
tem fi deci siguri c˘a sf
ˆarsitul re-
ligiei false si Armaghedonul suntfoarte aproape. Iehova ne-a dezv
˘a-
luit toate acestea cu mult timpˆına-
inte. Vom da noi ascultare ‘cuvˆan-
tului profetic’? (2 Pet. 1:19) Acum,mai mult ca oric
ˆand, s
˘a fim hot
˘a-
rˆati s
˘a st
˘am de partea lui Iehova
si a Regatului s˘au! (Rev. 14:6, 7)
w12 15/6 2:18, 19
Luni, 17 februarie
Totul este gol si descoperitınaintea ochilor [lui Dumnezeu].
(Evr. 4:13)
Cei care ignor˘a avertismentele
sclavului fidelˆısi fac inevitabil r
˘au
si le provoac˘a suferint
˘a celor dragi.
Unii au devenit dependenti de por-nografie sau au comis imoralitate,iar apoi s-au am
˘agit spun
ˆandu-si
c˘a Iehova nu-i vede. Este o nebu-
nie s˘a crezi c
˘a te poti ascunde de
el! (Prov. 15:3) Dumnezeu vrea s˘a-i
ajute pe toti cei care au c˘azut
ˆın
aceste capcane siˆıi
ˆındeamn
˘a pe
fratii „calificati spiritualiceste“ s˘a
ˆıncerce s
˘a-i redreseze (Gal. 6:1).
Totusi, asa cum guvernele anulea-z
˘a cet
˘atenia persoanelor care comit
anumite ilegalit˘ati, Iehova le re-
trage cet˘atenia celor care
ˆıi
ˆıncal-
c˘a normele si nu se c
˘aiesc (1 Cor.
5:11–13). Dar el este siˆındur
˘ator.
Cei care se c˘aiesc si renunt
˘a la con-
duita lor gresit˘a pot s
˘a redob
ˆan-
deasc˘a favoarea divin
˘a si s
˘a-si p
˘as-
treze statutul de cet˘ateni ai Rega-
tului (2 Cor. 2:5–8). Ne simtim ono-rati s
˘a-i slujim unui Rege at
ˆat de
iubitor! w12 15/8 2:12
Marti, 18 februarie
Daca a comis pacate,ıi vor fi iertate. (Iac. 5:15)
Nu uita niciodat˘a c
˘a Dumnezeu
esteˆındur
˘ator. El te-a adus
ˆın con-
gregatie pentru c˘a a v
˘azut ceva bun
la tine (Ps. 103:8, 9). Poti fi convinsc
˘a, at
ˆata vreme c
ˆat
ˆıti p
˘astrezi ini-
maˆıntreag
˘a fat
˘a de el, Iehova nu
te va p˘ar
˘asi (1 Cron. 28:9).
ˆIn ultima
noapte petrecut˘a cu apostolii s
˘ai
fideli, Isus s-a rugat pentru ei. Cˆa-
t˘a iubire reflect
˘a rug
˘amintea adre-
sat˘a Tat
˘alui s
˘au: „S
˘a veghezi asu-
pra lor din cauza celui r˘au“! (Ioan
17:15) Asa cum le-a purtat de grij˘a
apostolilor, Isus le poart˘a de grij
˘a
si continuatorilor s˘ai de azi. Putem
fi convinsi c˘a Iehova
ˆıi va
ˆındeplini
rug˘amintea veghind asupra noas-
tr˘a
ˆın aceste timpuri critice. „El
este un scut pentru cei ce umbl˘a
ˆın
integritate . . . si va ocroti calea ce-lor loiali lui.“ (Prov. 2:7, 8) E adev
˘a-
rat, pe calea integrit˘atii
ˆınt
ˆalnim
uneori si obstacole, dar ea este sin-gura care duce la viat
˘a vesnic
˘a si la
libertate autentic˘a (Rom. 8:21). Nu
permite nim˘anui s
˘a te abat
˘a de la
aceast˘a cale! w12 15/7 2:17, 18
Miercuri, 19 februarie
Nu voi renunta laintegritatea mea! (Iov 27:5)
Iov a trecut prin suferinte cum-plite. Totul p
˘area s
˘a-i fie potrivnic
(Iov 3:3, 11). Si, ca si cumˆıncerc
˘ari-
le n-ar fi fost de ajuns, Iov nici m˘
a-car nu
ˆıntelegea pe deplin cauza
problemelor sale. Dar nu a cedat,ci si-a p
˘astrat integritatea si cre-
dinta. Ce exemplu remarcabil esteIov! S
˘a ne g
ˆandim acum la aposto-
lul Pavel. El s-a aflat ‘ˆın pericole
ˆın
orase,ˆın locuri pustii si pe mare’. A
trecut prin multe greut˘
ati, „ˆın foa-
me si sete, . . .ˆın frig si
ˆın goliciu-
ne“. Pavel a spus c˘
a ‘o noapte si o zile-a petrecut
ˆın ad
ˆanc’, f
˘ac
ˆand alu-
zie probabil la un naufragiu (2 Cor.11:23–27). Desi s-a aflat la un pasde moarte pentru c
˘a-i slujea lui Ie-
hova, Pavel aveaˆıncredere c
˘a el
ˆıl
va sc˘
apa (2 Cor. 1:8–10). Putini oa-meni au trecut prin at
ˆatea
ˆıncer-
c˘
ari ca Pavel.ˆIns
˘a multi dintre noi
au avut sentimente ca ale lui si auˆınv
˘atat din exemplul s
˘au de curaj.
w12 15/10 1:6, 7
Joi, 20 februarie
Ziua lui Iehova vineıntocmai ca un hot noaptea.
(1 Tes. 5:2)
Expresia „ziua lui Iehova“ se re-fer
˘a aici la perioada care va
ˆınce-
pe cu distrugerea religiei false siva culmina cu r
˘azboiul Armaghe-
donului. Totusi, chiarˆınainte ca
aceast˘
a zi a lui Iehova s˘
aˆınceap
˘a,
conduc˘
atorii lumii vor spune „Pa-ce si securitate!“ (1 Tes. 5:3). De-claratia lor ar putea s
˘a reprezinte
un singur eveniment sau o seriede evenimente. Indiferent cine vaspune „Pace si securitate!“, aceas-t
˘a declaratie va ar
˘ata c
˘a ziua lui Ie-
hova este pe punctul de aˆıncepe.
Iat˘
a de ce Pavel a afirmat: „Frati-lor, nu sunteti
ˆın
ˆıntuneric, pen-
tru ca ziua aceea s˘
a v˘
a surprind˘
aasa cum i-ar surprinde pe hoti, fi-indc
˘a toti sunteti fii ai luminii“
(1 Tes. 5:4, 5). Spre deosebire demajoritatea oamenilor, noi
ˆıntele-
gem semnificatia biblic˘
a a eveni-mentelor actuale. Totusi, deocam-dat
˘a nu stim cu exactitate cum
se vaˆımplini profetia referitoare
la declaratia „Pace si securitate!“.Prin urmare, s
˘a fim hot
˘ar
ˆati „s
˘a
st˘
am treji si s˘
a r˘
amˆ
anem lucizi“(1 Tes. 5:6; Tef. 3:8). w12 15/9 1:3, 4
Vineri, 21 februarieˆ
In aceste lucruri ımigasesc placerea. (Ier. 9:24)
Esti si tu mˆandru c
˘a Iehova este
Dumnezeul t˘au? Cum reactionezi
cˆand unii vecini, colegi de scoal
˘a
ori de serviciu sau unele rudeˆıl
denigreaz˘a pe Iehova si-i batjoco-
resc pe Martorii s˘ai? Iei pozitie de
partea lui Dumnezeu cˆand nume-
le s˘au este def
˘aimat, fiind sigur c
˘a
el te va ajuta? E adev˘arat, exist
˘a
„un timp pentru a t˘acea“. Dar s
˘a
nu ne fie rusine c˘a suntem Martori
ai lui Iehova si continuatori ai luiIsus (Ecl. 3:1, 7; Mar. 8:38). Chiardac
˘a trebuie s
˘a d
˘am dovad
˘a de
tact si de consideratie fat˘a de oa-
menii care nu-l respect˘a pe Ieho-
va, s˘a nu fim ca israelitii care ‘s-au
ˆıngrozit si au fost cuprinsi de omare fric
˘a’ la auzirea cuvintelor
sfid˘atoare ale lui Goliat (1 Sam.
17:11). S˘a fim hot
˘ar
ˆati s
˘a facem
totul pentru a sfinti numele luiDumnezeu. Noi dorim s
˘a-i ajut
˘am
pe oameni s˘a-l cunoasc
˘a pe Ieho-
va asa cum este elˆın realitate.
ˆIn
aceast˘a privint
˘a, ne folosim de Bi-
blie, ar˘at
ˆandu-le c
ˆat este de im-
portant s˘a se apropie de Dumne-
zeu (Iac. 4:8). w12 15/11 1:5
Sambata, 22 februarie
Greutatea aurului care soseala Solomon ıntr-un an era de
sase sute saizeci si sase detalanti de aur. (2 Cron. 9:13)
Numai venitul anualˆın aur al
lui Solomon era de aproximativ25 de tone! Totusi, din cuvinteleconsemnate de Solomon
ˆın cartea
Eclesiastul, reiese c˘a el nu a f
˘acut
greseala de-a crede c˘a
ˆımplinirile
si bucuriile le sunt rezervate doarcelor bogati sau influenti. Dimpo-
triv˘a, Solomon a scris: „Am
ˆınteles
c˘a nimic nu este mai bun pentru
ei decˆat s
˘a fie veseli si s
˘a fac
˘a bi-
neleˆın viat
˘a si ca orice om s
˘a
m˘an
ˆance, s
˘a bea si s
˘a se bucure
de truda lui. Acesta este darullui Dumnezeu“ (Ecl. 3:12, 13).
ˆIn
plus, Solomon a realizat c˘a ast-
fel de pl˘aceri le aduc bucurie au-
tentic˘a doar celor care au apro-
barea lui Dumnezeu. El a spus:„Iat
˘a concluzia a tot ce-ai auzit:
Teme-te de adev˘aratul Dumne-
zeu si respect˘a poruncile lui, fi-
indc˘a aceasta este datoria omu-
lui“ (Ecl. 12:13). w12 15/12 1:4, 5
Duminica, 23 februarie
A provocat ınvalmasealaın tabara egiptenilor. A scosrotile de la carele lor, astfelca ei le conduceau cu greu.
(Ex. 14:24, 25)
Egiptenii i-au urmat pe israelitisi, av
ˆand care de r
˘azboi, au
ˆınain-
tat foarte repede. Desi israelitii sedeplasau mult mai
ˆıncet, armata
egiptean˘a n-avea cum s
˘a-i ajun-
g˘a. Iehova
ˆınsusi lupta pentru is-
raeliti! Dup˘a ce poporul Israel a
ajunsˆın sigurant
˘a pe cel
˘alalt t
˘arm
al M˘arii Rosii, Iehova i-a spus
lui Moise: „ˆIntinde-ti m
ˆana peste
mare, pentru ca apele s˘a se
ˆın-
toarc˘a peste egipteni, peste care-
le lor de r˘azboi si peste c
˘al
˘aretii
lor“. Cˆand au v
˘azut zidurile uriase
de ap˘a pr
˘abusindu-se, egiptenii
auˆıncercat s
˘a fug
˘a.
ˆIns
˘a Ieho-
va i-aˆımpiedicat ‘arunc
ˆandu-i
ˆın
mijlocul m˘arii’. Pentru egipteni,
nu mai era sc˘apare. Au pierit cu
totii (Ex. 14:26–28). Iehova a de-monstrat astfel c
˘a are puterea de
a-si salva poporul din orice situa-tie. w12 15/4 4:11, 12
Luni, 24 februarie
Eu sunt doar un sofrandin campie, un crin din vai.
(Cant. 2:1)
La aceste cuvinte ale Sulamitei,p
˘astorul a r
˘aspuns: „Ca un crin
printre spini, asa este iubita meaprintre fiice“ (C
ˆant. 2:2). F
˘ar
˘a
ˆın-
doial˘
a,ˆıntre cei doi exista o iubi-
re curat˘
a. Leg˘
atura lor conjugal˘
aavea s
˘a fie,
ˆın mod sigur, trainic
˘a
deoarece, mai presus de toate, ceidoi
ˆıl iubeau pe Dumnezeu. T
ˆan
˘a-
ra i-a spus iubitului ei: „Pune-m˘
aca o pecete pe inima ta, ca o pece-te pe bratul t
˘au! C
˘aci iubirea este
tare ca moartea, este neˆındupleca-
t˘
a ca Seolul si cere devotiune ex-clusiv
˘a. V
˘ap
˘aile ei sunt ca v
˘ap
˘aile
focului, flac˘
ara lui Iah. Apele celemulte nu pot stinge iubirea, nicichiar r
ˆaurile n-o pot duce cu ele.
Chiar dac˘
a omul ar da pentru iubi-re toate lucrurile de valoare dincasa lui, cu sigurant
˘a ele ar fi dis-
pretuite“ (Cˆ
ant. 8:6, 7). Oare unslujitor al lui Iehova n-ar trebui s
˘a
aib˘
a aceleasi astept˘
ari de la un po-tential tovar
˘as de viat
˘a? w12 15/5
1:4, 5
Marti, 25 februarie
Voi pune dusmanie ıntretine si femeie, ıntre samanta
ta si samanta ei.(Gen. 3:15)
Imediat dup˘
a r˘
azvr˘
atirea dinEden, Iehova a promis c
˘a ‘o feme-
ie’ va aduceˆın existent
˘a ‘o s
˘a-
mˆ
ant˘
a’. S˘
amˆ
anta femeii ‘va zdrobicapul sarpelui’, Satan Diavolul. Ul-terior, Iehova a dezv
˘aluit c
˘a s
˘a-
mˆ
anta va descinde din Avraam, vafi un membru al natiunii Israel, seva naste
ˆın tribul lui Iuda si va face
parte din linia genealogic˘
a a rege-
lui David (Gen. 22:15–18; 49:10; Ps.89:3, 4; Luca 1:30–33). Partea prin-cipal
˘a a semintei este Isus Cris-
tos, iar partea secundar˘
a este al-c
˘atuit
˘a din membrii unsi cu spi-
rit ai congregatiei crestine (Gal.3:16, 26–29). Isus si crestinii unsiformeaz
˘a Regatul lui Dumnezeu,
prin intermediul c˘
aruia Iehovaˆıl
va zdrobi pe Satan (Luca 12:32;Rom. 16:20).
ˆIn prima profetie, f
˘a-
cut˘
aˆın Eden, se vorbeste si despre
‘o s˘
amˆ
ant˘
a’ a sarpelui care va ma-nifesta dusm
˘anie, sau ur
˘a, fat
˘a de
s˘
amˆ
anta femeii. w12 15/6 1:4, 5
Miercuri, 26 februarie
[Adanceste-ti] privirea ın legeaperfecta a libertatii.
(Iac. 1:25)
„Legea perfect˘a a libert
˘atii“ nu
este Legea mozaic˘a,
ˆıntruc
ˆat aceas-
ta ‘a scosˆın evident
˘a f
˘ar
˘adelegi-
le’ israelitilor si a fostˆımplinit
˘a de
Cristos (Mat. 5:17; Gal. 3:19). Atuncila ce lege s-a referit Iacov? La „legealui Cristos“, numit
˘a si „legea cre-
dintei“ sau „legea unui popor liber“(Gal. 6:2; Rom. 3:27; Iac. 2:12). Prinurmare, „legea perfect
˘a“ cuprinde
toate cerintele stabilite de Iehovapentru noi. At
ˆat crestinii unsi, c
ˆat si
„alte oi“ au parte de multe binecu-v
ˆant
˘ari pentru c
˘a o respect
˘a (Ioan
10:16). Spre deosebire de legile mul-tor t
˘ari, „legea perfect
˘a a libert
˘atii“
nu este complicat˘a sau
ˆımpov
˘ar
˘a-
toare. Ea const˘a
ˆın porunci si prin-
cipii usor deˆınteles si de respectat
(1 Ioan 5:3). „Jugul meu este pl˘a-
cut si sarcina mea, usoar˘a“, a spus
Isus (Mat. 11:29, 30).ˆIn plus, „legea
perfect˘a“ nu contine o list
˘a lung
˘a
de sanctiuni, sau pedepse. Aceast˘a
lege are la baz˘a iubirea si este scri-
s˘a
ˆın mintea si
ˆın inima noastr
˘a
(Evr. 8:6, 10). w12 15/7 1:4, 5
Joi, 27 februarie
Adevarata cunostinta va creste.(Dan. 12:4)
Asa cum a fost profetit, apostazia,sau
ˆındep
˘artarea de la adev
˘aratul
crestinism, a ap˘arut dup
˘a moartea
apostolilor si s-a r˘asp
ˆandit cu repe-
ziciune (Fap. 20:28–30; 2 Tes. 2:1–3).ˆIn secolele urm
˘atoare, „adev
˘arata
cunostint˘a“ nu a crescut prea mult.ˆ
In anii ’70 ai secolului al XIX-lea, unmic grup de crestini din Pennsylva-nia (SUA) s-a
ˆıntrunit pentru a stu-
dia Biblia si pentru a c˘auta „adev
˘a-
rata cunostint˘a“. Acesti crestini sin-
ceriˆısi spuneau Studenti
ˆın Biblie.
Ei nu erau ‘ˆınteleptii si
ˆınv
˘atatii’ de
care, asa cum a zis Isus, aceast˘a cu-
nostint˘a avea s
˘a fie ascuns
˘a (Mat.
11:25). Erau oameni cu o atitudineumil
˘a, dornici s
˘a
ˆınf
˘aptuiasc
˘a voin-
ta lui Dumnezeu. Citeau cu atentieScripturile, discutau pe marginealor, meditau la cele citite si se rugaupentru
ˆındrumarea lui Dumnezeu.
De asemenea, Studentiiˆın Biblie
analizau prin comparatie anumiteversete si examinau ce au scris si al-tii cu privire la subiectele respecti-ve. Treptat, ei au ajuns s
˘a
ˆıntelea-
g˘a adev
˘aruri care fuseser
˘a ascunse
veacuri la rˆand. w12 15/8 1:3, 4
Vineri, 28 februarie
Zilele lui vor fi de o sutadouazeci de ani.
(Gen. 6:3)
Iehova nu a asteptat ca arca s˘a fie
gata pentru a fixa data Potopului. Elnu avea nevoie s
˘a-si ia o marj
˘a de si-
gurant˘a
ˆın eventualitatea c
˘a lucr
˘a-
rile n-ar fi fostˆıncheiate la timp. De
fapt, Dumnezeu stabilise cˆand va
ˆıncepe Potopul cu mult
ˆınainte s
˘a-i
dea lui Noe instructiuni cu privire laarc
˘a. De unde stim acest lucru? Din
cuvintele lui Iehova mentionateˆın
textul de azi. Prin aceste cuvinte,Iehova nu se referea la durata mediede viat
˘a a oamenilor, ci anunta c
ˆand
urma s˘a curete p
˘am
ˆantul de r
˘auta-
te. Potopul a avut locˆın 2370
ˆı.e.n.
Deducem, asadar, c˘a Iehova a f
˘acut
declaratia consemnat˘a
ˆın Geneza
6:3ˆın 2490
ˆı.e.n. Pe atunci, Noe avea
480 de ani (Gen. 7:6). Dup˘a dou
˘azeci
de ani,ˆın 2470
ˆı.e.n., s-a n
˘ascut pri-
mul fiu al lui Noe (Gen. 5:32). R˘am
˘a-
seser˘a aproximativ 100 de ani p
ˆan
˘a
la Potop. w12 15/4 4:4, 5
Sambata, 1 martie
Fiti . . . imitatori ai luiDumnezeu. (Ef. 5:1)
A-l imita pe Iehovaˆınseamn
˘a,
printre altele, a neˆınsusi modul s
˘au
de gˆandire. Noi ur
ˆam p
˘acatul pen-
tru c˘a Iehova
ˆıl ur
˘aste. De aceea,
vom sta cˆat mai departe de tot ce
ne-ar putea face s˘a adopt
˘am o con-
duit˘a gresit
˘a. Nu vom
ˆıncerca s
˘a ve-
dem pˆan
˘a unde putem merge f
˘ar
˘a
s˘a comitem un p
˘acat. De exemplu,
ne vom feri de apostazie deoarece,dac
˘a am c
˘adea
ˆın aceast
˘a capcan
˘a,
n-am mai fi demni s˘a-l glorific
˘am pe
Dumnezeu (Deut. 13:6–9). S˘a evi-
t˘am deci orice leg
˘atur
˘a cu apostatii
sau cu cei care pretind c˘a sunt frati,
dar careˆıl dezonoreaz
˘a pe Dumne-
zeu. Trebuie s˘a avem aceeasi atitu-
dine chiar si atunci cˆand este vor-
ba despre un membru al familiei(1 Cor. 5:11). Dac
˘a am
ˆıncerca s
˘a le
aducem contraargumente apostati-lor sau celor care critic
˘a organizatia
lui Iehova, ne-am expune unui pe-ricol de ordin spiritual. De fapt, nicim
˘acar n-ar trebui s
˘a fim curiosi cu
privire la ce au ei de spusˆın publi-
catiile lor sau pe internet (Is. 5:20;Mat. 7:6). w12 15/5 4:12, 13
Duminica, 2 martie
Eram langa el ca mester iscusitsi zi de zi ımi arata afectiune.
(Prov. 8:30)
Lucrˆand
ˆımpreun
˘a cu Iehova
siˆınv
˘at
ˆand s
˘a-i imite calit
˘atile,
Fiul s-a apropiat si mai mult deel (Prov. 8:22, 23, 31). Dup
˘a ce
au fost create celelalte fiinte in-teligente, Fiul a putut s
˘a obser-
ve cum se purta Dumnezeu cufiecare dintre ele, ajung
ˆand s
˘a-l
aprecieze tot mai mult. Cˆand Sa-
tan a pus laˆındoial
˘a legitimita-
tea suveranit˘atii lui Iehova, Fiul
a avut ocazia s˘a observe cum a
manifestat Tat˘al calit
˘ati precum
iubirea, dreptatea,ˆıntelepciunea
si putereaˆıntr-o situatie dificil
˘a.
Aceasta l-a preg˘atit pentru greu-
t˘atile cu care avea s
˘a se confrun-
te pe p˘am
ˆant (Ioan 5:19). Datori-
t˘a relatiei lor apropiate, Fiul a
putut da detalii cu privire la Tat˘al
pe care nimeni nu avea cum s˘a le
cunoasc˘a. w12 15/4 1:6–8
Luni, 3 martie
Sunt sapte regi: cinci au cazut,unul este, celalalt n-a venit
ınca. (Rev. 17:10)
Primul cap al fiarei despre carese vorbeste
ˆın Revelatia 17:3 re-
prezint˘a Egiptul. De unde dedu-
cem acest lucru? Egiptul a fostcea dint
ˆai putere care a manifes-
tat ur˘a fat
˘a de poporul lui Dum-
nezeu. Urmasii lui Avraam, princare avea s
˘a vin
˘a s
˘am
ˆanta fe-
meii, au devenit foarte numerosiˆın Egipt si au ajuns s
˘a fie asu-
priti de egipteni. Satan aˆıncercat
s˘a distrug
˘a poporul lui Dumnezeu
ˆınainte de venirea semintei deter-min
ˆandu-l pe faraon s
˘a porun-
ceasc˘a uciderea tuturor copilasi-
lor israeliti de sex b˘arb
˘atesc. Ie-
hova a z˘ad
˘arnicit planul lui Satan
si,ˆın cele din urm
˘a, i-a eliberat
pe israeliti din sclavia egiptea-n
˘a (Ex. 1:15–20; 14:13). Al doilea
cap al fiarei simbolizeaz˘a Asiria.
Si aceast˘a putere a
ˆıncercat s
˘a
extermine poporul lui Dumnezeuatac
ˆand Ierusalimul. Probabil c
˘a
Satan dorea s˘a pun
˘a cap
˘at liniei
de succesiune a regelui David princare avea s
˘a apar
˘a Cristos. Dar Ie-
hova si-a eliberatˆın mod mira-
culos slujitorii, nimicindu-i pe co-tropitori (2 Regi 19:32–35; Is. 10:5,6, 12–15). w12 15/6 1:6–8
Marti, 4 martie
Urati raul si iubiti binele!(Am. 5:15)
Limitele stabilite de Iehova cre-aturilor sale inteligente sunt nu-mai spre binele lor, ocrotindu-le.S
˘a ne g
ˆandim la legile fizice ca-
re guverneaz˘a energia si materia.
Oamenii nu se simtˆıngr
˘aditi din
cauza lor. Dimpotriv˘a, recunosc
c˘a de respectarea acestora depin-
deˆıns
˘asi viata lor.
ˆIn mod similar,
normele divine, reflectateˆın „le-
gea perfect˘a“ a lui Cristos, sunt
spre binele omului (Iac. 1:25). Le-gea libert
˘atii ne ofer
˘a posibilita-
tea de-a ne satisface orice dorint˘a
legitim˘a f
˘ar
˘a s
˘a ne facem r
˘au si
f˘ar
˘a s
˘a
ˆınc
˘alc
˘am drepturile seme-
nilor. Prin urmare, putem fi cuadev
˘arat liberi — adic
˘a putem s
˘a
facem ceea ce vrem — doar dac˘a
dorintele noastre sunt corecte siˆın armonie cu personalitatea si cunormele lui Iehova. Trebuie decis
˘a
ˆınv
˘at
˘am s
˘a iubim ce iubeste Ie-
hova si s˘a ur
ˆam ce ur
˘aste el;
ˆın
acest sens, legea libert˘atii ne este
de mare folos. w12 15/7 1:6, 7
Miercuri, 5 martie
Aceste cuvinte sunt tinuteascunse si sigilate pana la
timpul sfarsitului. (Dan. 12:9)ˆIn prezent putem
ˆıntelege sem-
nificatia unor profetii care au fost„ascunse“ mii de ani, dar care se
ˆım-
plinescˆın timpul sf
ˆarsitului. Prin-
tre aceste profetii se num˘
ar˘
a celedin evanghelii si din cartea Revela-tia. Iehova ne-a ajutat s
˘a
ˆıntelegem
chiar si evenimente pe care nu leputem vedea, cum ar fi
ˆıntronarea
lui Isus, r˘
azboiul din cer si arun-carea lui Satan pe p
˘am
ˆant (Rev.
12:7–12). Totodat˘
a, el ne-a datperspicacitate pentru a discernesemnificatia unor lucruri pe carele putem vedea. Astfel,
ˆıntelegem
de ce exist˘
a r˘
azboaie, cutremure,epidemii, lipsuri de alimente, pre-cum si at
ˆata r
˘autate, din cauza c
˘a-
reia tr˘
aim „timpuri critice“ (2 Tim.3:1–5; Luca 21:10, 11). C
ˆat de recu-
nosc˘
atoriˆıi suntem lui Iehova pen-
tru c˘
a ne-a dat „ajutorul“, sau spiri-tul sf
ˆant, care ‘ne c
˘al
˘auzeste
ˆın tot
adev˘
arul’ (Ioan 16:7, 13). S˘
a pre-tuim „adev
˘arata cunostint
˘a“ si s
˘a
le-oˆımp
˘art
˘asim semenilor nostri!
(Dan. 12:4) w12 15/8 1:7, 8
Joi, 6 martie
Cand vor zice: „Pace si securi-tate!“, atunci o distrugereneasteptata va veni brusc
peste ei. (1 Tes. 5:3)
Prima faz˘
a a acestei ‘distrugerineasteptate’ este atacul
ˆımpotri-
va ‘Babilonului cel Mare’, impe-riul mondial al religiei false, nu-mit
ˆın Biblie si „prostituata“ (Rev.
17:5, 6, 15). Acest atacˆındrep-
tatˆımpotriva tuturor religiilor fal-
se, inclusivˆımpotriva crestin
˘at
˘a-
tii, constituieˆınceputul ‘marelui
necaz’ (Mat. 24:21; 2 Tes. 2:8).Cuv
ˆantul lui Dumnezeu dezv
˘aluie
c˘
a prostituata va fi atacat˘a de ‘o
fiar˘
a cu zece coarne’. Din studiulc
˘artii Revelatia
ˆıntelegem c
˘a fiara
reprezint˘
a Organizatia NatiunilorUnite (ONU). „Cele zece coarne“simbolizeaz
˘a toate puterile politi-
ce actuale care sustin aceast˘a ‘fia-
r˘
a de culoare stacojie’ (Rev. 17:3,5, 11, 12). Ce consecinte va aveaatacul asupra prostituatei? State-le membre ale ONU o vor jefui, vordezv
˘alui cine este ea
ˆın realitate,
o vor devora si „o vor arde com-plet“. Distrugerea ei va fi definiti-v
˘a (Rev. 17:16). w12 15/9 1:3, 5, 6
Vineri, 7 martie
Te-ai descurajat ın ziuanecazului? Mica ıti va fi
puterea. (Prov. 24:10)
Suferinta pe care o las˘a
ˆın urm
˘a
dezastrele si alte necazuriˆıi cople-
seste pe multi oameni, inclusiv peunii crestini. Lani, care slujea cutimp integral
ˆın Australia, m
˘artu-
riseste c˘
a universul ei s-a pr˘abusit
cˆ
and a aflat c˘
a are cancer mamar.„Pe parcursul tratamentului m-amsimtit foarte r
˘au. Am ajuns s
˘a cred
c˘
a nu mai am nicio valoare“, spuneea.
ˆIn plus, a trebuit s
˘a-l
ˆıngrijeas-
c˘
a pe sotul ei, care suferise o ope-ratie pe coloana vertebral
˘a. Ce-am
face dac˘
a am fiˆıntr-o asemenea
situatie? Trebuie s˘
a ne aducemaminte c
˘a Satan profit
˘a de neca-
zurile care se abat asupra noastr˘a
ca s˘
a ne sl˘
abeasc˘
a credinta si s˘a ne
r˘
apeasc˘
a bucuria. S˘
a nu-i permi-tem s
˘a fac
˘a aceasta! Dac
˘a vom me-
dita la exemplul slujitorilor lui Ie-hova din trecut, vom reusi s
˘a
ˆın-
frunt˘
am cu mult curaj toate greu-t
˘atile. w12 15/10 1:8, 9
Sambata, 8 martie
Judecand din punctul de vedereal lui Iehova, departe de minegandul sa-i fac asa ceva dom-
nului meu, unsul lui Iehova.(1 Sam. 24:6)
Dup˘
a ce David a fugit de Saul,regele a luat din tot Israelul 3 000de b
˘arbati alesi si a plecat
ˆın c
˘au-
tarea lui Davidˆın pustiu (1 Sam.
24:2).ˆIntr-o zi, Saul a intrat f
˘ar
˘a
s˘a-si dea seama chiar
ˆın pestera
unde se aflau David si oamenii s˘
ai.David ar fi putut profita de ocaziepentru a-l ucide pe rege, care-i do-rea moartea.
ˆIn fond, Dumnezeu
ˆıi
spusese c˘
a el urma s˘
a-i succead˘
alui Saul la tronul Israelului (1 Sam.16:1, 13).
ˆIntr-adev
˘ar, dac
˘a David
ar fi dat ascultareˆındemnului pri-
mit de la oamenii s˘
ai, regele ar fifost ucis (1 Sam. 24:4–7). Dar,
ˆın-
trucˆ
at Saul era regele uns, iar Ie-hova nu-l
ˆınl
˘aturase
ˆınc
˘a, David
nu a vrut s˘
a uzurpe tronul. T˘
aindpoala mantiei lui Saul, el a doveditc
˘a nu intentiona s
˘a-i fac
˘a vreun
r˘au (1 Sam. 24:11). w12 15/11 1:8
Duminica, 9 martie
Daca veti suferi pentrudreptate, veti fi fericiti.
(1 Pet. 3:14)
Ca s˘
a facem fat˘
aˆıncerc
˘arilor,
avem nevoie de credint˘
a si de cu-raj. Dar ce este credinta? Apos-tolul Pavel a scris: „Credinta esteactul de proprietate asupra lucru-rilor la care sper
˘am. Credinta
ˆın-
seamn˘
a a fi siguri de lucrurile pecare nu le putem vedea“ (Evr. 11:1,The Simple English Bible). S
˘a pre-
supunem c˘
a avem o cas˘
a. Suntemsiguri c
˘a aceasta ne apartine pen-
tru c˘
a avem actul de proprietate.ˆIn mod asem
˘an
˘ator, convingerea
de nezdruncinat c˘
a Dumnezeuˆısi
ˆımplineste
ˆıntotdeauna cuv
ˆantul
este un „act de proprietate“ deo-sebit de pretios. Datorit
˘a credin-
tei, suntem convinsi c˘a vom ve-
deaˆımplinirea promisiunilor Bi-
bliei si suntem siguri cu privire larealit
˘atile spirituale, desi nu le pu-
tem vedea. Curajul a fost definitdrept „forta spiritual
˘a, emotiona-
l˘
a si moral˘
a care motiveaz˘a pe ci-
neva s˘
a vorbeasc˘
a si s˘
a actionezef
˘ar
˘a team
˘a
ˆın fata obstacolelor si a
pericolelor“ (The New Interpreter’sDictionary of the Bible). A avea cu-raj
ˆınseamn
˘a a fi puternic, cute-
z˘
ator sau chiar neˆınfricat (Mar.
6:49, 50; 2 Tim. 1:7). w13 15/1 1:1–3
Luni, 10 martie
Solomon a ınceput sa faca ceeste rau ın ochii lui Iehova.
(1 Regi 11:6)
Cˆ
and aˆımb
˘atr
ˆanit, Solomon nu
a mai dat dovad˘
a de ascultare.Biblia consemneaz
˘a: „Sotiile i-au
ab˘
atut inima ca s˘
a urmeze altidumnezei, iar inima lui n-a fost
ˆın-
treag˘
a pentru Iehova, Dumnezeuls
˘au, ca inima tat
˘alui s
˘au, David“
(1 Regi 11:4). Dumnezeu a fostm
ˆahnit din cauza conduitei lui So-
lomon si i-a spus: „Pentru c˘a . . .
n-ai respectat leg˘
amˆ
antul meu silegile pe care ti le-am poruncit, voismulge regatul de la tine si i-l voida slujitorului t
˘au“ (1 Regi 11:11).
Ce trist! Desi s-a bucurat de succesˆın multe privinte, Solomon a ajunss
˘a-l dezam
˘ageasc
˘a pe Iehova. El a
dat gresˆın cel mai important as-
pect al vietii: fidelitatea fat˘a de
Dumnezeu. Prin urmare, ar tre-bui s
˘a ne
ˆıntreb
˘am: Sunt hot
˘a-
rˆ
at s˘
aˆınv
˘at din greselile lui Solo-
mon pentru a avea succesˆın viat
˘a?
w12 15/12 1:7, 8
Marti, 11 martie
Mustra-i cu asprime,ca sa fie sanatosi ın credinta.
(Tit 1:13)
Din cauza conduitei lor, unii din-tre cei care au comis p
˘acate grave
au trebuit s˘
a fie exclusi. Dar ceicare s-au l
˘asat ‘instruiti prin disci-
plinare’ s-au restabilit pe plan spi-ritual (Evr. 12:11). Ai o rud
˘a sau un
prieten apropiat care nu mai fa-ce parte din congregatia crestin
˘a?
Loialitateaˆıti este pus
˘a acum la
ˆıncercare,
ˆıns
˘a nu loialitatea fat
˘a
de o persoan˘
a, ci fat˘
a de Dumne-zeu. Iehova vede dac
˘a noi ascult
˘am
porunca sa de a evita contactulcu orice persoan
˘a exclus
˘a (1 Cor.
5:11–13). Tr˘
aimˆıntr-o lume
ˆın care
tr˘
adarea este la ordinea zilei. Cutoate acestea,
ˆın congregatie avem
nenum˘
arate exemple de loialitate.Prin modul lor de viat
˘a, acesti frati
si surori ne spun indirect: „Voi sun-teti martori, si Dumnezeu de ase-menea, c
ˆat de loiali, de drepti si de
ireprosabili ne-am dovedit fat˘
a devoi, credinciosii“ (1 Tes. 2:10). S
˘a
facem deci tot posibilul s˘
a le r˘
amˆ
a-nem loiali lui Iehova si semenilornostri! w12 15/4 2:16, 18
Miercuri, 12 martie
El schimba timpurilesi perioadele, ındepartand
regi si punand regi.(Dan. 2:21)
Iehova a f˘acut posibil
˘a m
˘asurarea
timpului cu multˆınainte s
˘a-l creeze
pe om.ˆIn cea de-a patra zi de crea-
re, Dumnezeu a spus: „S˘a fie lumi-
n˘atori pe
ˆıntinderea cerurilor ca s
˘a
separe ziua de noapte, s˘a serveasc
˘a
drept semne si s˘a arate anotimpuri-
le, zilele si anii!“ (Gen. 1:14, 19, 26).Si asa s-a
ˆınt
ˆamplat. Oamenii de sti-
int˘a au emis diferite ipoteze cu pri-
vire la natura timpului. De exem-plu,
ˆıntr-o enciclopedie se afirm
˘a:
„Timpul este unul dintre cele maimari mistere. Nimeni nu-l poate de-fini
ˆın mod exact“. Nimeni, cu ex-
ceptia lui Iehova, fireste.ˆIn fond,
el este „Creatorul cerurilor, . . . Celce a
ˆıntocmit p
˘am
ˆantul, F
˘auritorul
lui“. Tot Iehova este „Cel ce spunede la
ˆınceput sf
ˆarsitul si din tim-
puri str˘avechi lucrurile care n-au
fostˆınc
˘a f
˘acute“ (Is. 45:18; 46:10).
w12 15/5 3:1, 2
Joi, 13 martie
N-au dat atentie pana a venitpotopul si i-a maturat pe toti.
(Mat. 24:39)
Majoritatea oamenilor din pre-zent ignor
˘a avertismentele procla-
mate de slujitorii lui Iehova. La felca
ˆın vremea lui Noe, multi iau
ˆın
derˆ
adere ideea c˘
a Dumnezeu va in-terveni
ˆın treburile omenirii (2 Pet.
3:3–7). Dar cum si-a folosit Noetimpul
ˆın mijlocul acelei lumi os-
tile? Dup˘
a ce i-a spus lui Noe ceurma s
˘a se
ˆınt
ˆample, Iehova i-a
ˆın-
credintat misiunea de a construi oarc
˘a pentru a salva specia uman
˘a si
regnul animal (Gen. 6:13, 14, 22).P
ˆan
˘a la venirea Potopului, Noe a
proclamat ziua de judecat˘
a a lui Ie-hova. Apostolul Petru
ˆıl numeste
„un predicator al drept˘
atii“, ar˘
a-t
ˆand c
˘a acest b
˘arbat fidel s-a str
˘a-
duit s˘
a-si ajute semenii s˘
aˆıntelea-
g˘
a gravitatea situatiei lor (2 Pet.2:5). Noe si familia lui si-ar fi pu-tut folosi timpul pentru a
ˆıncepe o
afacere, pentru a cˆ
astiga o pozitiesocial
˘a bun
˘a sau pentru a-si face
traiul cˆ
at mai confortabil. Dar ar fidat ei dovad
˘a de
ˆıntelepciune?
ˆIn-
trucˆ
at stiau ce urma s˘
a seˆınt
ˆam-
ple, Noe si membrii familiei lui auevitat distragerile. w12 15/6 3:3, 4
Vineri, 14 martie
Chiar daca un razboi ar izbucniımpotriva mea, tot plin deıncredere as fi. (Ps. 27:3)
De ce ia amploare lucrarea depredicare cutoate c
˘asituatiamon-
dial˘a se
ˆınr
˘aut
˘ateste? De ce sun-
tem dispusi s˘a d
˘aruim din timpul
si din energia noastr˘a
ˆın pofida
problemelor economice cu care seconfrunt
˘a lumea? Ce ne ajut
˘a s
˘a
fimcurajosichiardac˘amajoritatea
oamenilor privesc viitorul cu tea-m
˘a? Psalmul 27, compus de regele
David, r˘aspunde la aceste
ˆıntre-
b˘ari. David
ˆısi
ˆıncepe psalmul ast-
fel: „Iehova este lumina si salvareamea. De cine m
˘a voi teme? Iehova
este fort˘areatavietii mele. De cine
s˘a-mi fie fric
˘a?“ (Ps. 27:1). Teama,
sau frica,ˆıi poate paraliza pe oa-
meni.ˆIns
˘a cei care se
ˆıncred
ˆın
Dumnezeu sunt neˆınfricati (1 Pet.
3:14). Dac˘a
ˆıl facem pe Iehova for-
t˘areatanoastr
˘a, ‘vom locui
ˆın sigu-
rant˘asi fricadenenorocirenuneva
tulbura’ (Prov. 1:33; 3:25). w1215/73:1, 2
Sambata, 15 martie
Duceti-va deci si faceti discipolidin oamenii tuturor natiunilor.
(Mat. 28:19)
Multi cet˘
ateni iau parte la cam-panii de promovare a unui partidpolitic, chiar merg
ˆand din cas
˘a
ˆın
cas˘
a. Slujitorii lui Iehova dinˆın-
treaga lume sustin Regatul pre-dic
ˆandu-le oamenilor pe strad
˘a si
din cas˘
aˆın cas
˘a. De fapt, Turnul
de veghe, care anunt˘
a Regatul luiIehova, este cea mai r
˘asp
ˆandit
˘a
revist˘
a din lume. E o mare onoa-re s
˘a le vorbim altora despre Re-
gat! Participi si tu cu zel la lucra-
rea de predicare?ˆIn cur
ˆand, Re-
gatul lui Dumnezeu va fi singurulguvern care va conduce omeni-rea. Legile Regatului vor regle-menta toate aspectele vietii, nudoar cele spirituale. Vei fi un buncet
˘atean al Regatului? Acum este
timpul s˘
a ar˘
ati acest lucru. Prindeciziile pe care le iei
ˆın fiecare zi,
f˘
a totul spre gloria lui Iehova sidovedeste c
˘a esti un bun cet
˘a-
tean al Regatului lui Dumnezeu!(1 Cor. 10:31) w12 15/8 2:15, 16
Duminica, 16 martie
Iata! Eu fac toate lucrurile noi!(Rev. 21:5)
Ne dorim cu ardoare s˘
a vin˘
aziua c
ˆand Dumnezeu va face toa-
te lucrurile noi,ˆınl
˘atur
ˆand pro-
blemele cu care ne confrunt˘
amˆın prezent. Desi avem motive
ˆın-
temeiate s˘
a credem c˘
a sfˆ
arsitulsistemului lui Satan este foarteaproape, poate c
˘a ne este greu
s˘
a-l astept˘
am cu r˘
abdare. Bibliaarat
˘a c
˘a trebuie s
˘a avem r
˘abdare.
Asemenea slujitorilor lui Dum-nezeu din trecut, vom vedea
ˆım-
plinirea promisiunilor sale dac˘
aavem o credint
˘a puternic
˘a si dac
˘a
astept˘
am cu r˘
abdare timpul cˆ
andacestea vor deveni realitate (Evr.6:11, 12). Iehova
ˆınsusi are r
˘abda-
re. El ar fi putut pune cap˘
at r˘
au-t
˘atii de mult, dar asteapt
˘a mo-
mentul potrivit (Rom. 9:20–24).Iehova manifest
˘a r
˘abdare deoa-
rece stie c˘
a este nevoie de timppentru a se r
˘aspunde la
ˆıntre-
b˘
arile ridicate de r˘
azvr˘
atirea luiAdam si a Evei. Cunosc
ˆand fapte-
le si gˆ
andurile creaturilor sale dincer si de pe p
˘am
ˆant, el actionea-
z˘
a, f˘
ar˘
aˆındoial
˘a,
ˆın folosul nostru
(Evr. 4:13). w12 15/9 3:1–3
Luni, 17 martie
Dovediti mereu ce suntetivoi ınsiva. (2 Cor. 13:5)
Indiferent c˘
a esti recent bote-zat sau c
˘a
ˆıi slujesti lui Dumne-
zeu de zeci de ani, trebuie s˘
a teautoexaminezi periodic. Pentru adovedi c
˘a respect
˘am jur
˘am
ˆantul
f˘
acut lui Dumnezeu cˆ
and ne-amdedicat, trebuie s
˘a fim loiali
ˆın toa-
te aspectele vietii. De exemplu:Esti c
˘as
˘atorit? Continu
˘a s
˘a-ti res-
pecti jur˘
amˆ
antul de a-ti iubi si dea-ti onora partenerul de c
˘as
˘ato-
rie. Ai semnat un contract de afa-ceri sau ai completat o cerere pen-tru un privilegiu teocratic? Res-pect
˘a-ti angajamentul luat si f
˘a ce
ai promis. Ai acceptat o invitatie lamas
˘a din partea unei persoane cu
mijloace modeste? Nu te r˘
azgˆ
andidoar fiindc
˘a altcineva
ˆıti face o in-
vitatie care ti se pare mai atracti-v
˘a. Sau ai promis unei persoane
ˆın
lucrarea din cas˘
aˆın cas
˘a c
˘a vei re-
veni pentru a-i oferi ajutor spiri-tual? F
˘a tot posibilul ca ‘Da-ul t
˘au
s˘
aˆınsemne Da’, iar Iehova
ˆıti va
binecuvˆ
anta serviciul (Mat. 5:37;Luca 16:10). w12 15/10 4:14, 15
Marti, 18 martie
Va ındemn ca pe nistestraini si locuitori temporari.
(1 Pet. 2:11)
Petru a vorbit despre crestinii ca-re, asemenea lui, fuseser
˘a unsi cu
spirit sfˆant si ‘n
˘ascuti din nou la o
sperant˘a vie’ pentru a domni cu
Cristosˆın ceruri (1 Pet. 1:3, 4).
Expresia „locuitori temporari“ erapotrivit
˘a pentru crestinii unsi din
secolulˆınt
ˆai. La fel ca
ˆın cazul r
˘a-
m˘asitei de azi, existenta pe p
˘am
ˆant
a celor unsi de atunci nu a fost per-manent
˘a. Apostolul Pavel, el
ˆın-
susi membru al ‘turmei mici’, a ex-
plicat: „Cˆat despre noi, cet
˘atenia
noastr˘a este
ˆın ceruri, de unde si
astept˘am cu ner
˘abdare un salva-
tor, pe Domnul Isus Cristos“ (Luca12:32; Filip. 3:20). Av
ˆand
ˆın vedere
c˘a ‘cet
˘atenia lor este
ˆın ceruri’,
cei unsi p˘ar
˘asesc la moarte scena
p˘am
ˆanteasc
˘a pentru a primi ceva
mult mai valoros: viat˘a nemuritoa-
reˆın cer (Filip. 1:21–23). Astfel,
ˆın
sens literal, ei pot fi numiti „locui-tori temporari“ ai p
˘am
ˆantului aflat
sub controlul lui Satan. w12 15/123:1, 2
Miercuri, 19 martie
Cel ce se poarta ca unul micprintre voi toti, acela este mare.
(Luca 9:48)
Era anul 32 e.n. Isus si apostoliise aflau
ˆın tinutul Galileii. Aposto-
lii auˆınceput s
˘a se certe cu privire
la cine era cel mai mare dintre ei(Luca 9:46–48). Cu r
˘abdare, dar si
cu fermitate, Isus si-a ajutat apos-tolii s
˘a
ˆınteleag
˘a c
ˆat de impor-
tant era ca ei s˘
a cultive umilint˘
a.Cuv
ˆantul grecesc tradus prin „unul
mic“ se refer˘
a la o persoan˘
a modes-t
˘a, umil
˘a, ne
ˆınsemnat
˘a sau care nu
se bucur˘
a de mult respect din par-tea celorlalti si are putin
˘a influen-
t˘
a asupra lor.ˆIndrept
ˆandu-le aten-
tia asupra unui copilas, Isus i-aˆın-
v˘
atat pe apostoli s˘
a fie umili si mo-desti. Sfatul lui este la fel de util sipentru crestinii adev
˘arati din pre-
zent.ˆIn unele situatii, ne-ar putea
fi greu s˘
a ne purt˘
am ca unii mici.Din cauza imperfectiunii, oameniitind s
˘a fie m
ˆandri si s
˘a-si doreas-
c˘
a pozitiiˆınalte. Mediul competi-
tivˆın care tr
˘aim si spiritul lumii
ne-ar putea determina s˘
a devenimegoisti si cert
˘areti sau s
˘a
ˆıncerc
˘am
s˘
a-i manipul˘
am pe altii. w12 15/113:1, 3
Joi, 20 martie
Binecuvantarea lui Iehovaımbogateste si el nu-i adauga
nicio durere. (Prov. 10:22)
Esti tˆan
˘ar si te g
ˆandesti s
˘a-ti
alegi o profesie sau o meserie?Cum poti lua o decizie corect
˘a?
Te vor ajuta instruirea si locul demunc
˘a s
˘a te concentrezi asupra
serviciului sacru sau te vorˆınde-
p˘arta de Iehova? (2 Tim. 4:10)
ˆIti
doresti s˘a ai stilul de viat
˘a al
oamenilor pentru care fericireadepinde de contul bancar saude actiunile la burs
˘a? Sau vei
aveaˆıncredere
ˆın Iehova la fel ca
David? El a spus: „Am fost tˆan
˘ar
si amˆımb
˘atr
ˆanit, dar nu l-am
v˘azut pe cel drept p
˘ar
˘asit, nici
pe urmasii lui cersindu-si pˆai-
nea“ (Ps. 37:25). Nu uita: o calete va apropia de Iehova si te vaduce spre cea mai bun
˘a viat
˘a,
dar cealalt˘a te va
ˆındep
˘arta de el
(Mal. 3:10). Pe care o vei alege?w13 15/1 2:10
Vineri, 21 martie
Cand veti vedea lucruldezgustator care cauzeaza
pustiire, . . . sa [fugiti] la munti.(Mat. 24:15, 16)
Crestinii care fugiser˘
a la munti,urm
ˆand
ˆındemnul lui Isus, au sc
˘a-
pat cu viat˘
a. Ei au v˘
azut cu ochiilor c
˘a Iehova stie s
˘a-si elibereze
poporul. Ceˆınv
˘at
˘am din aceast
˘a
relatare?ˆIn timpul marelui ne-
caz, crestinii vor trebui s˘
a ascul-te instructiunile pe care le vorprimi din Cuv
ˆantul lui Dumnezeu
si de la organizatia sa. De exem-plu, porunca lui Isus ‘de-a fugila munti’ are o aplicare moder-n
˘a. Nu stim ce va presupune fuga
noastr˘
a.ˆIns
˘a putem fi siguri c
˘a, la
momentul potrivit, Iehova ne vaajuta s
˘a
ˆıntelegem mai bine in-
structiunile sale.ˆIntruc
ˆat salva-
rea va depinde de ascultare, fie-care dintre noi trebuie s
˘a se
ˆıntre-
be: Urmez instructiunile pe careIehova le d
˘a poporului s
˘au
ˆın pre-
zent? Le punˆın aplicare imediat
sau ezit? (Iac. 3:17) w12 15/4 4:13,15, 16
Sambata, 22 martie
Ea este libera sa secasatoreasca cu cine vrea,
ınsa numai ın Domnul.(1 Cor. 7:39)
Pe Iehovaˆıl intereseaz
˘a ce par-
tener de c˘
as˘
atorieˆıti alegi. Re-
feritor la natiunile canaanite, elle-a poruncit israelitilor: „S
˘a nu
ˆınchei c
˘as
˘atorii cu ele. S
˘a n-o dai
pe fiica ta fiului lor si s˘
a n-o ieipe fiica lor pentru fiul t
˘au. C
˘aci
ˆıl
vor face pe fiul t˘
au s˘
a nu m˘
a maiurmeze si el va sluji altor dum-nezei, iar Iehova se va aprinde dem
ˆanie
ˆımpotriva voastr
˘a si v
˘a va
nimici repede“ (Deut. 7:3, 4). Se-cole mai t
ˆarziu, preotul Ezra a
declarat: „Ati fost infideli, fiind-c
˘a ati luat sub acoperisul vostru
sotii str˘
aine si ati m˘
arit vinov˘
a-tia lui Israel“ (Ezra 10:10). Dac
˘a
un slujitor al lui Iehova s-ar c˘
a-s
˘atori cu o persoan
˘a care nu este
Martor˘
a, s-ar dovedi neascult˘
a-tor fat
˘a de Dumnezeu.
ˆIn plus,
n-ar avea niciun rost s˘
a asteptebinecuv
ˆant
˘ari din partea lui Ie-
hova si s˘
a se roage astfel: „Ieho-va, ti-am nesocotit porunca cubun
˘a stiint
˘a. Totusi, binecuv
ˆan-
teaz˘
a-m˘
a, te rog“. w12 15/5 1:6, 7
Duminica, 23 martie
Gandurile oamenilor . . .sunt ca un abur. (Ps. 94:11)
ˆIntelepciunea profund
˘a a lui
Dumnezeu, reflectat˘
aˆın Scrip-
turi, confirm˘
a c˘
a Autorul lor estemult superior omului. Aposto-lul Pavel a
ˆıntrebat: „Cine a ajuns
s˘
a cunoasc˘
a mintea lui Iehova, cas
˘a-l
ˆınvete?“ (1 Cor. 2:16).
ˆIntre-
barea sa are la baz˘
a urm˘
atoare-le cuvinte ale lui Isaia: „Cine am
˘asurat spiritul lui Iehova? Cine
poate s˘
a-l sf˘
atuiasc˘
a si s˘
a-lˆınve-
te ceva?“ (Is. 40:13). Evident, r˘
as-punsul la ambele
ˆıntreb
˘ari este
„nimeni“. Iat˘
a de ce, vom aveadoar de c
ˆastigat dac
˘a vom pune
ˆın
aplicare sfaturile biblice privitoa-re la c
˘as
˘atorie, cresterea copiilor,
divertismente, prietenie, h˘
arni-cie, cinste si moralitate. Biblia nud
˘a niciodat
˘a gres. Oamenii
ˆıns
˘a
nu suntˆındeajuns de
ˆıntelepti ca
s˘
a deaˆıntotdeauna sfaturi viabile
(Ier. 10:23). Cˆ
and realizeaz˘
a c˘
a augresit, ei revin asupra recoman-d
˘arilor f
˘acute. w12 15/6 4:11
Luni, 24 martie
Fiecare dintre voi sa-si iubeascasotia ca pe sine ınsusi, iar sotia,
la randul ei, sa aiba respectprofund fata de sotul ei.
(Ef. 5:33)
Biblia compar˘a leg
˘atura dintre
Cristos si congregatie cu relatiadintre sot si sotie. Din exemplullui Isus, sotul
ˆıntelege c
˘a trebuie
s˘a-si
ˆındrume sotia, s-o iubeasc
˘a
si s˘a-i poarte de grij
˘a. La r
ˆandul
ei, sotiaˆınvat
˘a c
˘a trebuie s
˘a fie su-
pus˘a sotului (Ef. 5:22–32). Pavel a
scris: „Tot asa, sotii trebuie s˘a-si
iubeasc˘a sotiile ca pe corpul lor“.
La ce s-a referit el prin cuvinte-le „tot asa“? (Ef. 5:28) Contextulne ajut
˘a s
˘a g
˘asim r
˘aspunsul. Refe-
ritor la Cristos si la congregatie,Pavel a spus: „Cristos a iubit con-gregatia si s-a dat pe sine pentruea, . . . cur
˘atind-o cu baia de ap
˘a
prin cuvˆant“. Asadar, pentru a ac-
tionaˆın armonie cu scopul lui Ie-
hova de a uni din nou toate lucru-rile
ˆın Cristos, sotul trebuie s
˘a
se achite de responsabilitatea dea-si hr
˘ani familia din punct de ve-
dere spiritual. w12 15/7 4:15
Marti, 25 martie
Ce a pus Dumnezeu ın acelasijug omul sa nu desparta.
(Mat. 19:6)
Pentru a nu c˘adea
ˆın capcana
adulterului, mediteaz˘a la semni-
ficatia angajamentului luat fat˘a
de partenerul conjugal. Nu consi-dera niciodat
˘a c
˘a privilegiile teo-
cratice sunt mai importante de-c
ˆat tovar
˘asul de viat
˘a.
ˆIn plus,
dac˘a te implici deseori
ˆın activi-
t˘ati neimportante l
˘as
ˆandu-ti par-
tenerul singurˆınseamn
˘a c
˘a leg
˘a-
tura voastr˘a conjugal
˘a a sl
˘abit si
c˘a v
˘a expuneti pericolului de a co-
mite un p˘acat grav. Dac
˘a esti b
˘a-
trˆan de congregatie, trebuie s
˘a ai
grij˘a de turm
˘a. Apostolul Petru a
spus: „P˘astoriti turma lui Dumne-
zeu, care esteˆın grija voastr
˘a, nu
din constrˆangere, ci de bun
˘avoie;
nici din iubire de cˆastig necinstit,
ci cuˆınfl
˘ac
˘arare“ (1 Pet. 5:2). Desi
congregatia nu trebuie neglijat˘a,
nu este delocˆıntelept s
˘a-ti
ˆınde-
plinesti rolul de p˘astor
ˆın detri-
mentul celui de sot. Ar fi lipsit desens, ba chiar periculos, s
˘a te str
˘a-
duiesti s˘a hr
˘anesti congregatia
ˆın
timp ce acas˘a sotia ta „moare de
foame“. w12 15/8 4:14, 15
Miercuri, 26 martie
[Spiritul sfant] va va calauziın tot adevarul. (Ioan 16:13)
Dumnezeu a ales sclavul fidel siprev
˘az
˘ator pentru a le furniza hran
˘a
spiritual˘
a slujitorilor s˘
ai. Asemeneacrestinilor unsi, membrii vigilenti aimarii multimi ascult
˘a de acest sclav,
l˘
asˆ
andu-seˆındrumati de Cuv
ˆantul
lui Dumnezeu si de spiritul sfˆ
ant(Ps. 119:130). Prin urmare, si ei suntgata pentru timpul c
ˆand Cristos se
vaˆıntoarce, r
˘am
ˆan
ˆand fideli chiar
siˆın situatii extrem de dificile. De
exemplu,ˆıntr-un lag
˘ar de concen-
trare nazist, fratii aveau o singur˘
aBiblie. De aceea, ei s-au rugat s
˘a pri-
measc˘
a mai mult˘
a hran˘
a spiritual˘
a.ˆIn scurt timp, un frate care a sosit
ˆın
lag˘
ar a adus cˆ
ateva numere noi alerevistei Turnul de veghe, ascunz
ˆan-
du-leˆın piciorul s
˘au de lemn. Unul
dintre supravietuitori, fratele ErnstWauer, care f
˘acea parte dintre cei
unsi, a spus ulterior: „Iehova ne-aajutat
ˆıntr-un mod uimitor s
˘a reti-
nem ideileˆıncurajatoare din aces-
te articole“. Apoi a ad˘
augat: „Ast˘
azieste foarte usor s
˘a obtinem hran
˘a
spiritual˘
a, dar o apreciemˆıntotdea-
una?“. w12 15/9 4:14
Joi, 27 martie
Toti ne poticnim de multe ori.(Iac. 3:2)
Ce ar trebui s˘
a facem cˆ
and ne d˘
amseama c
˘a am comis un p
˘acat aseme-
nea celui mentionatˆın Leviticul 5:4?
Dac˘
aˆıi m
˘arturisim lui Iehova
ˆın mod
concret p˘
acatul, el ne va ierta plin deˆındurare prin Isus Cristos, care mij-loceste pentru noi ca Mare Preot(1 Ioan 2:1, 2).
ˆIns
˘a, pentru a r
˘am
ˆa-
neˆın favoarea lui Dumnezeu, trebu-
ie s˘
a ar˘
at˘
am c˘
a ne c˘
aim cu adev˘
arat.Aceasta
ˆınseamn
˘a s
˘a nu facem un
obicei din a neˆınc
˘alca promisiunile
si s˘
a ne str˘
aduim s˘
aˆındrept
˘am orice
r˘
au pricinuit prin nerespectarea cu-v
ˆantului dat (Prov. 6:2, 3). Desigur,
ˆınainte de a face o promisiune, tre-buie s
˘a ne g
ˆandim bine dac
˘a o putem
respecta (Ecl. 5:2). Cei ce vor r˘
amˆ
a-ne fideli
ˆın testul final de la sf
ˆarsi-
tul Domniei Milenare a lui Isus nuvor mai avea niciodat
˘a motive s
˘a se
ˆındoiasc
˘a de cuv
ˆantul altora (Rev.
20:7–10). Orice ‘Da vaˆınsemna Da si
orice Nu, Nu’, si aceasta deoarecetoti cei care vor tr
˘ai atunci
ˆıl vor imi-
taˆın mod perfect pe Tat
˘al nostru ce-
resc, Iehova, „Dumnezeul adev˘
aru-lui“ (Mat. 5:37; Ps. 31:5). w12 15/104:16, 18
Vineri, 28 martie
Iata! Casa va este parasitasi lasata voua. (Mat. 23:38)
Dup˘a ce si-a trimis Fiul pe p
˘a-
mˆant pentru a oferi jertfa perfect
˘a
de r˘ascump
˘arare, Iehova nu a mai
acceptat jertfele de animale pe caretrebuiau s
˘a le aduc
˘a israelitii (1 Ioan
4:9, 10). Urm˘atoarele cuvinte ale lui
Isus dovedesc c˘a el privea lucrurile
la fel ca Tat˘al s
˘au: „Ierusalime, Ie-
rusalime, care-i omori pe profeti si-iucizi cu pietre pe cei trimisi la tine,de c
ˆate ori am vrut s
˘a-i adun pe co-
piii t˘ai, cum
ˆısi adun
˘a closca puii
sub aripi! Dar voi n-ati vrut!“ (Mat.23:37). Astfel, aceast
˘a natiune care
a p˘ac
˘atuit si nu s-a c
˘ait a fost
ˆın-
locuit˘a de Israelul spiritual (Mat.
21:43; Gal. 6:16). Dar ce putem spu-ne despre membrii natiunii Israel,luati individual? Iehova le acord
˘a si
lor iertare siˆındurare dac
˘a exerci-
t˘a credint
˘a
ˆın el si
ˆın jertfa lui Isus
Cristos. Printre cei care vor aveaaceast
˘a posibilitate se vor num
˘ara si
oameni care au murit f˘ar
˘a s
˘a se
c˘aiasc
˘a de p
˘acate, dar care vor fi
ˆın-
viati pe un p˘am
ˆant cur
˘atat de tot ce
este r˘au (Ioan 5:28, 29; Fap. 24:15).
w12 15/11 4:16
Sambata, 29 martie
[Moise] a ramas neclintit, ca sicum l-ar fi vazut pe Cel nevazut.
(Evr. 11:27)
Munca laic˘a si banii ne pot ajuta
s˘a ne satisfacem necesit
˘atile mate-
riale. Destinderea ne poate revigo-ra si tehnologia ne poate fi util
˘a.ˆ
Ins˘a, dac
˘a ne-am concentra asupra
oric˘aruia dintre aceste aspecte la
momentul nepotrivit,ˆıntr-o m
˘asu-
r˘a exagerat
˘a si
ˆıntr-un mod gresit,
ne-am puteaˆındep
˘arta de Iehova.
Si chiar asta vrea Satan! Totusi,aceast
˘a ‘nenorocire’ nu trebuie s
˘a
se abat˘a asupra voastr
˘a sau asupra
familiei voastre (Prov. 22:3). Apro-piati-v
˘a de Iehova si r
˘am
ˆaneti l
ˆan-
g˘a el! Biblia contine multe exem-
ple de oameni care au f˘acut acest
lucru. Enoh si Noe ‘au umblat cuadev
˘aratul Dumnezeu’ (Gen. 5:22;
6:9). Isus a f˘acut
ˆıntotdeauna voin-
ta lui Iehova, iar el l-a binecu-v
ˆantat (Ioan 8:29). Imitati-le exem-
plul! „Bucurati-v˘a
ˆıntotdeauna! Ru-
gati-v˘a ne
ˆıncetat! Aduceti multu-
miri pentru orice lucru!“ (1 Tes.5:16–18) Si asigurati-v
˘a c
˘a nimic nu
v˘a va
ˆındep
˘arta de Iehova! w13 15/1
3:19, 20
Duminica, 30 martie
Dumnezeu a vazut tot ce facusesi iata ca totul era foarte bun.
(Gen. 1:31)
Iehova a anuntatˆınceputul unei
a saptea zile. Aceasta nu este o zide 24 de ore, ci o perioad
˘a lung
˘a de
timp, pe parcursul c˘areia Dumne-
zeu se odihneste cu privire la crea-rea altor lucruri pe p
˘am
ˆant (Gen.
2:2). Ziua de odihn˘a a lui Dumnezeu
nu s-a sfˆarsit
ˆınc
˘a (Evr. 4:9, 10). Bi-
blia nu spune exact cˆand a
ˆınceput
aceast˘a zi. Dar stim c
˘a a
ˆınceput la
un anumit timp dup˘a ce a fost crea-
t˘a Eva, cu circa 6 000 de ani
ˆın
urm˘a.
ˆIn fat
˘a ne st
˘a Domnia de O
Mie de Ani a lui Isus Cristos, cˆand
se vaˆımplini scopul lui Dumnezeu
cu privire la p˘am
ˆant, si anume ca
p˘am
ˆantul s
˘a fie un paradis locuit
de oameni perfecti (Gen. 1:27, 28;Rev. 20:6). N-avem niciun motiv s
˘a
neˆındoim c
˘a vom avea un aseme-
nea viitor fericit,ˆıntruc
ˆat „Dum-
nezeu a binecuvˆantat ziua a sap-
tea si a sfintit-o“. Sfintirea zilei asaptea este o garantie c
˘a, indife-
rent ce probleme ar ap˘area, p
ˆan
˘a la
sfˆarsitul zilei de odihn
˘a scopul lui
Dumnezeu se vaˆımplini (Gen. 2:3).
w12 15/10 3:1, 2
Luni, 31 martie
Suntem colaboratori sprebucuria voastra. (2 Cor. 1:24)
Prin aceste cuvinte, Pavel f˘a-
cea referire la el si la colaboratoriis
˘ai apropiati. De unde stim acest
lucru?ˆIn aceeasi scrisoare, el i-a
amintit pe doi dintre acesti frati:„Isus . . . a fost predicat
ˆın mij-
locul vostru prin noi, adic˘a prin
mine, prin Silvan si prin Timotei“(2 Cor. 1:19). De asemenea, ori dec
ˆate ori folosea termenul „colabora-
tori“ˆın scrisorile sale, Pavel se re-
ferea la cei cu care colabora strˆans,
de exemplu la Apolo, Aquila, Pris-ca, Timotei si Tit (Rom. 16:3, 21;1 Cor. 3:6–9; 2 Cor. 8:23). Astfel,prin cuvintele „suntem colaboratorispre bucuria voastr
˘a“, Pavel i-a asi-
gurat pe corinteni c˘a el si
ˆınsotitorii
s˘ai doreau s
˘a fac
˘a tot ce le st
˘atea
ˆın
putint˘a pentru a-i ajuta pe membrii
congregatiei s˘a-si p
˘astreze bucu-
ria. Aceeasi dorint˘a o au si b
˘atr
ˆanii
din prezent. Ei vor s˘a fac
˘a tot ce pot
pentru a-si ajuta fratii ‘s˘a-i slujeas-
c˘a lui Iehova cu bucurie’ (Ps. 100:2;
Filip. 1:25). w13 15/1 5:4
Marti, 1 aprilie
Faceam ın iudaism progrese maimari decat multi dintre cei de o
varsta cu mine. (Gal. 1:14)
Saul vorbea fluent ebraica si grea-ca si avea cet
˘atenie roman
˘a, datorit
˘a
c˘
areia beneficia de privilegii si drep-turi r
ˆavnite de multi. Dac
˘a ar fi con-
tinuat s˘
a urm˘
areasc˘
a o carier˘
a desucces, probabil c
˘a ar fi ajuns s
˘a ob-
tin˘
a faim˘
a si o situatie material˘
abun
˘a.
ˆIns
˘a el a ales un mod de viat
˘a
care,ˆın ochii altora, poate chiar al
unor rude, era o nebunie. De ce a f˘
a-cut el aceast
˘a alegere? Pavel
ˆıl iubea
pe Iehova si considera aprobarea samai important
˘a dec
ˆat faima si bog
˘a-
tiile. Dobˆ
andind o cunostint˘
a exac-t
˘a a adev
˘arului, el a ajuns s
˘a pre-
tuiasc˘
a jertfa de r˘
ascump˘
arare, pre-dicarea vestii bune si speranta vietiiceresti — lucruri c
˘arora majoritatea
oamenilor nu le dau atentie. Indife-rent de
ˆıncerc
˘arile prin care a tre-
cut, Pavel a fost hot˘
arˆ
at s˘
a-i r˘
amˆ
an˘
afidel lui Iehova, s
˘a persevereze p
ˆan
˘a
la cap˘
at. Acest obiectiv nu se reg˘
a-seste printre „ingredientele“ care,
ˆın
viziunea lumii, alc˘
atuiesc reteta suc-cesului. Ai si tu aceeasi hot
˘ar
ˆare ca
Pavel? w12 15/12 1:10–12
Miercuri, 2 aprilie
Fiul meu . . . , cunoaste-lpe Dumnezeul tatalui tau si
slujeste-i cu o inima ıntreaga.(1 Cron. 28:9)
ˆIn Cuv
ˆantul lui Dumnezeu, denu-
mirile unor p˘
arti ale corpului umansunt folosite deseori cu sensul figu-rat. De exemplu, patriarhul Iov aspus: „
ˆIn mainile mele nu exist
˘a vio-
lent˘
a“. Regele Solomon a f˘
acut ur-m
˘atoarea remarc
˘a: „O veste bun
˘a
ˆın-
gras˘
a oasele“. Iehova i-a dat lui Eze-chiel asigurarea: „Ti-am f
˘acut frun-
tea . . . mai tare decˆ
at cremenea“.Iar unii b
˘arbati din Atena i-au spus
apostolului Pavel: „Tu vii cu niste lu-cruri ciudate pentru urechile noas-tre“ (Iov 16:17; Prov. 15:30; Ezec. 3:9;Fap. 17:20).
ˆIns
˘a o parte a corpului
este mentionat˘
aˆın Scripturi cu sen-
sul figurat mult mai des decˆ
at alte-le. Este vorba despre inim
˘a. Ana, o
femeie fidel˘
a din vechime, a spusˆıntr-o rug
˘aciune: „Inima mea exult
˘a
ˆın Iehova“ (1 Sam. 2:1). De fapt, scrii-torii Bibliei folosesc cuv
ˆantul „ini-
m˘
a“ de aproximativ o mie de ori, cuprec
˘adere
ˆın sens figurat. Este foar-
te important s˘
aˆıntelegem semni-
ficatia simbolic˘
a a acestui cuvˆ
antdeoarece Biblia spune c
˘a trebuie s
˘a
ne p˘
azim inima (Prov. 4:23). w12 15/43:1, 2
Joi, 3 aprilie
Cine a creat aceste lucruri?(Is. 40:26)
Factorul timp joac˘
a un rol esen-tial
ˆın universul fizic, at
ˆat
ˆın cel
microscopic, cˆ
at siˆın cel macrosco-
pic. De exemplu,ˆıntruc
ˆat atomii vi-
breaz˘
a cu o frecvent˘
a constant˘
a, cea-surile atomice au o eroare de nu-mai o secund
˘a la 80 de milioane de
ani. De asemenea, miscarea planete-lor si a stelelor poate fi anticipat
˘a
cu o precizie uluitoare. Pozitia aces-tor corpuri ceresti i-a ajutat mereupe oameni
ˆın c
˘al
˘atoriile lor si
ˆın
delimitarea anotimpurilor. Iehova,Cel care a creat aceste „instrumente“foarte precise de m
˘asurare a timpu-
lui, are ‘o putere nem˘
arginit˘
a’. Elmerit
˘a toat
˘a lauda noastr
˘a! Timpul
are un rol fundamental siˆın lumea
vie. Ciclul de viat˘
a al multor plan-te si animale functioneaz
˘a dup
˘a un
asa-numit ceas intern. Multe p˘
as˘
aristiu din instinct c
ˆand s
˘a-si
ˆınceap
˘a
migratia (Ier. 8:7). Si oamenii au cea-suri interne, care functioneaz
˘a pe
baza unui ciclu zi-noapte de 24 deore (Ps. 104:24).
ˆIntr-adev
˘ar, Marele
St˘
apˆ
an al Timpului este atotˆıntelept
si atotputernic. w12 15/5 3:3, 4
Vineri, 4 aprilie
Regele Babilonului a venitla Ierusalim si a pornit asediul
ımpotriva lui. (Dan. 1:1)
Iehova le-a permis babilonienilors
˘a cucereasc
˘a Ierusalimul si s
˘a-i
duc˘a pe iudei
ˆın captivitate (2 Regi
20:16–18). Iehova a prezis c˘a, la un
moment dat, pe ‘tronul s˘au’ din Ie-
rusalim nu avea s˘a mai stea niciun
rege uman (1 Cron. 29:23). Totusi,el a promis c
˘a un descendent al re-
gelui David, care avea „dreptul le-gal“ la tron, urma s
˘a vin
˘a si s
˘a-l
revendice (Ezec. 21:25–27).ˆIntr-o
alt˘a profetie se arat
˘a c
˘a, la venirea
promisului Mesia, evreii aveau s˘a
seˆınchine tot la templul din Ie-
rusalim (Dan. 9:24–27). O profetieanterioar
˘a, consemnat
˘a
ˆınainte ca
Israelul s˘a fie dus captiv
ˆın Babilon,
mentiona c˘a Mesia urma s
˘a se nas-
c˘a
ˆın Betleem (Mica 5:2). Pentru ca
profetiile s˘a se
ˆımplineasc
˘a, evreii
trebuiau s˘a fie eliberati din captivi-
tate, s˘a se
ˆıntoarc
˘a
ˆın tara natal
˘a si
s˘a reconstruiasc
˘a templul. w12 15/6
1:9–11
Sambata, 5 aprilie
Cel care-si adanceste privireaın legea perfecta a libertatii
si staruie ın ea . . . va fi fericitınfaptuind-o. (Iac. 1:25)
Termenul din original tradus „a-tiad
ˆanci privirea“
ˆınseamn
˘a „a te
apleca pentru a priviˆındeaproape“.
Aceast˘a actiune pretinde, bine
ˆın-
teles, efort si concentrare. Dac˘a
vrem deci ca legea libert˘atii s
˘a ne
p˘atrund
˘a
ˆın minte si
ˆın inim
˘a, tre-
buie s˘a studiem Biblia cu s
ˆarguin-
t˘a si s
˘a medit
˘am sub rug
˘aciune la
cele studiate (1 Tim. 4:15). De ase-menea, e nevoie ‘s
˘a st
˘aruim’
ˆın le-
gea libert˘atii. Aceasta
ˆınseamn
˘a s
˘a
punemˆın aplicare principiile din
Cuvˆantul lui Dumnezeu, f
˘ac
ˆand din
adev˘ar un mod de viat
˘a. Isus le-a
spus celor care credeauˆın el: „Dac
˘a
ramanetiˆın cuv
ˆantul meu, sunteti
ˆıntr-adev
˘ar discipolii mei. Veti cu-
noaste adev˘arul si adev
˘arul v
˘a va
elibera“ (Ioan 8:31, 32). ‘Cunoastem’adev
˘arul c
ˆand facem din el modul
nostru de viat˘a. Abia atunci putem
spune c˘a ‘
ˆın noi lucreaz
˘a cuv
ˆantul
lui Dumnezeu’ si ne modeleaz˘a per-
sonalitatea pentru a reflecta maibine calit
˘atile Tat
˘alui nostru ceresc
(1 Tes. 2:13). w12 15/7 1:10, 11
Duminica, 6 aprilie
Fericiti sunt ochii care vadlucrurile pe care le vedeti voi!
(Luca 10:23)ˆIn num
˘arul din aprilie 1881 al re-
vistei Turnul de veghe, s-a anuntatc
˘a era nevoie de 1 000 de proclama-
tori. Studentiiˆın Biblie au lansat
acea invitatie deoarece auˆınteles
c˘a predicarea vestii bune este o ac-
tivitate specific˘a adev
˘aratilor cres-
tini. Dar ei au fost prea optimistiˆın
privinta obiectivului propus,ˆıntru-
cˆat la
ˆıntrunirile lor participau doar
cˆateva sute de persoane. Totusi,
dup˘a ce au citit un pliant sau o re-
vist˘a publicate de Studentii
ˆın Bi-
blie, multi oameni si-au dat sea-ma c
˘a g
˘asiser
˘a adev
˘arul si au dat
curs acelei invitatii. De exemplu,ˆın
1882, un b˘arbat din Londra, care a
citit un num˘ar al Turnului de veghe
si o brosur˘a, a scris: „V
˘a rog s
˘a m
˘a
ˆınv
˘atati cum si ce s
˘a predic pentru a
putea lua parte la lucrarea pe careDumnezeu vrea s-o
ˆınf
˘aptuim“.
ˆIn
1885, aproximativ 300 de Studentiˆın Biblie erau colportori, sau sluji-tori cu timp integral. Ei aveau ace-lasi obiectiv ca noi: s
˘a-i ajute pe al-
tii s˘a devin
˘a discipoli ai lui Isus
Cristos. w12 15/8 1:8–11
Luni, 7 aprilie
Vei urca ın mod sigur ımpotrivapoporului meu. (Ezec. 38:16)
Desi suntem constienti c˘a po-
porul lui Dumnezeu va fi atacat,noi nu ne
ˆıngrijor
˘am peste m
˘asur
˘a.
Ceea ce ne preocup˘a
ˆın primul r
ˆand
este sfintirea numelui lui Dumne-zeu si justificarea suveranit
˘atii sale,
nu propria salvare. De fapt,ˆın car-
tea Ezechiel este consemnat˘a de
peste 60 de ori urm˘atoarea declara-
tie a lui Dumnezeu: „Veti sti cu sigu-rant
˘a c
˘a eu sunt Iehova“ (Ezec. 6:7;
vezi nota de subsol). Astept˘am cu
viu interesˆımplinirea acestui as-
pect extraordinar al profetiei luiEzechiel, av
ˆand
ˆıncredere c
˘a „Ieho-
va stie s˘a-i elibereze din
ˆıncerca-
re pe oamenii cu devotiune sfˆant
˘a“
(2 Pet. 2:9).ˆIntre timp, vrem s
˘a
ne folosim de orice ocazie pentru ane
ˆınt
˘ari credinta. Doar asa ne pu-
tem p˘astra integritatea c
ˆand tre-
cem prinˆıncerc
˘ari. Asadar, s
˘a ne ru-
g˘am, s
˘a studiem Cuv
ˆantul lui Dum-
nezeu, s˘a medit
˘am la cele citite si s
˘a
leˆımp
˘art
˘asim altora mesajul despre
Regat. Astfel, speranta vietii vesni-ce va fi „ca o ancor
˘a pentru suflet,
sigur˘a si totodat
˘a de neclintit“ (Evr.
6:19; Ps. 25:21). w12 15/9 1:8, 9
Marti, 8 aprilie
Dumnezeu a binecuvantat ziuaa saptea si a sfintit-o, pentruca ın ea se odihneste de toata
lucrarea sa. Dumnezeu a creattoate lucrurile pe care si-a
propus sa le faca. (Gen. 2:3)
Dup˘
aˆınceperea zilei de odihn
˘a a
lui Iehova s-aˆınt
ˆamplat un lucru
dezastruos. Satan, care era unˆınger
ˆın cer, s-a ridicat
ˆımpotriva lui Ieho-
va ca dumnezeu rival. El a spus pri-ma minciun
˘a si a am
˘agit-o pe Eva,
astfel c˘
a ea n-a mai ascultat de Ieho-
va (1 Tim. 2:14). La rˆ
andul ei, Eva l-aconvins pe Adam s
˘a se r
˘azvr
˘ateasc
˘a
(Gen. 3:1–6). Nici chiarˆın acest mo-
ment dramatic din istoria universu-lui, c
ˆand cuv
ˆantul s
˘au a fost pus la
ˆındoial
˘a, Iehova nu a considerat ne-
cesar s˘
a fac˘
a un jur˘
amˆ
ant pentru agaranta c
˘a scopul lui se va
ˆımplini.
Prin cuvinte ce aveau s˘
a fieˆıntelese
la timpul stabilit de el, Dumnezeu aar
˘atat cum va pune cap
˘at r
˘azvr
˘atirii:
„Voi pune dusm˘
anieˆıntre tine [Sa-
tan] si femeie,ˆıntre s
˘am
ˆanta ta si s
˘a-
mˆ
anta ei. Elˆıti va zdrobi capul si tu
ˆıi vei zdrobi c
˘alc
ˆaiul“ (Gen. 3:15; Rev.
12:9). w12 15/10 3:2, 3
Miercuri, 9 aprilie
Fa-ma sa cunosc calea pe caretrebuie sa umblu. (Ps. 143:8)ˆIntr-o anumit
˘a situatie, unii ar
puteaˆıncerca s
˘a ne determine s
˘a
facem ceea ce consider˘a ei c
˘a este
bine,ˆın loc s
˘a ne
ˆıncurajeze s
˘a
ˆınf
˘aptuim vointa lui Iehova. Altii
chiar ne-ar puteaˆındemna s
˘a lu
˘am
o decizieˆınainte de a analiza cum
priveste Iehova situatia respectiv˘a
(1 Sam. 26:8–11). Pentru a nu cedaunor astfel de influente, trebuie s
˘a
avem clarˆın minte punctul de vede-
re al lui Iehova si s˘a fim hot
˘ar
ˆati
s˘a facem ceea ce doreste el. David
i-a spus lui Iehovaˆıntr-o rug
˘aciu-
ne: „ˆInvat
˘a-m
˘a s
˘a fac voia ta“ (Ps.
143:5, 10).ˆIn loc s
˘a se bazeze pe pro-
priile idei sau s˘a urmeze
ˆındemnuri-
le altora, David a fost dispus s˘a se
laseˆınv
˘atat de Dumnezeu. „M-am
gˆandit la toate faptele tale, am me-
ditat profund la lucrarea mˆainilor
tale“, a zis el. Si noi vomˆıntelege
vointa lui Dumnezeu dac˘a ne vom
adˆanci
ˆın studiul Scripturilor si vom
medita la numeroasele relat˘ari bi-
blice din care reiese cum i-aˆındru-
mat Iehova pe oameniˆın trecut.
w12 15/11 1:10, 11
Joi, 10 aprilie
Nimeni nu stie cine este Tataldecat Fiul si cel caruia Fiul vrea
sa i-l dezvaluie. (Luca 10:22)
Isus l-a dezv˘aluit pe Iehova prin
conduit˘a. C
ˆand Filip i-a cerut ‘s
˘a i-l
arate pe Tat˘al’, Isus a spus pe drept
cuvˆant: „Cine m-a v
˘azut pe mine l-a
v˘azut si pe Tat
˘al“ (Ioan 14:8, 9).
Cˆand „un om plin de lepr
˘a“ l-a im-
plorat s˘a-l vindece, Isus l-a atins si
i-a spus: „Vreau. Fii cur˘atat!“. F
˘ar
˘a
ˆındoial
˘a, dup
˘a
ˆıns
˘an
˘atosire, omul
respectiv aˆınteles c
˘a Dumnezeu era
cel careˆıi d
˘aduse lui Isus puterea de
a face vindec˘ari (Luca 5:12, 13). La
moartea lui Laz˘ar, discipolii trebu-
ie s˘a fi simtit compasiunea Tat
˘alui
cˆand „Isus a gemut
ˆın spirit si s-a
tulburat“ si cˆand „i-au dat lacrimi-
le“. Cu toate c˘a urma s
˘a-l
ˆınvieze pe
Laz˘ar, Isus a suferit
ˆımpreun
˘a cu fa-
milia si cu prietenii acestuia (Ioan11:32–35, 40–43). w12 15/4 1:10
Citirea din Biblieın vederea Comemorarii:
(Evenimente din ziua de 9 nisan)Ioan 12:12–19; Marcu 11:1–11
Vineri, 11 aprilie
Sa va iubiti . . . unii pe altii.(Ioan 13:34)
Iubirea ne impulsioneaz˘
a s˘
a fa-cem lucruri bune pentru altii (Rom.13:8–10). De exemplu, dac
˘a ne iubim
partenerul de viat˘
a vom p˘
astra neˆın-
tinat patul conjugal. Iubirea pentrub
˘atr
ˆanii de congregatie si respec-
tul fat˘
a de munca lor neˆındeamn
˘a s
˘a
fim ascult˘
atori si s˘
a ne supunemˆındrum
˘arii lor. Tot din iubire, copiii
ˆısi ascult
˘a p
˘arintii,
ˆıi respect
˘a si
vorbesc frumos despre ei. Dac˘
a neiubim semenii, nu-i consider
˘am in-
feriori si nu le vorbimˆıntr-un mod
lipsit de respect (Iac. 3:9). De ase-menea, b
˘atr
ˆanii de congregatie iu-
besc turma lui Dumnezeu si o tra-
teaz˘
a cu tandrete (Fap. 20:28, 29).Iubirea noastr
˘a trebuie s
˘a fie evi-
dent˘
a siˆın lucrarea de predicare.
ˆIn
pofida indiferentei sau a reactiilornegative ale unor oameni, noi con-tinu
˘am s
˘a predic
˘am vestea bun
˘a.
Dac˘
aˆıi iubim pe Dumnezeu si pe
semeni, vom considera lucrarea depredicare un mare privilegiu si ovom
ˆındeplini cu bucurie (Mat. 10:7).
w12 15/5 4:14–16Citirea din Biblie
ın vederea Comemorarii:(Evenimente din ziua de 10 nisan)
Ioan 12:20–50
Sambata, 12 aprilie
Aceasta veste buna despre regatva fi predicata. (Mat. 24:14)
Scopul lui Iehova a fost ca urmasiilui Adam si ai Evei s
˘a populeze p
˘a-
mˆ
antul. El nu a renuntat la scopuls
˘au c
ˆand Satan a am
˘agit-o pe Eva,
iar Adam a ales calea neascult˘
arii.Dumnezeu nu a intrat
ˆın panic
˘a, nu
a luat decizii pripite si nici nu a reac-tionat
ˆın mod exagerat, consider
ˆan-
du-i pe oameni o cauz˘
a pierdut˘
a. Ela g
˘asit modalitatea de a realiza ceea
ce si-a propus privitor la om si la pla-neta P
˘am
ˆant (Is. 55:11). Dumnezeu a
dovedit mult˘
a st˘
apˆ
anire de sine sir
˘abdare, chiar astept
ˆand mii de ani
ca unele aspecte ale scopului s˘
au s˘
ase realizeze
ˆın cel mai bun mod. De
asemenea, Iehova asteapt˘
a cu r˘
ab-dare fiindc
˘a doreste ca tot mai multi
oameni s˘
a primeasc˘
a viat˘
a vesnic˘
a.ˆIn prezent, el face preg
˘atiri pentru a
salva „o mare multime“ (Rev. 7:9, 14;14:6). Prin lucrarea noastr
˘a de pre-
dicare, Iehovaˆıi ajut
˘a pe c
ˆat mai
multi oameni. Mesajul despre Regateste o „veste bun
˘a“ pentru oameni,
da, cea mai bun˘
a veste! w12 15/93:4, 5
Citirea din Biblieın vederea Comemorarii:
(Evenimente din ziua de 11 nisan)Luca 21:1–36
Duminica, 13 aprilie
Niciun om care a pus manape plug si priveste la lucrurile
din urma nu este potrivit pentruregatul lui Dumnezeu.
(Luca 9:62)
Ne apropiem cu pasi repezi de ziuade judecat
˘a a lui Dumnezeu. Niciu-
nul dintre noi nu vrea s˘
a-l dezam˘
a-geasc
˘a pe Iehova sau pe Isus. Ei
ne-auˆıncredintat un serviciu pretios
ˆın aceste zile din urm
˘a. C
ˆat de recu-
nosc˘
atori suntem pentruˆıncrederea
pe care ne-au ar˘
atat-o! (1 Tim. 1:12)Indiferent c
˘a avem speranta de a tr
˘ai
ˆın cer sau pe p
˘am
ˆant, vom continua
s˘
a d˘
am ascultare poruncii lui Dum-nezeu de a predica si de a face disci-poli. Nu stim ziua sau ora c
ˆand va
veni sfˆ
arsitul si,ˆın realitate, nici nu
avem nevoie de aceast˘
a informatie.Putem fi gata pentru ziua lui Iehovasi cu sigurant
˘a vom fi! (Mat. 24:36, 44)
Atˆ
at timp cˆ
at ne vomˆıncrede
ˆın Ie-
hova si vom pune Regatul pe primulplan, nu vom fi dezam
˘agiti (Rom.
10:11). w12 15/9 4:17–19Citirea din Biblie
ın vederea Comemorarii:(Evenimente din ziua de 12 nisan)
Matei 26:1–5, 14–16; Luca 22:1–6
Data Comemorarii,dupa apusul soarelui
Luni, 14 aprilie
Toti cei care doresc sa traiascacu devotiune sfanta ın Cristos
Isus vor fi si ei persecutati.(2 Tim. 3:12)
Este important s˘a
ˆıntelegem c
˘a nu
putemˆınl
˘atura toate problemele cu
care ne confrunt˘am.
ˆIn Faptele 14:22
se afirm˘a: „
ˆIn regatul lui Dumnezeu
trebuie s˘a intr
˘am prin multe neca-
zuri“.ˆIn loc s
˘a ne descuraj
˘am peste
m˘asur
˘a, s
˘a privim situatiile dificile
drept ocazii de-a ne demonstraˆıncre-
dereaˆın capacitatea lui Dumnezeu
de-a ne ajuta. Chiar si cˆand asupra
noastr˘a se abat nenorociri, Iehova ne
ofer˘a un ajutor real prin intermediul
Bibliei, al fratilor si al spiritului sfˆant.
Concentrˆandu-ne asupra acestor ex-
presii ale iubirii sale, ne vom simtiˆın-
curajati. Asadar, s˘a nu insist
˘am asu-
pra situatiilor negative. S˘a facem tot
ce tine de noi pentru a dep˘asi fiecare
problem˘a si s
˘a ne concentr
˘am asupra
aspectelor pozitive din viata noastr˘a
(Prov. 17:22). w12 15/10 1:10, 11Citirea din Biblie
ın vederea Comemorarii:(Evenimente din ziua de 13 nisan)
Matei 26:17–19; Marcu 14:12–16;Luca 22:7–13
(Evenimente de dupa apusulsoarelui: 14 nisan)Ioan 13:1–5; 14:1–3
Marti, 15 aprilie
Cel care va persevera panala sfarsit, acela va fi salvat.
(Mat. 24:13)
Vom supravietui distrugerii lumiilui Satan doar dac
˘a
ˆıi r
˘am
ˆanem in-
tegri lui Iehova pˆ
an˘
a la cap˘
at. Daraceasta nu
ˆınseamn
˘a c
˘a Iehova se as-
teapt˘
a s˘
a persever˘
am bizuindu-ne peˆıntelepciunea sau pe puterea noas-tr
˘a. Biblia ne d
˘a urm
˘atoarea asigura-
re: „Dumnezeu este fidel si nu va l˘
asas
˘a fiti ispititi peste ceea ce puteti
ˆın-
dura, ci,ˆımpreun
˘a cu ispita, va pre-
g˘
ati si calea de iesire, ca s-o putetisuporta“ (1 Cor. 10:13). Ce
ˆıntelegem
de aici? Pentru a nu permite s˘
a fimispititi peste ceea ce putem
ˆındura,
Iehova trebuie s˘
a ne cunoasc˘
aˆındea-
proape: s˘
a stie cu ce greut˘
ati ne con-frunt
˘am, ce fel de persoane suntem
si cˆ
at putem suporta. Dar ne cu-noaste el at
ˆat de bine? Cu siguran-
t˘
a. Scripturile dezv˘
aluie c˘
a Iehovastie totul despre noi (Ps. 139:1–6).w12 15/4 5:1, 2
Citirea din Biblieın vederea Comemorarii:
(Evenimente din ziua de 14 nisan)Ioan 19:1–42
Miercuri, 16 aprilie
Stim ca toata creatia continuasa geama ımpreuna si sa sufere
ımpreuna, pana acum.(Rom. 8:22)
ˆIncep
ˆand din 1914, milioane de
oameni au ales s˘a devin
˘a supusi ai
Regeluiˆıntronat de Dumnezeu, Isus
Cristos. Ei refuz˘a s
˘a sustin
˘a lumea
lui Satan.ˆIn schimb,
ˆısi folosesc
viata, aptitudinile si bunurile pen-tru a promova interesele Regatului(Rom. 14:7, 8).
ˆIn cur
ˆand, Cristos va
distruge sistemul lui Satan. Guver-nul perfect al lui Cristos va eliminap
˘acatul si suferinta si-i va distruge
pe toti cei care se r˘azvr
˘atesc
ˆımpo-
triva suveranit˘atii lui Iehova. Sluji-
torii loiali ai lui Dumnezeu vor pu-tea s
˘a devin
˘a atunci locuitori per-
manenti ai Paradisului p˘am
ˆantesc
(Rev. 21:1–5). Creatia va fi eliberat˘a
ˆın mod deplin „din sclavia stric
˘aciu-
nii si va avea glorioasa libertate acopiilor lui Dumnezeu“ (Rom. 8:21).w12 15/12 3:4, 5, 7
Citirea din Biblieın vederea Comemorarii:
(Evenimente din ziua de 15 nisan)Matei 27:62–66
(Evenimente de dupa apusulsoarelui: 16 nisan)
Ioan 20:1
Joi, 17 aprilie
El judeca si poarta razboicu dreptate. (Rev. 19:11)
ˆIn cur
ˆand, toate natiunile se vor
ridicaˆımpotriva guvern
˘arii lui Dum-
nezeu. Ele vor lupta cu Isus Cristossi cu armatele sale ceresti
ˆın b
˘at
˘a-
lia final˘
a, „careˆın ebraic
˘a se numes-
te Har-Maghedon“ (Rev. 16:14, 16;19:12–16). Cu peste 2 500 de ani
ˆın
urm˘
a, Daniel a fost inspirat s˘
a fac˘
a oprofetie despre sf
ˆarsitul guvernelor
omenesti. El a scris: „ˆIn zilele aces-
tor regi, Dumnezeul cerului va ridica
un regat care nu va fi nimicit nicio-dat
˘a. Regatul acesta nu va trece
ˆın
st˘
apˆ
anirea altui popor. El va zdrobisi va pune cap
˘at tuturor acestor re-
gate si elˆınsusi va d
˘ainui pe timp
indefinit“ (Dan. 2:44). Barierele na-tionale nu vor mai exista. O perspec-tiv
˘a at
ˆat de frumoas
˘a ar trebui s
˘a ne
motiveze s˘
a-l onor˘
am si s˘
a-l l˘
aud˘
amdin toat
˘a inima pe Creatorul nos-
tru, Iehova Dumnezeu. w12 15/124:16, 17
Citirea din Biblieın vederea Comemorarii:
(Evenimente din ziua de 16 nisan)Ioan 20:2–18
Vineri, 18 aprilie
Fii curajos si tare, . . . tu ıi veiduce pe fiii lui Israel ın [tara].
(Deut. 31:23)
Israelitii erau pe punctul de a luaˆın st
˘ap
ˆanire Canaanul. Pentru a fi
un bun conduc˘ator, Iosua avea ne-
voie deˆıntelepciunea pe care nu-
mai Dumnezeu putea s˘a i-o dea. De
asemenea, el trebuia s˘a manifeste
credint˘a si s
˘a fie curajos si tare.ˆ
Intelepciunea, curajul si credintamanifestate de Iosua
ˆın timpul
ˆın-
delungatei campanii de cucerire aCanaanului trebuie s
˘a-i fi
ˆınt
˘arit
mult pe israeliti. Totusi, pe lˆang
˘a vi-
tejie, ei aveau nevoie de un alt fel decuraj ca s
˘a urmeze
ˆındemnul lui Io-
sua. Chiarˆınainte s
˘a moar
˘a, el le-a
spus: „Fiti foarte curajosi ca s˘a res-
pectati si s˘a faceti tot ce este scris
ˆın cartea legii lui Moise si s
˘a nu
v˘a abateti niciodat
˘a de la ea“ (Ios.
23:6). Si noi avem nevoie de curajpentru a asculta de Iehova, chiar siatunci c
ˆand oamenii ne cer s
˘a facem
ceva ce contravine normelor divine(Fap. 4:18–20; 5:29). Dac
˘a ne bizuim
pe Iehova siˆıi cerem ajutorul
ˆın ru-
g˘aciune, el ne va da curajul de care
avem nevoie. w13 15/1 1:5, 6
Sambata, 19 aprilie
Priceperea lui [Iehova]nu poate fi patrunsa.
(Is. 40:28)
O modalitate prin care putem s˘
acultiv
˘am umilint
˘a este aceea de
a medita la m˘
aretia lui Iehova.Vorbind despre grandoarea lui Ie-hova, apostolul Pavel a scris: „O,ad
ˆancul bog
˘atiei,
ˆıntelepciunii si
cunostintei lui Dumnezeu! Cˆ
at denep
˘atrunse sunt judec
˘atile sale si
cˆ
at de necuprinse c˘
aile sale!“ (Rom.11:33). Desi oamenii au cunostintemult mai vaste
ˆın prezent dec
ˆat
pe timpul lui Pavel, cuvintele salesunt la fel de adev
˘arate si acum.
Indiferent cˆ
ate lucruri am cunoas-te, avem toate motivele s
˘a r
˘am
ˆa-
nem umili cˆ
and ne gˆ
andim c˘
a pu-tem
ˆınv
˘ata la nesf
ˆarsit despre Ie-
hova, lucr˘
arile si c˘
aile sale. Demnde remarcat este c
˘a Iehova
ˆınsusi
manifest˘
a umilint˘
a.ˆIn 1 Corinteni
3:9 se spune: „Noi suntem cola-boratori ai lui Dumnezeu“. Imagi-neaz
˘a-ti: Iehova, a c
˘arui m
˘aretie
nu are egal, ne onoreaz˘
a dˆ
andu-neposibilitatea de-a folosi Cuv
ˆantul
s˘
au, Biblia, ca s˘
a predic˘
am vesteabun
˘a. w12 15/11 3:4, 6
Duminica, 20 aprilie
Iehova este luminasi salvarea mea. (Ps. 27:1)
Metafora ‘Iehova este lumina mea’ne reaminteste c
˘a Tat
˘al nostru ce-
resc ne elibereaz˘a din
ˆıntunericul
spiritual, dezv˘aluindu-ne adev
˘arul.
Lumina ne ajut˘a s
˘a vedem un posibil
pericol sau un obstacol aflatˆın calea
noastr˘a, dar nu-l
ˆınl
˘atur
˘a. Noi sun-
tem cei care trebuie s˘a-l evite.
ˆIn
mod asem˘an
˘ator, Iehova ne ajut
˘a s
˘a
ˆıntelegem semnificatia evenimen-telor mondiale si ne atrage atentiaasupra pericolelor din acest sistem.
Elne ofer˘aprincipiibiblice universal
valabile,ˆıns
˘a noi trebuie s
˘a le apli-
c˘am. Astfel, vom dob
ˆandi
ˆıntelep-
ciune, asemenea psalmistului care adevenit ‘mai
ˆıntelept dec
ˆat dusma-
nii lui si a avut mai mult˘a perspica-
citate decˆat toti
ˆınv
˘at
˘atorii lui’ (Ps.
119:98, 99, 130). Cuvintele lui Daviddin Psalmul 27:1 dovedesc c
˘a el si-a
amintit cumˆıl salvase Iehova
ˆın anu-
mite situatii (1 Sam. 17:37, 49, 50;18:11, 12; 19:10). Dumnezeu
ˆıi va sal-
va si pe slujitorii s˘ai de azi. Cum?
Sc˘ap
ˆandu-i din „necazul cel mare“,
care este atˆat de aproape (Rev. 7:14;
2 Pet. 2:9). w12 15/7 3:3, 4
Luni, 21 aprilie
Moise a fost instruit ın toataıntelepciunea egiptenilor.
(Fap. 7:22)
Moise ar fi putut avea o carie-r
˘a str
˘alucit
˘a la curtea faraonului.
Ar fi putut face parte din elitapolitic
˘a a celei mai puternice t
˘ari
din epoca sa. Ar fi putut tr˘ai
ˆın
lux, bucurˆandu-se de nenum
˘ara-
te privilegii. Dar era aceasta viatape care si-o dorea Moise? Datorit
˘a
educatiei primiteˆın copil
˘arie de
la p˘arintii s
˘ai naturali, Moise cu-
nostea promisiunea f˘acut
˘a de Ieho-
va str˘amosilor s
˘ai, Avraam, Isaac si
Iacob. Moise era convins c˘a acele
promisiuni aveau s˘a se
ˆımplineas-
c˘a. El trebuie s
˘a fi meditat cu toa-
t˘a seriozitatea la viitorul s
˘au si la
ceˆınsemna s
˘a-i fie loial lui Iehova.ˆ
In cele din urm˘a a trebuit s
˘a fac
˘a o
alegere: s˘a fie print
ˆın Egipt sau
s˘a devin
˘a sclav, asemenea celorlalti
israeliti. Moise a preferat „s˘a fie
maltratat cu poporul lui Dumne-zeu dec
ˆat s
˘a se bucure de pl
˘ace-
rea trec˘atoare a p
˘acatului“ (Evr.
11:24–26). El a urmat de fiecare da-t
˘a
ˆındrumarea lui Iehova (Ex. 3:2,
6–10). w12 15/6 3:5, 6
Marti, 22 aprilie
Sa iesim din cursa Diavolului.(2 Tim. 2:26)
Diavolulˆıncearc
˘a s
˘a-i atrag
˘a
ˆın
curs˘a pe slujitorii lui Iehova. Spre
deosebire de un vˆan
˘ator care
ˆısi
ucide prada, Satan nu vrea nea-p
˘arat s
˘a-i distrug
˘a. El urm
˘areste
s˘a-i prind
˘a de vii si s
˘a-i determi-
ne apoi s˘a fac
˘a ce vrea el (2 Tim.
2:24–26). Cei care captureaz˘a ani-
male s˘albatice folosesc diverse
tipuri de capcane. De exemplu,uneori atrag animalul
ˆıntr-un spa-
tiu deschis si-l prind cu un lat.Alteori camufleaz
˘a o capcan
˘a,
ˆın
care animalul intr˘a f
˘ar
˘a s
˘a-si dea
seama. Diavolul foloseste curseasem
˘an
˘atoare ca s
˘a-i prind
˘a pe
slujitorii lui Dumnezeu. Pentru anu c
˘adea
ˆın capcanele lui Satan,
trebuie s˘a tinem cont de „indica-
toarele“ care ne atrag atentia asu-pra lor. Trei dintre capcanele fo-losite de Diavol sunt: vorbirea ne-cugetat
˘a, frica de oameni si sen-
timentul exagerat de vinov˘atie.
w12 15/8 3:1, 2
Miercuri, 23 aprilie
Exercitiul fizic estede putin folos. (1 Tim. 4:8)
Biblia nu condamn˘
a distractia sinici nu afirm
˘a c
˘a activit
˘atile re-
creative sau divertismentele ar fi opierdere de timp. Ea chiar afirm
˘a
c˘a exist
˘a „un timp pentru a r
ˆade“
si „un timp pentru a juca“ si neˆın-
curajeaz˘
a s˘
a ne odihnim suficient(Ecl. 3:4; 4:6).
ˆIns
˘a, dac
˘a nu sun-
tem atenti, destinderea si diver-tismentele ne-ar putea
ˆındep
˘arta
de Iehova. Asadar, ce tip de dis-tractii alegem si c
ˆat timp le acor-
d˘am?
ˆIn general, industria diver-
tismentelor promoveaz˘
a lucruri pe
care Dumnezeu le ur˘
aste, precumviolenta, spiritismul si relatiile se-xuale imorale. Prin urmare, trebu-ie s
˘a fii atent la activit
˘atile re-
creative si la divertismentele pecare le alegi, precum si la efectulpe care
ˆıl au asupra ta. G
ˆandes-
te-te, de asemenea, cˆ
at timp de-dici destinderii si divertismente-lor.
ˆIntreab
˘a-te: „Petrec at
ˆat de
mult timp distrˆ
andu-m˘
a,ˆınc
ˆat
ˆımi
r˘
amˆ
ane foarte putin pentru activi-t
˘atile spirituale?“ (Filip. 1:10, 11).
w13 15/1 2:11–13
Joi, 24 aprilie
Nu este bine ca omul sa ramanasingur. Am sa-i fac un ajutor
care sa i se potriveasca.(Gen. 2:18)
Iehova stie totul despre oamenisi despre c
˘as
˘atorie. Pentru ca oa-
menii ‘s˘
a fie roditori si s˘
a seˆınmul-
teasc˘
a’, el i-a creat cu necesit˘ati
sexuale (Gen. 1:28). Dumnezeuˆın-
telege sentimentele de singur˘ata-
te, deoarece,ˆınainte s-o creeze
pe Eva, a spus cuvintele din tex-tul de azi. De asemenea, Iehovastie c
˘a un cuplu c
˘as
˘atorit poate
avea parte de multe bucurii (Prov.5:15–18). Din cauza p
˘acatului si a
imperfectiunii, nicio c˘
asnicie nueste perfect
˘a. Totusi,
ˆın poporul
lui Iehova, cuplurile pot fi fericitedac
˘a urmeaz
˘a
ˆındrumarea Bibliei.
S˘
a ne gˆ
andim, de exemplu, la sfa-tul lui Pavel cu privire la relatiileintime (1 Cor. 7:1–5). Scripturilenu sugereaz
˘a c
˘a relatiile sexua-
le au drept scop doar procrearea;ele satisfac si anumite necesit
˘ati
emotionale si fizice. Pe de alt˘a
parte, practicile perverse nu suntnicidecum aprobate de Dumnezeusi trebuie evitate. w12 15/5 1:9, 10
Vineri, 25 aprilie
Cuvantul tau este o lampapentru piciorul meu si o lumina
pe calea mea. (Ps. 119:105)
Biblia este un dar minunat pe careIehova ni l-a oferit prin intermediulspiritului sf
ˆant. Dac
˘a o vei citi cu
pl˘
acereˆın fiecare zi, aprecierea ta
fat˘
a de aceast˘
a carte si fat˘
a de Auto-rul ei va creste (Ps. 1:1, 2).
ˆInainte de
a te cufundaˆın studiul Bibliei, ce-
re-i lui Iehova spirit sfˆ
ant ca s˘
a potiˆıntelege cele citite (Luca 11:13). Bi-blia contine g
ˆandurile lui Dumne-
zeu. Cˆ
and meditezi la ceea ce spu-ne ea, dob
ˆandesti, de fapt, modul
de gˆ
andire al lui Iehova. Pe m˘
asur˘
ace-ti vei
ˆımbog
˘ati cunostintele bibli-
ce, va trebui s˘
a tr˘
aiesti laˆın
˘altimea
principiilorˆınv
˘atate. C
ˆand citesti Bi-
blia este ca si cum te-ai priviˆın
oglind˘
a. Dac˘
a observi c˘
a trebuie s˘
afaci schimb
˘ari, treci la actiune (Iac.
1:23–25). Foloseste-te de Cuvˆ
antullui Dumnezeu ca de o sabie pentrua-ti ap
˘ara convingerile si pentru a
smulgeˆınv
˘at
˘aturile false din inimile
celor umili (Ef. 6:17). Cˆ
at de recunos-c
˘atori
ˆıi suntem lui Iehova c
˘a profe-
tii si b˘
arbatii care au contribuit lascrierea Bibliei au fost „purtati despiritul sf
ˆant“! (2 Pet. 1:21) w12 15/6
4:17, 18
Sambata, 26 aprilie
Nu-i iritati pe copiii vostri,ci cresteti-i ın disciplina si ın
modul de gandire al lui Iehova.(Ef. 6:4)
P˘
arintii ar trebui s˘
a aib˘
aˆın vedere
c˘
a Iehova este cel care le-a dat res-ponsabilitatea de a se
ˆıngriji de co-
pii. Din nefericire, numerosi oameninu au „afectiune natural
˘a“ (2 Tim.
3:1, 3). Multi tati nu se achit˘
a deobligatiile lor. Rezultatul? Copiii su-fer
˘a si nu se mai dezvolt
˘a
ˆın mod ar-
monios. Familia trebuie s˘
a fie cadrul
ˆın care copiii
ˆınvat
˘a pentru prima
dat˘
a ceˆınseamn
˘a iubirea si autorita-
tea. P˘
arintii care le asigur˘
a copii-lor un astfel de mediu contribuiela realizarea scopului lui Iehova dea uni toate creaturile inteligente.C
ˆand fac din c
˘aminul lor o oaz
˘a de
pace,ˆındep
˘art
ˆand manifest
˘arile de
mˆ
anie si vorbirea jignitoare, p˘
arintiile dau copiilor lectii foarte impor-tante despre iubire si despre respec-tul fat
˘a de autoritate. Astfel, ei
ˆısi
preg˘
atesc copiii pentru viataˆın lu-
mea nou˘
a a lui Dumnezeu. Trebuie,totusi, s
˘a fim constienti c
˘a Diavolul,
cel care a tulburat pacea universal˘
a,se va opune cu
ˆınversunare eforturi-
lor noastre de aˆındeplini vointa lui
Dumnezeu. w12 15/7 4:16, 17
Duminica, 27 aprilie
Cei ce iubesc legea[lui Dumnezeu] au belsug de
pace si pentru ei nu este piatrade poticnire. (Ps. 119:165)
Dac˘
a esti tentat s˘
a te impliciˆın-
tr-o relatie romantic˘
a nepotrivit˘
a,g
ˆandeste-te la consecintele dureroa-
se ale fornicatiei si ale adulterului(Prov. 7:22, 23; Gal. 6:7). Cei care co-mit imoralitate
ˆıl sup
˘ar
˘a pe Iehova,
ˆıi provoac
˘a mult
˘a suferint
˘a tovar
˘asu-
lui de viat˘
a, darˆısi fac r
˘au si lor
ˆınsisi
(Mal. 2:13, 14). De asemenea, medi-teaz
˘a la binecuv
ˆant
˘arile de care au
parte cei ceˆısi p
˘astreaz
˘a castitatea.
Ei sper˘
a s˘
a tr˘
aiasc˘
a vesnic, iarˆın pre-
zent au o viat˘
a plin˘
a de satisfactii si oconstiint
˘a curat
˘a (Prov. 3:1, 2). Asa-
dar,ˆın aceste timpuri rele, s
˘a pre-
tuim adev˘
arul si ‘s˘
a veghem cu aten-tie cum umbl
˘am: nu ca niste ne-
ˆıntelepti, ci ca niste
ˆıntelepti’ (Ef.
5:15, 16). Satan puneˆın calea noastr
˘a
multe capcane.ˆIns
˘a Iehova ne-a dat
tot ce avem nevoie ‘ca s˘
a r˘
amˆ
anemneclintiti’ si ‘ca s
˘a putem stinge toa-
te s˘
agetile aprinse ale celui r˘
au’ (Ef.6:11, 16). w12 15/8 4:18, 19
Luni, 28 aprilie
„Veniti sa ındreptam lucrurileıntre noi“, spune Iehova.
(Is. 1:18)
Este bine s˘
a recunoastem c˘
asuntem p
˘ac
˘atosi, s
˘a ne c
˘aim, s
˘a-l
implor˘
am pe Iehova s˘
a ne ierte sis
˘a-l rug
˘am s
˘a creeze
ˆın noi o inim
˘a
curat˘
a (Ps. 51:10). De asemenea,dac
˘a am comis un p
˘acat grav, s
˘a le
cerem b˘
atrˆ
anilor ajutor spiritual(Iac. 5:14, 15). Indiferent de gravi-tatea p
˘acatelor noastre, ne sim-
timˆıncurajati stiind c
˘a Iehova este
asa cum s-a descris elˆınsusi: „Un
Dumnezeuˆındur
˘ator si binevoitor,
ˆıncet la m
ˆanie si bogat
ˆın bun
˘ata-
te iubitoare si adev˘
ar, care p˘
as-treaz
˘a bun
˘atatea iubitoare pentru
mii, care iart˘
a nelegiuirea, f˘
ar˘
ade-legile si p
˘acatul“. Iehova nu s-a
schimbat! (Ex. 34:6, 7) Folosind ocomparatie sugestiv
˘a, Iehova le-a
promis israelitilor care se c˘
aiau c˘
aurma s
˘a
ˆınl
˘ature complet pata l
˘a-
sat˘a de p
˘acatele lor, f
˘ac
ˆandu-le
„albe ca z˘
apada“, chiar dac˘
a au fost„ca stacojiul“. Asadar, cum ne iar-t
˘a Iehova? El ne sterge complet
p˘acatele si greselile dac
˘a apreciem
dispozitia sa de a ne ierta si dac˘
ane c
˘aim. w12 15/11 4:17, 18
Marti, 29 aprilie
Regatul [lui Dumnezeu] . . . vazdrobi si va pune capat tuturor
acestor regate si el ınsusi vadainui pe timp indefinit.
(Dan. 2:44)
Imagineaz˘
a-ti ce vaˆınsemna
pentru tineˆımplinirea acestei
profetii. Barierele nationale, care,ˆıntr-un anumit sens, fac din fieca-re om un str
˘ain, nu vor mai exista.
Pentru Martorii lui Iehova, natio-nalitatea fratilor lor de credint
˘a
nu este important˘
a. De pild˘a,
ˆın
ultima vreme, cˆ
ateva dintre filia-lele mai mici s-au unit pentru caactivitatea de supraveghere s
˘a se
simplifice, iar lucrarea de predica-re s
˘a se desf
˘asoare mai eficient
(Mat. 24:14).ˆIn m
˘asura
ˆın care
au permis-o legile locale, nu s-atinut cont de barierele nationalec
ˆand s-au f
˘acut astfel de schim-
b˘
ari. Aceasta este o dovad˘a
ˆın plus
c˘
a Isus Cristos,ˆın calitate de Rege
ˆıntronat de Iehova,
ˆınl
˘atur
˘a barie-
rele dintre oameni. Da,ˆın cur
ˆand,
el ‘ˆısi va des
˘av
ˆarsi victoria’ (Rev.
6:2). w12 15/12 4:16–18
Miercuri, 30 aprilie
Pacatul meu este tot timpulınaintea mea. (Ps. 51:3)
„Niciodat˘
a n-au iesit din guraomului sau de sub condeiul lui cu-vinte mai triste dec
ˆat acestea: «Ce
ar fi fost dac˘
a. . .».“ Afirmatiaˆıi
apartine poetului John GreenleafWhittier. El se referea la lucruri-le pe care le regret
˘am, pe care
le-am face altfel dac˘
a am putea datimpul
ˆınapoi. A regreta
ˆınseamn
˘a
a fi cuprins de p˘
arere de r˘au din
cauza a ceea ce am f˘
acut sau, poa-te, nu am f
˘acut. Cu totii am avut
astfel de sentimente la un momentdat. Tu ce regrete ai? De-a lungulvietii, unii au comis mari greselisau chiar p
˘acate grave. Altii se
ˆıntreab
˘a dac
˘a anumite decizii pe
care le-au luat au fost,ˆıntr-adev
˘ar,
cele mai bune. Unii oameni pot s˘a
uite trecutul si s˘
a mearg˘a
ˆınainte.
Altiiˆıns
˘a nu reusesc si
ˆısi spun me-
reu „ce bine ar fi fost dac˘a nu f
˘a-
ceam asta“. Tu din ce categoriefaci parte? Ti-ar pl
˘acea s
˘a-i slu-
jesti lui Iehova f˘
ar˘
a regrete, celputin de acum
ˆınainte? w13 15/1
4:1, 2
Joi, 1 mai
Luati de aici lucrurile acestea!Si nu mai faceti din casa
Tatalui meu o casa de negot!(Ioan 2:16)
S˘a ne aducem aminte de episodul
ˆın care Isus a cur
˘atat templul. Ima-
gineaz˘a-ti scena: Isus face un bici
din frˆanghii si-i izgoneste din tem-
plu pe cei care vˆand oi si vite.
ˆIm-
pr˘astie monedele schimb
˘atorilor de
bani si le r˘astoarn
˘a mesele (Ioan
2:13–15, 17). Actiunea lui hot˘ar
ˆat
˘a
le aminteste discipolilor de cuvinte-le profetice ale regelui David: „Ze-lul pentru casa ta m-a mistuit“ (Ps.69:9). Prin atitudinea sa, Isus a de-monstrat c
˘a voia s
˘a apere
ˆınchina-
rea adev˘arat
˘a. Recunosti personali-
tatea Tat˘alui
ˆın actiunile lui Isus?
Aceast˘a relatare subliniaz
˘a c
˘a Dum-
nezeu are nu numai puterea, ci sidorinta de a sterge r
˘aul de pe fata
p˘am
ˆantului. Dac
˘a Isus a respins cu
atˆata vehement
˘a nelegiuirea, ima-
ginati-v˘a ce trebuie s
˘a simt
˘a Tat
˘al
v˘az
ˆand r
˘autatea din lume! C
ˆat de
mˆang
ˆaietor este s
˘a stim acest lucru
cˆand ne confrunt
˘am noi
ˆınsine cu
nedrept˘ati! w12 15/4 1:11
Vineri, 2 mai
Sotia . . . sa aiba respectprofund fata de sotul ei.
(Ef. 5:33)
O sotie care se las˘a c
˘al
˘auzit
˘a de
Cuvˆantul lui Iehova si de spiritul
sfˆant
ˆısi poate transforma c
˘aminul
ˆıntr-o oaz
˘a de liniste si de fericire.
Un sot tem˘ator de Dumnezeu
ˆısi iu-
beste sotia si o ocroteste din punctde vedere fizic si spiritual. Iar so-tia, dorind s
˘a p
˘astreze iubirea so-
tului ei, cultiv˘a calit
˘ati care o fac
si mai pl˘acut
˘a
ˆın ochii lui. „Femeia
cu adev˘arat
ˆınteleapt
˘a
ˆısi zideste
casa, dar cea nebun˘a o d
˘ar
ˆam
˘a cu
propriile ei mˆaini“, se spune
ˆın Pro-
verbele 14:1.ˆIntr-adev
˘ar, o sotie
ˆınteleapt
˘a si iubitoare contribuie
mult la fericirea c˘asniciei si dove-
deste c˘a apreciaz
˘a darul divin al c
˘a-
s˘atoriei. Sotul si sotia
ˆısi demon-
streaz˘a recunostinta fat
˘a de darul
c˘as
˘atoriei imit
ˆand modul
ˆın care
s-a purtat Isus cu congregatia (Ef.5:22–25). Dac
˘a se iubesc cu adev
˘a-
rat, ei nu vor permite ca maria-jul lor s
˘a fie tulburat de m
ˆandrie
sau de alte sentimente negative sinici nu vor recurge la tratamentult
˘acerii, care tr
˘adeaz
˘a imaturitate.
Procedˆand astfel, vor avea parte de
multe binecuvˆant
˘ari. w12 15/5 1:12,
14, 15
Sambata, 3 mai
Ridica-te si manancamulta carne! (Dan. 7:5)
Cu peste un secolˆınainte de
timpulˆın care a tr
˘ait Daniel, Ieho-
va a oferit prin profetul Isaia deta-lii privitoare la puterea mondial
˘a
care avea s˘a
ˆınfr
ˆang
˘a Babilonul. Ie-
hova a dezv˘aluit nu numai modul
ˆın care urma s
˘a fie cucerit orasul
Babilon, ci si numele cuceritoru-lui: Cirus, persanul (Is. 44:28—45:2).Referitor la Medo-Persia, Daniel aprimit dou
˘a viziuni.
ˆIn una dintre
ele, aceast˘a dubl
˘a putere mondial
˘a
este reprezentat˘a printr-un urs ca-
re s-a ridicat pe o parte.ˆIn cealalt
˘a
viziune, Medo-Persia este simboli-zat
˘a de un berbec cu dou
˘a coarne
(Dan. 8:3, 20).ˆIn armonie cu profe-
tia sa, Iehova s-a folosit de ImperiulMedo-Persan pentru a pune cap
˘at
dominatiei Babilonului si pentru a-iaduce
ˆınapoi pe israeliti
ˆın tara lor
(2 Cron. 36:22, 23).ˆIns
˘a mai t
ˆarziu,
Medo-Persia a fost la un pas de a ni-mici poporul lui Dumnezeu (Est.1:1–3; 3:8, 9; 8:3, 9–14). w12 15/61:12, 13
Duminica, 4 mai
Unde este spiritul lui Iehova,acolo este libertate. (2 Cor. 3:17)
Cum ne ajut˘a spiritul sf
ˆant s
˘a de-
venim liberi? De exemplu, el pro-duce
ˆın noi calit
˘ati precum „iubirea,
bucuria, pacea,ˆındelunga r
˘abda-
re, bun˘avointa, bun
˘atatea, credin-
ta, blˆandetea, st
˘ap
ˆanirea de sine“
(Gal. 5:22, 23). F˘ar
˘a aceste cali-
t˘ati,
ˆındeosebi f
˘ar
˘a iubire, societa-
tea uman˘a nu se poate bucura de o
libertate autentic˘a, fapt evident
ˆın
zilele noastre. Este interesant ce aafirmat apostolul Pavel dup
˘a ce a
mentionat rodul spiritului: „ˆImpo-
triva acestor lucruri nu exist˘a le-
ge“. Ce a vrut el s˘a spun
˘a? Nu exis-
t˘a si nici nu va exista vreodat
˘a o
lege care s˘a restrictioneze cultiva-
rea rodului spiritului sfˆant (Gal.
5:18). O asemenea lege n-ar aveaniciun rost. Iehova vrea s
˘a cultiv
˘am
pentru eternitate calit˘ati ca ale lui
Cristos si s˘a le manifest
˘am
ˆıntr-o
m˘asur
˘a tot mai mare. Cei care se
las˘a st
˘ap
ˆaniti de spiritul lumii si
ˆısi
satisfac dorintele c˘arnii au impre-
sia c˘a sunt liberi (2 Pet. 2:18, 19).ˆ
Ins˘a realitatea e cu totul alta. w12
15/7 1:13, 14
Luni, 5 mai
Fii curajos si tare! . . . Iehova,Dumnezeul tau, va fi cu tine.
(Ios. 1:9)
Pentru a avea curajul de aˆın-
f˘
aptui vointa lui Dumnezeu, tre-buie s
˘a studiem Cuv
ˆantul s
˘au si
s˘
a-l punemˆın aplicare. Acelasi lu-
cru l-aˆındemnat Iehova pe Iosua
cˆ
and l-a numit succesorul lui Moi-se: „Fii curajos si foarte tare si aigrij
˘a s
˘a faci potrivit
ˆıntregii legi pe
care ti-a poruncit-o Moise, slujito-rul meu! . . . Cartea aceasta a legii
s˘
a nu se dep˘
arteze de gura ta; s˘
a ci-testi din ea
ˆın soapt
˘a zi si noapte si
s˘
a ai grij˘
a s˘
a faci potrivit cu tot ceeste scris
ˆın ea, c
˘aci atunci vei pro-
speraˆın c
˘aile tale si atunci vei ac-
tiona cuˆıntelepciune“ (Ios. 1:7, 8).
Iosua a urmat acest sfat si ‘a pro-sperat
ˆın c
˘aile sale’. Dac
˘a vom imi-
ta exemplul s˘
au, vom dovedi maimult curaj si vom avea succes
ˆın
serviciul lui Iehova. Cu sigurant˘
a,Iosua s-a simtit foarte
ˆıncurajat
cˆ
and a auzit cuvintele lui Iehova,consemnate
ˆın textul de azi. Ieho-
va este si cu noi. Prin urmare, ‘s˘
anu ne
ˆınsp
˘aim
ˆant
˘am si s
˘a nu ne
ˆın-
grozim’, indiferent deˆıncerc
˘arile
prin care trecem. w13 15/1 1:7, 8
Marti, 6 mai
Aceasta veste buna despre regatva fi predicata pe tot pamantul
locuit. (Mat. 24:14)ˆIn prezent, pe
ˆıntregul glob exis-
t˘a aproximativ 109 400 de congrega-
tii, iar circa 895 800 de frati si surorislujesc ca pionieri. Aproape opt mi-lioane de oameni detin „adev
˘arata
cunostint˘a“ si o aplic
˘a
ˆın viata lor
(Dan. 12:4; Is. 60:22). Aceast˘a cres-
tere este uimitoare avˆand
ˆın ve-
dere profetia lui Isus. El a prezisc
˘a discipolii s
˘ai ‘aveau s
˘a fie ur
ˆati
de toti oamenii din cauza nume-lui s
˘au’, fiind persecutati, aruncati
ˆın
ˆınchisoare sau chiar ucisi (Luca
21:12–17). Slujitorii lui Iehova auun succes extraordinar
ˆın lucrarea
de facere de discipoli, desi Satan,demonii si multi oameni li se
ˆımpo-
trivesc. Ei predic˘a „pe tot p
˘am
ˆan-
tul locuit“:ˆın jungla tropical
˘a si
ˆın tundra rece,
ˆın munti si
ˆın de-
serturi,ˆın orase si
ˆın cele mai
ˆınde-
p˘artate zone rurale. O astfel de lu-
crare nu ar putea fi realizat˘a f
˘ar
˘a
ajutor divin. w12 15/8 1:13
Miercuri, 7 mai
„Voi chema sabia ımpotrivalui [Gog] ın toata regiunea
mea muntoasa“, zice DomnulSuveran Iehova. „Sabia fieca-
ruia va fi ındreptata ımpotrivafratelui sau.“ (Ezec. 38:21)
Cei care vor fi de partea lui Satanvor ajunge
ˆıntr-o stare de confuzie
si de panic˘
a, luptˆ
and uniiˆımpotri-
va altora. De fapt,ˆıntreg sistemul
lui Satan se va cufundaˆın haos.
Iehova spune: „Voi face s˘
a cad˘
a oploaie n
˘aprasnic
˘a, grindin
˘a, foc si
sulf peste el [Gog], peste trupelelui si peste popoarele cele multecare vor fi cu el“ (Ezec. 38:22). Careva fi rezultatul interventiei divine?Natiunile vor fi nevoite s
˘a accepte
c˘
a distrugerea lor a fost poruncit˘
ade
ˆınsusi Iehova. Sustin
˘atorii lui
Satan vor striga, probabil, la fel caegiptenii care i-au urm
˘arit pe is-
raeliti la Marea Rosie: „Iehova lup-t
˘a pentru ei!“ (Ex. 14:25). Da, natiu-
nile vor sti atunci cine este Iehova(Ezec. 38:23). w12 15/9 1:11, 12
Joi, 8 mai
Strangeti-va comori ın cer,unde nici molia, nici rugina
nu rod si unde hotii nu spargsi nu fura. (Mat. 6:20)
ˆIn ultimii ani, unele t
˘ari au fost
lovite de mari dezastre. Multi fratidin aceste locuri au dat dovad
˘a de
perseverent˘
a, chiar dac˘
a nu le-afost usor. Totusi,
ˆın fiecare situa-
tie, ei nu s-au l˘
asat doborˆ
ati dincauza dezastrului, ci au continuats
˘a-i slujeasc
˘a lui Iehova cu zel.ˆ
In septembrie 2009, ploile toren-tiale au inundat peste 80 la sut
˘a
din suprafata orasului Manila (Fi-lipine). Un b
˘arbat bogat, care si-a
pierdut o bun˘
a parte din avere, a
afirmat: „Inundatia a echilibrat ba-lanta, aduc
ˆandu-le suferinte si ne-
cazuri bogatilor si s˘aracilor deo-
potriv˘a“. Dac
˘a lucrurile materiale,
care pot disp˘area
ˆıntr-o clip
˘a, sunt
cele mai importante pentru noi,vom fi deseori dezam
˘agiti.
ˆIntelept
este s˘a ne concentr
˘am asupra rela-
tiei cu Iehova, care nu poate fi afec-tat
˘a de ceea ce se
ˆınt
ˆampl
˘a
ˆın ju-
rul nostru (Evr. 13:5, 6). w12 15/101:12, 13
Vineri, 9 mai
Lui Iehova i-a parut rau ca-ifacuse pe oameni pe pamant
si s-a mahnit ın inima lui.(Gen. 6:6)
„A fost o grea lovitur˘
a pentru mi-ne“, spune o sor
˘a a c
˘arei fiic
˘a a fost
exclus˘
a. Cei care n-au trecut prinaceast
˘a experient
˘a nu pot
ˆıntelege
cˆ
at de dureroas˘
a poate fi ea.ˆIns
˘a
n-ar fi delocˆıntelept s
˘a te
ˆındep
˘ar-
tezi de Iehova pentru c˘
a o rud˘
ade-a ta a adoptat o conduit
˘a gresi-
t˘
a si a fost exclus˘
a. Totusi, cumpoti s
˘a faci fat
˘a durerii cumplite pe
care o simti cˆ
and un membru alfamiliei
ˆıl p
˘ar
˘aseste pe Iehova? Nu
teˆınvinov
˘ati pentru ceea ce s-a
ˆın-
tˆ
amplat. Iehova le-a dat oameni-lor libertatea de a alege. Fiecaremembru dedicat si botezat al fa-miliei trebuie ‘s
˘a-si poarte propria
sarcin˘
a’, alegˆ
and dac˘
aˆıi va sluji
sau nu lui Iehova (Gal. 6:5). La ur-ma urmei, Dumnezeu
ˆıi cere so-
coteal˘
a celui care a p˘
ac˘
atuit, nutie, pentru alegerile f
˘acute (Ezec.
18:20). De asemenea, nu trebuie s˘
adai vina pe altii. Respect
˘a m
˘asuri-
le stabilite de Iehovaˆın vederea
disciplin˘
arii.ˆImpotriveste-te Dia-
volului, nu p˘
astorilor crestini careau rolul de a ocroti congregatia(1 Pet. 5:8, 9). w13 15/1 2:16–18
Sambata, 10 mai
Adevarat va spun ca unuldintre voi ma va trada.
(Mat. 26:21)ˆIn noaptea
ˆın care a celebrat ul-
tima oar˘
a Pastele, cˆ
and se aflaˆımpreun
˘a cu Petru, Iacov si Ioan
ˆın gr
˘adina Ghetsimani, Isus le-a
spus: „Iat˘
a c˘
a tr˘
ad˘
atorul meu s-aapropiat!“. Imediat, Iuda a intrat
ˆın
gr˘
adin˘
aˆınsotit de ceilalti conspira-
tori si, „ducˆ
andu-se direct la Isus,a spus: «Salutare, Rabi!» si l-a s
˘aru-
tat foarte tandru“ (Mat. 26:46–50;Luca 22:47, 52). Iuda ‘a tr
˘adat un
om drept’ dˆ
andu-lˆın m
ˆainile dus-
manilor. Care a fost pretul tr˘
ad˘
a-rii? Acest om avid a primit doar 30de arginti, o sum
˘a derizorie (Mat.
27:3–5). De atunci, numele „Iuda“este sinonim cu „tr
˘ad
˘ator“, refe-
rindu-se mai ales la cineva careˆısi tr
˘adeaz
˘a prietenul. Iuda a avut
un sfˆ
arsit rusinos deoarece l-a tr˘
a-dat pe un uns al lui Iehova (Fap.1:18–20). Asadar, s
˘a evit
˘am orice
ˆınclinatie spre ambitie sau spre l
˘a-
comie ca s˘
a nu ajungem s˘
a pier-dem aprobarea lui Iehova! w12 15/42:6, 7
Duminica, 11 maiˆ
Increde-te ın Iehova din toatainima ta si nu te bizui pe price-
perea ta. Tine seama de el ıntoate caile tale, si el ıti va
netezi cararile. (Prov. 3:5, 6)
Multe c˘
asnicii care erau pe punc-tul de-a esua s-au consolidat
ˆın
timp. Deseori, crestinii care nu ce-deaz
˘a usor
ˆın fata problemelor con-
jugale au parte de binecuvˆ
ant˘
ari.S
˘a ne g
ˆandim, de exemplu, ce se
poateˆınt
ˆampla
ˆıntr-un c
˘amin divi-
zat pe plan religios. Apostolul Pe-tru a spus: „Sotiilor, fiti supuse so-
tilor vostri, pentru ca, dac˘
a unii nuascult
˘a de cuv
ˆant, s
˘a fie c
ˆastigati
f˘
ar˘
a cuvˆ
ant, prin purtarea sotiilorlor, fiindc
˘a vor fi martori ai purt
˘a-
rii voastre caste, pline de un res-pect profund“ (1 Pet. 3:1, 2). Purta-rea frumoas
˘a a celui care este
ˆın
adev˘
arˆıl poate atrage pe partene-
rul s˘
au laˆınchinarea curat
˘a. Cres-
tinii careˆısi salveaz
˘a c
˘asnicia
ˆıi
aduc onoare lui Dumnezeu, iar fa-milia lor va avea parte de mari bi-necuv
ˆant
˘ari. w12 15/5 2:8, 9
Luni, 12 mai
A zdrobit fierul, arama, argilamodelata, argintul si aurul.
(Dan. 2:45)
Puterea anglo-american˘
a nu vafi succedat
˘a de nicio alt
˘a putere
mondial˘
a. Chiar dac˘
a este mai sla-b
˘a dec
ˆat cea reprezentat
˘a de pi-
cioarele de fier, aceast˘
a ultim˘
a pu-tere nu se va pr
˘abusi din cauza
unor factori interni (Dan. 2:33, 34).Ce putem spune
ˆıns
˘a despre num
˘a-
rul degetelor de la picioare? Are elvreo semnificatie?
ˆIn alte viziuni,
Daniel mentioneaz˘
a anumite nu-mere, de exemplu, num
˘arul coar-
nelor de pe capetele unora dintrefiare. Acele numere au
ˆıntr-adev
˘ar
o semnificatie. Dar, cˆ
and descriechipul urias, Daniel nu specific
˘a
num˘
arul degetelor de la picioare.Asadar, acesta nu pare s
˘a
ˆınsemne
ceva special, asa cum nici num˘
arulbratelor, al degetelor de la m
ˆaini
sau al picioarelor nu are oˆınsemn
˘a-
tate aparte.ˆIns
˘a Daniel precizeaz
˘a
materialul din care sunt f˘
acute:fier amestecat cu argil
˘a. Din cu-
vintele luiˆıntelegem c
˘a puterea
anglo-american˘
a va domina lumeac
ˆand ‘piatra’, reprezent
ˆand Rega-
tul lui Dumnezeu, va lovi labele pi-cioarelor. w12 15/6 2:10, 11
Marti, 13 maiˆ
Iti voi da o inimaınteleapta si priceputa.
(1 Regi 3:12)ˆIn tinerete, Solomon s-a rugat
plin de umilint˘a: „Eu nu sunt dec
ˆat
un copil. Nu stiu s˘a ies si s
˘a intru“.
Apoi i-a cerut lui Iehova o inim˘a
ˆınteleapt
˘a si ascult
˘atoare (1 Regi
3:7–9). Iehova i-aˆındeplinit aceas-
t˘a rug
˘aminte sincer
˘a. El
ˆıti va r
˘as-
punde si tie la rug˘aciuni, indiferent
c˘a esti t
ˆan
˘ar sau b
˘atr
ˆan. Evident,
Iehova nu-ti va daˆın mod miraculos
perspicacitate siˆıntelepciune. Dar
te va ajuta s˘a devii
ˆıntelept dac
˘a vei
studia sˆarguincios Cuv
ˆantul s
˘au, te
vei ruga pentru spirit sfˆant si vei
respectaˆındrumarea pe care ti-o
ofer˘a prin intermediul congregatiei
crestine (Iac. 1:5).ˆIntr-adev
˘ar, Ie-
hovaˆıi face p
ˆan
˘a si pe slujitorii s
˘ai
tineri maiˆıntelepti dec
ˆat cei care
nu ascult˘a de el; nici chiar ‘
ˆıntelep-
tii siˆınv
˘atatii’ lumii nu au mai mul-
t˘a perspicacitate (Luca 10:21; Ps.
119:98–100). w12 15/7 2:10
Miercuri, 14 mai
Iehova este Judecatorul nostru,Iehova este Legislatorul nostru,
Iehova este Regele nostru.(Is. 33:22)
Pentru a r˘am
ˆane cet
˘ateni ai Re-
gatului, nu e suficient s˘a cunoas-
tem normele divine, trebuie s˘a le
si iubim. Multi oameni afirm˘a c
˘a
sunt de acord cu legile t˘arii
ˆın care
tr˘aiesc.
ˆIns
˘a, c
ˆand o anumit
˘a lege li
se pare greu de respectat si cˆand
cred c˘a nu-i vede nimeni, o
ˆıncalc
˘a.
Deseori, ei respect˘a legile doar ‘ca
s˘a le plac
˘a oamenilor’ (Col. 3:22).
ˆIn
calitate de cet˘ateni ai Regatului,
noi ne supunem legilor divine chiarsi c
ˆand nu suntem v
˘azuti deoare-
ceˆıl iubim pe Iehova, Legislatorul
nostru (Luca 10:27). Conform uneilegi fundamentale a Regatului, toticet
˘atenii acestuia trebuie s
˘a-l imi-
te pe Cristos (1 Pet. 2:21). Aposto-lul Pavel a scris referitor la exem-plul lui Isus: „Fiecare dintre nois
˘a-i plac
˘a aproapelui s
˘au
ˆın ceea ce
este bine pentru zidirea acestuia.C
˘aci nici Cristos nu si-a pl
˘acut lui
ˆınsusi“ (Rom. 15:2, 3). Pentru a p
˘as-
tra paceaˆın congregatie, un crestin
matur va face tot posibilul s˘a nu le-
zeze constiinta altora prin faptelesale (Rom. 14:19–21). w12 15/8 2:7, 8
Joi, 15 mai
Ultimul dusman care va fi redusla nimic este moartea.
(1 Cor. 15:26)
De aceast˘a binecuv
ˆantare vor
avea parte dou˘a categorii de oa-
meni. Membrii ‘marii multimi’ caretr
˘aiesc
ˆın prezent vor putea intra
ˆın
lumea nou˘a f
˘ar
˘a s
˘a cunoasc
˘a moar-
tea (Rev. 7:9). Iar miliarde de oa-meni care zac
ˆın
ˆınchisoarea rece
a mortii vor fi eliberati, revenindla viat
˘a.
ˆIti imaginezi fericirea f
˘ar
˘a
margini pe care o vor simti supra-vietuitorii marelui necaz c
ˆand
ˆıi vor
ˆınt
ˆampina pe cei
ˆınviati? Citind cu
atentie pasajele biblice care des-criu anumite
ˆınvieri, putem
ˆınte-
lege,ˆıntr-o oarecare m
˘asur
˘a, ce va
ˆınsemna acel eveniment emotio-nant (Mar. 5:38–42; Luca 7:11–17).C
ˆand
ˆıi vom vedea revenind la via-
t˘a pe cei dragi, vom
ˆıncerca un sen-
timent unic de fericire. Isus a spus:„Vine ceasul c
ˆand toti cei din mor-
mintele de amintire vor auzi glasuls
˘au si vor iesi afar
˘a“ (Ioan 5:28, 29).
Niciunul dintre noi nu a asistat laun astfel de eveniment.
ˆInvierea va
fi, cu sigurant˘a, unul dintre cele mai
uluitoare lucruri careˆınc
˘a „nu se
v˘ad“ (2 Cor. 4:18). w12 15/9 2:14, 15
Vineri, 16 maiˆ
In a va arata onoareunii altora, fiti primii.
(Rom. 12:10)
Nu este gresit s˘
a ne spunem p˘
a-rerea dac
˘a observ
˘am ceva ce con-
sider˘
am c˘
a trebuie schimbatˆın
congregatie.ˆIn primul secol s-a
ivit o problem˘
a care a generat mul-te discutii aprinse. Fratii au hot
˘a-
rˆat ca „Pavel, Barnaba si alti c
ˆati-
va dintre ei s˘
a urce la apostolii sib
˘atr
ˆanii din Ierusalim,
ˆın leg
˘atu-
r˘a cu aceast
˘a disput
˘a“ (Fap. 15:2).
F˘
ar˘
aˆındoial
˘a, fiecare frate avea o
p˘
arere cu privire la acea chestiunesi o solutie. Dar, odat
˘a ce si-au ex-
primat punctul de vedere si a fostluat
˘a o decizie sub
ˆındrumarea spi-
ritului sfˆ
ant, fratii nu au mai in-sistat asupra propriei p
˘areri. Dup
˘a
ce scrisoarea referitoare la decizialuat
˘a a ajuns la congregatii, fratii
„s-au bucurat de aceast˘
aˆıncura-
jare“ si „seˆınt
˘areau
ˆın credint
˘a“
(Fap. 15:31; 16:4, 5). Si ast˘
azi, dup˘
ace aducem o problem
˘a
ˆın atentia
fratilor cu r˘
aspundere, s˘
a-i l˘
as˘
ampe ei s-o analizeze sub rug
˘aciune.
w12 15/10 2:12, 13
Sambata, 17 mai
Sa beau eu sangele acestorbarbati, care si-au pus sufletul
ın pericol? (1 Cron. 11:19)
Odat˘
a, David si-a dorit ‘s˘
a beaap
˘a din rezervorul care era la
poarta Betleemului’. Trei dintreoamenii lui si-au croit drum p
ˆan
˘a
ˆın oras, aflat sub ocupatia filiste-nilor, si i-au adus ap
˘a. „Dar Da-
vid n-a vrut s-o bea, ci a v˘
ar-sat-o
ˆınaintea lui Iehova.“ (1 Cron.
11:15–18) David cunostea din Legec
˘a s
ˆangele nu trebuia m
ˆancat, ci
v˘arsat
ˆınaintea lui Iehova. El a
ˆın-
teles si motivul pentru care a fostdat
˘a aceast
˘a lege. David stia c
˘a
„sufletul c˘
arnii esteˆın s
ˆange“. To-
tusi,ˆın situatia de fat
˘a nu era vor-
ba despre sˆ
ange, ci despre ap˘a.
Atunci de ce a refuzat David s-obea? El a
ˆınteles principiul care se
desprindea din aceast˘
a cerint˘a a
Legii. Pentru David, apa respecti-v
˘a era la fel de pretioas
˘a ca s
ˆange-
le celor trei b˘
arbati si era de ne-conceput s-o bea. Prin urmare, av
˘arsat-o pe p
˘am
ˆant (Lev. 17:11;
Deut. 12:23, 24). w12 15/11 1:12, 13
Duminica, 18 mai
Unde este comoara ta,acolo va fi si inima ta.
(Mat. 6:21)
Comoara pe care si-o strˆange un
om pe p˘
amˆ
ant ar putea includesuccesul, faima sau puterea. Isus aevidentiat o idee asem
˘an
˘atoare cu
cea prezentat˘
a de Solomonˆın car-
tea Eclesiastul, si anume c˘a toa-
te comorile lumesti sunt efemeresi pot fi pierdute usor. ProfesorulDale Bruner a scris cu privire laastfel de comori: „Faima este tre-c
˘atoare. Ast
˘azi esti vedet
˘a, m
ˆaine
esti dat uit˘
arii. Anul acesta estiˆın
topul oamenilor de afaceri, anul vi-itor dai faliment. . . . [Isus]
ˆıi iu-
beste pe oameni. Elˆıi
ˆındeamn
˘a s
˘a
fac˘
a tot posibilul pentru a nu simtidisperarea pe care o aduce inevi-tabil faima efemer
˘a. . . . Isus nu
doreste ca discipolii lui s˘
a fie deza-m
˘agiti.
ˆIn fiecare zi, lumea
ˆıntoar-
ce spatele cuiva care, pˆ
an˘
a nu demult, era
ˆın culmea gloriei“. Majo-
ritatea oamenilor ar fi de acordcu aceste cuvinte.
ˆIns
˘a c
ˆati din-
tre ei tin seama deˆındemnul lui
Isus? Dar tu? Permiti ca sfatul luis
˘a-ti influenteze viata? w12 15/12
1:13, 14
Luni, 19 mai
Uitand lucrurile din urmasi ıntinzandu-ma spre cele
dinainte. (Filip. 3:13)ˆIn tinerete, c
ˆand era cunoscut
sub numele Saul, Pavel a fost fari-seu. El a f
˘acut lucruri pe care, mai
tˆ
arziu, le-a regretat. De exemplu,i-a persecutat crunt pe discipoliilui Cristos. Relatarea biblic
˘a men-
tioneaz˘
a c˘
a, imediat dup˘
a uciderealui Stefan, „Saul a
ˆınceput s
˘a fac
˘a
pr˘
ap˘
adˆın congregatie si, intr
ˆand
cu forta dintr-o cas˘
aˆın alta si t
ˆa-
rˆ
and afar˘
a b˘
arbati si femei,ˆıi arun-
caˆın
ˆınchisoare“ (Fap. 8:3). Fiind
un adept zelos al iudaismului, elconsidera c
˘a avea fat
˘a de Dumne-
zeu datoria de a sterge din existen-t
˘a congregatia crestin
˘a. De aceea,
plin de cruzime, ‘a suflat amenin-tare si ucidere
ˆımpotriva discipo-
lilor Domnului, atˆ
at b˘
arbati, cˆ
atsi femei’ (Fap. 9:1, 2; 22:4). Valo-rile lui Pavel s-au schimbat radi-cal dup
˘a ce a devenit crestin. Dac
˘a
ˆınainte
ˆıi persecuta cu
ˆınd
ˆarjire pe
continuatorii lui Cristos, acum elera un ap
˘ar
˘ator
ˆınfl
˘ac
˘arat al cres-
tinismului (Fap. 9:3–22). w13 15/14:4–6
Marti, 20 mai
Pazeste-ti inima mai multdecat orice trebuie pazit.
(Prov. 4:23)
Scriitorii Bibliei folosesc cuvˆ
an-tul „inim
˘a“ cu referire la persoana
l˘auntric
˘a. Aceasta include dorin-
tele, gˆ
andurile, caracterul, atitu-dinile, capacit
˘atile, motivatiile si
obiectivele cuiva (Deut. 15:7; Prov.16:9; Fap. 2:26). Potrivit unei lu-cr
˘ari de referint
˘a, inima este „
ˆın-
s˘asi esenta eului“. Uneori, cuv
ˆan-
tul „inim˘
a“ are un sens mai res-
trˆ
ans. De exemplu, Isus a spus:„S
˘a-l iubesti pe Iehova, Dumne-
zeul t˘
au, cu toat˘
a inima ta, cu totsufletul t
˘au si cu toat
˘a mintea ta“
(Mat. 22:37).ˆIn acest context, „ini-
ma“ se refer˘
a la emotiile, dorinte-le si sentimentele unui om. Men-tion
ˆand separat inima, sufletul si
mintea, Isus a subliniat c˘a iubirea
pentru Dumnezeu trebuie s˘a se re-
flecteˆın sentimentele noastre,
ˆın
felulˆın care ne tr
˘aim viata, pre-
cum siˆın modul
ˆın care ne folo-
sim ratiunea (Ioan 17:3; Ef. 6:6).ˆIns
˘a, c
ˆand apare singur, termenul
„inim˘
a“ se refer˘
a la persoana l˘aun-
tric˘
a luat˘
aˆın ansamblu. w12 15/4
3:2, 4
Miercuri, 21 mai
Calitatile sale nevazute . . .se vad clar de la crearea lumii,
deoarece sunt percepute prinlucrurile facute. (Rom. 1:20)
„Cartea“ creatiei ne dezv˘aluie
multe despre calit˘
atile lui Iehova,dar nu ne spune nimic despre vii-tor. Pentru a afla ce perspecti-ve are omenirea, trebuie s
˘a ne
ˆındrept
˘am atentia spre Cuv
ˆantul
lui Dumnezeu, Biblia. Aici g˘asim
multe profetii care s-auˆımplinit
exact la momentul stabilit.ˆIntru-
cˆ
at cunoaste viitorul, Iehova nepoate dezv
˘alui evenimente care
n-au avutˆınc
˘a loc. Profetiile Bi-
bliei seˆımplinesc
ˆıntotdeauna la
timp deoarece Dumnezeu poatedirija evenimentele
ˆın functie de
scopul si de calendarul s˘au. Ieho-
va doreste ca slujitorii lui s˘a
ˆınte-
leag˘
a profetiile Bibliei. Desi noipercepem timpul diferit de El, pu-tem
ˆıntelege usor termenii pe care
ˆıi foloseste
ˆın profetii (Ps. 90:4).
w12 15/5 3:5, 6
Joi, 22 mai
Tu continui sa cautilucruri mari pentru tine.Nu mai cauta! (Ier. 45:5)
Nu stim cu exactitate ce „lucrurimari“ c
˘auta Baruc. Stim doar c
˘a
ele n-aveau niciun viitor deoareceIerusalimul urma s
˘a fie cucerit de
babilonieniˆın 607
ˆı.e.n. Ce
ˆınv
˘a-
t˘am de aici? Evident, trebuie s
˘a ne
facem planuri pentru a ne asiguracele necesare vietii (Prov. 6:6–11).ˆIns
˘a ar fi oare
ˆıntelept s
˘a investim
mult timp si energie pentru a ob-tine lucruri efemere? Organizatialui Iehova are
ˆın continuare multe
proiecte teocratice, precum con-struirea de s
˘ali ale Regatului sau
cl˘adiri de filial
˘a. Aceste initiative
nu sunt inutileˆıntruc
ˆat au drept
scop promovarea intereselor Re-gatului. Prin urmare, c
ˆand
ˆısi fac
planuri, slujitorii lui Iehova trebu-ie s
˘a-si stabileasc
˘a
ˆın mod corect
priorit˘
atile. Dar ce poti spune de-spre tine? ‘Cauti mai ıntai Rega-tul si dreptatea lui Iehova?’ (Mat.6:33) w12 15/6 3:8, 9
Vineri, 23 mai
Cand raufacatoriis-au apropiat de mine . . . ,
s-au poticnit si au cazut.(Ps. 27:2)
Ai simtit ajutorul lui Iehovac
ˆand te-ai aflat
ˆın situatii dificile?
De exemplu, ti s-aˆınt
ˆamplat vreo-
dat˘a s
˘a-l implori cu privire la o
problem˘
a grav˘
a si s˘
a simti c˘
a ti-adat
ˆıntelepciune sau putere pen-
tru a-i face fat˘
a?ˆIti vin
ˆın minte
situatiiˆın care Iehova a
ˆınl
˘aturat
obstacolele din calea ta ca s˘
a con-tinui s
˘a-i slujesti cu bucurie? Sau
ˆıti amintesti cum ti „s-a deschiso us
˘a larg
˘a care duce la activita-
te“? (1 Cor. 16:9) Ce simti cˆand te
gˆ
andesti la astfel de episoade dinviata ta? Probabil, ti se
ˆınt
˘areste
convingerea c˘
a Iehova te poateajuta s
˘a dep
˘asesti obstacole si mai
mari sau s˘
a suporti situatii si maigrele (Rom. 5:3–5). Dar cum amreactiona dac
˘a unul dintre statele
puternice ale lumii arˆıncerca s
˘a-i
distrug˘
a pe Martorii lui Iehova?Multi lideri din timpurile moderneau vrut s
˘a fac
˘a aceasta,
ˆıns
˘a n-au
reusit. Dac˘
a ne vom aminti cumsi-a ajutat Iehova poporul
ˆın tre-
cut, vom privi cuˆıncredere viitorul
(Dan. 3:28). w12 15/7 3:5, 6
Sambata, 24 mai
Limba este . . . un foc.(Iac. 3:6)
ˆIn sens figurat, Diavolul vrea
s˘
a aprind˘
a un focˆın congregatie.
Dac˘
a ar reusi, i-ar scoate pe mem-brii ei din acest ad
˘apost, f
˘ac
ˆan-
du-i victimele sale. Cum am pu-tea, f
˘ar
˘a s
˘a ne d
˘am seama, s
˘a-l
ajut˘
am s˘
a-si ating˘
a scopul? Disci-polul Iacov a asem
˘anat limba cu
un foc (Iac. 3:6–8). Dac˘
a nu reusims
˘a ne tinem
ˆın fr
ˆau limba, am pu-
tea provoca „un incendiu“ˆın con-
gregatie. S˘
a ne imagin˘
am urm˘a-
toarea situatie: La oˆıntrunire se
anunt˘
a c˘
a o sor˘
a a fost numit˘a pi-
onier˘
a regular˘
a. Dup˘
aˆıncheierea
programului, dou˘
a vestitoare vor-besc despre acest anunt. Una din-tre ele se bucur
˘a pentru sora res-
pectiv˘
a si sper˘
a c˘
a va avea succes.Cealalt
˘a pune la
ˆındoial
˘a motiva-
tia pionierei, insinuˆ
and c˘a aceasta
nu vrea decˆ
at s˘
a fie bine v˘
azut˘
aˆın congregatie. E lesne de
ˆınteles
cine ar putea aprinde un focˆın con-
gregatie prin vorbirea ei. w12 15/83:3, 4
Duminica, 25 mai
Strange poporul.(Deut. 31:12)
Congresele de district si interna-tionale sunt o caracteristic
˘a a isto-
riei moderne a Martorilor lui Ie-hova. Si cu mii de ani
ˆın urm
˘a po-
porul lui Dumnezeu tinea adun˘
arisfinte. Prima mare
ˆıntrunire con-
semnat˘
aˆın Biblie, la care poporul
lui Dumnezeu a primit instruirespiritual
˘a, a fost cea de la poalele
muntelui Sinai. La aceaˆıntrunire,
pe care cei prezenti acoloˆın mod
sigur n-au uitat-o niciodat˘
a, Ieho-va a f
˘acut o demonstratie de pute-
re si le-a dat israelitilor Legea (Ex.19:2–9, 16–19; 20:18; Deut. 4:9, 10).Evenimentul a marcat un punct decotitur
˘a
ˆın relatiile lui Dumnezeu
cu Israelul. La scurt timp dup˘
aaceea, Iehova a stabilit o modali-tate prin care s
˘a fie convocat po-
porul. El i-a poruncit lui Moise s˘
afac
˘a dou
˘a trompete de argint, cu
care s˘
a cheme „ˆıntreaga aduna-
re . . . la intrarea cortuluiˆınt
ˆalni-
rii“ (Num. 10:1–4). Cˆ
at de entu-ziasmat trebuie s
˘a fi fost poporul
cˆ
and era chemat la acesteˆıntru-
niri! w12 15/9 5:1–3
Luni, 26 maiˆ
Imi ridic mana catre Iehova.(Gen. 14:22)
Creaturile perfecte careˆıl iubesc
pe Iehova siˆıi urmeaz
˘a exemplul
n-au niciun motiv s˘
a jure; ele spunˆıntotdeauna adev
˘arul si au
ˆıncre-
dere deplin˘
a uneleˆın altele.
ˆIns
˘a
lucrurile s-au schimbat odat˘
a cuaparitia p
˘acatului si a imperfectiu-
nii umane. Minciuna siˆınsel
˘atoria
au ajunsˆın cele din urm
˘a practici
atˆ
at de r˘
aspˆ
andite,ˆınc
ˆat oamenii
au considerat necesar s˘
a jure pen-
tru a confirma adev˘
arulˆın ches-
tiuni importante. Cu timpul, jur˘
a-m
ˆantul a devenit o procedur
˘a juri-
dic˘
a, de care s-a folosit si patriar-hul Avraam
ˆın cel putin trei oca-
zii (Gen. 21:22–24; 24:2–4, 9). Deexemplu, dup
˘a ce Avraam ia
ˆın-
frˆ
ant pe regele Elamului si pe alia-tii lui, regele Sodomei a vrut s
˘a-l
r˘
aspl˘
ateasc˘
a pentru c˘
aˆıi salvase
poporul de armatele invadatoare(Gen. 14:17–20).
ˆIns
˘a Avraam a ju-
rat: „Nu voi lua nici m˘
acar un fir deat
˘a si nici m
˘acar o curea de sanda
din ce este al t˘
au, ca s˘
a nu zici: «Eul-am
ˆımbog
˘atit pe Avram»“ (Gen.
14:21–23). w12 15/10 3:4, 5
Marti, 27 mai
Dumnezeu a facut sa creasca.(1 Cor. 3:6)
Desi Iehova este cel care face s˘
acreasc
˘a semintele plantate si udate
de noi, el ne acord˘
a privilegiul de-afi colaboratorii s
˘ai (1 Cor. 3:9). Nu
este aceasta o dovad˘
a remarcabil˘
ade umilint
˘a din partea lui Dumne-
zeu? Cu sigurant˘
a, exemplul s˘
au neˆıncurajeaz
˘a s
˘a ne purt
˘am ca unii
mici. Umilinta lui Iehova a avut unimpact puternic asupra psalmistu-lui David. El i-a spus lui Dumne-zeu: „Umilinta ta m
˘a face mare“
(2 Sam. 22:36). David a recunoscutc
˘a privilegiile mari de care se bucu-
raˆın Israel se datorau umilintei
lui Iehova, adic˘
a dispozitiei lui dea se cobor
ˆı la nivelul slujitorului
s˘
au pentru a-i acorda atentie (Ps.113:5–7). La fel stau lucrurile si
ˆın
cazul nostru. Ce calit˘
ati, talentesau privilegii avem ‘pe care s
˘a nu le
fi primit’ de la Iehova? (1 Cor. 4:7)Cel ce se poart
˘a ca unul mic este
„mare“ˆın sensul c
˘a devine un sluji-
tor mai valoros al lui Dumnezeu(Luca 9:48). w12 15/11 3:6, 7
Miercuri, 28 mai
Sa va abtineti de la dorintelecarnale. (1 Pet. 2:11)
Unele dorinte nu sunt gresite dac˘a
sunt satisf˘acute
ˆın limitele stabilite
de Creator. De exemplu, orice omdoreste s
˘a savureze o m
ˆancare gus-
toas˘a ori o b
˘autur
˘a aleas
˘a, s
˘a parti-
cipe la activit˘ati recreative sau s
˘a
se bucure de compania prietenilor.Chiar si dorinta de a avea relatii se-xuale cu partenerul conjugal estenormal
˘a (1 Cor. 7:3–5). Cu toate
acestea, cˆand a vorbit despre „do-
rintele carnale“, Petru s-a referit laacele dorinte care „lupt
˘a
ˆımpotri-
va sufletului“. Unele traduceri aleBibliei redau expresia folosit
˘a de
Petru prin „poftele trupului“ (NoulTestament, Pascal) sau prin „poftelecarnale“ (Traducere literala noua).Bine
ˆınteles, trebuie s
˘a ne tinem sub
control orice dorint˘a care contravi-
ne scopului lui Dumnezeu si carene-ar putea periclita prietenia cu el.Altminteri, am putea ajunge s
˘a ne
pierdem viata. w12 15/12 3:8, 9
Joi, 29 mai
Cat de bun este un cuvant spus lamomentul potrivit! (Prov. 15:23)
B˘
atrˆ
anii din prezentˆınteleg c
˘a
este important s˘
a-si exprime apre-cierea fat
˘a de fratii si de surorile
lor (Prov. 3:27). Cˆ
and un b˘
atrˆ
anˆıl
laud˘
a pe un frate de credint˘
a, esteca si cum i-ar spune: „Am v
˘azut lu-
crurile bune pe care le-ai f˘
acut sivreau s
˘a stii c
˘a te apreciez“. F
˘ar
˘a
ˆındoial
˘a, membrii congregatiei au
nevoie deˆıncurajare din partea b
˘a-
trˆ
anilor. O sor˘
a care areˆın jur de
55 de ani a afirmat: „La serviciu,primesc foarte rar laude. Lucrezˆıntr-un mediu competitiv si dur.De aceea, c
ˆand un b
˘atr
ˆan m
˘a lau-
d˘
a pentru ceva ce am f˘
acutˆın folo-
sul congregatiei, m˘
a simtˆınviorat
˘a
si g˘
asesc forta de-a merge mai de-parte! Simt c
˘a Tat
˘al meu ceresc m
˘a
iubeste“. Un frate care a fost l˘
audatpentru eforturile si sacrificiile salea spus: „Cuvintele de laud
˘a ale ace-
lui b˘
atrˆ
an au fost exactˆıncurajarea
de care aveam nevoie“, spune fra-tele.
ˆIntr-adev
˘ar, l
˘aud
ˆandu-i din
inim˘
a pe frati si pe surori, un b˘
a-tr
ˆan
ˆıi poate
ˆıncuraja si le poate ri-
dica moralul.ˆIn felul acesta, el
ˆıi
ajut˘
a s˘
a-si p˘
astreze bucuria si ‘s˘
anu oboseasc
˘a’
ˆın timp ce continu
˘a
s˘
a umble pe calea care duce la via-t
˘a (Is. 40:31). w13 15/1 5:9
Vineri, 30 mai
Nimeni nu poate veni la minedaca nu-l atrage Tatal, care
m-a trimis. (Ioan 6:44)
Toti cei pe care Iehovaˆıi atrage la
el devin membri ai unei congrega-tii mondiale alc
˘atuite din prieteni
adev˘arati, care iubesc ceea ce este
drept. Dumnezeul nostru iubitorˆıi
ajut˘a s
˘a obtin
˘a favoarea sa. Totoda-
t˘a, el alege dintre oameni persoane
care s˘a fac
˘a parte din guvernul s
˘au
ceresc. Acesti slujitori devotati ailui Iehova, care se vor afla
ˆın cer,
ˆıi
vor ajuta pe oamenii ascult˘atori s
˘a
devin˘a perfecti si s
˘a primeasc
˘a via-
t˘a vesnic
˘a. Evident, chiar si acum,
cˆand asteapt
˘a cu r
˘abdare, Iehova
face totul pentru a-siˆımplini promi-
siunile, iar aceasta spre binele nos-tru. Nu este usor s
˘a ne p
˘astr
˘am
aceast˘a optic
˘a
ˆın timp ce
ˆımb
˘atr
ˆa-
nim si suferimˆın sistemul lui Satan.
Ne-am putea simti descurajati sauam putea crede c
˘a Dumnezeu
ˆın-
tˆarzie s
˘a-si
ˆımplineasc
˘a promisiu-
nile (Evr. 10:36). S˘a nu uit
˘am c
˘a el
are motiveˆıntemeiate s
˘a manifeste
r˘abdare si c
˘a foloseste timpul r
˘a-
mas spre binele slujitorilor s˘ai loiali
(2 Pet. 2:3; 3:9). w12 15/9 3:5, 7
Sambata, 31 mai
Ce este omul muritor ca sa-tiamintesti de el? (Ps. 8:4)
Este oare nerealist s˘
a credem c˘
aDumnezeul Atotputernic se intere-seaz
˘a
ˆındeaproape de noi, niste sim-
pli oameni? Dup˘
aˆındelungi medi-
t˘
ari, psalmistul David i-a spus luiIehova cuvintele din textul de azi.Probabil c
˘a David si-a pus aceast
˘a
ˆın-
trebare gˆ
andindu-se la grija pe carei-o ar
˘atase Iehova. El, cel mai mic
dintre fiii lui Iese, a fost consideratde Iehova „un om dup
˘a inima lui“. ‘A
fost luat de la p˘
asune, pe cˆ
and mˆ
anaoile, ca s
˘a fie conduc
˘atorul Israelu-
lui.’ (1 Sam. 13:14; 2 Sam. 7:8) S˘
a neimagin
˘am ce trebuie s
˘a fi simtit Da-
vid cˆ
and aˆınteles c
˘a, desi fusese doar
un p˘
astor,ˆınsusi Creatorul universu-
luiˆıi acordase atentie, cercet
ˆandu-i
gˆ
andurile cele mai profunde. Si noisuntem cuprinsi de veneratie c
ˆand
ne gˆ
andim la interesul pe care ni-larat
˘a Iehova. El adun
˘a la
ˆınchinarea
curat˘
a „comorile pretioase ale tutu-ror natiunilor“ si
ˆısi ajut
˘a slujitorii s
˘a
r˘
amˆ
an˘
a integri (Hag. 2:7). w12 15/45:3, 4
Duminica, 1 iunie
Prin credinta, prostituataRahav n-a pierit. (Evr. 11:31)
Cˆ
and Ierihonul a fost cucerit de is-raeliti, Rahav a fost salvat
˘a
ˆımpreu-
n˘
a cu cei din casa ei datorit˘
a credin-tei si curajului pe care le-a manifes-tat (Iac. 2:25). Evident, Rahav a re-nuntat la modul ei de viat
˘a imoral
pentru a-i fi pl˘
acut˘
a lui Iehova. Siunii oameni din prezent care au de-venit
ˆınchin
˘atori ai lui Dumnezeu au
dat dovad˘
a de credint˘
a, curaj si t˘
ariemoral
˘a pentru a-si schimba viata si
pentru a-i fi pl˘
acuti Lui. Dup˘
a moar-tea lui Iosua, moabita Rut a luat po-zitie de partea
ˆınchin
˘arii adev
˘arate.
Cˆ
and soacra ei, Naomi, care era si eav
˘aduv
˘a, a
ˆındemnat-o pe Rut s
˘a se
ˆıntoarc
˘a la poporul ei, aceasta i-a
r˘
aspuns: „Nu insista s˘
a te p˘
ar˘
asesc,s
˘a m
˘a
ˆıntorc si s
˘a nu mai merg cu
tine . . . Poporul t˘
au va fi poporulmeu si Dumnezeul t
˘au va fi Dumne-
zeul meu“ (Rut 1:16). Si,ˆıntr-ade-
v˘
ar, Rut a devenit oˆınchin
˘atoare a
lui Iehova. Dup˘
a un timp, Boaz, o ru-d
˘a de-a lui Naomi, a luat-o
ˆın c
˘as
˘ato-
rie pe Rut, care i-a n˘
ascut un fiu.Astfel, ea a devenit o ascendent
˘a a
lui David si a lui Isus. Da, Iehovaˆıi binecuv
ˆanteaz
˘a pe cei care ma-
nifest˘
a credint˘
a si curaj (Rut 2:12;4:17–22; Mat. 1:1–6). w13 15/1 1:9, 10
Luni, 2 iunie
Solomon . . . nu l-a urmat ıntrutotul pe Iehova, ca tatal sau,
David. (1 Regi 11:6)
Iehova l-a binecuvˆ
antat mult peSolomon, fiul lui David. Totusi, dup
˘a
un timp, Solomon nu a mai respectatLegea lui Dumnezeu. Nu a ascultatporunca divin
˘a potrivit c
˘areia regele
nu trebuia ‘s˘
a-siˆınmulteasc
˘a sotii-
le’ (Deut. 17:17). De fapt, el si-a luatmulte sotii str
˘aine. „C
ˆand Solomon a
ˆımb
˘atr
ˆanit, sotiile i-au ab
˘atut inima
ca s˘
a urmeze alti dumnezei.“ (1 Regi11:1–5) Un domeniu
ˆın care trebuie s
˘a
respect˘
am legile si principiile divineeste alegerea partenerului conjugal.Cum vei reactiona dac
˘a o persoan
˘a
care nu este Martor˘
a doreste s˘
aˆın-
ceap˘
a o relatie romantic˘
a cu tine?Vei demonstra c
˘a ti-ai
ˆınsusit g
ˆan-
direa lui David sau a lui Solomon?Biblia le spune
ˆınchin
˘atorilor ade-
v˘
arati s˘
a se c˘
as˘
atoreasc˘
a „numaiˆın
Domnul“ (1 Cor. 7:39). Astfel, cresti-nul care doreste s
˘a se c
˘as
˘atoreas-
c˘
a trebuie s˘
a-si aleag˘
a drept parte-ner de viat
˘a un frate sau o sor
˘a de
credint˘
a. Iar, dac˘
aˆıntelege spiritul
acestei porunci, nici m˘
acar nu-i vapermite unei persoane care nu esteMartor
˘a s
˘a-i fac
˘a avansuri. w12 15/11
1:15, 16
Marti, 3 iunie
S-a iscat ıntre ei . . . o ceartaaprinsa cu privire la care dintre
ei parea a fi cel mai mare.(Luca 22:24)
Discipolii lui Isus aveau o proble-m
˘a. Ei s-au certat de mai multe ori
‘cu privire la cine era mai mare’(Marcu 9:33–35; 10:43; Luca 9:46).ˆIntruc
ˆat petrecuse mult timp cu
Tat˘al s
˘au, Isus stia cum consider
˘a
Iehova mˆandria (2 Sam. 22:28; Ps.
138:6). Mai mult, el v˘azuse
ˆıng
ˆam-
farea lui Satan Diavolul, o creatu-r
˘a egoist
˘a care
ˆısi dorea o pozitie
superioar˘a. Isus trebuie s
˘a fi fost
foarte mˆahnit c
ˆand a observat c
˘a
discipolii pe careˆıi instruise conti-
nuau s˘a manifeste o atitudine m
ˆan-
dr˘a si s
˘a se lase condusi de ambitie.
Chiar cei pe careˆıi alesese apostoli
aveau aceast˘a tendint
˘a! Ei au dat
dovad˘a de ambitie p
ˆan
˘a
ˆın ultima
zi petrecut˘a de Isus pe p
˘am
ˆant. To-
tusi, Isus i-a mustrat de fiecare da-t
˘a cu bl
ˆandete. El nu si-a pierdut
niciodat˘a speranta c
˘a,
ˆıntr-o zi, vor
avea si ei o atitudine umil˘a (Luca
22:25–27; Filip. 2:5–8). w12 15/4 1:12
Miercuri, 4 iunie
Labele picioarelor erau partede fier si parte de argila
modelata. (Dan. 2:33)
O profetie din cartea Daniel des-crie un chip urias reprezent
ˆand un
om. Acesta simbolizeaz˘a anumite
puteri mondiale care s-au succedatpe scena lumii. Ultima putere estereprezentat
˘a de labele si degetele
picioarelor. Deducem c˘a nicio alt
˘a
putere mondial˘a nu va mai ap
˘area
pe scena lumii.ˆIn timpul Primu-
lui R˘azboi Mondial,
ˆıntre Marea
Britanie si Statele Unite s-a creato relatie special
˘a.
ˆIntr-adev
˘ar, cea
de-a cincea parte a chipului este
puterea anglo-american˘a. Ameste-
cul de fier si argil˘a din labele si de-
getele picioarelor sugereaz˘a lipsa
de t˘arie a puterii anglo-america-
ne. Din aceeasi profetieˆıntelegem
c˘a Regatul lui Dumnezeu, repre-
zentat de o piatr˘a mare, s-a des-
prins din muntele suveranit˘atii lui
Iehovaˆın 1914. Piatra se
ˆındreapt
˘a
cu repeziciune spre labele picioare-lor, care vor fi zdrobite la Arma-ghedon
ˆımpreun
˘a cu restul chipului
(Dan. 2:44, 45). Astfel, cˆand va iz-
bucni Armaghedonul, puterea mon-dial
˘a dominant
˘a va fi tot alianta an-
glo-american˘a. Ce emotionant va fi
s˘a asist
˘am la
ˆımplinirea complet
˘a a
acestei profetii! w12 15/9 1:13, 14
Joi, 5 iunie
Tu, o, Iehova, esti bunsi gata sa ierti.
(Ps. 86:5)
Este firesc s˘a fim
ˆındurerati c
ˆand
un membru al familieiˆıl p
˘ar
˘aseste
pe Iehova si este exclus.ˆIns
˘a, dac
˘a
ai alege s˘a te superi pe Iehova pen-
tru ceea ce i s-aˆınt
ˆamplat copilului
t˘au, nu ai face dec
ˆat s
˘a te
ˆındep
˘ar-
tezi de El. Fiul sau fiica ta trebuies
˘a vad
˘a c
˘a esti hot
˘ar
ˆat s
˘a-l pui pe
Iehova mai presus de orice, chiarmai presus de leg
˘aturile familiale.
Prin urmare, nu te l˘asa coplesit de
tristete, ci str˘aduieste-te s
˘a-ti p
˘as-
trezi spiritualitatea puternic˘a. Nu
te izola de fratii de credint˘a (Prov.
18:1). Vars˘a-ti inima
ˆınaintea lui
Iehova (Ps. 62:7, 8). Nu c˘auta scuze
pentru a p˘astra leg
˘atura, de exem-
plu, prin e-mail, cu un membru alfamiliei care a fost exclus (1 Cor.5:11). Implic
˘a-te c
ˆat mai mult
ˆın ac-
tivit˘ati spirituale (1 Cor. 15:58). To-
tusi, nu este gresit s˘a speri c
˘a,
ˆın-
tr-o zi, cel drag tieˆısi va reveni pe
plan spiritual. w13 15/1 2:16, 19, 20
Vineri, 6 iunie
El este . . . umil.(Zah. 9:9)
Dovada suprem˘
a a umilintei si aascult
˘arii lui Isus Cristos a fost
moartea sa pe un stˆ
alp de tortur˘
a.Prin aceasta, el a ar
˘atat
ˆın mod
perfect c˘
a oameniiˆıi pot r
˘am
ˆane
loiali lui Iehova chiar siˆın cele
mai cumpliteˆıncerc
˘ari. De ase-
menea, Isus a demonstrat c˘
a Sa-tan n-a avut dreptate c
ˆand a afir-
mat c˘
a oameniiˆıi slujesc lui Ieho-
va din motive egoiste (Iov 1:9–11;2:4). R
˘am
ˆan
ˆand integru, el a sus-
tinut legitimitatea suveranit˘
atiiuniversale a lui Iehova si caracte-rul drept al guvern
˘arii Sale (Prov.
27:11).ˆIn plus, prin moartea sa pe
un stˆ
alp de tortur˘
a, Isus a pl˘
a-tit pretul de r
˘ascump
˘arare pentru
omenirea p˘
ac˘
atoas˘
a (Mat. 20:28).Astfel, oamenii au primit perspec-tiva de-a tr
˘ai vesnic, iar normele
de dreptate ale lui Iehova au fostrespectate (Rom. 5:18). Datorit
˘a
mortii lui Isus, crestinii unsi cuspirit au posibilitatea de-a primiviat
˘a nemuritoare
ˆın cer, iar „alte
oi“, viat˘
a vesnic˘
a pe p˘
amˆ
ant (Ioan10:16; Rom. 8:16, 17). w12 15/112:9–11
Sambata, 7 iunie
M-am ıntors sa vadtoate asupririle care se fac
sub soare si iata ca cei asupritiplangeau, dar nu era cine sa-i
mangaie. (Ecl. 4:1)ˆIn prezent, lucrurile stau la fel
sau chiar mai r˘au. Cine dintre noi
nu a plˆans dintr-un motiv sau al-
tul? E adev˘arat, uneori v
˘ars
˘am la-
crimi de bucurie, dar, de cele mai
multe ori, lacrimile noastre expri-m
˘a durerea pe care o avem
ˆın ini-
m˘a. Din cauza tragediilor care se
abat asupra lor, oamenii au nevoiede
ˆıncurajare.
ˆIn timpul Domniei
de O Mie de Ani, Dumnezeu „vasterge orice lacrim
˘a din ochii lor
si moartea nu va mai fi. Nici jale,nici strig
˘at, nici durere nu vor mai
fi“ (Rev. 21:4). Ce minunat va fic
ˆand jalea, strig
˘atul si durerea vor
disp˘area! Dar si mai impresionant
va fi c˘a Dumnezeu va distruge ul-
timul dusman al omului: moartea.w12 15/9 2:10, 12
Duminica, 8 iunie
Persecutam congregatialui Dumnezeu si o pustiampeste masura. (Gal. 1:13)
Pavel nu era mˆandru de trecutul
s˘au, dar nici nu s-a purtat de parc
˘a
nu s-ar fiˆınt
ˆamplat nimic (1 Cor.
15:9; Filip. 3:6; 1 Tim. 1:13). El eraconstient c
˘a f
˘acuse greseli grave
(Fap. 26:9–11). Din exemplul luiPavel
ˆınv
˘at
˘am c
˘a, dac
˘a ne m
˘ar-
turisim p˘acatele si ne schimb
˘am
conduita, Iehova este dispus s˘a
ne ierte chiar si p˘acatele grave
ˆın baza jertfei de r
˘ascump
˘arare.
Cˆat de
ˆıncurajator este acest lucru
mai ales pentru cei care accep-t
˘a greu ideea c
˘a jertfa lui Cris-
tos poate acoperi si p˘acatele lor!
(1 Tim. 1:15, 16) Desi Pavel a fostun persecutor
ˆınversunat al lui
Cristos, el a scris: „Fiul lui Dum-nezeu . . . m-a iubit si s-a dat pesine pentru mine“ (Gal. 2:20; Fap.9:5). Da, Pavel a
ˆınv
˘atat s
˘a dea to-
tulˆın serviciul sacru f
˘ar
˘a s
˘a-si
ˆım-
pov˘areze sufletul si cu alte regre-
te. Aiˆınv
˘atat si tu acest lucru?
w13 15/1 4:6, 8
Luni, 9 iunie
Slujeste-i [lui Iehova] cu o ini-ma ıntreaga . . . ; caci Iehova
cerceteaza toate inimile.(1 Cron. 28:9)
Iehova este Cel care cerceteaz˘a
toate inimile, inclusiv inima noastr˘a
(Prov. 17:3; 21:2). Iar ceea ce g˘ases-
teˆın ea se r
˘asfr
ˆange asupra relati-
ei noastre cu el si asupra viitoruluinostru. Prin urmare, avem motiveˆıntemeiate s
˘a urm
˘am sfatul inspirat
al lui David si s˘a facem tot ce ne st
˘a
ˆın putint
˘a pentru a-i sluji lui Iehova
cu o inim˘a
ˆıntreag
˘a. Prin zelul nos-
truˆın serviciul crestin, dovedim c
˘a
vrem s˘a-i slujim lui Dumnezeu cu
o inim˘a
ˆıntreag
˘a. Pentru a verifica
dac˘a hot
˘ar
ˆarea noastr
˘a de a-i sluji
lui Iehova din toat˘a inima nu a sl
˘a-
bit, trebuie s˘a ne examin
˘am cu re-
gularitate inima. Cum putem facelucrul acesta? Evident, nimeni nupoate vedea
ˆın
˘auntrul nostru, asa
cum nimeni nu poate vedea interio-rul, sau inima, unui pom. Cu toateacestea, Isus a spus
ˆın Predica de pe
munte c˘a, la fel cum fructele arat
˘a
dac˘a interiorul pomului este s
˘an
˘a-
tos, activit˘atile noastre dezv
˘aluie ce
avem cu adev˘arat
ˆın inim
˘a (Mat.
7:17–20). w12 15/4 3:5–7
Marti, 10 iunie
Din natiunea lui se vorridica patru regate, dar nucu puterea lui. (Dan. 8:22)
ˆIntr-o viziune, Grecia este re-
prezentat˘a de un leopard cu patru
aripi, ceea ce sugereaz˘a c
˘a impe-
riul avea s˘a se extind
˘a fulger
˘ator
(Dan. 7:6).ˆIn alt
˘a viziune, Daniel
a v˘azut un tap cu un corn mare
care ucide cu repeziciune un ber-bec cu dou
˘a coarne. Iehova i-a spus
lui Daniel c˘a berbecul simbolizea-
z˘a Medo-Persia, iar tapul, Grecia.
Cornul tapuluiˆıl reprezint
˘a pe unul
dintre regii Greciei. Daniel mentio-neaz
˘a c
˘a acest corn avea s
˘a se rup
˘a
si c˘a
ˆın locul lui urmau s
˘a creas-
c˘a patru coarne mai mici. Chiar
dac˘a profetia a fost consemnat
˘a cu
sute de aniˆınainte de ascensiunea
Greciei, ea s-aˆımplinit
ˆın deta-
liu. Alexandru cel Mare, cel maide seam
˘a rege al Greciei, a pornit
o campanieˆımpotriva Imperiului
Medo-Persan si l-a cucerit.ˆIns
˘a,
nu dup˘a mult timp, acest corn s-a
rupt. La numai 32 de ani,ˆın culmea
gloriei, Alexandru cel Mare a muritsubit. Imperiul a fost
ˆımp
˘artit
ˆın-
tre cei patru generali ai s˘ai (Dan.
8:20–22). w12 15/6 1:15
Miercuri, 11 iunie
Nu mai sunt doi, ci o singuracarne. Deci ce a pus Dumnezeu
ın acelasi jug omul sa nudesparta. (Mat. 19:6)
Indiferent c˘a suntem celibatari
sau c˘as
˘atoriti, toti trebuie s
˘a lu
˘am
aminte la cuvintele lui Isus. A do-ri partenerul altuia este un p
˘acat
(Deut. 5:21). Dac˘a o sor
˘a sau un fra-
teˆıncepe s
˘a dezvolte o astfel de do-
rint˘a lacom
˘a si necurat
˘a, trebuie
s˘a actioneze prompt. Trebuie s-o
smulg˘a din inim
˘a, chiar dac
˘a va su-
feri (Mat. 5:27–30). Este extrem deimportant s
˘a-si corecteze modul de
gˆandire si s
˘a suprime din inima sa
tr˘ad
˘atoare aceast
˘a dorint
˘a gresit
˘a
(Ier. 17:9). Multi oameni nu stiuaproape nimic despre Iehova si de-spre darul extraordinar al c
˘as
˘ato-
riei. Totusi, ei manifest˘a un oareca-
re respect fat˘a de leg
˘atura conjuga-
l˘a. Ce putem spune despre noi?
ˆIn
calitate de slujitori ai „fericituluiDumnezeu“, ne bucur
˘am de tot ce
ne ofer˘a el si dovedim apreciere
fat˘a de darul divin al c
˘as
˘atoriei
(1 Tim. 1:11). w12 15/5 1:17, 18
Joi, 12 iunie
Fericiti sunt cei constientide necesitatile lor spirituale.
(Mat. 5:3)
Dac˘
a esti p˘
arinte, gˆ
andeste-tece exemplu le dai copiilor t
˘ai. Ce
observ˘
a ei c˘
a are prioritateˆın via-
ta ta — cariera sau prietenia cu Ie-hova? Dac
˘a pentru tine cel mai
mult conteaz˘
a pozitia social˘
a, fai-ma sau averea, nu crezi c-o vor luasi ei pe acelasi drum? Ar puteaoare ajunge s
˘a nu te mai respecte?
Iat˘a ce spune o t
ˆan
˘ar
˘a: „Tat
˘al meu
lucreaz˘
a mult, iar apoi cump˘
ar˘
atot felul de lucruri scumpe, de carenu avem
ˆın realitate nevoie. Drept
urmare, familia noastr˘
a este cu-noscut
˘a pentru c
˘a are multi bani,
nu pentru c˘
a-iˆıncurajeaz
˘a pe altii
s˘a se implice
ˆın activit
˘ati spiritua-
le. As fi mult mai fericit˘
a dac˘
a ta-ta s-ar str
˘adui ca familia noastr
˘a
s˘a aib
˘a o spiritualitate puternic
˘a,
nu o gr˘
amad˘
a de bani“. P˘
arinti, nuv
˘a
ˆındep
˘artati de Iehova pun
ˆand
serviciul laic pe primul loc. Prinexemplul vostru, ar
˘atati-le copii-
lor c˘
a, pentru voi, lucrurile spiri-tuale sunt mai de pret dec
ˆat cele
materiale. w13 15/1 2:8, 9
Vineri, 13 iunie
Nimeni nu poate veni la minedaca nu-l atrage Tatal, care
m-a trimis. (Ioan 6:44)
Cˆ
and ai venitˆın congregatia
crestin˘
a nu ai completat un formu-lar de
ˆınscriere cum fac cei care
vor s˘
a devin˘
a membri ai unui club.Esti
ˆın poporul lui Iehova pentru
c˘a el te-a atras. Dar de ce a f
˘acut
Iehova acest lucru? A v˘
azut elˆın
tine un om drept, cu team˘
a deDumnezeu? Nici pe departe, ai pu-
tea spune. Atunci ce a v˘azut la
tine? O inim˘
a receptiv˘a la legea
sa, gata s˘
a accepteˆındrumarea sa
plin˘
a de iubire.ˆIn congregatie, Ie-
hovaˆıti poart
˘a de grij
˘a
ˆınv
˘at
ˆan-
du-te din Cuvˆ
antul s˘
au. El te-a eli-berat de minciunile si de supersti-tiile religiei false si te-a ajutats
˘a imiti calit
˘atile lui Cristos (Ef.
4:22–24). Drept urmare, ai privile-giul de a face parte din unicul po-por care poate fi numit un „poporliber“ (Iac. 2:12). Libertatea de ca-re te bucuri
ˆın poporul lui Iehova
este doar o prefigurare a libert˘atii
din viitor. w12 15/7 1:15, 16
Sambata, 14 iunie
Le-am facut cunoscut numeletau. (Ioan 17:26)
ˆInc
˘a din copil
˘arie, Isus a fost un
exemplu de umilint˘
a. Desi p˘arintii
s˘
ai, Iosif si Maria, erau imperfecti,Isus „le era supus“ (Luca 2:51). Caadult, Isus a manifestat umilint
˘a
punˆ
andˆınf
˘aptuirea vointei lui Ie-
hova mai presus de orice (Ioan4:34).
ˆIn timpul serviciului s
˘au p
˘a-
mˆ
antesc, el a folosit numele luiDumnezeu si i-a ajutat pe cei sin-ceri s
˘a cunoasc
˘a scopul lui Iehova
cu privire la omenire, precum sicalit
˘atile sale. De asemenea, Isus
a tr˘
aitˆın armonie cu ceea ce
ˆıi
ˆın-
v˘
ata pe altii despre Iehova.ˆIn ru-
g˘
aciunea-model, de pild˘a, primul
lucru pe care l-a mentionat a fost:„Tat
˘al nostru care esti
ˆın ceruri, s
˘a
fie sfintit numele tau“ (Mat. 6:9).Astfel, Isus si-a
ˆınv
˘atat continua-
torii s˘
a fie preocupatiˆın primul
rˆ
and de sfintirea numelui divin.ˆIn
plus, Isus i-a atribuit lui Iehovameritul pentru tot ce a realizat
ˆın
timp ce era pe p˘
amˆ
ant (Ioan 5:19).w12 15/11 2:7, 8
Duminica, 15 iunie
[Isus] s-a asezat la dreapta luiDumnezeu, asteptand de atuncipana cand dusmanii sai vor fipusi ca scaunel pentru picioa-
rele sale. (Evr. 10:12, 13)
Dup˘a
ˆınviere, Isus a primit au-
toritateˆın cer si pe p
˘am
ˆant (Mat.
28:18). Elˆısi foloseste autorita-
tea pentru aˆımplini scopul divin
ˆın functie de orarul lui Dumnezeu.Isus a asteptat r
˘abd
˘ator la dreapta
lui Iehova pˆan
˘a
ˆın 1914, c
ˆand ‘dus-
manii s˘ai au fost pusi ca sc
˘aunel
pentru picioarele sale’ (Ps. 110:1, 2).ˆIn cur
ˆand, el va trece la actiune si
va distruge sistemul lui Satan. Pˆan
˘a
atunciˆıns
˘a,
ˆıi ajut
˘a pe oameni s
˘a ob-
tin˘a aprobarea lui Dumnezeu si-i
conduce ‘la apele vietii’ (Rev. 7:17).ˆIntelegi din exemplul lui Isus cumar trebui s
˘a consideri orarul lui Ie-
hova? Desi Fiul a fost, f˘ar
˘a
ˆındoial
˘a,
dornic s˘a fac
˘a tot ce i-a cerut Ta-
t˘al, el a asteptat timpul stabilit de
Dumnezeu. Cu totii avem nevoie der
˘abdare
ˆın timp ce astept
˘am sf
ˆar-
situl sistemului. Aceasta presupu-ne s
˘a nu action
˘am independent de
ˆındrumarea divin
˘a si s
˘a perseve-
r˘am,
ˆın pofida descuraj
˘arii. w12 15/9
3:9, 10
Luni, 16 iunie
Fara plata ati primit,fara plata sa dati. (Mat. 10:8)
Publicatiile noastre au dus la‘cresterea adev
˘aratei cunostinte’
(Dan. 12:4).ˆIn prezent, Turnul de
veghe se public˘
aˆın 195 de limbi si
este revista cu cel mai mare tirajdin lume: 42182 000 de exemplarepe num
˘ar. Pe locul al doilea se afl
˘a
revista Treziti-va!, tip˘
arit˘
aˆın 84
de limbi, cu un tiraj de 41 042 000de exemplare.
ˆIn plus, aproximativ
100 de milioane de c˘
arti si de Biblii
sunt tip˘
ariteˆın fiecare an. Acti-
vitatea impresionant˘
a de tip˘
arireeste finantat
˘a prin donatii. Cei din
industria tipografic˘
a sunt uluiti deaceast
˘a realizare deoarece stiu c
ˆat
de mult cost˘
a presele si materia-lele tipografice, precum h
ˆartia si
cerneala. Unul dintre fratii care seocup
˘a de aprovizionarea tipogra-
fiilor noastre a spus: „Oamenii deafaceri care viziteaz
˘a tipografiile
r˘
amˆ
an uimiti cˆ
and afl˘
a c˘
a o pro-ductie at
ˆat de mare, bazat
˘a pe o
tehnologie atˆ
at de avansat˘
a, estefinantat
˘a doar prin donatii. Ei sunt
surprinsi, totodat˘
a, s˘
a vad˘
a cˆ
at detineri si de fericiti sunt cei caremuncesc aici“. w12 15/8 1:14, 15
Marti, 17 iunie
Te cunosc pe nume. (Ex. 33:17)
Multi frati si surori spun c˘a se
bucur˘a c
ˆand b
˘atr
ˆanii se intereseaz
˘a
de ei. O modalitate prin care b˘atr
ˆa-
nii pot face acest lucru este s˘a ur-
meze exemplul l˘asat de David, Eli-
hu si Isus (2 Sam. 9:6; Iov 33:1; Luca19:5). Fiecare dintre acesti slujitoriai lui Iehova au ar
˘atat interes fat
˘a
de colaboratorii lor adresˆandu-li-se
pe nume. Pavel stia si el cˆat era de
important s˘a-si aminteasc
˘a nume-
le fratilor si s˘a le foloseasc
˘a.
ˆIn
ˆın-
cheierea uneia dintre scrisorile sale,el le-a transmis salut
˘ari la peste 25
de frati si surori, mentionˆandu-i pe
nume (Rom. 16:3–15). Unor b˘atr
ˆani
le este foarte greu s˘a retin
˘a numele
altora. Dar, cˆand se str
˘aduiesc s
˘a
fac˘a
ˆımbun
˘at
˘atiri
ˆın acest sens, este
ca si cum le-ar spune fratilor si su-rorilor de credint
˘a: „Sunteti impor-
tanti pentru mine“. Membrii con-gregatiei se bucur
˘a dac
˘a b
˘atr
ˆanii li
se adreseaz˘a pe nume c
ˆand
ˆıi invit
˘a
s˘a r
˘aspund
˘a la studiul Turnului de
veghe sau la alteˆıntruniri. (Compa-
r˘a cu Ioan 10:3.) w13 15/1 5:6, 7
Miercuri, 18 iunie
Cel ce se poarta ca unul mic . . .acela este mare. (Luca 9:48)
O persoan˘
a umil˘
a este recunos-c
˘atoare pentru m
˘asurile luate de
Iehovaˆın folosul nostru, inclusiv
pentru hrana spiritual˘
a. Ea studi-az
˘a cu s
ˆarguint
˘a Biblia si citeste cu
viu interes revistele Turnul de ve-ghe si Treziti-va!. Dac
˘a manifes-
t˘
am umilint˘
a citind si studiind cuapreciere publicatiile bazate pe Bi-blie, vom face progrese spirituale,iar Iehova ne va folosi si mai multˆın serviciul s
˘au (Evr. 5:13, 14). Cel
ce se poart˘
a ca unul mic devine„mare“, adic
˘a valoros
ˆın ochii lui Ie-
hova, siˆıntr-un alt mod.
ˆIn fiecare
congregatie exist˘
a b˘
arbati califi-cati, numiti de spiritul sf
ˆant pen-
tru a sluji ca b˘
atrˆ
ani. Ei organi-zeaz
˘a activit
˘ati spirituale, precum
ˆıntrunirile congregatiei, serviciulde teren si p
˘astorirea. C
ˆand ma-
nifest˘
am umilint˘
a sustinˆ
and m˘
a-surile luate de b
˘atr
ˆani, contribuim
la bucuria, pacea si unitatea con-gregatiei (Evr. 13:7, 17). w12 15/113:9, 10
Joi, 19 iunie
Nu sunt singur, pentruca Tatal este cu mine.
(Ioan 16:32)
Isus a spus c˘
a,ˆın timpul prezen-
tei sale, lumea avea s˘
a se confruntecu probleme, dup
˘a care a ad
˘augat:
„Nu v˘
aˆıngroziti“ (Luca 21:9). Avem
toate motivele s˘
a privim cuˆıncre-
dere viitorul deoarece suntem sus-tinuti de Isus, Regele nostru, si deIehova, Creatorul universului. S
˘a
observ˘
am cum si-au exprimat uniislujitori ai lui Dumnezeu
ˆıncrede-
rea deplin˘
aˆın el. David a afirmat:
„Iehova este puterea si scutul meu.ˆIn el mi s-a
ˆıncrezut inima si am
fost ajutat, de aceea inima meaexult
˘a“ (Ps. 28:7). Pavel a spus:
„Din toate aceste lucruri iesim pedeplin victoriosi prin cel ce ne-a iu-bit“ (Rom. 8:37). Asadar, toti acestislujitori ai lui Iehova au demon-strat o
ˆıncredere de neclintit
ˆın el.
Dac˘
a le vom urma exemplul, vomavea curajul de-a
ˆınfrunta toate
greut˘
atile (Ps. 46:1–3). w12 15/101:14, 15
Vineri, 20 iunie
Nu va mai strangeticomori pe pamant.
(Mat. 6:19)
Unii conduc˘
atori religiosi sustinc
˘a este gresit s
˘a te lupti pentru a
avea succes si c˘
a orice efort de a-lobtine trebuie
ˆın
˘abusit. Totusi, s
˘a
remarc˘
am c˘
a Isus nu a condamnatastfel de eforturi. Dimpotriv
˘a, el
si-aˆındemnat discipolii s
˘a le ca-
nalizezeˆın directia corecta, adic
˘a
s˘
a-si strˆ
ang˘
a comori nepieritoareˆın cer (Mat. 6:20). Ceea ce ne do-rim cel mai mult este s
˘a avem suc-
ces din punctul de vedere al lui Ie-hova. Cuvintele lui Isus ne rea-mintesc c
˘a avem libertatea de a ne
stabili obiectivele. De fapt, obiec-tivele pe care le urm
˘arim dezv
˘a-
luie ce avemˆın inim
˘a, ce pretuim
cu adev˘
arat. Dac˘
a ne dorim dintoat
˘a inima s
˘a-i pl
˘acem lui Ieho-
va, suntem siguri c˘
a el se vaˆın-
griji s˘
a avem strictul necesar. Re-ferindu-se la necesit
˘atile noastre
materiale, Isus ne-a dat urm˘atoa-
rea asigurare: „Continuati s˘a c
˘au-
tati maiˆınt
ˆai regatul si drepta-
tea Sa si toate aceste lucruri v˘a
vor fi ad˘
augate“ (Mat. 6:31–33).w12 15/12 1:13, 15, 16
Sambata, 21 iunie
Nimeni nu poate venila mine daca nu-l atrageTatal, care m-a trimis.
(Ioan 6:44)
Cumˆıi atrage Iehova la Fiul pe
cei asem˘
an˘
atori oilor? Prin lu-crarea de predicare a vestii bunesi prin actiunea spiritului sf
ˆant.
Dac˘
a te-ai dedicat,ˆınseamn
˘a c
˘a si
tu ai fost atras de Dumnezeu laˆın-
chinarea curat˘
a. La fel cum Tat˘
alnostru ceresc a v
˘azut ceva de pret
ˆın inima Lidiei, el a v
˘azut ceva
bun si la tine. Cˆ
and aiˆınceput s
˘a
acorzi atentie vestii bune, Iehovate-a ajutat s-o
ˆıntelegi oferindu-ti
spirit sfˆ
ant (Fap. 16:13–15; 1 Cor.2:11, 12). Apoi, c
ˆand te-ai str
˘aduit
s˘
aˆınf
˘aptuiesti vointa lui aplic
ˆand
celeˆınv
˘atate, el ti-a binecuv
ˆantat
eforturile. Iar cˆ
and te-ai dedicatlui, inima i s-a umplut de bucurie.ˆIntr-adev
˘ar, din momentul
ˆın care
ai f˘
acut primul pas pe drumul vie-tii, Iehova a fost al
˘aturi de tine cli-
p˘
a de clip˘
a.ˆIntruc
ˆat ne-a ajutat
s˘
a devenimˆınchin
˘atorii s
˘ai, Iehova
nu ne las˘
a singuriˆın lupta noastr
˘a
de a-i r˘
amˆ
ane fideli. El stie c˘
a nuam venit la adev
˘ar datorit
˘a merite-
lor proprii si c˘
a nu vom putea r˘
a-m
ˆane slujitorii s
˘ai prin forte pro-
prii (1 Pet. 1:4, 5). w12 15/4 5:5–7
Duminica, 22 iunie
Cand se vor ımplini ceisaptezeci de ani, . . . voi trage laraspundere pentru nelegiuirea
lor pe regele Babilonului sinatiunea aceea. (Ier. 25:12)
Iehova i-a vorbit lui Ieremia de-spre poporul lui Iuda „
ˆın al patru-
lea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia,regele lui Iuda“ (Ier. 25:1). Iehova aprofetit distrugerea Ierusalimului
si deportarea iudeilorˆın Babilon.
Acolo, ei urmau „s˘
a-i slujeasc˘
a re-gelui Babilonului saptezeci de ani“.ˆIn 607
ˆı.e.n., armatele babiloniene
au distrus Ierusalimul si i-au duspe evrei
ˆın Babilon, asa cum fuse-
se prezis. Dar ce urma s˘
a seˆınt
ˆam-
ple la sfˆ
arsitul celor 70 de ani? „Iat˘
ace a spus Iehova: «C
ˆand se vor
ˆım-
plini cei saptezeci de aniˆın Babi-
lon,ˆımi voi aduce aminte de voi si
voiˆımplini cuv
ˆantul meu bun pen-
tru voi, aducˆ
andu-v˘
aˆınapoi
ˆın lo-
cul acesta».“ (Ier. 25:11; 29:10) Pro-fetia s-a
ˆımplinit la momentul fi-
xat:ˆın 537
ˆı.e.n. w12 15/5 3:7
Luni, 23 iunie
Faceam ın iudaism progresemai mari decat multi dintre
cei de o varsta cu mine.(Gal. 1:14)
ˆInainte s
˘a devin
˘a crestin, Pavel
avea un viitor promit˘
ator. Fuseseinstruit
ˆın Legea mozaic
˘a de unul
dintre cei mai respectatiˆınv
˘at
˘atori
ai vremii. Primise autoritate chiarde la marele preot (Fap. 9:1, 2;22:3; 26:10). Dar, c
ˆand Pavel si-a
dat seama c˘
a Iehova nu mai bine-cuv
ˆanta natiunea Israel, viata lui
s-a schimbat radical. Pavel aˆınte-
les c˘
a o carier˘
aˆın sistemul iudaic
n-ar fi avut nicio valoareˆın ochii
lui Iehova, n-ar fi avut niciun viitor(Mat. 24:2). Acest fost fariseu chiara afirmat c
˘a lucrurile pe care le
consideraˆınainte importante erau
„niste gunoaie“ˆın comparatie cu
modulˆın care
ˆıntelegea acum sco-
purile divine si cu privilegiul de alua parte la predicare. Pavel a re-nuntat la religia mozaic
˘a, dedic
ˆan-
du-si restul vietii p˘
amˆ
antesti lu-cr
˘arii de predicare (Filip. 3:4–8, 15;
Fap. 9:15). w12 15/6 3:10, 11
Marti, 24 iunie
Un lucru am cerutde la Iehova . . . : sa locuiesc
ın casa lui Iehova ın toate zilelevietii mele. (Ps. 27:4)
Isus a explicat c˘a urma s
˘a vin
˘a
timpul cˆand oamenii nu mai trebu-
iau s˘a mearg
˘a la templu pentru a i
seˆınchina lui Iehova (Ioan 4:21–23).ˆ
In Evrei capitolele 8 la 10, Pavel vor-beste despre un mare templu spi-ritual care a venit
ˆın existent
˘a
ˆın
29 e.n., cˆand Isus s-a botezat, pre-
zentˆandu-se pentru a
ˆınf
˘aptui voin-
ta lui Dumnezeu (Evr. 10:10). Acesttemplu spiritual reprezint
˘a totalita-
tea m˘asurilor luate de Iehova pen-
tru ca noi, pe baza credinteiˆın jert-
fa de r˘ascump
˘arare, s
˘a-i aducem
ˆın-
chinareˆın modul aprobat de el. Dar
cum neˆınchin
˘am lui Iehova
ˆın ma-
rele templu spiritual? Rugˆandu-ne
‘cu inima sincer˘a si cu toat
˘a
ˆıncre-
derea pe care o d˘a credinta’, de-
clarˆandu-ne public speranta f
˘ar
˘a s
˘a
sov˘aim,
ˆıncuraj
ˆandu-i pe frati la
ˆın-
truniri si tinˆand
ˆınchinarea
ˆın fami-
lie (Evr. 10:22–25). Iubirea pentruˆınchinarea adev
˘arat
˘a ne d
˘a forta de
a perseveraˆın aceste timpuri grele.
w12 15/7 3:7
Miercuri, 25 iunie
Oare degeaba se teme Iovde Dumnezeu? (Iov 1:9)
Cˆand afl
˘am c
˘a un frate se str
˘a-
duieste s˘a se califice pentru un pri-
vilegiu de serviciu, credem c˘a e sin-
cer sau consider˘am c
˘a are motive
egoiste? Dac˘a avem tendinta de a
pune laˆındoial
˘a motivatiile altora,
s˘a ne amintim c
˘a la fel a f
˘acut si Sa-
tan cˆand l-a acuzat
ˆın mod nedrept
pe Iov (Iov 1:10, 11). De asemenea,ar fi bine s
˘a ne
ˆıntreb
˘am de ce avem
o atitudine critic˘a fat
˘a de fratele
respectiv. Oare chiar este justifica-
t˘a o astfel de atitudine? Sau a fost
inima noastr˘a otr
˘avit
˘a de spiritul
lipsit de iubire, caracteristic zilelordin urm
˘a? (2 Tim. 3:1–4) Un alt mo-
tiv pentru care am putea devenicritici este dorinta de a ne scoateˆın evident
˘a propriile realiz
˘ari. Vor-
bind negativ despre altii,ˆıncerc
˘am,
de fapt, s˘a ne punem pe noi
ˆınsi-
neˆıntr-o lumin
˘a favorabil
˘a. Sau,
poate, c˘aut
˘am s
˘a ne scuz
˘am pentru
c˘a nu am f
˘acut ceva ce ar fi trebuit
s˘a facem. Oricare ar fi motivele
— mˆandria, invidia, lipsa respectu-
lui de sine —, atitudinea noastr˘a
critic˘a va face mult r
˘au. w12 15/8
3:5, 6
Joi, 26 iunie
Cararea celor drepti este calumina zorilor a carei stralucire
creste pana la miezul zilei.(Prov. 4:18)
ˆIn istoria modern
˘a a poporului lui
Iehova au fost congrese memora-bile — evenimente ce au reprezen-tat puncte de cotitur
˘a
ˆın activit
˘ati-
le teocratice siˆın
ˆıntelegerea Scrip-
turilor. Primul mare congres tinutde Studentii
ˆın Biblie dup
˘a Primul
R˘azboi Mondial a avut loc
ˆın 1919,
la Cedar Point, Ohio (SUA). La acelcongres, la care au participat cir-ca 7 000 de persoane, s-a anuntat ocampanie mondial
˘a de predicare.
ˆIn
1922, la un congres de nou˘a zile, ti-
nutˆın acelasi loc, s-a dat un pu-
ternic impuls lucr˘arii de predicare.
Atunci Joseph Rutherford le-a spuscelor din auditoriu: „Lumea trebuies
˘a stie c
˘a Iehova este Dumnezeu si
c˘a Isus Cristos este Regele regilor si
Domnul domnilor. . . . Asadar, ves-titi, vestiti, vestiti Regele si regatuls
˘au!“. Cei prezenti si, de fapt, slujito-
rii lui Dumnezeu de pretutindeni,au r
˘aspuns plini de
ˆınfl
˘ac
˘arare aces-
tuiˆındemn. w12 15/9 5:6
Vineri, 27 iunie
Mania omului nu ınfaptuiestedreptatea lui Dumnezeu.
(Iac. 1:20)
Cˆand esti furios, dac
˘a lasi s
˘a
treac˘a un timp ca s
˘a te calmezi si
s˘a analizezi problema la rece, pro-
babil c˘a nu vei reactiona dur si
nu vei fi neiert˘ator, atitudine pe
care o vei regreta mai tˆarziu (Ps.
4:4; Prov. 14:29; Iac. 1:19). Dar cepoti face dac
˘a sentimentele nega-
tive persist˘a?
ˆIncearc
˘a s
˘a
ˆınte-
legi de ce esti sup˘arat. Oare pen-
tru c˘a ai fost tratat
ˆın mod ne-
drept, poate, f˘ar
˘a respect? Con-
sideri c˘a persoana care te-a r
˘anit
a f˘acut-o intentionat? Este chiar
atˆat de grav
˘a fapta sa?
ˆIntele-
gˆand motivele reactiei tale,
ˆıti vei
da seama cum ar fi cel mai bines
˘a procedezi, de fapt, cum spune
Biblia s˘a procedezi (Prov. 15:28;
17:27).ˆIn plus, abord
ˆand situatia
ˆın acest fel, chiar dac
˘a, probabil,
nu ti-e usor, vei permite Cuvˆan-
tului lui Dumnezeu s˘a-ti cercete-
ze „gˆandurile si intentiile inimii“
si s˘a te ajute s
˘a-l imiti pe Iehova,
Tat˘al nostru iert
˘ator (Evr. 4:12).
w12 15/11 5:7, 8
Sambata, 28 iunie
Prin samanta ta se vorbinecuvanta toate natiunile
pamantului. (Gen. 22:18)
Biblia consemneaz˘a peste 40 de
ocaziiˆın care Iehova a jurat. Pro-
babil c˘a cel mai cunoscut jur
˘a-
mˆant este cel f
˘acut lui Avraam. Pe
parcursul mai multor ani, Iehovaˆıi f
˘acuse lui Avraam c
ˆateva promi-
siuni care,ˆımpreun
˘a, dezv
˘aluiau
c˘a S
˘am
ˆanta avea s
˘a vin
˘a pe linia
sa genealogic˘a, prin Isaac (Gen.
12:1–3, 7; 13:14–17; 15:5, 18; 21:12).
Apoi Iehova l-a supus pe Avraamunei
ˆıncerc
˘ari grele, poruncindu-i
s˘a-l ofere ca jertf
˘a pe fiul lui iu-
bit. Avraam s-a conformat ime-diat poruncii, dar, chiar c
ˆand era
pe punctul de a-l jertfi pe Isaac,un
ˆınger l-a oprit. Atunci Dumne-
zeu a spus: „Pe mineˆınsumi jur . . .
c˘a,
ˆıntruc
ˆat ai f
˘acut lucrul acesta
si n-ai ezitat s˘a mi-l dai pe fiul t
˘au,
pe singurul t˘au fiu, te voi binecu-
vˆanta si
ˆıti voi
ˆınmulti s
˘am
ˆanta ca
stelele cerurilor si ca firele denisip de pe t
˘armul m
˘arii“ (Gen.
22:1–3, 9–12, 15–17). w12 15/10 3:6
Duminica, 29 iunie
Sa aveti o purtare excelentaprintre natiuni.
(1 Pet. 2:12)
Str˘ainii, adic
˘a locuitorii tempo-
rariˆıntr-o alt
˘a tar
˘a, ajung uneori
tinta criticilor. Ei chiar pot fi con-siderati r
˘auf
˘ac
˘atori pentru sim-
plul motiv c˘a sunt diferiti de ve-
cinii lor. Probabil c˘a se disting
de restul comunit˘atii prin vorbire,
fapte,ˆımbr
˘ac
˘aminte si
ˆınf
˘atisa-
re. Dar, cˆand au o conduit
˘a bun
˘a,
adic˘a o purtare excelent
˘a, comen-
tariile negative la adresa lor sedovedesc nefondate. Tot asa, ade-v
˘aratii crestini se deosebesc
ˆın
anumite privinte de multi dintresemenii lor. De exemplu, modulˆın care vorbesc si se destind ar pu-tea fi diferit de al celorlalti oa-meni. Ei se remarc
˘a deseori prin
tinuta lor. Din cauza acestor di-ferente, unele persoane dezinfor-mate
ˆıi vorbesc de r
˘au. Altii,
ˆın
schimb,ˆıi laud
˘a pentru condui-
ta lor.ˆIntr-adev
˘ar, purtarea noas-
tr˘a excelent
˘a poate demonstra c
˘a
acuzatiile ce ni se aduc sunt false.w12 15/12 3:11–13
Luni, 30 iunie
Tanjesc sa va vad, ca sa va facparte de vreun dar spiritual pen-tru ıntarirea voastra. (Rom. 1:11)
Care este o modalitate prin careb
˘atr
ˆanii
ˆısi manifest
˘a iubirea pen-
tru frati siˆıi ajut
˘a s
˘a fie bucurosi
ˆın
serviciul sacru? B˘atr
ˆanii iau initia-
tiva de a-iˆıncuraja (Fap. 20:28).
ˆIn
aceast˘a privint
˘a, ei se aseam
˘an
˘a cu
p˘astorii spirituali din vechime. S
˘a
remarc˘am, de pild
˘a, ce a f
˘acut Ne-
emia cˆand a constatat c
˘a unii din-
tre conationalii s˘ai erau demorali-
zati. Relatarea spune c˘a el ‘s-a ridi-
cat’ imediat si i-aˆıncurajat (Neem.
4:14).ˆIn prezent, b
˘atr
ˆanii actio-
neaz˘a la fel. ‘Se ridic
˘a’, altfel spus,
iau initiativa, ca s˘a-i
ˆınt
˘areasc
˘a pe
frati din punct de vedere spiritual.Dac
˘a situatia permite, ei le fac vi-
zite de p˘astorire pentru a le
ˆımp
˘ar-
t˘asi un „dar spiritual“, adic
˘a pentru
a-i ajuta s˘a-si
ˆınt
˘areasc
˘a credinta.
w13 15/1 5:10
Marti, 1 iulie
Trimite lumina si adevarul tau!Ele sa ma conduca! Sa ma
aduca la muntele tau sfant.(Ps. 43:3)
ˆIn Cuv
ˆantul s
˘au, Dumnezeu a p
˘as-
trat numele pe care si l-a ales, ast-fel
ˆınc
ˆat slujitorii s
˘ai s
˘a-l poat
˘a fo-
losi. Scripturile mentioneaz˘a prima
oar˘a numele „Iehova“ c
ˆand prezin-
t˘a „istoria cerurilor si a p
˘am
ˆantului“
(Gen. 2:4). Dumnezeu si-a scrisˆın
mod miraculos numele de mai multeori pe tablele de piatr
˘a cu Cele zece
porunci. De exemplu, prima porun-c
˘a
ˆıncepe astfel: „Eu sunt Iehova,
Dumnezeul t˘au“ (Ex. 20:1–17). Nu-
mele lui Dumnezeu d˘ainuie deoa-
rece Domnul Suveran Iehova si-aocrotit Cuv
ˆantul si numele,
ˆın pofi-
da tuturor eforturilor lui Satan de ale elimina (Ps. 73:28).
ˆIn Cuv
ˆantul
s˘au, Iehova a p
˘astrat si adev
˘arul.
Desi lumea este plin˘a de
ˆınv
˘at
˘aturi
religioase false, noiˆıi suntem recu-
nosc˘atori lui Dumnezeu pentru c
˘a
ne-a dat adev˘arul s
˘au si lumina sa
spiritual˘a!
ˆIn timp ce majoritatea
oamenilor umbl˘a
ˆın
ˆıntuneric, noi
continu˘am s
˘a umbl
˘am cu bucurie
ˆın
lumina spiritual˘a pe care ne-a dat-o
Dumnezeu (1 Ioan 1:6, 7). w13 15/21:2, 3
Miercuri, 2 iulie
Alergati ın asa fel ıncat saobtineti [premiul]. (1 Cor. 9:24)
ˆIn calitate de crestini, si noi aler-
g˘
amˆıntr-o curs
˘a, o curs
˘a simbolic
˘a.
Obiectivul nostru trebuie s˘
a fie acelade a alerga
ˆın asa fel,
ˆınc
ˆat s
˘a c
ˆasti-
g˘
am cursa. Cursa noastr˘
a nu este unsprint,
ˆın care factorul decisiv
ˆıl con-
stituie viteza. Si, cu sigurant˘
a, nueste nici o alergare usoar
˘a,
ˆın care ne
putem permite momente de repaus.Cursa noastr
˘a poate fi asem
˘anat
˘a
mai degrab˘
a cu un maraton,ˆın care
este nevoie de rezistent˘
a pentru aobtine victoria. Biblia ne
ˆındeamn
˘a
s˘
a alerg˘
amˆın aceast
˘a curs
˘a simboli-
c˘
a (1 Cor. 9:25–27). Premiul este via-ta vesnic
˘a, fie
ˆın cer pentru crestinii
unsi, fie pe p˘
amˆ
ant pentru ceilaltialerg
˘atori. Spre deosebire de ma-
joritatea competitiilor de atletism,unde exist
˘a un singur c
ˆastig
˘ator,
ˆın
aceast˘
a curs˘
a premiul este cˆ
astigatde toti participantii care perseve-reaz
˘a p
ˆan
˘a la sf
ˆarsit (Mat. 24:13).
Alerg˘
atorii pierd cursa numai dac˘
anu alearg
˘a potrivit regulilor sau da-
c˘
a nu trec linia de sosire. De ase-menea, aceasta este singura curs
˘a
ˆın care premiul este viata vesnic
˘a.
Totusi, pentru a trece linia de so-sire, avem nevoie de disciplin
˘a;
ˆın
plus, trebuie s˘
a urm˘
arim cu hot˘
arˆ
a-re acest obiectiv. w13 15/3 1:2–4
Joi, 3 iulie
Binecuvantat sa fie Iehova,Dumnezeul lui Israel, care
te-a trimis astazi ınaintea mea!Binecuvantata sa fie chibzuinta
ta si binecuvantata sa fii tu,care m-ai oprit astazi sa-mi
atrag vina de sange.(1 Sam. 25:32, 33)
Ce lectie desprindem din relata-rea despre David si Nabal? (1 Sam.25:9–13, 21, 22) Iehova s-a folosit deAbigail pentru a-l opri pe David s
˘a
fac˘a un pas gresit. El procedeaz
˘a
ˆın
mod asem˘an
˘ator si
ˆın prezent. De-
sigur, nu ne astept˘am ca Dumnezeu
s˘a trimit
˘a de fiecare dat
˘a pe cine-
va ca s˘a ne
ˆımpiedice s
˘a comitem o
greseal˘a. Nici nu putem sti cu exac-
titate cum va actiona Elˆıntr-o anu-
mit˘a situatie sau ce va permite s
˘a
seˆınt
ˆample pentru a-si
ˆındeplini
scopul (Ecl. 11:5). Totusi, putem fisiguri c
˘a Iehova cunoaste bine
ˆım-
prejur˘arile
ˆın care ne afl
˘am si c
˘a ne
va ajuta s˘a-i r
˘am
ˆanem fideli. Ia-
t˘a ce ne promite el: „
ˆIti voi da per-
spicacitate si te voiˆınv
˘ata calea pe
care trebuie s˘a mergi. Te voi sf
˘a-
tui cu ochiul asupra ta“ (Ps. 32:8).w12 15/4 5:9, 10
Vineri, 4 iulie
Multi vor umbla ıncoace siıncolo si adevarata cunostinta
va creste. (Dan. 12:4)
Profetiile biblice ne ajut˘a s
˘a
ˆınte-
legem c˘a ‘timpurile fixate ale natiu-
nilor’ s-au sfˆarsit
ˆın 1914, c
ˆand Cris-
tos a devenit regeˆın ceruri (Luca
21:24; Dan. 4:10–17). Ce ar trebui s˘a
facem stiind c˘a domnia lui Cristos a
ˆınceput si c
˘a tr
˘aim
ˆın „timpul sf
ˆarsi-
tului“? Multi oameni v˘ad c
˘a situatia
mondial˘a se
ˆınr
˘aut
˘ateste, dar nu
ˆın-
teleg c˘a aceste schimb
˘ari
ˆımplinesc
profetia biblic˘a referitoare la zile-
le din urm˘a. Unii cred c
˘a omenirea
este pe marginea pr˘apastiei. Altii
sper˘a c
˘a,
ˆıntr-o bun
˘a zi, societatea
uman˘a se va bucura de „pace si se-
curitate“ (1 Tes. 5:3). Ce putem spu-ne despre noi? Dac
˘a suntem con-
stienti c˘a ne apropiem de sf
ˆarsitul
zilelor din urm˘a, s
˘a ne folosim cu
ˆın-
telepciune timpul pentru a-i slujilui Iehova si pentru a-i ajuta pe altiis
˘a-l cunoasc
˘a (Dan. 2:21; 2 Tim. 3:1).ˆ
In acest sens, trebuie s˘a ‘r
˘ascum-
p˘ar
˘am orice moment prielnic’ (Ef.
5:15–17). w12 15/5 3:9, 11
Sambata, 5 iulie
Iata! Casa va esteparasita si lasata voua.
(Mat. 23:38)
Roma a jucat un rol-cheieˆın
ˆım-
plinirea profetiei din Geneza 3:15.Satan s-a folosit de autorit
˘atile ro-
mane pentru ‘a zdrobi c˘alc
ˆaiul se-
mintei femeii’. Romanii l-au acuzatˆın mod fals pe Isus de seditiune sil-au omor
ˆat (Mat. 27:26). Dar ‘c
˘al-
cˆaiul’ s-a vindecat repede deoarece
Iehova l-aˆınviat pe Isus. Conduc
˘a-
torii religiosi ai Israelului au insti-gat autorit
˘atile romane
ˆımpotriva
lui Isus. De fapt, majoritatea evrei-lor l-au respins pe Fiul lui Dumne-zeu, motiv pentru care Iehova nu i-amai considerat pe evrei poporul s
˘au
(Fap. 2:22, 23). El si-a ales o nou˘a na-
tiune, „Israelul lui Dumnezeu“ (Gal.3:26–29; 6:16). Aceasta era congre-gatia crestinilor unsi, alc
˘atuit
˘a at
ˆat
din evrei, cˆat si din oameni ai natiu-
nilor (Ef. 2:11–18). Dup˘a
ˆınvierea lui
Isus, s˘am
ˆanta sarpelui a continuat
s˘a urasc
˘a s
˘am
ˆanta femeii si s
˘a lupte
ˆımpotriva ei,
ˆıncerc
ˆand s
˘a stearg
˘a
din existent˘a partea secundar
˘a a se-
mintei, congregatia crestinilor unsi.w12 15/6 1:17, 18
Duminica, 6 iulie
Creatia va fi eliberata din scla-via stricaciunii si va avea glo-rioasa libertate a copiilor lui
Dumnezeu. (Rom. 8:21)
„Creatia“ se refer˘
a la oameniicare au sperant
˘a p
˘am
ˆanteasc
˘a si
care vor trage foloaseˆın urma ‘re-
vel˘
arii fiilor lui Dumnezeu’ unsi cuspirit. Revelarea va
ˆıncepe c
ˆand
acesti fii,ˆınviati
ˆın domeniul spi-
ritual, vorˆınl
˘atura
ˆımpreun
˘a cu
Cristos r˘
autatea de pe p˘
amˆ
ant sivor conduce ‘marea multime’
ˆın
noul sistem (Rom. 8:19; Rev. 7:9,14). Omenirea se va bucura atuncide o libertate unic
˘a, iesind de sub
influenta nefast˘
a a lui Satan si ademonilor (Rev. 20:1–3). Apoi, cei144 000 de regi si preoti vor aplicafoloasele jertfei de r
˘ascump
˘arare
pˆ
an˘
a cˆ
and omenirea va fi eliberat˘
acomplet din sclavia p
˘acatului si a
imperfectiunii (Rev. 5:9, 10). Oa-menii care se vor dovedi fideli
ˆın
timpul testului final vor dobˆ
andi li-bertatea perfect
˘a pe care Iehova a
avut-oˆın vedere pentru ei. w1215/7
1:17, 18
Luni, 7 iulie
Sa-i cheme la el pe batraniicongregatiei, iar ei sa se roage
pentru el. (Iac. 5:14)
Dorinta de a primi glorie de la oa-meni i-ar putea afecta chiar si peslujitorii dedicati ai lui Dumnezeu.De exemplu, un t
ˆan
˘ar ar putea fi
repartizat s˘
a prediceˆıntr-o zon
˘a
ˆın
care oameniiˆıl cunosc, dar nu stiu
c˘
a este Martor al lui Iehova. Ce vaface? Va da
ˆınapoi din cauza fricii?
Sau poate c˘
a cineva este ridiculizatpentru c
˘a vrea s
˘a urm
˘areasc
˘a une-
le obiective spirituale. Va permiteel ca deciziile sale s
˘a fie influenta-
te de p˘
arerea celor care nu pre-tuiesc serviciul lui Iehova asa cumar trebui? Ori poate c
˘a un crestin
a comis un p˘
acat grav.ˆIsi va as-
cunde el p˘
acatul de team˘
a c˘
a-siva pierde responsabilit
˘atile
ˆın con-
gregatie sau c˘
aˆıi va dezam
˘agi pe
cei dragi? Dac˘
a prietenia cu Iehovaeste cel mai important lucru pen-tru el, atunci ‘
ˆıi va chema la el pe
b˘
atrˆ
anii congregatiei’ si le va cereajutorul (Iac. 5:15, 16). w13 15/2 4:9
Marti, 8 iulie
[Dumnezeu] vrea ca orice felde oameni sa fie salvati si saajunga la cunostinta exacta
a adevarului. (1 Tim. 2:4)
Iehova doreste ca oamenii s˘
a cu-noasc
˘a adev
˘arul pentru a i se
ˆın-
chinaˆın modul aprobat de el si pen-
tru a primi binecuvˆ
antarea sa. Prinlucrarea de predicare, Dumnezeu astr
ˆans o r
˘am
˘asit
˘a fidel
˘a de cres-
tini unsi (Dan. 12:4). De aseme-nea, el adun
˘a „o mare multime . . .
din toate natiunile, triburile, po-poarele si limbile“, care are spe-ranta de a tr
˘ai vesnic pe p
˘am
ˆant
(Rev. 7:9). Num˘
arul slujitorilor luiIehova de pe
ˆıntregul p
˘am
ˆant a
crescut considerabilˆın ultimii 130
de ani. Aceast˘
a crestere dovedestec
˘a Dumnezeu si Isus Cristos, Re-
gele numit de el, au fost mereucu crestinii adev
˘arati,
ˆındrum
ˆan-
du-i, ocrotindu-i, organizˆ
andu-i siinstruindu-i. Iehova si-a tinut pro-misiunea de a face ca „adev
˘arata
cunostint˘
a“ s˘
a creasc˘
a. Avem deciconvingerea c
˘a toate promisiunile
sale se vorˆımplini. „P
˘am
ˆantul va fi
plin de cunostinta lui Iehova asacum fundul m
˘arii este acoperit de
ape.“ (Is. 11:9) Cˆ
ate binecuvˆ
ant˘
arise vor rev
˘arsa atunci asupra ome-
nirii! w12 15/8 1:16, 17
Miercuri, 9 iulie
Noi ıi numim fericitipe cei care au perseverat.
(Iac. 5:11)
Ce putem face pentru a avea ocredint
˘a mai puternic
˘a si, implicit,
mai mult˘
a r˘
abdare? Este esentials
˘a aplic
˘am sfaturile lui Dumnezeu.
De pild˘
a, gˆ
andeste-te de ce trebuies
˘a pui Regatul pe primul loc
ˆın via-
t˘
a. Te-ai putea str˘
aduiˆıntr-o m
˘a-
sur˘
a mai mare s˘
a apliciˆındemnul
din Matei 6:33? Aceasta ar presu-pune, printre altele, s
˘a petreci mai
mult timpˆın lucrarea de predica-
re sau s˘
a-ti simplifici modul de via-t
˘a. Iehova ti-a binecuv
ˆantat deja
eforturile de a respectaˆındruma-
rea sa. Poate c˘
a te-a ajutat s˘
a ini-tiezi si s
˘a conduci un studiu biblic
sau ti-a dat ‘pacea sa careˆıntrece
orice gˆ
andire’ (Filip. 4:7). Dac˘
a me-ditezi la binecuv
ˆant
˘arile de care ai
avut parte pentru c˘
a ai tinut contde
ˆındrumarea lui Iehova,
ˆıti vei da
seama cˆ
at de important este s˘
a air
˘abdare (Ps. 34:8). Pe m
˘asur
˘a ce
credinta siˆıncrederea noastr
˘a
ˆın
Iehova se consolideaz˘
a, ne va fimai usor s
˘a cultiv
˘am r
˘abdare si s
˘a
astept˘
am binecuvˆ
ant˘
arile promise(Iac. 5:7, 8). w12 15/9 3:11–13
Joi, 10 iulie
Pacea lui Dumnezeu, careıntrece orice gandire, va va pazi
inima si mintea prin CristosIsus. (Filip. 4:7)
Curajul unui crestin nuˆınseamn
˘a
ˆıncredere
ˆın fortele proprii, ci izvo-
r˘
aste din cunoasterea lui Dumne-zeu si din
ˆıncrederea
ˆın el.
ˆIn acest
sens, este important s˘
a studiemCuv
ˆantul s
˘au scris, Biblia. De ase-
menea, rug˘
aciunea ne poate ajutaˆın orice situatie.
ˆIi ceri cu st
˘aruin-
t˘
a lui Iehova ajutor cˆ
and treci prinˆıncerc
˘ari? Alte ajutoare vitale sunt
ˆıntrunirile si participarea activ
˘a la
lucrarea de predicare a Regatului(1 Tim. 4:16). Multi frati si-au datseama c
˘a, ajut
ˆandu-i pe altii s
˘a ma-
nifeste credint˘
aˆın Iehova,
ˆısi
ˆın-
t˘
aresc de fapt propria credint˘
a.ˆIn
felul acesta, nu se mai gˆ
andesc laproblemele lor, ci se concentreaz
˘a
asupra lucrurilor mai importante(Filip. 1:10, 11). Iehova ne-a pus ladispozitie tot ce avem nevoie pen-tru a da dovad
˘a de curaj
ˆın fata
ˆın-
cerc˘
arilor. Dac˘
a ne vom l˘
asa ajutatide el, vom reusi s
˘a
ˆınfrunt
˘am plini
de curaj greut˘
atile (2 Cor. 4:17, 18).w12 15/10 1:16–21
Vineri, 11 iulie
Omorati deci madularelecorpului vostru care sunt pe
pamant ın ce priveste fornicatia,necuratia, pofta sexuala, dorin-
tele rele si lacomia, care esteidolatrie. (Col. 3:5)
Desi a fost exemplarˆın multe pri-
vinte, David a comis p˘acate grave
(2 Sam. 11:2–4, 14, 15, 22–27; 1 Cron.21:1, 7).
ˆIns
˘a el s-a c
˘ait de fiecare
dat˘a. David a umblat
ˆınaintea lui
Dumnezeu „ˆın integritatea inimii“
(1 Regi 9:4). De ce putem spuneacest lucru? Pentru c
˘a s-a str
˘adu-
it s˘a actioneze
ˆın armonie cu vointa
lui Iehova. Asadar, ne putem bucu-ra de favoarea lui Iehova, chiar da-c
˘a suntem imperfecti.
ˆIn acest sens,
s˘a continu
˘am s
˘a studiem Cuv
ˆantul
lui Dumnezeu, s˘a medit
˘am la cele
citite si s˘a fim prompti
ˆın a aplica
principiile divine, pe care le avemˆın
inim˘a. Astfel, ne vom face ecoul cu-
vintelor psalmistului, care a spus cuumilint
˘a: „
ˆInvat
˘a-m
˘a s
˘a fac voia ta,
c˘aci tu esti Dumnezeul meu!“ (Ps.
143:10). w12 15/11 1:17–19
Sambata, 12 iulie
Balaurul s-a maniat pe femeiesi s-a dus sa faca razboi cu cei
ramasi din samanta ei, carerespecta poruncile lui Dum-
nezeu. (Rev. 12:17)
Imagineaz˘a-ti c
˘a participi la un
proces si depui m˘arturie
ˆımpotriva
liderului unei organizatii crimina-le care actioneaz
˘a la nivel global.
El este un om foarte inteligent siputernic, un mincinos si un ucigasplin de cruzime. Cum te-ai simti lasf
ˆarsitul zilei, c
ˆand trebuie s
˘a p
˘a-
r˘asesti sala de judecat
˘a? Te-ai sim-
tiˆın sigurant
˘a? Putin probabil. Ai
avea motiveˆıntemeiate s
˘a soliciti
protectie. Slujitorii lui Iehova dinprezent se afl
˘a
ˆıntr-o situatie simi-
lar˘a. Ei depun m
˘arturie
ˆın favoarea
lui Iehova siˆıl demasc
˘a f
˘ar
˘a team
˘a
pe dusmanul s˘au plin de cruzime,
Satan. A reusit Satan s˘a reduc
˘a la
t˘acere poporul lui Dumnezeu? Nici-
decum! Noi continu˘am s
˘a predic
˘am
si s˘a ne bucur
˘am de prosperitate
spiritual˘a. Iar acest lucru nu are
decˆat o singur
˘a explicatie: Iehova
este siˆın prezent refugiul nostru. El
este „o adev˘arat
˘a locuint
˘a“ pentru
noi, mai alesˆın aceste zile din urm
˘a
(Ps. 90:1; Is. 54:14, 17).ˆIns
˘a Iehova
se va dovediˆın continuare „o ade-
v˘arat
˘a locuint
˘a“ pentru noi numai
dac˘a nu ne l
˘as
˘am
ˆınselati de Satan,
careˆıncearc
˘a s
˘a ne
ˆındep
˘arteze de
„locuinta“ noastr˘a. w13 15/3 4:10
Duminica, 13 iulie
Ceea ce se cauta la unadministrator este sa fie
gasit fidel. (1 Cor. 4:2)
Adev˘aratul succes nu depinde de
statutul sau de realiz˘arile pe care le
avemˆın aceast
˘a lume. Nu depinde
nici de responsabilit˘atile primite
ˆın
organizatia lui Iehova. Totusi, aces-
tea din urm˘a pot fi rezultatul ascul-
t˘arii de Dumnezeu si al fidelit
˘a-
tii noastre. Bineˆınteles, trebuie s
˘a
continu˘am s
˘a fim fideli. Isus a spus:
„Cine va persevera pˆan
˘a la sf
ˆarsit,
acela va fi salvat“ (Mat. 10:22). F˘ar
˘a
ˆındoial
˘a, despre cei care vor fi sal-
vati se va putea spune c˘a au avut cu
adev˘arat succes! Str
˘aduieste-te s
˘a
r˘am
ˆai fidel
ˆın orice situatie! Merit
˘a
efortul. Fii convins c˘a Iehova te va
binecuvˆanta din abundent
˘a, acum
si pentru eternitate! Nu uita nicio-dat
˘a
ˆındemnul pe care Isus li l-a
dat celor unsi: „Dovedeste-te fidelp
ˆan
˘a la moarte si
ˆıti voi da coroana
vietii!“ (Rev. 2:10). Da, adev˘aratul
succesˆınseamn
˘a a primi viat
˘a ves-
nic˘a! w12 15/12 1:17, 19
Luni, 14 iulie
[Iehoiada] a fost ınmormantatın Cetatea lui David, alaturi deregi, fiindca facuse mult bine ın
Israel si fata de adevaratul Dum-nezeu si casa Lui. (2 Cron. 24:16)
Curajul si credinta ne suntˆınt
˘ari-
te cˆand vedem c
˘a Iehova este cu cei
care pun pe primul loc vointa sa sibinele fratilor. S
˘a ne g
ˆandim, de
exemplu, la marele preot Iehoiadasi la sotia sa, Ioseba. Dup
˘a moartea
regelui Ahazia, Atalia, mama sa, i-aucis pe toti urmasii lui, cu excep-tia lui Ioas, si a urcat ea
ˆıns
˘asi pe
tron. Punˆandu-si viata
ˆın pericol,
Iehoiada si Ioseba l-au tinut ascunssase ani pe Ioas.
ˆIn al saptelea an,
Iehoiada l-a proclamat rege si a po-runcit ca Atalia s
˘a fie ucis
˘a (2 Regi
11:1–16). Mai tˆarziu, el a sustinut
eforturile regelui Ioas de a reparatemplul. Iehoiada a murit la v
ˆarsta
de 130 de ani si a fostˆınmorm
ˆantat
al˘aturi de regi. Prin curajul lor, Ie-
hoiada si sotia sa au ocrotit linia re-gal
˘a pe care urma s
˘a vin
˘a Mesia.
w13 15/1 1:11
Marti, 15 iulie
Ca Nimrod, un vanatorputernic ın opozitie cu Iehova.
(Gen. 10:9)
Nimrod st˘ap
ˆanea peste Babel si
peste alte orase situateˆıntre Tigru
si Eufrat (Gen. 10:10). Se pare c˘a el
a fost cel care a initiat construireaBabelului si a turnului s
˘au
ˆın jurul
anului 2269ˆı.e.n. Contrar vointei lui
Iehova ca oamenii s˘a se r
˘asp
ˆan-
deasc˘a pe tot p
˘am
ˆantul, acei con-
structori au zis: „Hai s˘a ne con-
struim un oras si un turn cu vˆarful
pˆan
˘a la cer si s
˘a ne facem un nume,
ca s˘a nu fim
ˆımpr
˘astiati pe toat
˘a
fata p˘am
ˆantului“. Dar acest plan a
trebuit s˘a fie abandonat c
ˆand Dum-
nezeu ‘aˆıncurcat limba
ˆıntregului
p˘am
ˆant’ si i-a
ˆımpr
˘astiat pe con-
structori (Gen. 11:1–4, 8, 9). Asadar,dac
˘a Satan pl
˘anuise s
˘a instituie o
singur˘a religie
ˆın care toti oamenii
s˘a i se
ˆınchine lui, planul s
˘au a esuat
ˆın mod lamentabil. De-a lungul is-toriei,
ˆınchinarea la Iehova a trium-
fat si,ˆın prezent, ea este
ˆın plin
avˆant. w13 15/2 1:19, 20
Miercuri, 16 iulie
Am alergat cursa pana la capat.(2 Tim. 4:7)
Esti hot˘
arˆ
at s˘
a alergi „cursa pˆ
an˘
ala cap
˘at“? Atunci trebuie s
˘a acorzi
timp studiului personal. Foloses-te Biblia si publicatiile biblice cas
˘a faci cercet
˘ari, s
˘a meditezi si s
˘a
identifici lucrurile care ar puteadeveni pietre de poticnire. Implo-r
˘a-l pe Iehova s
˘a-ti dea spirit sf
ˆant
pentru a c˘
ap˘
ata forta spiritual˘
a decare ai nevoie. Nu uita: Niciun aler-g
˘ator nu iese definitiv din cursa
pentru viat˘
a doar pentru c˘
a seˆın-
tˆ
ampl˘
a ca uneori s˘
a se poticneasc˘
asau s
˘a cad
˘a. El poate s
˘a se ridice si
s˘
a revin˘
aˆın curs
˘a. El chiar ar putea
s˘
a fac˘
a dintr-o posibil˘
a piatr˘
a depoticnire o treapt
˘a,
ˆınv
˘at
ˆand lectii
valoroase dinˆıncerc
˘arile prin care
trece. Biblia arat˘
a c˘
a participareaˆın cursa pentru viata vesnic
˘a este
activ˘
a, nu pasiv˘
a. Nu este ca si cumne-am urca
ˆıntr-un autobuz care ne
duce la linia de sosire. Trebuie saalergam noi
ˆınsine
ˆın cursa pen-
tru viat˘
a.ˆIn timp ce facem lucrul
acesta, putem fi siguri c˘
a Iehova vacontinua s
˘a ne binecuv
ˆanteze si c
˘a
elˆıi va binecuv
ˆanta vesnic pe toti
cei care termin˘
a cursa (Iac. 1:12).w13 15/3 1:20, 21
Joi, 17 iulie
Continuati sa cautati maiıntai regatul si dreptatea Sa.
(Mat. 6:33)
Isus le-a spus ascult˘
atorilor s˘
ai cetrebuiau s
˘a fac
˘a pentru a dovedi
c˘
a vor s˘
a-i slujeasc˘
a lui Iehova dintoat
˘a inima.
ˆIntr-adev
˘ar, prin ceea
ce punem pe primul locˆın viat
˘a, de-
monstr˘
am ce avemˆın ad
ˆancul ini-
mii, care sunt dorintele, gˆ
andurilesi planurile noastre. Prin urmare,pentru a vedea dac
˘a
ˆıi slujim lui
Dumnezeu cu o inim˘
aˆıntreag
˘a, tre-
buie s˘
a ne examin˘
am priorit˘
atile(1 Cron. 28:9). Noi am acceptat in-vitatia lui Isus de a-l urma. Slujin-du-i lui Iehova zi de zi, ne demon-str
˘am sentimentele fat
˘a de el.
ˆIns
˘a,
chiar dac˘
a suntem activiˆın congre-
gatie, trebuie s˘
a fim atenti la unpericol care ar putea ameninta s
˘a-
n˘
atatea inimii noastre. Despre cepericol este vorba? Isus a eviden-tiat acest pericol printr-o ilustrare:„Niciun om care a pus m
ˆana pe plug
si priveste la lucrurile din urm˘
anu este potrivit pentru regatul luiDumnezeu“ (Luca 9:62). w12 15/43:8, 10
Vineri, 18 iulie
Celor casatoriti le dauinstructiuni, ınsa nu eu,ci Domnul. (1 Cor. 7:10)
C˘
as˘
atoria este un leg˘
amˆ
antˆın-
cheiatˆınaintea lui Dumnezeu si
trebuie privit˘
a cu toat˘
a seriozita-tea (Ecl. 5:4–6). Iehova,
ˆIntemeie-
torul familiei, i-a pus pe sot si pesotie „
ˆın acelasi jug“ (Mar. 10:9).
Chiar dac˘
a legile umane referitoa-re la c
˘as
˘atorie difer
˘a de legile Bi-
bliei, crestinii trebuie s˘
a priveasc˘
aacest leg
˘am
ˆant la fel ca Iehova. Ei
trebuie s˘
a considere c˘
as˘
atoria unangajament solemn, indiferent c
˘a
s-au c˘
as˘
atoritˆınainte sau dup
˘a ce
au devenit Martori. Cˆ
andˆın familie
domneste armonia, cei doi sunt fe-riciti si-l onoreaz
˘a pe Iehova. Dar,
cˆ
and c˘
asnicia este un esec, ei auparte de mult
˘a suferint
˘a. Crestinii
celibatari care vor s˘
a se c˘
as˘
atoreas-c
˘a pot pune bazele unei c
˘asnicii
fericite doar dac˘
a respect˘
aˆındru-
marea lui Iehova.ˆIn schimb, dac
˘a
nu-si aleg cuˆıntelepciune partene-
rul, ar putea deveni nemultumiti sinefericiti. w12 15/5 2:1, 3
Sambata, 19 iulie
Calcati cat mai exactpe urmele lui. (1 Pet. 2:21)
Dintre toti slujitorii dedicati ailui Iehova, Isus este exemplul su-prem. Dup
˘a botez, el si-a folosit
restul vietii p˘
amˆ
antesti ca s˘
a pre-dice vestea bun
˘a si ca s
˘a-l onore-
ze pe Iehova. Asadar, orice crestincare
ˆıl recunoaste pe Iehova drept
St˘
apˆ
an trebuie s˘
a pun˘
a pe primulloc serviciul sacru. Este si pentrutine serviciul crestin o prioritate?(Psalmii 71:15; 145:2) De-a lungulanilor, organizatia lui Iehova i-a
ˆın-
demnat pe crestini s˘
a-si analizeze
sub rug˘
aciune situatia pentru a ve-dea dac
˘a pot face pionierat. Din
cauzaˆımprejur
˘arilor, unii slujitori
ai lui Iehova nu pot s˘
a dedice lucr˘
a-rii de predicare 70 de ore pe lun
˘a.
Bineˆınteles, ei nu trebuie s
˘a se sim-
t˘
a vinovati din acest motiv (1 Tim.5:8). Dar cum stau lucrurile
ˆın ca-
zul t˘
au? Ai luatˆın calcul posibilita-
tea de aˆıncepe pionieratul regular?
O carier˘
a teocratic˘
a presupune sta-bilirea unor obiective care
ˆıti vor
aduce foloase pe termen lung. Ast-fel, vei imita exemplul perfect al luiIsus. w12 15/6 3:12, 13, 15
Duminica, 20 iulie
Daca tatal meu si mama meam-ar parasi, Iehova ınsusi
m-ar primi. (Ps. 27:10)ˆIntruc
ˆat Iehova este al
˘aturi de
slujitorii s˘
ai cˆ
and cei din jurˆıi p
˘ar
˘a-
sesc, putem fi siguri c˘
a elˆıi va sus-
tine si cˆ
and se vor confrunta cu alteprobleme. Esti
ˆıngrijorat, de exem-
plu, pentru c˘
a ti-e tot mai greus
˘a-ti
ˆıntretii familia? Fii convins c
˘a
Iehova te va ajuta (Evr. 13:5, 6). Elcunoaste foarte bine situatia fiec
˘a-
ruia dintre noi si stie de ce avemnevoie. Iehova le-a promis slujito-rilor s
˘ai c
˘a
ˆıi va ajuta,
ˆıi va ocroti si
ˆıi va salva ca grup, at
ˆat din punct de
vedere fizic, cˆ
at si spiritual. Sun-tem convinsi c
˘a el
ˆısi respect
˘a me-
reu promisiunile (Ps. 37:28; 91:1–3).Biblia spune c
˘a o mare multime de
oameni va supravietui ‘necazuluicelui mare’ (Rev. 7:9, 14).
ˆIntele-
gem deci c˘
a,ˆın timpul care a mai
r˘
amas pˆ
an˘
a laˆıncheierea acestui
sistem, Dumnezeu va ocroti mareamultime, nepermit
ˆand s
˘a fie dis-
trus˘
a.ˆIn plus, el le va oferi slujito-
rilor s˘
ai ajutorul de care au nevoiepentru a face fat
˘a
ˆıncerc
˘arilor si
pentru a-i r˘
amˆ
ane loiali. w12 15/73:9, 10, 14
Luni, 21 iulie
Frica de oameni ıntinde o cursa.(Prov. 29:25)
Guvernatorul roman Pontiu Pilata stiut c
˘a Isus era nevinovat si nu a
vrut s˘
a-i fac˘
a niciun r˘
au. De fapt,Pilat a recunoscut c
˘a Isus nu f
˘acu-
se „nimic care s˘
a merite moartea“.Cu toate acestea, l-a condamnat lamoarte. Care a fost motivul? El acedat la presiunile multimii (Luca23:15, 21–25). „Dac
˘a-l eliberezi pe
omul acesta, nu esti prieten al Ce-zarului“, au strigat iudeii, fort
ˆand
mˆ
ana lui Pilat (Ioan 19:12). Proba-bil, el s-a temut c
˘a si-ar fi putut
pierde functia sau chiar viata dac˘
ai-ar fi luat ap
˘ararea lui Cristos. Ce-
dˆ
and presiunilor, Pilat a ajuns s˘
afac
˘a voia Diavolului. El cunostea
foarte putine despre Cristos. To-tusi, stia c
˘a Isus nu se f
˘acea vino-
vat de nimic si c˘
a nu era un omobisnuit. Lui Pilat
ˆıns
˘a
ˆıi lipseau
umilinta si iubirea pentru adev˘
ara-tul Dumnezeu. De aceea, Diavolull-a prins foarte usor
ˆın capcan
˘a.
w12 15/8 3:8, 9, 12
Marti, 22 iulie
El ıti va zdrobi capul.(Gen. 3:15)
Apostolul Ioan arat˘
a ce se vaˆın-
tˆ
ampla cu Satan. Isus Cristos, ‘ˆın-
gerul cu cheia abisului’,ˆıi va prinde
pe Satan si pe demoni,ˆıi va arun-
caˆın abis si-i va tine acolo o mie
de ani (Rev. 20:1–3; Luca 8:30, 31;1 Ioan 3:8). Aceast
˘a actiune va con-
stitui prima etap˘
a a zdrobirii ca-pului sarpelui. Ce este „abisul“
ˆın
care vor fi aruncati Satan si demo-nii? Termenul grecesc abyssos, fo-losit aici,
ˆınseamn
˘a „foarte ad
ˆanc
sau extrem de adˆ
anc“. El poateˆın-
semna si „insondabil, incomensu-rabil“ sau „vidul infinit“. Prin urma-re, abisul este un loc
ˆın care nimeni
nu are acces, cu exceptia lui Ieho-va si a
ˆıngerului care tine „cheia
abisului“. Acolo, Satan va fi tinutˆıntr-o stare de inactivitate asem
˘a-
n˘
atoare mortii pentru ‘a nu mai in-duce
ˆın eroare natiunile’. Da, acest
„leu care r˘
acneste“ va fi redus la t˘
a-cere (1 Pet. 5:8). w12 15/9 1:15, 16
Miercuri, 23 iulie
Niciun cuvant dintre toatecuvintele bune pe care vi le-a
spus Iehova, Dumnezeul vostru,n-a ramas neımplinit. Toatevi s-au ımplinit. (Ios. 23:14)
Iosua a v˘
azut lucr˘
arile de puterepe care Iehova le-a f
˘acut
ˆın Egipt
siˆın pustiu. De aceea, spre sf
ˆarsi-
tul vietii sale, el le-a putut spunecu toat
˘a
ˆıncrederea israelitilor cu-
vintele care se reg˘
asescˆın textul
de azi.ˆIn mod asem
˘an
˘ator, Ieho-
vaˆısi respect
˘a promisiunile si
ˆın
prezent. Prin intermediul Fiuluis
˘au, el a prezis c
˘a,
ˆın zilele din
urm˘
a, mesajul despre Regat aveas
˘a fie predicat „pe tot p
˘am
ˆantul lo-
cuit“ (Mat. 24:14). Numai Dumne-zeul Atotputernic putea s
˘a prezic
˘a
o astfel de lucrare, s˘
a aib˘a grij
˘a ca
ea s˘
a fie efectuat˘
a si s-oˆındepli-
neasc˘
a prin intermediul unor oa-meni obisnuiti (Fap. 4:13). Asadar,c
ˆand particip
˘am la aceast
˘a lucra-
re, noi contribuim laˆımplinirea
unei profetii biblice. Noiˆıl onor
˘am
pe Tat˘
al nostru si ar˘
at˘
am c˘a lu
˘am
ˆın serios ceea ce spunem c
ˆand ne
rug˘
am: „S˘
a fie sfintit numele t˘au.
S˘
a vin˘
a regatul t˘
au. S˘
a se fac˘a
vointa ta, precumˆın cer, asa si pe
p˘
amˆ
ant“ (Mat. 6:9, 10). w13 15/35:7, 8
Joi, 24 iulie
Pe mine ınsumi jur.(Gen. 22:16)
De ce i-a jurat Dumnezeu luiAvraam c
˘a promisiunile Sale se vor
ˆımplini? Pentru
ˆıncurajarea si
ˆın-
t˘arirea credintei celor ce aveau s
˘a
devin˘
a comostenitori cu Cristos,alc
˘atuind partea secundar
˘a a „se-
mintei“ promise (Gal. 3:29). Asacum a explicat apostolul Pavel, Ie-hova „a intervenit cu un jur
˘am
ˆant,
pentru ca, prin dou˘
a lucruri carenu se pot schimba [promisiunea sijur
˘am
ˆantul],
ˆın care este imposi-
bil ca Dumnezeu s˘
a mint˘
a, noi . . .s
˘a primim o puternic
˘a
ˆıncurajare,
ca s˘
a apuc˘
am speranta ce ne estepus
˘a
ˆınainte“ (Evr. 6:13–18). Cres-
tinii unsi nu sunt singurii care aufoloase
ˆın urmajur
˘am
ˆantului f
˘acut
de Dumnezeu lui Avraam. Iehova ajurat c
˘a, prin intermediul „semin-
tei“ lui Avraam, ‘aveau s˘
a se bine-cuv
ˆanteze [oameni din] toate na-
tiunile p˘
amˆ
antului’ (Gen. 22:18).Printre acestia se num
˘ar
˘a si oame-
nii ascult˘
atori care alc˘
atuiesc cla-sa ‘altor oi’ si au speranta de a tr
˘ai
vesnicˆın Paradis pe p
˘am
ˆant (Ioan
10:16). w12 15/10 3:6–8
Vineri, 25 iulie
Cel ce se poarta ca unul mic . . .acela este mare. (Luca 9:48)
Cel ce se poart˘
a ca unul mic este„mare“, adic
˘a mai valoros
ˆın orga-
nizatia lui Iehova, deoarece se do-vedeste un bun colaborator. Isus atrebuit s
˘a-i
ˆındemne pe discipoli
s˘a fie umili pentru c
˘a unii dintre ei
se l˘
asaser˘
a influentati de atitudi-nea dominant
˘a a vremii. Asa cum
am v˘
azut, „s-a iscat o discutieˆıntre
ei: care avea s˘
a fie cel mai maredintre ei“ (Luca 9:46). Si
ˆın mintea
noastr˘
a ar puteaˆıncolti ideea c
˘a
suntem mai buni decˆ
at fratii nostrisau c
˘a le suntem superiori oame-
nilorˆın general.
ˆIn lumea de as-
t˘
azi, tot mai multi oameni suntm
ˆandri si egoisti. S
˘a nu fim ca ei!
Dac˘
a ne dovedim umili si dac˘a pu-
nem vointa lui Dumnezeu pe pri-mul loc, vom fi o surs
˘a de
ˆınviora-
re.ˆIntr-adev
˘ar, sfatul lui Isus de a
ne purta ca unii mici neˆındeamn
˘a
s˘
a manifest˘
am umilint˘a
ˆın orice
aspect al vietii. w12 15/11 3:11, 12
Sambata, 26 iulie
Oamenii zic: „Iata un ommancacios si bautor de vin,
un prieten al ıncasatorilor deimpozite si al pacatosilor!“.
(Mat. 11:19)
Isus Cristos a fost unicul om carea ascultat
ˆın mod perfect de Dum-
nezeu. Dar chiar si el a fost acuzatpe nedrept.
ˆIn realitate
ˆıns
˘a, prin
conduita sa, care reflectaˆıntelep-
ciune, el a dezmintit acuzatiileˆım-
potrivitorilor. „ˆIntelepciunea este
dovedit˘
a dreapt˘
a de lucr˘arile ei“, a
spus Isus. Acest adev˘
ar este vala-bil si
ˆın zilele noastre. De exem-
plu, unii dintre vecinii celor ca-re slujesc la Betelul din Selters(Germania)
ˆıi consider
˘a persoane
ciudate. Totusi, primarul localit˘a-
tii respective le-a luat ap˘ararea:
„Martorii care lucreaz˘
a acolo au unmod de viat
˘a diferit, care
ˆıns
˘a nu-i
deranjeaz˘
aˆın niciun fel pe ceilalti
din comunitate“. Recent, si despreMartorii lui Iehova din Moscovas-a vorbit
ˆın termeni apreciativi. Ei
au fost acuzatiˆın repetate r
ˆanduri
de presupuse fapte rele. Apoi,ˆın
iunie 2010, Curtea European˘a a
Drepturilor Omului de la Stras-bourg (Franta) a dezmintit acuza-tiile. w12 15/12 3:13, 14
Duminica, 27 iulie
Asadar, caiti-va si ıntoarceti-va.(Fap. 3:19)
Ai f˘
acut lucruri pe care acum le re-greti? Ti-ai folosit timpul si energiaurm
˘arind obiective gresite? I-ai f
˘a-
cut pe altii s˘
a sufere prin fapteleori prin cuvintele tale? Multi se fr
˘a-
mˆ
ant˘
a tot timpul din cauza aces-tor lucruri. Ei se las
˘a dobor
ˆati de
tristete si am˘
ar˘
aciune deoarece nureusesc s
˘a treac
˘a peste ele. Dar pot
ei s˘
a rezolve vreo problem˘
aˆıngrijo-
rˆ
andu-se? Nu, nici m˘
acar una! Ima-gineaz
˘a-ti c
˘a stai
ˆıntr-un balansoar
siˆıncerci s
˘a
ˆınaintezi leg
˘an
ˆandu-te
oreˆıntregi. Cu tot efortul t
˘au, nu vei
ajunge nic˘
aieri.ˆIn mod asem
˘an
˘ator,
nu are niciun rost s˘
a te fr˘
amˆ
anti lanesf
ˆarsit din cauza unei greseli.
ˆIn-
cearc˘
a, mai degrab˘
a, s˘
a faci tot cepoti pentru a o repara. De pild
˘a, ce-
re-ti scuze de la cel c˘
aruia i-ai gresitsi str
˘aduieste-te s
˘a te
ˆımpaci cu el.
Gˆ
andeste-te ce te-a determinat s˘
acomiti acea greseal
˘a si
ˆıncearc
˘a s
˘a
n-o mai repeti. Suntˆıns
˘a si situa-
tiiˆın care va trebui pur si simplu
s˘
a suporti consecintele greselii tale.Oricum ar sta lucrurile, regretele sifr
˘am
ˆant
˘arile ar putea ajunge s
˘a te
paralizeze, ca s˘
a spunem asa,ˆımpie-
dicˆ
andu-te s˘
a-i slujesti lui Iehova cutot ce ai mai bun. w13 15/1 4:9–11
Luni, 28 iulie
Vegheati . . . cu atentie cumumblati: nu ca niste neıntelepti,
ci ca niste ıntelepti. (Ef. 5:15)
Aparatele electronice sunt tot mair
˘asp
ˆandite
ˆın lumea de azi. Folosi-
te cu discern˘
amˆ
ant, ele pot fi foar-te utile. Folosite f
˘ar
˘a discern
˘am
ˆant,
ne potˆındep
˘arta de Tat
˘al nostru
ceresc. Computerele, de exemplu,ne sunt de mare ajutor. Cu ajuto-rul lor putem s
˘a facem cercet
˘ari,
s˘
a comunic˘
am si chiar s˘
a ne des-
tindem. Eleˆıns
˘a ar putea deveni o
obsesie. Campaniile publicitare ur-m
˘aresc s
˘a-i conving
˘a pe oameni c
˘a
trebuie s˘
a aib˘
a tot ce e mai nou pepiat
˘a. Un t
ˆan
˘ar si-a dorit at
ˆat de
mult o tablet˘
a,ˆınc
ˆat si-a v
ˆandut
ˆın
secret un rinichi pentru a face rostde bani ca s-o cumpere. Ce sacrificiuabsurd!
ˆIns
˘a mult mai grav ar fi s
˘a-ti
sacrifici prietenia cu Iehova din ca-uz
˘a c
˘a folosesti tehnologia
ˆın mod
nepotrivit sau excesiv. Pentru a-siˆınvinge obiceiul r
˘au de a naviga pe
internet pˆ
an˘
a la miezul noptii, unfrate si-a setat computerul s
˘a se
ˆın-
chid˘
a automat la ora cˆ
and trebuia s˘
amearg
˘a la culcare. w13 15/1 3:3, 4
Marti, 29 iulie
Moartea s-a extins la totioamenii, fiindca toti au
pacatuit. (Rom. 5:12)
Suntem recunosc˘atori c
˘a Dumne-
zeu ne-a dezv˘aluit adev
˘arul despre
modulˆın care ne-a eliberat din p
˘a-
cat si din moarte, pe care le-ammostenit de la Adam. Noi am
ˆınteles
c˘a Isus „n-a venit ca s
˘a i se slujeasc
˘a,
ci s˘a slujeasc
˘a si s
˘a-si dea sufletul ca
r˘ascump
˘arare pentru multi“ (Mar.
10:45). Ce bine este c˘a stim despre
‘eliberarea prin r˘ascump
˘ararea pl
˘a-
tit˘a de Cristos Isus’! (Rom. 3:22–24)ˆ
In secolul I, iudeii si oamenii din na-tiuni trebuiau s
˘a se c
˘aiasc
˘a de p
˘aca-
tele lor si s˘a manifeste credint
˘a
ˆın
jertfa de r˘ascump
˘arare a lui Isus.
Altminteri, nu puteau fi iertati. Lu-crurile stau la fel si
ˆın prezent (Ioan
3:16, 36). Dac˘a o persoan
˘a continu
˘a
s˘a cread
˘a
ˆın doctrine false, precum
Trinitatea sau nemurirea sufletului,ea nu poate beneficia de r
˘ascump
˘a-
rare. Noiˆıns
˘a putem. Noi cunoas-
tem adev˘arul despre ‘Fiul iubirii [lui
Dumnezeu]. Prin el avem eliberareaprin r
˘ascump
˘arare, iertarea p
˘acate-
lor’ (Col. 1:13, 14). w13 15/2 2:15, 16
Miercuri, 30 iulie
Din inima ies gandurile rele.(Mat. 15:19)
„Gˆandurile rele“ despre care a vor-
bit Isus sunt rationamente sau ati-tudini care pot afecta multe aspecteale vietii. De exemplu, cineva ar pu-tea manifesta o loialitate exagerat
˘a
fat˘a de rude. Bine
ˆınteles, crestinii
trebuie s˘a aib
˘a „afectiune natural
˘a“
fat˘a de rude si s
˘a nu fie aseme-
nea oamenilor lipsiti de afectiunedin aceste ‘zile din urm
˘a’ (2 Tim.
3:1, 3).ˆIns
˘a, uneori, s-ar putea s
˘a
ar˘at
˘am afectiune
ˆıntr-un mod exa-
gerat. Unii spun: „Sˆangele ap
˘a nu se
face“. Astfel, s-ar putea ca ei s˘a ia
ap˘ararea sau s
˘a tin
˘a cu orice pret
partea unor rude ori s˘a se simt
˘a ei
ˆınsisi jigniti c
ˆand cineva
ˆıl jignes-
te pe un membru al familiei. S˘a
ne amintim ce au f˘acut fratii Dinei
din cauza unor astfel de sentimente(Gen. 34:13, 25–30). S
˘a ne imagi-
n˘am si sentimentele care l-au f
˘acut
pe Absalom s˘a-l ucid
˘a pe Amnon,
fratele s˘au vitreg (2 Sam. 13:1–30).
Oare nu „gˆandurile rele“ au stat la
baza actiunilor lor? w13 15/3 2:13, 15
Joi, 31 iulie
Cand va veni spirituladevarului, el va va calauzi
ın tot adevarul.(Ioan 16:13)
Isus a vrut s˘
a-i ajute pe altii s˘a-l
cunoasc˘
a pe Tat˘
al si le-a dezv˘aluit
tot ce trebuiau s˘
a stie despre El(Mat. 11:27).
ˆIn plus, Isus le-a dat
discipolilor ‘pricepere ca s˘a ajung
˘a
s˘
a-l cunoasc˘
a pe Cel adev˘arat’, pe
Iehova Dumnezeu (1 Ioan 5:20). Elle-a deschis mintea ca s
˘a
ˆınteleag
˘a
ˆınv
˘at
˘aturile despre Tat
˘al. Isus nu
l-aˆınv
˘aluit pe Dumnezeu
ˆın mis-
ter sustinˆ
and c˘
a Tat˘
al face partedintr-o trinitate ce nu poate fi
ˆın-
teleas˘
a. Dar, plin deˆıntelepciune,
Isus nu le-a dezv˘
aluit discipolilortot ce cunostea despre Tat
˘al s
˘au
(Ioan 16:12). De ce? La momentulrespectiv, ei ‘nu puteau purta’ at
ˆa-
ta cunostint˘
a. Isus a asteptat pˆan
˘a
cˆ
and discipolii au devenit maturi sicapabili s
˘a
ˆınteleag
˘a anumite de-
talii despre Tat˘
al. Isus a fost buncu ei si a tinut cont de limitele lor.w12 15/4 1:14, 15
Vineri, 1 august
Nu te grabi sa te maniiın spiritul tau, caci mania
se odihneste ın sanulcelor fara minte.
(Ecl. 7:9)ˆIn multe situatii din viat
˘a nu
reaction˘
am asa cum ar trebui. S˘
apresupunem c
˘a esti la volan si, din
cauza manevrei altui sofer, esti pepunctul de-a face un accident. Re-usesti totusi s
˘a eviti coliziunea
ˆın
ultima clip˘
a. Cum vei reactiona?Poate c
˘a ai citit despre situatii
ˆın
care un sofer furios a ajuns s˘
a agre-seze un alt sofer.
ˆIns
˘a, pentru c
˘a
esti crestin, cu sigurant˘a c
˘a nu ai
vrea s˘
a faci asa ceva. Ar fi mai bines
˘a stai putin si s
˘a analizezi situa-
tia. Probabil c-ai avut si tu o par-te din vin
˘a fiindc
˘a ai fost distras
de ceva. Sau poate c˘
a cel˘alalt so-
fer a avut o problem˘
a tehnic˘a la
masin˘
a. Aceast˘
a situatie ipotetic˘a
scoateˆın evident
˘a un adev
˘ar im-
portant: putem s˘
a atenu˘am senti-
mentele negative, precum mˆania
si dezam˘
agirea, dac˘
a suntemˆınte-
leg˘
atori, dac˘
a vedem lucrurile sidin punctul de vedere al celuilaltsi dac
˘a suntem dispusi s
˘a iert
˘am.
Asadar, s˘
a nu punem totul la ini-m
˘a. w12 15/11 5:9, 10
Sambata, 2 august
Vor sti ca numele meueste Iehova. (Ier. 16:21)
ˆIn 1931, la congresul de la Co-
lumbus (Ohio), Studentiiˆın Biblie
au primit cu mult entuziasm nu-mele „Martorii lui Iehova“. Apoi,ˆın 1935, la congresul de la Wash-ington, D.C., fratele Rutherforda identificat ‘marea multime’ dinRevelatia, descris
˘a ca „st
ˆand
ˆın pi-
cioareˆınaintea tronului si
ˆınain-
tea Mielului“ (Rev. 7:9–17).ˆIn 1942,
cˆ
and cel de-al Doilea R˘
azboi Mon-dial era
ˆın plin
˘a desf
˘asurare, Na-
than Knorr a tinutˆınsufletitorul
discurs „Pace — Putea-va ea du-ra?“. El a explicat pe cine reprezen-ta ‘fiara de culoare stacojie’ din Re-velatia, capitolul 17, si a ar
˘atat c
˘a
dup˘
a r˘
azboi avea s˘
a urmeze o pe-rioad
˘a de predicare si mai inten-
s˘
a. La congresul international din1950, tinut
ˆın orasul New York, au-
ditoriul aprimit cu mult˘
aˆınc
ˆantare
Scripturile grecesti crestine — Tra-ducerea lumii noi. Aceasta a fostprima parte a unei traduceri a Bi-bliei
ˆın engleza modern
˘a, ce a redat
numelui divin locul care i se cuvineˆın Sfintele Scripturi. w1215/9 5:7, 8
Duminica, 3 august
Veti fi urati de toate natiuniledin cauza numelui meu.
(Mat. 24:9)
Din 1914, cˆ
and auˆınceput zile-
le din urm˘
a ale actualului sis-tem, aceast
˘a ur
˘a a devenit tot mai
intens˘
a. De-a lungul anilor, mul-te guverne au interzis publicatiileMartorilor lui Iehova si au
ˆıncercat
s˘
a opreasc˘
a lucrarea de predica-re. Acest lucru se
ˆınt
ˆampl
˘a si
ˆın
prezentˆın unele t
˘ari.
ˆIns
˘a, indife-
rent ce ar face, natiunile nu vorreusi niciodat
˘a s
˘a distrug
˘a
ˆınchi-
narea adev˘
arat˘
a! Iehova va conti-nua s
˘a-si foloseasc
˘a puterea pen-
tru a-si ocroti poporul (Deut. 11:2).Dac
˘a r
˘am
ˆanem aproape de Iehova
si st˘
am fermiˆın adev
˘ar, Iehova si
Fiul s˘
au, Isus Cristos,ˆısi vor face
partea. Dumnezeu nu va permiteniciunei persoane si niciunui lucru‘s
˘a ne smulg
˘a din m
ˆana Sa’ (Ioan
10:28, 29). Iehova este gata s˘
a neofere orice ajutor de care avem ne-voie pentru a r
˘am
ˆane supusi con-
ducerii sale suverane si Regatuluimesianic. w13 15/2 3:11–13
Luni, 4 august
Sa fie prompt la ascultare,ıncet la vorbire.
(Iac. 1:19)ˆInainte de-a face o vizit
˘a de p
˘as-
torire, un b˘
atrˆ
an trebuie s˘
a-si re-zerve timp pentru a se g
ˆandi la acea
persoan˘
a. Astfel, discutia nu se varezuma la generalit
˘ati si
ˆıi va fi cu
adev˘
arat de folos fratelui sau suro-rii respective.
ˆIn timpul vizitelor de
p˘
astorire, b˘
atrˆ
anul le d˘
a posibilita-tea fratilor si surorilor s
˘a se expri-
me si-i ascult˘
a cu atentie. „E atˆ
at deˆınvior
˘ator c
ˆand un b
˘atr
ˆan ascult
˘a
cu inima“, a spus o sor˘
a (Luca 8:18).Pavel i-a
ˆındemnat pe b
˘atr
ˆanii de
congregatie ‘s˘
a fie atenti la toa-ta turma’ (Fap. 20:28).
ˆIntr-adev
˘ar,
toti membrii congregatiei au ne-voie de
ˆıncurajare, inclusiv vestito-
rii sau pionierii care slujesc cu fide-litate de multi ani. Dar de ce au einevoie de ajutor din partea b
˘atr
ˆa-
nilor? Desi sunt puternici pe planspiritual, si ei se simt uneori co-plesiti de problemele si de presiu-nile acestui sistem r
˘au. w13 15/1
5:10–12
Marti, 5 august
Sa ne interesam unii de altii casa ne ındemnam la iubire si la
fapte bune, fara sa neglijam ın-trunirea noastra, cum au unii
obiceiul, ci sa ne ıncurajam uniipe altii, si aceasta cu atat mai
mult cu cat vedeti ca ziua seapropie! (Evr. 10:24, 25)
Iehovaˆısi g
˘aseste pl
˘acerea
ˆın toti
cei ce „caut˘
a refugiu la el“. De ace-ea, chiar si dup
˘a ce am ajuns s
˘a-l
cunoastem pe Dumnezeu, trebuies
˘a c
˘aut
˘am
ˆın continuare compania
celor careˆıl cunosc (Naum 1:7).
ˆIn
lume exist˘
a multe motive de des-curajare. Prin urmare, este
ˆınte-
lept s˘
a petrecem timpˆın compania
ˆıncurajatoare a fratilor si a surori-lor noastre. Ce foloase decurg deaici?
ˆIn congregatie g
˘asim persoa-
ne care neˆındeamn
˘a „la iubire si la
fapte bune“. Iubirea reciproc˘
a de-spre care le-a scris Pavel evreilorpresupune o comunitate de frati, ofamilie de
ˆınchin
˘atori ai lui Ieho-
va care au acelasi mod de gˆ
andi-re, deci o congregatie. Nu putemmanifesta aceast
˘a iubire dec
ˆat
ˆın
compania fratilor nostri de credin-t
˘a, pe care
ˆıi
ˆınt
ˆalnim dac
˘a suntem
prezenti cu regularitate laˆıntruniri
si particip˘
am la ele. w13 15/3 3:13
Miercuri, 6 august
Cerceteaza-ma, o, Dumnezeule,. . . si condu-ma pe calea vesni-
ciei! (Ps. 139:23, 24)
O modalitate prin careˆıi per-
mitem lui Iehova s˘
a neˆındrume
este studiul personal. Prin inter-mediul publicatiilor sclavului fidelsi prev
˘az
˘ator, Iehova ne pune la
dispozitie o multitudine de sfaturi(Mat. 24:45). Dar, ca ele s
˘a ne fie
de folos, trebuie s˘
a ne facem timp
pentru studiu si s˘
a aplic˘
am ceeace
ˆınv
˘at
˘am. Studiul personal este
doar una dintre activit˘
atile princare Iehova ‘ne p
˘azeste de poticni-
re’ (Iuda 24). Ai studiat vreodat˘
aceva
ˆın publicatiile noastre care,
parc˘
a, a fost scris pentru tine? Pri-veste sfaturile, sau corectarea, cavenind de la Iehova. Un prietenbun te atentioneaz
˘a c
ˆand trebu-
ie s˘
a faci schimb˘
ariˆın comporta-
ment sauˆın personalitate.
ˆIn mod
asem˘
an˘
ator, Iehovaˆısi poate folosi
spiritul ca s˘
a te ajute s˘
a te corec-tezi. Dac
˘a suntem receptivi la
ˆın-
drumarea spiritului,ˆıi permitem
lui Iehova s˘
a ne c˘
al˘
auzeasc˘
a pasii.w12 15/4 5:12
Joi, 7 august
Vegheati . . . cu atentie cumumblati: nu ca niste neıntelepti,ci ca niste ıntelepti, rascumpa-
rand orice moment prielnic.(Ef. 5:15, 16)
ˆIn aceast
˘a lume plin
˘a de distra-
geri este dificil ‘s˘
a r˘
ascump˘
ar˘
amorice moment prielnic’. „Asa cumau fost zilele lui Noe, asa va fi siprezenta Fiului omului“, a avertizatIsus. Dar cum au fost acele zile?Dumnezeu i-a spus lui Noe c
˘a lu-
mea din vremea sa urma s˘
a piar˘
aˆıntr-un potop. Fiind un „predicatoral drept
˘atii“, Noe a proclamat cu fi-
delitate mesajul divin (Mat. 24:37;2 Pet. 2:5).
ˆIns
˘a oamenii r
˘ai „m
ˆan-
cau si beau, b˘
arbatii se c˘
as˘
atoreausi femeile erau date
ˆın c
˘as
˘atorie,
. . . si n-au dat atentie [mesajului]p
ˆan
˘a a venit potopul si i-a m
˘aturat
pe toti“. Isus si-a avertizat conti-nuatorii: „Fiti si voi gata, pentru c
˘a
Fiul omului vine la o or˘
a la care nuv
˘a g
ˆanditi“ (Mat. 24:38, 39, 44). Asa-
dar, ‘s˘
a fim si noi gata’, asemenealui Noe! w12 15/5 3:11, 12
Vineri, 8 august
Stau plin de cainta ın taranasi ın cenusa. (Iov 42:6)
Pentru c˘
a se las˘
a coplesiti de gre-selile din trecut, unii ajung s
˘a crea-
d˘
a c˘
a nu merit˘
aˆındurarea lui Dum-
nezeu. Ei consider˘
a c˘
a Iehova nu arecum s
˘a-i ierte deoarece au gresit
prea grav sau prea des.ˆIn realitate
ˆıns
˘a, indiferent ce au f
˘acut, ei pot s
˘a
se c˘
aiasc˘
a, s˘
a-si schimbe conduitasi s
˘a-i cear
˘a iertare lui Dumnezeu
(Fap. 3:19). Iar el le poate ar˘
ataˆındu-
rare si bun˘
atate iubitoare, asa cuma f
˘acut
ˆın cazul at
ˆator oameni. Pen-
tru a ne redobˆ
andi pacea l˘
auntric˘
ac
ˆand suntem m
˘acinati de sentimen-
te exagerate de vinov˘
atie, nu trebu-ie dec
ˆat s
˘a accept
˘am solutia perfec-
t˘
a pe care ne-o recomand˘
aˆınsusi
Dumnezeu: „Cineˆısi acoper
˘a f
˘ar
˘ade-
legile nu va prospera, dar celui ce lem
˘arturiseste si se las
˘a de ele i se
va ar˘
ataˆındurare“ (Prov. 28:13; Iac.
5:14–16). Asadar, trebuie s˘
a-i m˘
artu-risim lui Iehova p
˘acatele, s
˘a-i cerem
iertare si s˘
a ne dovedim c˘
ainta prinfapte (2 Cor. 7:10, 11). Dac
˘a vom face
acesti pasi, Iehova, Cel care ‘iart˘
a cularghete’, ne va ar
˘ata
ˆındurare (Is.
55:7). w13 15/1 4:11
Sambata, 9 august
Puterea lui va deveni mare.(Dan. 8:24)
Putem identifica al saptelea capal fiarei din Revelatia, capitolul 13,compar
ˆand viziunea lui Ioan cu vi-
ziunea lui Daniel referitoare la fiaraˆınfricos
˘atoare cu zece coarne (Dan.
7:7, 8, 23, 24). Fiara pe care a v˘
azut-oDaniel reprezint
˘a Imperiul Roman.ˆ
In secolul al V-lea e.n., Imperiul Ro-man a
ˆınceput s
˘a se destrame. Cele
zece coarne de pe capul fiarei sim-bolizeaz
˘a regatele care s-au dezvol-
tat din acest imperiu. La mijloculsecolului al XVIII-lea, Marea Brita-nie era foarte aproape de a deveni
puterea politic˘a dominant
˘a. Desi Ma-
rea Britanie s-a impus pe scena lumii,coloniile pe care le avea
ˆın America de
Nord si-au cˆastigat independenta.
ˆIn
1914, cˆand a
ˆınceput ziua Domnului,
Marea Britanie era cel maiˆıntins im-
periu din toate timpurile, iar StateleUnite, cea mai mare putere industri-al
˘a de pe glob. Statele Unite si Ma-
rea Britanie s-au aliatˆın Primul R
˘az-
boi Mondial. Ap˘aruse deci al saptelea
cap al fiarei: puterea anglo-america-n
˘a. w12 15/6 2:3–5
Duminica, 10 august
O, Dumnezeule, tu m-ai ınvatatdin tineretea mea si vestesc siacum lucrarile tale minunate.
(Ps. 71:17)
Suntem recunosc˘
atori c˘
a nu r˘
at˘
a-cim
ˆın
ˆıntuneric spiritual, ci ne bucu-
r˘
am de lumina care vine de la Ieho-va (Prov. 4:18, 19). Asadar, s
˘a studiem
cu atentie Cuvˆ
antul lui Dumnezeusi s
˘a le vorbim altora cu zel despre
adev˘
ar. Ca popor dedicat al lui Ieho-va, noi
ˆıntelegem c
˘a exist
˘a o leg
˘a-
tur˘
a strˆ
ans˘
aˆıntre suveranitatea lui
Dumnezeu si integritatea oamenilor.ˆIntr-adev
˘ar, noi proclam
˘am adev
˘a-
rul incontestabil c˘
a Iehova este Su-veranul universului si c
˘a el este demn
de toat˘
a devotiunea noastr˘
a (Rev.4:11).
ˆIn plus,
ˆıntruc
ˆat avem spiritul
lui Iehova, noi le predic˘
am vesteabun
˘a celor smeriti,
ˆıi pans
˘am pe cei
cu inima frˆ
ant˘
a siˆıi m
ˆang
ˆaiem pe cei
cuprinsi de jale (Is. 61:1, 2). Desi Sa-tan
ˆıncearc
˘a s
˘a st
˘ap
ˆaneasc
˘a peste
poporul lui Dumnezeu si pesteˆın-
treaga omenire, eforturile sale suntsortite esecului. Noi manifest
˘am o
profund˘
a apreciere pentru mosteni-rea noastr
˘a spiritual
˘a si suntem ho-
t˘
arˆ
ati s˘
a ne p˘
astr˘
am integritatea fat˘
ade Dumnezeu si s
˘a-l l
˘aud
˘am pe Dom-
nul Suveran Iehova acum si pentrutotdeauna (Ps. 26:11; 86:12). w13 15/22:19, 20
Luni, 11 august
Nu vor mai ınvata fiecarepe semenul sau si fiecare pe
fratele sau, zicand: „Cunoas-teti-l pe Iehova!“, fiindca toti
ma vor cunoaste, de la cel maimic dintre ei pana la cel mai
mare dintre ei. (Ier. 31:34)
Cu sigurant˘
a, este important s˘
adorim s
˘a-l cunoastem pe Iehova si
s˘
a facem parte din poporul s˘
au. Ocerint
˘a pentru a primi aceste bine-
cuvˆ
ant˘
ari este s˘
a fim iertati de p˘
a-cate pe baza jertfei de r
˘ascump
˘a-
rare a lui Cristos.ˆInsusi faptul c
˘a
putem primi iertare ar trebui s˘
a neˆındemne s
˘a-i iert
˘am si noi pe altii,
chiar si pe cei fat˘
a de care s-ar pu-tea s
˘a avem resentimente. Dispo-
zitia de aˆınl
˘atura orice sentiment
negativ va avea un efect bun asuprainimii noastre. Astfel, vom ar
˘ata c
˘a
dorim s˘
a-i slujim lui Iehova, dar sic
˘a
ˆıl cunoastem din ce
ˆın ce mai
bine.ˆIn plus, vom fi asemenea ce-
lor despre care Iehova a spus prinIeremia: „M
˘a veti c
˘auta si m
˘a veti
g˘
asi, fiindc˘
a m˘
a veti c˘
auta din toat˘
ainima voastr
˘a. Si eu m
˘a voi l
˘asa g
˘a-
sit de voi“ (Ier. 29:13, 14). w13 15/32:18, 19
Marti, 12 august
Poruncile sale nu sunt grele.(1 Ioan 5:3)
Adam si Eva nu i-au fost recu-nosc
˘atori Creatorului lor pentru li-
bertatea primit˘
a, ci au ales liber-tatea pe care le-o oferea Satan, darla care nu aveau dreptul: indepen-denta din punct de vedere moral.ˆIn loc s
˘a c
ˆastige mai mult
˘a liberta-
te, primii nostri p˘
arinti, si impliciturmasii lor, au devenit sclavi ai p
˘a-
catului, ceea ce le-a adus suferint˘
asi moarte (Rom. 5:12). Din moment
ce Satan a putut s˘
a determine doioameni perfecti, precum si multecreaturi spirituale, s
˘a resping
˘a su-
veranitatea lui Dumnezeu, el nepoate
ˆınsela si pe noi. Strategia lui
este,ˆın esent
˘a, aceeasi. Satan vrea
s˘
a credem c˘
a normele lui Iehovasunt
ˆımpov
˘ar
˘atoare si ne fac via-
ta monoton˘
a. Dac˘
a petrecem multtimp cu persoane care g
ˆandesc
ˆın
acest fel, am putea ajunge s˘
a neˆınsusim modul lor de g
ˆandire. O so-
r˘
a de 24 de ani care a comis imo-ralitate m
˘arturiseste: „Prietenii au
avut o influent˘
a rea asupra mea,mai ales pentru c
˘a nu
ˆındr
˘azneam
s˘
a am o p˘
arere diferit˘
a de a lor“.w12 15/7 2:2, 3
Miercuri, 13 august
Purtati-va ıntr-un moddemn de vestea buna.
(Filip. 1:27)
Termenul din limba greac˘
a folo-sit de Pavel si tradus „purtati-v
˘a“
este redat si prin „dovediti-v˘
a cet˘
a-teni“. Acest cuv
ˆant avea o semni-
ficatie aparte pentru crestinii dinFilipi. Se pare c
˘a Filipi era unul
dintre putinele orase privilegiateai c
˘aror locuitori primiser
˘a cet
˘ate-
nia roman˘
a. Cet˘
atenii romani dinFilipi si de pe tot cuprinsul impe-riului erau m
ˆandri de statutul lor,
ˆıntruc
ˆat legea roman
˘a le oferea o
protectie special˘
a. Membrii con-gregatiei din Filipi aveau un motivmult mai bun s
˘a fie m
ˆandri. Pavel
le-a amintit acestor crestini unsi:„C
ˆat despre noi, cet
˘atenia noastr
˘a
esteˆın ceruri“ (Filip. 3:20). Ei erau
cet˘
ateni ai Regatului lui Dumne-zeu, un regat superior oric
˘arui im-
periu de pe p˘
amˆ
ant.ˆIn aceast
˘a
calitate, se bucurau de protectiesi de avantaje unice (Ef. 2:19–22).w12 15/8 2:1, 2
Joi, 14 august
Un om stapaneste pestealt om spre paguba lui.
(Ecl. 8:9)
Pe parcursul celor sase mii deani de istorie uman
˘a,
ˆıncerc
˘arile
oamenilor de a se conduce sin-guri le-au provocat suferinte denedescris. Cum stau lucrurile
ˆın
prezent? Pe lˆang
˘a r
˘azboaie si re-
volte, omenirea se confrunt˘a cu
probleme grave precum s˘ar
˘acia,
bolile, distrugerea mediuluiˆın-
conjur˘ator si schimb
˘arile climate-
rice. Unii oficiali guvernamentaliau afirmat c
˘a doar o schimbare
major˘a
ˆın atitudinea oamenilor
ar putea preveni dezastrul. Rega-tul lui Dumnezeu, condus de IsusCristos, regele mesianic, si de cei144 000 de coregenti ai s
˘ai, va re-
para tot r˘aul suferit de oameni si
va readuce p˘am
ˆantul la starea ini-
tial˘a.
ˆIn timpul Domniei de O Mie
de Ani, emotionanta promisiune alui Dumnezeu va deveni realitate:„Eu creez ceruri noi si un p
˘am
ˆant
nou si nim˘anui nu-i vor mai veni
ˆın minte lucrurile de mai
ˆınainte,
nici nu-i vor mai urcaˆın inim
˘a“ (Is.
65:17). w12 15/9 2:2, 3
Vineri, 15 august
Bunatatea nemeritataa Domnului Isus Cristos
sa fie cu spiritul pe care ılmanifestati! (Filim. 25)
Cˆand le-a scris fratilor s
˘ai de
credint˘a, apostolul Pavel si-a ex-
primat de mai multe ori sperantac
˘a Iehova si Isus vor aproba spiri-
tul manifestat de congregatii. Fo-losind expresii de genul „Domnuls
˘a fie cu spiritul pe care-l mani-
festati“, Pavelˆısi
ˆıncuraja colabo-
ratorii s˘a aib
˘a un spirit care s
˘a
oglindeasc˘a vointa lui Dumnezeu
si personalitatea crestin˘a (2 Tim.
4:22; Gal. 6:18; Col. 3:9–12). Asa-dar, ar fi bine s
˘a ne
ˆıntreb
˘am: Ce
fel de spirit am? Cum as putea ma-nifesta
ˆıntr-o m
˘asur
˘a si mai mare
un spirit pl˘acut lui Dumnezeu? Ce
pot face pentru a contribui si maimult la spiritul pozitiv al congre-gatiei? Pentru a ilustra, s
˘a ne g
ˆan-
dim la un cˆamp de floarea-soare-
lui. Prin culoarea si prospetimeaei, fiecare floare aduce un plus defrumusete peisajului.
ˆIn mod ase-
m˘an
˘ator, fiecare dintre noi ar tre-
bui s˘a contribuie la frumusetea
congregatiei. w12 15/10 2:1, 3
Sambata, 16 august
V-am dat un exemplu,pentru ca, asa cum v-am facut
eu, asa sa faceti si voi.(Ioan 13:15)
Este ultima noapte din viata luiIsus ca om. El se afl
˘a cu apostolii
ˆın
camera de sus a unei case din Ie-rusalim.
ˆIn timpul cinei, se ridi-
c˘a,
ˆısi scoate mantia si se
ˆıncinge
cu un prosop. Pune ap˘a
ˆıntr-un li-
ghean siˆıncepe s
˘a spele picioarele
apostolilor, dup˘a care le sterge cu
prosopul. Apoiˆısi ia din nou man-
tia. De ce aˆındeplinit Isus o sar-
cin˘a at
ˆat de umil
˘a? (Ioan 13:3–5)
Elˆınsusi explic
˘a: „Dac
˘a eu, desi
Domn siˆInv
˘at
˘ator, v-am sp
˘alat pi-
cioarele, si voi trebuie s˘a v
˘a sp
˘a-
lati picioarele unii altora“ (Ioan13:12–14). Prin acest gest, Isusi-a
ˆınv
˘atat pe apostoli o lectie im-
portant˘a, care avea s
˘a le r
˘am
ˆan
˘a
adˆanc
ˆıntip
˘arit
˘a
ˆın minte si s
˘a-i
ajute s˘acultive umilint
˘a. w1215/11
2:1, 2
Duminica, 17 august
Voi nu sunteti ai vostri.(1 Cor. 6:19)
Cuvˆantul „sclavie“ le evoc
˘a mul-
tor persoane imagini ale unor oameniasupriti, tratati cu cruzime si obli-gati s
˘a trudeasc
˘a pentru niste st
˘ap
ˆani
nemilosi. Cu toate acestea, din cu-vintele lui Isus reiese c
˘a discipolii s
˘ai
aveau s˘a fie sclavi, sau servitori umili.ˆ
Ins˘a ei nu urmau s
˘a fie nici
ˆınjositi,
nici oprimati, ci aveau s˘a se bucure
de o pozitie onorabil˘a, de
ˆıncredere si
de respect. S˘a ne amintim, de pild
˘a,
ce a spus Isus, cu putin timpˆınain-
te de moartea sa, despre un anumitsclav. El a prezis c
˘a avea s
˘a-i
ˆıncre-
dinteze acestui ‘sclav fidel si prev˘a-
z˘ator’ anumite responsabilit
˘ati (Mat.
24:45–47).ˆIntr-o relatare paralel
˘a,
sclavul respectiv este numit ‘adminis-trator’ (Luca 12:42–44). Majoritateacrestinilor adev
˘arati din prezent nu
se num˘ar
˘a printre cei care alc
˘atuiesc
„administratorul fidel“.ˆIns
˘a, potrivit
Scripturilor, toti slujitorii lui Dumne-zeu sunt administratori
ˆıntr-un anu-
mit sens. w12 15/12 2:1–3
Luni, 18 august
N-au vrut . . . sa se ınchineniciunui alt dumnezeu ın afarade Dumnezeul lor! (Dan. 3:28)ˆIn secolul al VII-lea
ˆı.e.n., trei evrei
auˆınteles din proprie experient
˘a c
˘a
Iehova r˘aspl
˘ateste credinta si curajul
ˆınchin
˘atorilor s
˘ai. Nebucadnetar, re-
gele Babilonului, i-a convocat pe totidemnitarii si le-a poruncit s
˘a se
ˆınchi-
neˆınaintea unui chip de aur foarte
ˆınalt. Toti cei care nu se supuneau po-runcii regelui urmau s
˘a fie aruncati
ˆıntr-un cuptor
ˆıncins. Atunci cei trei
evrei i-au spus cu respect lui Nebu-cadnetar: „Dumnezeul nostru, c
˘aruia
ˆıi slujim, va putea s
˘a ne scape. El ne
va sc˘apa din cuptorul cu foc arz
˘ator si
din mˆana ta, o, rege. Si, chiar dac
˘a nu
ne va sc˘apa, s
˘a stii, o, rege, c
˘a tot nu
le vom sluji dumnezeilor t˘ai si nu ne
vomˆınchina chipului de aur pe care
l-ai ridicat“ (Dan. 3:16–18).ˆIn Daniel
3:19–30 este descris modul impresio-nant
ˆın care au fost salvati acesti slu-
jitori ai lui Iehova. Probabil c˘a noi nu
ne vom afla niciodat˘a
ˆın pericolul de
a fi aruncatiˆıntr-un cuptor
ˆıncins. Cu
toate acestea, si integritatea noas-tr
˘a este testat
˘a uneori. Suntem siguri
ˆıns
˘a c
˘a Dumnezeu ne va binecuv
ˆan-
ta pentru credinta si curajul nostru.w13 15/1 1:13
Marti, 19 august
„Voi sunteti . . . martorii mei“,zice Iehova. (Is. 43:12)
Mostenirea noastr˘
a spiritual˘
a in-clude cunostinta exact
˘a din Cuv
ˆan-
tul lui Dumnezeu siˆıntelegerea cla-
r˘
a a adev˘
arului despre el si desprescopurile sale. Ea include si un privi-legiu cu totul special. Acest privile-giu a devenit o parte a mosteniriinoastre spirituale
ˆın 1931, cu ocazia
congresului de la Columbus (Ohio,SUA). Pe programul tip
˘arit ap
˘areau
literele „JW“. O sor˘
a a spus: „S-auf
˘acut multe speculatii cu privire la
semnificatia acestor litere. Unii aucrezut c
˘a
ˆınsemnau «Continuati s
˘a
asteptati» (Just Wait), altii, «Conti-nuati s
˘a vegheati» (Just Watch), iar
unii s-au gˆ
andit la varianta corect˘
a:Martorii lui Iehova (Jehovah’s Wit-nesses)“.
ˆInainte ne numeam „Stu-
dentiˆın Biblie“,
ˆıns
˘a, prin rezolutia
f˘
acut˘
a duminic˘
a, 26 iulie 1931, amadoptat numele „Martorii lui Ieho-va“. Ce bucurie a fost s
˘a primim acest
nume biblic! „Nu voi uita niciodat˘
astrig
˘atul si aplauzele puternice care
au f˘
acut ca locul de congres s˘
a vibre-ze“, a spus un frate. Niciun alt grupreligios n-a dorit acest nume, darDumnezeu ne-a binecuv
ˆantat, astfel
c˘
aˆıl purt
˘am de peste opt decenii.
Este un privilegiu cu totul specials
˘a fim Martorii lui Iehova! w13 15/2
1:4, 5
Miercuri, 20 august
Toti ne poticnim de multe ori.(Iac. 3:2)
Modulˆın care reaction
˘am c
ˆand
ne poticnim sau c˘adem arat
˘a ce fel
de persoane suntemˆın realitate.
Unii se c˘aiesc si continu
˘a s
˘a-i slu-
jeasc˘a lui Dumnezeu.
ˆIns
˘a altii
aleg s˘a nu se c
˘aiasc
˘a.
ˆIn Proverbe-
le 24:16 se spune: „Cel drept, chiardac
˘a ar c
˘adea de sapte ori, se va ri-
dica, dar pe cei r˘ai nenorocirea
ˆıi
va face s˘a se poticneasc
˘a“. Iehova
nu va permite ca oamenii care seˆıncred
ˆın el s
˘a se poticneasc
˘a sau
s˘a cad
˘a — adic
˘a s
˘a se confrunte
cu o situatie grea sau cu o piedi-c
˘a
ˆın calea progresului lor spiri-
tual — si sa nu-si poata reveni. Ie-hova ne asigur
˘a c
˘a ne va ajuta ‘s
˘a
ne ridic˘am’, astfel
ˆınc
ˆat s
˘a pu-
tem continua s˘a-i slujim cu toat
˘a
devotiunea. Cˆat de
ˆıncurajatoare
este aceast˘a idee pentru toti cei
careˆıl iubesc din inim
˘a pe Iehova!
Pentru cei care ‘iubesc legea luiIehova’ nu exist
˘a nicio piatr
˘a de
poticnire care s˘a-i poat
˘a scoate
definitiv din cursa pentru viat˘a
(Ps. 119:165). w13 15/3 1:4–6
Joi, 21 august
Niciun om care a pus manape plug si priveste la lucrurile
din urma nu este potrivit pentruregatul lui Dumnezeu.
(Luca 9:62)
A-i sluji lui Iehova cu o inim˘a
ˆın-
treag˘a presupune mai mult de-
cˆat a participa cu regularitate la
ˆıntrunirile congregatiei si la lu-crarea de predicare (2 Cron. 25:1,2, 27). Dac
˘a
ˆın str
˘afundul inimii
un crestin continu˘a s
˘a iubeasc
˘a
„lucrurile din urm˘a“, adic
˘a anumi-
te aspecte ale modului de viat˘a al
lumii, el se afl˘a
ˆın pericolul de
a-si pierde prietenia cu Iehova(Luca 17:32). Doar dac
˘a ‘vom avea
oroare de r˘au si ne vom alipi de ce
este bine’ vom fi ‘potriviti pen-tru regatul lui Dumnezeu’ (Rom.12:9). Prin urmare, s
˘a ne asigu-
r˘am c
˘a niciun lucru din lumea lui
Satan, oricˆat de util sau de pl
˘acut
ni s-ar p˘area, nu ne va
ˆımpiedica
s˘a-i slujim lui Iehova din toat
˘a ini-
ma! (2 Cor. 11:14; Filip. 3:13, 14)w12 15/4 3:10, 13
Vineri, 22 august
Din adancuri te chem, o,Iehova! O, Iehova, asculta-mi
glasul! Urechile tale sa fieatente la glasul implorarilor
mele. (Ps. 130:1, 2)
Unii tineriˆıncep o perioad
˘a de
cunoastere f˘
ar˘
a a fi preg˘atiti pen-
tru responsabilit˘
atile pe care lepresupune c
˘as
˘atoria. Altii
ˆısi g
˘a-
sesc partenerul conjugal pe inter-net si se c
˘as
˘atoresc
ˆın grab
˘a, d
ˆan-
du-si seama ulterior c˘
a au f˘acut o
mare greseal˘
a. Iar altii comit unp
˘acat grav
ˆın perioada de cunoas-
tere siˆısi
ˆıncep viata de familie
avˆ
and foarte putin respect unulfat
˘a de cel
˘alalt. Unii crestini nu
se c˘
as˘
atoresc „ˆın Domnul“ si sufer
˘a
din cauz˘
a c˘
a tr˘
aiescˆıntr-un c
˘amin
dezbinat pe plan religios (1 Cor.7:39). Dac
˘a te afli
ˆıntr-o asemenea
situatie, roag˘
a-l pe Iehova s˘a te
ierte si s˘
a te ajute. E adev˘arat, el
nu vaˆınl
˘atura consecintele grese-
lilor tale, dar, dac˘
a te c˘
aiesti, potifi sigur c
˘a te va ajuta s
˘a dep
˘a-
sestiˆıncerc
˘arile. Str
˘aduieste-te s
˘a
faci tot timpul vointa lui Iehova,iar ‘bucuria lui va fi fort
˘areata ta’
(Neem. 8:10). w12 15/5 2:3, 4
Sambata, 23 august
Eu voi cheltui cat se poatede bucuros si chiar ma voi
cheltui ıntru totul pentru sufle-tele voastre. (2 Cor. 12:15)
B˘atr
ˆanii fac multe eforturi
ˆın folo-
sul congregatiei. Uneori, sunt atˆat de
ˆıngrijorati pentru fratii si surorile lor,ˆınc
ˆat efectiv nu pot dormi. Ei se roag
˘a
sau le ofer˘a ajutor spiritual chiar si
ˆın
orele tˆarzii ale noptii (2 Cor. 11:27, 28).
Totusi, se achit˘a cu constiinciozitate
si cu bucurie de responsabilitatea lor,la fel ca Pavel. Iubirea pentru fratiide credint
˘a l-a impulsionat pe Pavel
s˘a se cheltuiasc
˘a, adic
˘a s
˘a fac
˘a mari
sacrificii pentru a-iˆınt
˘ari (2 Cor. 2:4;
Filip. 2:17; 1 Tes. 2:8). Nu e de mirarec
˘a fratii l-au iubit at
ˆat de mult! (Fap.
20:31–38) Si noiˆıi iubim pe b
˘atr
ˆanii de
congregatie siˆıi multumim lui Iehova
pentru eiˆın rug
˘aciune. C
ˆand vedem
interesul lor sincer fat˘a de noi, simtim
si mai mult˘a bucurie. Vizitele lor de
p˘astorire ne
ˆımbog
˘atesc pe plan spiri-
tual. Suntem recunosc˘atori c
˘a b
˘atr
ˆa-
nii sunt gata s˘a ne vin
˘a
ˆın ajutor ori de
cˆate ori presiunile acestei lumi par s
˘a
ne doboare. Da, b˘atr
ˆanii ‘sunt colabo-
ratori spre bucuria noastr˘a’! w13 15/1
5:15, 16
Duminica, 24 august
Cei ucisi de Iehova vor fiın ziua aceea de la un capat alpamantului pana la celalalt.
(Ier. 25:33)
Pe m˘asur
˘a ce ne apropiem de sf
ˆarsi-
tul acestui sistem, Satanˆısi va inten-
sifica atacurileˆımpotriva slujitorilor
lui Iehova. Atunci va sosi „ziua r˘az-
boiului“ lui Dumnezeuˆımpotriva dus-
manilor s˘ai (Zah. 14:3–5). Toti „regii
p˘am
ˆantului si armatele lor“ vor lup-
ta de partea lui Satan.ˆIns
˘a, oriun-
de s-ar afla, ei vor fi distrusi (Rev.19:19–21). R
˘azboiul aduce
ˆıntotdeau-
na suferint˘a, chiar si celor care ies
ˆın-
ving˘atori. Si noi s-ar putea s
˘a suferim
cˆand va veni necazul cel mare. S-ar
putea s˘a avem putine alimente, s-ar
putea s˘a pierdem majoritatea lucruri-
lor pe care le avem si s-ar putea s˘a nu
ne mai bucur˘am de anumite drepturi.
Cum vom reactiona dac˘a vom ajunge
ˆın aceast
˘a situatie? Vom intra
ˆın pani-
c˘a? Ne vom pierde speranta si ne vom
l˘asa prad
˘a disper
˘arii? Vom renunta
la credint˘a din cauza presiunilor?
ˆIn
timpul marelui necaz, va fi vital s˘a r
˘a-
mˆanem
ˆın valea unde Iehova ofer
˘a
ocrotire! Aceastaˆınseamn
˘a s
˘a-i r
˘am
ˆa-
nem fideli lui Dumnezeu si s˘a ne p
˘as-
tr˘am credinta
ˆın puterea lui salvatoa-
re! (Hab. 3:17, 18) w13 15/2 3:14–16
Luni, 25 august
Pacatul sa nu mai domneasca. . . ın corpurile voastre muri-
toare ca sa ascultati de dorinte-le lor. Si sa nu mai prezentatimadularele voastre pacatului
ca arme ale nedreptatii.(Rom. 6:12, 13)
Ca s˘a devenim crestini adev
˘arati, a
trebuit s˘a ne c
˘aim si s
˘a ne
ˆıntoarcem,
sau s˘a renunt
˘am la p
˘acatele noastre.ˆ
Ins˘a c
˘ainta este un proces continuu.ˆ
Intrucˆat suntem imperfecti, p
˘acatul
esteˆınc
˘a
ˆın noi, asemenea unui sarpe
ascuns, gata s˘a atace (Rom. 3:9, 10).
De aceea, trebuie s˘a r
˘am
ˆanem vigi-
lenti si s˘a nu ne ignor
˘am defecte-
le. Din fericire, Iehova este r˘abd
˘ator
cu noiˆın timp ce lupt
˘am din r
˘aspu-
teri pentru a neˆımpotrivi sl
˘abiciuni-
lor si pentru a face schimb˘arile ne-
cesare (Filip. 2:12; 2 Pet. 3:9). Estefoarte important s
˘a ne folosim cu
ˆın-
telepciune timpul si resursele, renun-t
ˆand la obiectivele egoiste. De aseme-
nea, mediteaz˘a la dedicarea ta. Cel
mai pretios lucru pe careˆıl avem este
relatia cu Iehova. Elˆıi cunoaste pe
cei careˆıi apartin (Is. 44:5). Anali-
zeaz˘a sub rug
˘aciune calitatea si pro-
funzimea relatiei tale cu Dumnezeu.w13 15/3 3:14, 16
Marti, 26 august
Avand hrana si acoperamant,vom fi multumiti cu acestea.
(1 Tim. 6:8)
Societatea de consumˆıncearc
˘a
s˘
a ne conving˘
a c˘
a nu putem tr˘
aif
˘ar
˘a lucrurile pe care le produce si
c˘
a trebuie s˘
a cump˘
ar˘
am de fiecaredat
˘a ultimul model de pe piat
˘a.ˆ
Ins˘
a crestinii adev˘
arati nu permitlumii lui Satan s
˘a le stabileasc
˘a
priorit˘
atile (1 Ioan 2:15–17). Dar cese poate spune despre cei care auiesit la pensie? Oare exist
˘a un mod
mai bun de a-si folosi timpul de-c
ˆat acela de a face pionierat si de
a pune serviciul sacru pe primulloc? Fiecare slujitor al lui Iehova artrebui s
˘a se
ˆıntrebe: Care este cel
mai important lucru din viata mea?Pun interesele Regatului pe primulplan? Am spirit de sacrificiu ase-menea lui Isus? Tin seama de
ˆın-
demnul s˘
au de a-l urma neˆıncetat?
As putea s˘
a-mi modific programulˆın asa fel,
ˆınc
ˆat s
˘a aloc mai mult
timp lucr˘
arii de predicare si altoractivit
˘ati teocratice? Sunt dispus
s˘
a fac sacrificii, chiar dac˘
a situatianu-mi permite deocamdat
˘a s
˘a de-
dic mai mult timp serviciului cres-tin? w12 15/6 3:16, 17
Miercuri, 27 augustˆ
Invata-ma, o, Iehova, calea tasi condu-ma pe cararea drepta-
tii din cauza vrajmasilor mei!(Ps. 27:11)
A ne l˘
asaˆınv
˘atati de Iehova
ˆın-
seamn˘
a a aplica imediat sfaturilepe care le primim prin intermediulCuv
ˆantului s
˘au si al organizatiei
sale. De pild˘
a, urmˆ
andˆındemnul
de a-si simplifica viata, multi fratisi surori si-au pl
˘atit datoriile si au
vˆ
andut lucrurile de care nu aveaucu adev
˘arat nevoie. C
ˆand a
ˆınceput
criza economic˘
a, si-au dat seama c˘
adecizia lor
ˆınteleapt
˘a i-a scutit de
nenum˘
arateˆıngrijor
˘ari si le-a per-
mis s˘
a fac˘
a mai multˆın serviciul
crestin. Fiecare dintre noi ar tre-bui, asadar, s
˘a se
ˆıntrebe: Pun ime-
diatˆın aplicare ceea ce citesc
ˆın Bi-
blie siˆın publicatiile sclavului fidel,
chiar dac˘
a trebuie s˘
a fac sacrificii?(Mat. 24:45) Permit
ˆandu-i lui Ieho-
va s˘
a neˆınvete si s
˘a ne conduc
˘a pe
calea drept˘
atii, nu avem niciun mo-tiv de team
˘a. w12 15/7 3:15, 16
Joi, 28 august
Ne rugam lui Dumnezeusa nu faceti nimic rau, ci . . .sa faceti ce este bine, chiardaca noi am putea pareadezaprobati. (2 Cor. 13:7)
Pentru a rezista presiunilor, tre-buie s
˘a avem cunostint
˘a, umilint
˘a,
modestie, iubire fat˘
a de Dumne-zeu si team
˘a de el, nu de oameni.
Dac˘
a la baza credintei st˘
a cunos-tinta exact
˘a din Biblie, vom vorbi
cu mult curaj despre convingerilenoastre. Aceasta ne va ajuta s
˘a nu
c˘
ademˆın cursa fricii de oameni.
Desigur, nu trebuie s˘
a ne credemmai puternici dec
ˆat suntem, ci tre-
buie s˘
a recunoastem cu umilint˘
a c˘
aavem nevoie de putere de la Dum-nezeu pentru a ne
ˆımpotrivi pre-
siunilor.ˆIn acest sens, este necesar
s˘
a-i cerem lui Iehova spiritul s˘
au.ˆIntruc
ˆat
ˆıl iubim pe Dumnezeu, ne
vom simti motivati s˘
a respect˘
amnormele sale si s
˘a nu facem nimic
ce i-ar putea p˘
ata numele sfˆ
ant. Deasemenea, trebuie s
˘a ne preg
˘atim
pentru presiuniˆınainte s
˘a ne con-
frunt˘
am cu ele. P˘
arintii, de exem-plu, se pot ruga cu copiii lor si
ˆıi pot
preg˘
ati pentru situatiileˆın care co-
legii i-arˆındemna s
˘a fac
˘a ceva gre-
sit. w12 15/8 3:13
Vineri, 29 august
Cine are un spirit umilprimeste glorie. (Prov. 29:23)
S˘a presupunem c
˘a facem progrese
pe calea crestin˘a, iar un frate de
credint˘a ne d
˘a unele sfaturi. Sfatu-
rile sale sincere ne-ar putea fi defolos dac
˘a nu avem o atitudine de-
fensiv˘a din cauza m
ˆandriei, dac
˘a nu
suntem prea preocupati de propriaimagine si dac
˘a nu
ˆıncerc
˘am s
˘a ne
c˘aut
˘am scuze. Sau poate c
˘a lucr
˘am
al˘aturi de alti frati la realizarea unui
proiect teocratic. Ne vomˆıntreba
mereu cine va primi laude pentruideile noastre bune si pentru mun-ca noastr
˘a s
ˆarguincioas
˘a? Vom per-
mite ca acest lucru s˘a ne influenteze
colaborarea? Supraveghetorii cres-tini si fratii care aspir
˘a la aceas-
t˘a sarcin
˘a trebuie s
˘a fie atenti s
˘a nu
caute „glorie de la oameni“ (1 Tim.3:1; 1 Tes. 2:6). Cum ar trebui s
˘a
reactioneze un frate cˆand este l
˘au-
dat pentru un lucru bine f˘acut? Re-
cunoaste el c˘a a reusit s
˘a fac
˘a acel
lucru numai pentru c˘a Iehova l-a
ajutat si c˘a va avea succes si
ˆın vii-
tor numai dac˘a Dumnezeu va conti-
nua s˘a-l ajute si s
˘a-l binecuv
ˆanteze?
(1 Pet. 4:11) w13 15/2 4:10, 11
Sambata, 30 august
Se va ımplini negresit.Nu va ıntarzia. (Hab. 2:3)
O atitudine de genul „Vom tr˘ai si
vom vedea“ ne-ar puteaˆımpiedica
s˘a manifest
˘am o r
˘abdare ca a lui
Dumnezeu. Cel care gˆandeste asa
nu crede c˘a sf
ˆarsitul este aproape si
ˆıncepe s
˘a-si fac
˘a un plan de rezer-
v˘a,
ˆın eventualitatea c
˘a lucrurile nu
vor decurge cum a spus Iehova. Oastfel de persoan
˘a si-ar putea spu-
ne: Am s˘a astept si am s
˘a v
˘ad dac
˘a
Iehova se va tine cu adev˘arat de cu-
vˆant. Drept urmare, ar putea
ˆıncer-
ca s˘a-si fac
˘a un renume
ˆın acest
sistem ori s˘a caute sigurant
˘a fi-
nanciar˘a
ˆın loc s
˘a pun
˘a Regatul pe
primul plan. Sau, din dorinta dea-si asigura un trai c
ˆat mai confor-
tabil, ar putea decide s˘a urmeze
o instruire superioar˘a. Ar demon-
stra aceast˘a persoan
˘a c
˘a are cre-
dint˘a? Pavel ne-a
ˆındemnat s
˘a imi-
t˘am exemplul slujitorilor fideli care
au v˘azut
ˆımplinirea promisiunilor
lui Iehova pentru c˘a au dat dovad
˘a
de „credint˘a si r
˘abdare“ (Evr. 6:12).
Iehova nu va permite ca actualulsistem nelegiuit s
˘a existe mai mult
decˆat este necesar pentru a-si rea-
liza scopul. w12 15/9 3:16
Duminica, 31 august
Dumnezeul acestui sistemle-a orbit mintea [celor necre-
dinciosi]. (2 Cor. 4:4)
Din nefericire, unii membri aicongregatiei, cel putin
ˆın anumite
privinte, par s˘a se simt
˘a bine
ˆın
lumea lui Satan. Dac˘a si tu simti
acest lucru, chiar siˆıntr-o mic
˘a m
˘a-
sur˘a, roag
˘a-te lui Iehova. Nu uita:
lumea aceastaˆıi apartine lui Satan
si reflect˘a egoismul si lipsa de iubi-
re a st˘ap
ˆanului ei (Ef. 2:1, 2). Pen-
tru a nu c˘adea victim
˘a masinatiilor
lui Satan, trebuie s˘a profit
˘am din
plin de ajutorul pe care-l ofer˘a Ie-
hova slujitorilor s˘ai. De exemplu,
el ne ofer˘a ajutor prin intermediul
ˆıntrunirilor, al
ˆınchin
˘arii
ˆın familie
si al b˘atr
ˆanilor, „oameni ca daruri“,
numiti de Iehova ca s˘a ne dea spri-
jin si mˆang
ˆaiere pentru a face fat
˘a
problemelor vietii (Ef. 4:8–12). Fra-tele George Gangas, care a slujitmulti ani
ˆın Corpul de Guvernare,
a scris: „Cˆand sunt
ˆın mijlocul lor
[al slujitorilor lui Dumnezeu], simtc
˘a sunt acas
˘a, cu familia,
ˆıntr-un
paradis spiritual“. Simti si tu la fel?w13 15/3 4:11, 12
Luni, 1 septembrie
Orice . . . furie, manie, strigatsi vorbire jignitoare sa fie
ınlaturate de la voi.(Ef. 4:31)
Suntem bucurosi cˆ
and oameniireactioneaz
˘a favorabil la lucrarea
noastr˘
a deoarece mesajul despreRegat le poate aduce mari foloa-se.
ˆIns
˘a unii nu sunt deloc amabili.
Ce vom face atunci? Isus a spus c˘
apacea pe care le-am dorit-o trebu-ie s
˘a se
ˆıntoarc
˘a la noi (Luca 10:1,
5, 6). Indiferent de situatie, ar tre-bui s
˘a plec
˘am de la fiecare us
˘a
calmi, netulburati. Dac˘
a am reac-tiona la provoc
˘ari si ne-am sup
˘ara,
ne-am putea pierde pacea. Str˘
a-duieste-te s
˘a-ti p
˘astrezi pacea
ˆın
toate situatiile, nu doarˆın lucrarea
de predicare. Fireste, a fi dispusis
˘a-i iert
˘am pe altii nu
ˆınseamn
˘a c
˘a
trebuie s˘
a aprob˘
am conduita lorgresit
˘a sau s
˘a minimaliz
˘am con-
secintele ei. A iertaˆınseamn
˘a a
nu acumulaˆın suflet resentimente
din cauza unei astfel de conduite sia ne p
˘astra pacea. Prin urmare,
fii iert˘
ator! (Ef. 4:32) w12 15/115:11, 12
Marti, 2 septembrie
Veti fi un regat de preoti sio natiune sfanta pentru mine.
(Ex. 19:6)
Iehova a trecut la actiune pen-tru a
ˆındeplini partea ce-i reve-
nea potrivit leg˘
amˆ
antului Legii. Ela dispus construirea unui cort
ˆın
vedereaˆınchin
˘arii si a instituit o
preotie prin intermediul c˘
areia oa-menii imperfecti se puteau apropiade el. Dar israelitii au uitat repedec
˘a erau o natiune dedicat
˘a lui Dum-
nezeu si „l-auˆındurerat pe Sf
ˆan-
tul lui Israel“ (Ps. 78:41).ˆIn timp ce
Moise era pe muntele Sinai pen-tru a primi alte instructiuni, is-raelitii au devenit ner
˘abd
˘atori si
auˆınceput s
˘a-si piard
˘a credinta
ˆın
Dumnezeu. Gˆ
andindu-se c˘
a Moiseˆıi abandonase, ei si-au f
˘acut un vi-
tel de aur si au zis: „O, Israele,acesta este Dumnezeul t
˘au, care
te-a scos din tara Egiptului“ (Ex.32:1, 4). S-au plecat
ˆın fata vitelu-
lui si i-au adus jertfe, pretinzˆ
and c˘
atin „o s
˘arb
˘atoare pentru Iehova“.
Cˆ
and a v˘
azut aceste lucruri, Iehovai-a zis lui Moise: „S-au ab
˘atut repe-
de de la calea pe care le-am po-runcit s
˘a mearg
˘a“ (Ex. 32:5, 6, 8).
w12 15/10 3:10, 12
Miercuri, 3 septembrie
De dragul Domnului,supuneti-va oricarei creatii
omenesti: fie regelui ca superior,fie guvernatorilor.
(1 Pet. 2:13, 14)
Martorii lui Iehova de pretutin-deni respect
˘a aceast
˘a cerint
˘a men-
tionat˘
a de Petru. Desi nu fac partedin acest sistem, adev
˘aratii cres-
tini se supun de bun˘
avoie autori-t
˘atilor aflate „
ˆın pozitiile lor relati-
ve“, asa cum i-a sf˘
atuit Pavel (Rom.13:1, 5–7). Statutul Martorilor luiIehova de „locuitori temporari“
ˆın
acest sistem nu reprezint˘a un pro-
test civil desf˘
asuratˆın t
˘acere. Ei
respect˘
a dreptul altora de a aveao opinie
ˆın chestiuni sociale sau
politice (1 Pet. 2:11). Spre deosebi-re de alte grup
˘ari religioase, Mar-
torii nu se implic˘
aˆın politic
˘a si
nuˆıncearc
˘a s
˘a le impun
˘a auto-
rit˘
atilor strategii politice. Pentruei este de neconceput s
˘a tulbure
ordinea public˘
a sau s˘
a submine-ze autoritatea statului. w12 15/123:15, 16
Joi, 4 septembrie
Apropiati-va de Dumnezeu, iarel se va apropia de voi! (Iac. 4:8)
P˘arinti, nu trebuie s
˘a controlati fie-
care miscare a copiilor vostri,ˆıns
˘a tre-
buie s˘a fiti atenti la modul
ˆın care fo-
losesc computerul. Nu le permiteti s˘a
acceseze site-uri cu continut imoralsau spiritist, s
˘a joace jocuri video vio-
lente sau s˘a-si fac
˘a prieteni nepotri-
viti pe internet doar ca s˘a aib
˘a o ocu-
patie si s˘a nu v
˘a deranjeze pe voi. Dac
˘a
s-arˆınt
ˆampla asa, ei s-ar putea g
ˆandi:
Pentru c˘a mami si tati nu-mi zic ni-
mic,ˆınseamn
˘a c
˘a nu-i nicio problem
˘a.
Datoria voastr˘a de p
˘arinti este s
˘a v
˘a
ocrotiti copiii, inclusiv pe cei aflati lav
ˆarsta adolescentei, de tot ce i-ar pu-
teaˆındep
˘arta de Iehova. Chiar si ani-
maleleˆısi protejeaz
˘a puii de pericole.
Imaginati-v˘a ce ar face o ursoaic
˘a dac
˘a
cineva i-ar ameninta puii! (Compar˘a
cu Osea 13:8.) Ajutati-v˘a copiii s
˘a lege
prietenii cu persoane spirituale dincongregatie, tineri si v
ˆarstnici deopo-
triv˘a. Si nu uitati: copiii au nevoie s
˘a
petreceti timp cu ei. Prin urmare, fa-ceti-v
˘a timp s
˘a r
ˆadeti, s
˘a v
˘a jucati, s
˘a
munciti si ‘s˘a v
˘a apropiati de Dumne-
zeu’ˆımpreun
˘a. w13 15/1 3:5, 6
Vineri, 5 septembrie
Dumnezeu si-a ındreptat atentiaspre natiuni ca sa scoata din ele
un popor pentru numele sau.(Fap. 15:14)
ˆIn anul 49 e.n.,
ˆın timpul unei
ˆıntru-
niri memorabile a corpului de guver-nare tinute la Ierusalim, discipolul Ia-cov a spus: „Este scris: «Dup
˘a aceste
lucruri m˘a voi
ˆıntoarce si voi rezidi co-
liba c˘azut
˘a a lui David . . . pentru ca
aceia care r˘am
ˆan dintre oameni s
˘a-l
caute st˘aruitor pe Iehova,
ˆımpreun
˘a
cu oameni din toate natiunile, oameninumiti cu numele meu, spune Ieho-va»“ (Fap. 15:13–18). ‘Coliba [casa re-gal
˘a a] lui David’ a c
˘azut c
ˆand regele
Zedechia a fost detronat (Am. 9:11).
ˆIns
˘a aceast
˘a ‘colib
˘a’ urma s
˘a fie rezi-
dit˘a odat
˘a cu venirea lui Isus, descen-
dentul lui David, ca Rege pe timpindefinit (Ezec. 21:27; Fap. 2:29–36).Dup
˘a cum a ar
˘atat Iacov la acea
ˆıntru-
nire istoric˘a, aceast
˘a profetie a lui
Amosˆıncepea s
˘a se
ˆımplineasc
˘a
ˆın
sensul c˘a mostenitorii Regatului erau
alesi atˆat dintre iudei, c
ˆat si dintre oa-
menii din natiuni.ˆIn prezent, o r
˘am
˘a-
sit˘a a crestinilor unsi si milioane de
„alte oi“ ale lui Isus predic˘a
ˆın unitate
adev˘arul biblic ca slujitori ai lui Ieho-
va (Ioan 10:16). w13 15/2 2:1, 2
Sambata, 6 septembrie
Iehova mi-a aratat: si iata douacosuri cu smochine. (Ier. 24:1)ˆIn 617
ˆı.e.n., natiunea Iuda era
ˆın-
tr-o stare spiritual˘
a deplorabil˘
a. Dum-nezeu i-a dat lui Ieremia o viziune des-pre ce urma s
˘a se
ˆınt
ˆample, ar
˘at
ˆandu-i
dou˘
a feluri de smochine: unele „foar-te bune“ si altele „foarte rele“ (Ier.24:1–3). Smochinele rele
ˆıi reprezentau
pe regele Zedechia si pe alti oameni cael, care aveau s
˘a fie tratati cu asprime
de regele Nebucadnetar si de armatasa.
ˆIns
˘a existau si oameni asemenea
smochinelor bune. Printre acestia senum
˘arau Ezechiel, Daniel si cei trei
prieteni ai lui care se aflau dejaˆın Ba-
bilon, precum si unii iudei care urmaus
˘a fie dusi acolo. O r
˘am
˘asit
˘a a acesto-
ra urma s˘
a seˆıntoarc
˘a
ˆın Ierusalim
si s˘
a reconstruiasc˘
a orasul, lucru cares-a si
ˆınt
ˆamplat (Ier. 24:8–10; 25:11, 12;
29:10). Iehova a spus despre cei repre-zentati de smochinele bune: „Le voi dao inim
˘a ca s
˘a m
˘a cunoasc
˘a, s
˘a stie c
˘a eu
sunt Iehova. Si ei vor fi poporul meu“(Ier. 24:7). Acest verset este deosebitde
ˆıncurajator. Dumnezeu este dispus
s˘
a le dea oamenilor ‘o inim˘
a ca s˘
a-lcunoasc
˘a’. Termenul „inim
˘a“ se refer
˘a
aici laˆınclinatia, sau dispozitia, unei
persoane. Asadar, a avea o astfel deinim
˘a
ˆınseamn
˘a a dori s
˘a-l cunoastem
pe Dumnezeu si s˘
a facem parte din po-porul s
˘au. w13 15/3 2:3, 4
Duminica, 7 septembrie
Cel mic va deveni o miesi cel neınsemnat, o natiune
puternica. (Is. 60:22)
Congresele la care Iehova i-a strˆans
pe Martorii s˘ai fideli dup
˘a unele pe-
rioade de persecutie sau de interdictieau fost foarte emotionante. Un exem-plu este congresul tinut
ˆın 1955 la
N¨
urnberg. Adolf Hitler jurase s˘a-i dis-
trug˘a pe Martorii lui Iehova din Ger-
mania, dar chiarˆın locul unde mai
ˆınainte se desf
˘asurau paradele lui mi-
litare s-au adunat 107000 de Martori!Multi dintre cei prezenti cu ocazia ace-lui congres au pl
ˆans de bucurie! Un alt
exemplu sunt cele trei congrese „De-votiunea sf
ˆant
˘a“ tinute
ˆın Polonia
ˆın
1989. Printre cei 166 518 delegati aufost si multi Martori din Uniunea So-vietic
˘a si din Cehoslovacia, precum si
din alte t˘ari din Europa de Est. Unii
participau pentru prima oar˘a la o
ˆın-
trunire la care erau prezente mai multde 15–20 de persoane. Si ce bucurie ausimtit cei prezenti la Congresul In-ternational „
ˆInv
˘at
˘atura divin
˘a“ tinut
ˆın 1993 la Kiev (Ucraina), unde s-aubotezat 7402 persoane! Acesta a fostcel mai mare num
˘ar de persoane care
s-au botezat ca Martori ai lui Iehovaˆıntr-o singur
˘a ocazie (Hag. 2:7). w12
15/9 5:9
Luni, 8 septembrie
Fiti imitatorii mei, asa cum sieu sunt imitatorul lui Cristos.
(1 Cor. 11:1)
Cˆat de recunosc
˘atori suntem c
˘a,
prinˆınv
˘at
˘aturile si faptele sale, Isus
ni l-a dezv˘aluit pe Tat
˘al! Trebuie s
˘a-l
imit˘am pe Isus dezv
˘aluindu-l pe Tat
˘al
prin faptele si cuvintele noastre. S˘a nu
uit˘am c
˘a multi dintre cei pe care
ˆıi
ˆın-
tˆalnim
ˆın lucrarea de predicare nu stiu
cine este Dumnezeu. Conceptia lordespre El ar putea fi deformat
˘a de
ˆın-
v˘at
˘aturile false. Prin urmare, s
˘a le ex-
plic˘am ce spune Biblia despre numele
lui Dumnezeu, scopul s˘au cu privire la
oameni si personalitatea sa.ˆIn plus,
putem discuta cu fratii si cu surorilenoastre despre unele relat
˘ari biblice
ˆın care am descoperit fatete noi alepersonalit
˘atii lui Iehova. Astfel de dis-
cutii pot fiˆıncurajatoare at
ˆat pentru
noi, cˆat si pentru ei. Noi
ˆıl dezv
˘aluim
pe Tat˘al si prin conduit
˘a. C
ˆand v
˘ad
c˘a faptele noastre reflect
˘a iubirea lui
Cristos, oamenii vor dori, poate, s˘a se
apropie de Tat˘al si de Fiul (Ef. 5:1, 2).
Este o onoare s˘a-i ajut
˘am pe oameni
s˘a-l cunoasc
˘a pe Iehova prin conduita
noastr˘a! w12 15/4 1:17–19
Marti, 9 septembrie
Iehova [este] un Dumnezeuındurator si binevoitor, ıncet
la manie. (Ex. 34:6)
R˘abdarea lui Iehova a avut o limit
˘a,
iar acea limit˘a a fost atins
˘a c
ˆand iu-
deii, ca natiune, l-au respins si l-auucis pe Fiul s
˘au (Mat. 23:37, 38). Ast-
fel, ei n-au mai putut fi poporul carepurta numele lui Dumnezeu, deoareceIehova i-a considerat morti din punctde vedere spiritual, asemenea unuipom uscat (Luca 23:31). Cum a influ-entat acest lucru atitudinea lor fat
˘a de
numele lui Dumnezeu? Istoria arat˘a
c˘a,
ˆın timp, evreii au
ˆınceput s
˘a aib
˘a
unele idei superstitioase despre nu-mele lui Dumnezeu. Ei au ajuns s
˘a
cread˘a c
˘a numele lui Iehova era at
ˆat
de sfˆant,
ˆınc
ˆat n-ar mai trebui pronun-
tat (Ex. 20:7). Astfel, numele lui Dum-nezeu a disp
˘arut treptat din iudaism.
F˘ar
˘a
ˆındoial
˘a, Iehova s-a m
ˆahnit v
˘a-
zˆand c
˘a numele s
˘au era tratat cu at
ˆata
lips˘a de respect (Ps. 78:40, 41). Pentru
Dumnezeuˆıns
˘a, numele s
˘au este foar-
te important. De fapt, Biblia spunec
˘a Iehova este gelos pentru numele
s˘au.
ˆIntruc
ˆat israelitii l-au respins pe
Dumnezeu si i-au dezonorat numele,si el i-a respins pe israeliti si a consi-derat c
˘a acestia nu mai erau demni
s˘a-i poarte numele (Ex. 34:14). De aici
ˆınv
˘at
˘am c
˘a este foarte important s
˘a
trat˘am numele Creatorului nostru cu
mult respect. w13 15/3 5:10, 11
Miercuri, 10 septembrie
Sa urmarim deci lucrurilecare duc la pace si lucrurilecare duc la zidire reciproca.
(Rom. 14:19)
Cel ce se poart˘
a ca unul mic do-reste s
˘a fie
ˆın pace cu toti, dar
mai ales cu partenerul de c˘
as˘
a-torie (Luca 9:48). De exemplu,
ˆın
privinta destinderii, sotul si so-tia pot avea preferinte foarte di-ferite. Probabil, sotului
ˆıi place
s˘a-si petreac
˘a timpul liber acas
˘a
citindˆın liniste o carte. Sotia,
ˆın
schimb, prefer˘
a s˘
a ia masaˆın oras
sau s˘
a mearg˘
aˆın vizit
˘a la prie-
teni. F˘
ar˘
aˆındoial
˘a, unei sotii
ˆıi
este mult mai usor s˘
a-si respectesotul c
ˆand vede c
˘a acesta manifes-
t˘a umilint
˘a si este preocupat nu
doar de preferintele lui, ci si de aleei. Iar sotul
ˆısi iubeste si
ˆısi apre-
ciaz˘
a mai mult sotia cˆ
and observ˘
ac
˘a nu insist
˘a ca lucrurile s
˘a se fac
˘a
doar asa cum vrea ea, ci tine contsi de dorintele lui. Leg
˘atura conju-
gal˘a se
ˆınt
˘areste dac
˘a ambii parte-
neri dau dovad˘
a de umilint˘
a (Filip.2:1–4). w12 15/11 3:13, 14
Joi, 11 septembrie
El schimba timpurilesi perioadele, ındepartand
regi si punand regi.(Dan. 2:21)
Pentru a continua s˘
a predic˘
amˆın
aceste zile din urm˘
a, trebuie s˘
a fimconvinsi c
˘a Iehova
ˆısi
ˆındeplines-
te scopul exact la momentul sta-bilit.
ˆIntruc
ˆat lumea aceasta este
ˆıntr-opermanent
˘a schimbare, mo-
dulˆın care este efectuat
˘a lucrarea
trebuie si el schimbat uneori. Dinc
ˆand
ˆın c
ˆand, organizatia lui Ieho-
va ia m˘
asuri care ne ajut˘
a s˘
a predi-c
˘am cu mai mult
˘a eficient
˘a. Dac
˘a
le accept˘
am si ne l˘
as˘
am condusi deCristos, „capul congregatiei“, dove-dim credint
˘a
ˆın Dumnezeul ‘tim-
purilor si al perioadelor’ (Ef. 5:23).Iehova vrea s
˘a ne simtim liberi s
˘a
ne rug˘
am lui si s˘
a avemˆıncredere
c˘
a ne va da „ajutor la momentulpotrivit“ (Evr. 4:16). El ne iubes-te mult si se intereseaz
˘a de fieca-
re dintre noi (Mat. 6:8; 10:29–31).Cum putem s
˘a-i ar
˘at
˘am c
˘a avem o
credint˘
a de neclintit? Rugˆandu-ne
mereu pentru ajutor, actionˆand
ˆın
armonie cu cererile noastre si cuˆındrumarea sa si amintindu-i
ˆın ru-
g˘
aciune pe fratii nostri. w12 15/53:15, 16
Vineri, 12 septembrie
Tot ce a fost scrismai ınainte a fost scris
pentru instruirea noastra.(Rom. 15:4)
Absalom, unul dintre fiii regeluiDavid, era un b
˘arbat foarte fru-
mos. Cu timpul, el s-a l˘
asat domi-nat de l
˘acomie si de ambitie la fel
ca Satan si a rˆ
avnit s˘
a ajung˘a suc-
cesorul tat˘
alui s˘
au, chiar dac˘a nu
avea acest drept. Pentru a uzurpatronul, Absalom s-a ar
˘atat foar-
te preocupat de binele israelitilorinsinu
ˆand c
˘a regele nu era intere-
sat de ei. El a folosit tactica la ca-re a recurs Satan
ˆın Eden, d
ˆan-
du-se drept binef˘
ac˘
ator si ticluindo minciun
˘a cu privire la tat
˘al s
˘au
(2 Sam. 15:1–5). A avut succes in-triga lui Absalom?
ˆIntr-o anumit
˘a
m˘
asur˘
a, da. Biblia spune: „Absa-lom fura inima b
˘arbatilor lui Isra-
el“ (2 Sam. 15:6). Pˆ
an˘
a la urm˘a
ˆın-
s˘
a, aroganta lui Absalom a dus lamoartea lui si a miilor de israe-liti pe care
ˆıi
ˆınselase (2 Sam. 18:7,
14–17). w12 15/7 2:4–6
Sambata, 13 septembrie
Am vazut . . . o fiara cu zececoarne si sapte capete. (Rev. 13:1)
La scurt timp de laˆınceperea zilei
Domnului, al saptelea cap a atacatpoporul lui Dumnezeu, adic
˘a pe fra-
tii lui Cristos care se aflauˆınc
˘a pe
p˘
amˆ
ant (Mat. 25:40). Isus a ar˘
atat c˘
a,ˆın timpul prezentei sale, o r
˘am
˘asit
˘a
a semintei femeii avea s˘
a desf˘
asoa-re lucrarea pe care el i-o
ˆıncredin-
tase (Mat. 24:45–47; Gal. 3:26–29).Puterea mondial
˘a anglo-american
˘a
‘a f˘
acut r˘
azboi cu acesti sfinti’ (Rev.13:3, 7).
ˆIn Primul R
˘azboi Mondial,
i-a persecutat pe slujitorii lui Dum-nezeu, a interzis c
ˆateva dintre publi-
catiile lor si i-a aruncatˆın
ˆınchisoare
pe unii reprezentanti ai organizati-ei lui Iehova. Astfel, al saptelea capal fiarei aproape c
˘a a oprit lucrarea
de predicare. Iehovaˆıi dezv
˘aluise lui
Ioanˆıntr-o viziune c
˘a asa aveau s
˘a
se deruleze evenimentele.ˆIns
˘a el i-a
mai spus c˘
a partea secundar˘
a a se-mintei urma s
˘a primeasc
˘a din nou
„spirit de viat˘
a“ si s˘
a-si reia activita-tea spiritual
˘a cu si mai mult zel (Rev.
11:3, 7–11). Istoria modern˘a a poporu-
lui lui Iehova confirm˘a c
˘a aceste pro-
fetii s-auˆımplinit. w12 15/6 2:2, 6
Duminica, 14 septembrie
Voi da popoarelor o limba pura.(Tef. 3:9)
ˆIn unele state, celor care doresc s
˘a
obtin˘a cet
˘atenia t
˘arilor respective li
se cere s˘a cunoasc
˘a limba oficial
˘a.
Chiar si dup˘a ce primesc cet
˘atenia,
unii se str˘aduiesc ani
ˆıntregi p
ˆan
˘a
ajung s˘a vorbeasc
˘a fluent limba res-
pectiv˘a. Poate c
˘a
ˆınvat
˘a repede re-
gulile gramaticale, dar au nevoie demai mult timp ca s
˘a-si
ˆınsuseasc
˘a o
pronuntie corect˘a.
ˆIn mod asem
˘a-
n˘ator, Regatul lui Dumnezeu le pre-
tinde cet˘atenilor s
˘a
ˆınvete ceea ce
Biblia numeste ‘limba pur˘a’. Dar ce
este ea? Adev˘arul despre Dumnezeu
si despre scopurile sale. „Vorbim“limbapur
˘a c
ˆand tr
˘aim
ˆın armonie cu
legile si principiile divine.ˆIn gene-
ral, cei care doresc s˘a devin
˘a cet
˘a-
teni ai Regatuluiˆınvat
˘a repede ade-
v˘arurile fundamentale ale Bibliei.ˆ
Ins˘a, chiar si dup
˘a botez, ei trebu-
ie s˘a-si dea silinta „s
˘a vorbeasc
˘a“ tot
mai bine limba pur˘a. Aceasta presu-
pune s˘a aplice
ˆıntr-o m
˘asur
˘a si mai
mare ceea ceˆınvat
˘a din Scripturi.
w12 15/8 2:4
Luni, 15 septembrie
[Isus] mergea din oras ınoras . . . predicand si anuntandvestea buna despre regatul lui
Dumnezeu. (Luca 8:1)ˆIn calitate de crestini adev
˘arati,
avem privilegiul de a lua parte lacea mai important
˘a lucrare
ˆıncre-
dintat˘
a de Dumnezeu slujitorilor s˘
ai:predicarea mesajului despre Regatsi facerea de discipoli (Mat. 24:14;28:19, 20). C
ˆat de recunosc
˘atori sun-
tem pentru exemplul perfect l˘
asatde Isus! Asemenea lui Isus, avem ne-voie de credint
˘a si de curaj ca s
˘a
predic˘
am vestea bun˘
a. Cu ajutorullui Iehova, putem fi la fel de cura-josi ca Noe. El a fost „un predica-tor al drept
˘atii“
ˆıntr-o „lume de oa-
meni lipsiti de pietate“, care urmaus
˘a fie distrusi
ˆın Potop (2 Pet. 2:4, 5).
Rug˘
aciunea ne ajut˘
a s˘
a continu˘
ams
˘a predic
˘am vestea bun
˘a. De pild
˘a,
unii discipoli ai lui Cristos care eraupersecutati s-au rugat s
˘a primeas-
c˘
a putere ‘ca s˘
a spun˘
a cuvˆ
antul luiDumnezeu cu toat
˘a
ˆındr
˘azneala’, iar
rug˘
aciunea le-a fost ascultat˘
a (Fap.4:29–31). Dac
˘a esti timid si
ˆıti este
greu s˘
a predici din cas˘
a-n cas˘
a, roa-g
˘a-te lui Iehova. El
ˆıti va da mai
mult curaj si te va ajuta s˘
a ai o cre-dint
˘a mai puternic
˘a (Ps. 66:19, 20).
w13 15/1 1:18, 19
Marti, 16 septembrie
Voi rezidi coliba . . . lui David.(Fap. 15:16)
Cˆ
and iudeii au fost luati captiviˆın Babilon, a fost clar c
˘a profetia
despre c˘
aderea ‘colibei lui David’s-a
ˆımplinit. Cum a supravietuit
din punct de vedere spiritual po-porul lui Dumnezeu
ˆın cei 70 de ani
de exil, din 607 pˆ
an˘
aˆın 537
ˆı.e.n.,
avˆand
ˆın vedere c
˘a
ˆın Babilon re-
ligia fals˘
a era foarte r˘
aspˆ
andit˘
a?ˆIn acelasi fel cum supravietuies-te poporul lui Iehova
ˆın aceast
˘a
lume aflat˘
a sub controlul lui Satan(1 Ioan 5:19). Mostenirea spiritua-l
˘a bogat
˘a a poporului lui Dumne-
zeu a f˘
acut si face posibil˘
a aceast˘
asupravietuire. Iudeii exilati
ˆın Ba-
bilon nu aveauˆıntreaga Biblie. To-
tusi, ei cunosteau Legea mozaic˘
asi Cele zece porunci din ea. Ei sti-au si „c
ˆant
˘arile Sionului“ si multe
proverbe. De asemenea, ei cunos-teau faptele slujitorilor lui Iehovadin trecut. Acei exilati pl
ˆangeau
cˆand
ˆısi aminteau de Sion; ei nu-l
uitaser˘
a pe Iehova (Ps. 137:1–6).Mostenirea lor spiritual
˘a i-a tinut
treji din punct de vedere spiritual,chiar dac
˘a tr
˘aiau
ˆın Babilon, unde
existau o multime de practici si dedoctrine false. w13 15/2 2:1, 3, 4
Miercuri, 17 septembrie
Inima este mai tradatoaredecat orice si primejdioasa.
Cine poate s-o cunoasca?(Ier. 17:9)
Medicii din zilele noastre pot fo-losi tehnologii avansate pentru averifica starea de s
˘an
˘atate a inimii.
Iehovaˆıns
˘a poate face mult mai
mult, asa cum a f˘
acut siˆın timpul
lui Ieremia. Iat˘
a ce spune el: „Eu,
Iehova, cercetez inima . . . ca s˘
a-idau fiec
˘aruia dup
˘a c
˘aile lui, dup
˘a
faptele lui“ (Ier. 17:10). ‘Cercetareainimii’ nu presupune examinareainimii fizice, care
ˆıntr-o viat
˘a de 70
sau 80 de ani bate de aproximativtrei miliarde de ori. Iehova vorbeadespre inima simbolic
˘a.
ˆIn acest
context, termenul „inim˘
a“ se refe-r
˘a la persoana l
˘auntric
˘a, adic
˘a la
toate dorintele, gˆ
andurile,ˆınclina-
tiile, atitudinile si obiectivele cui-va. Cu totii avem o astfel de ini-m
˘a. Dumnezeu o poate examina si,
ˆıntr-o anumit
˘a m
˘asur
˘a, si noi pu-
tem. w13 15/3 2:6
Joi, 18 septembrie
De trei ori pe an, toti barbatiitai sa se prezinte ınaintea fetei
adevaratului Domn, Iehova.(Ex. 23:17)
Iehova le-a cerut israelitilor s˘a
se adune la Ierusalimˆın fieca-
re an cu ocazia a trei s˘arb
˘atori:
S˘
arb˘
atoarea Turtelor Nedospite,S
˘arb
˘atoarea S
˘apt
˘am
ˆanilor (numi-
t˘
a mai tˆ
arziu Penticosta) si S˘ar-
b˘
atoarea Colibelor. Constienti devaloarea spiritual
˘a a acestor s
˘ar-
b˘
atori, multi capi de familie par-ticipau la ele cu toat
˘a familia
(1 Sam. 1:1–7; Luca 2:41, 42). S˘a ne
imagin˘
am ceˆınsemna pentru o fa-
milie israelit˘
a o asemenea c˘al
˘a-
torie. De exemplu, Iosif si Mariaaveau de parcurs circa 100 km dela Nazaret la Ierusalim. F
˘ar
˘a
ˆın-
doial˘
a, nu era deloc usor s˘a c
˘al
˘ato-
restiˆın grup, s
˘a preg
˘atesti masa
pentru atˆ
atea persoane si s˘a g
˘a-
sesti locuri de dormit pentru fieca-re. Totusi, se c
˘al
˘atorea
ˆın siguran-
t˘
a, de vreme ce unui copil de 12 ani,cum era Isus, i s-a dat o oarecare li-bertate (Luca 2:44–46). w12 15/95:11, 12
Vineri, 19 septembrie
Noi nu am primit spiritul lumii,ci spiritul care vine de laDumnezeu. (1 Cor. 2:12)
Ce este „spiritul lumii“? Despreel se vorbeste
ˆın Efeseni 2:2: „[Voi]
umblati odinioar˘
a potrivit siste-mului acestei lumi, potrivit con-duc
˘atorului autorit
˘atii aerului,
spiritul care lucreaz˘
a acumˆın fiii
neascult˘
arii“. „Aerul“ reprezint˘
aspiritul lumii lui Satan, sau ati-tudinea ei dominant
˘a. Asemenea
aerului, acest spirit este pretutin-deni si poate fi observat
ˆın atitu-
dini precum: „Mie s˘
a nu-mi spun˘
animeni ce s
˘a fac!“ sau „Lupt
˘a pen-
tru drepturile tale!“. Oamenii careau o astfel de g
ˆandire sunt „fiii ne-
ascult˘
arii“. Siˆın trecut au existat
atitudini de acest gen.ˆIn timpul
lui Moise, Core a contestat autori-tatea celor care se aflau
ˆın frun-
tea Israelului (Num. 16:3, 12–14).Lui Iehova nu i-a pl
˘acut atitudi-
nea acestor r˘
azvr˘
atiti si i-a distrus(Num. 16:28–35). w12 15/10 2:4, 5
Sambata, 20 septembrie
Daca eu, desi Domn siˆ
Invatator,v-am spalat picioarele, si voi
trebuie sa va spalati picioareleunii altora. Fiindca v-am dat un
exemplu, pentru ca, asa cumv-am facut eu, asa sa faceti
si voi. (Ioan 13:14, 15)
Isus a subliniat importanta umi-lintei nu doar c
ˆand a sp
˘alat picioa-
rele apostolilor, ci siˆın alte ocazii.
Cu ceva timpˆın urm
˘a, c
ˆand
ˆın-
tre apostoli a ap˘arut un spirit de
competitie, Isus a luat un copilas,l-a pus l
ˆang
˘a el si le-a zis: „Cine
ˆıl
primeste pe acest copilasˆın nume-
le meu m˘a primeste si pe mine si
cine m˘a primeste pe mine
ˆıl pri-
meste si pe cel care m-a trimis pemine. Fiindc
˘a cel ce se poart
˘a ca
unul mic printre voi toti, acela estemare“ (Luca 9:46–48). La un mo-ment dat, stiind c
˘a fariseii c
˘autau
pozitiiˆınalte, Isus a spus: „Cine se
ˆınalt
˘ava fi umilit si cine se umiles-
te va fiˆın
˘altat“ (Luca 14:11). Evi-
dent, el doreste ca toti continua-torii lui s
˘a fie umili, nu m
ˆandri si
aroganti. w12 15/11 2:2, 3
Duminica, 21 septembrie
Cine este administratorul fidel?(Luca 12:42)
ˆIn vechime, administratorul era
deseori un sclav deˆıncredere c
˘a-
ruiast˘ap
ˆanul
ˆıi d
˘aduse
ˆıngrij
˘acasa
ori afacerile sale. El avea o mareautoritate, administra bunurile sibanii st
˘ap
ˆanului si-i supraveghea
pe ceilalti sclavi. Un exempluˆın
acest sens este Eliezer, adminis-tratorul averii lui Avraam. Proba-bil c
˘a el a fost cel pe care Avraam
l-a trimisˆın Mesopotamia s
˘a cau-
te o sotie pentru fiul s˘au Isaac.
Aceast˘a responsabilitate a fost, cu
sigurant˘a, foarte important
˘a si a
avut implicatii profunde (Gen.13:2; 15:2; 24:2–4). Iosif, str
˘anepo-
tul lui Avraam, a fost adminis-tratorul casei lui Potifar (Gen.39:1, 2). La r
ˆandul s
˘au, Iosif a ajuns
s˘a aib
˘a propriul administrator, un
om deˆıncredere „numit peste ca-
sa lui“, care i-a primit cu ospita-litate pe fratii lui Iosif si s-a ocupatde ei. Apoi, la porunca st
˘ap
ˆanu-
lui s˘au, a regizat asa-zisul furt al
cupei de argint.ˆIntr-adev
˘ar, st
˘a-
pˆanii aveau mare
ˆıncredere
ˆın ad-
ministratorii lor (Gen. 43:19–25;44:1–12). w12 15/12 2:3–5
Luni, 22 septembrie
Nu mortii ıl lauda pe Iah.(Ps. 115:17)
„Cum te simti?“ Aceast˘a
ˆıntreba-
re simpl˘a tr
˘adeaz
˘a o realitate crud
˘a.
Deoarece primii nostri p˘arinti i-au
permis lui Satan s˘a-i
ˆındep
˘arteze
de Iehova, toti oamenii seˆımboln
˘a-
vesc. Satan se bucur˘a c
ˆand suntem
bolnavi, deoarece atunci ne este maigreu s
˘a-i slujim lui Iehova. Si, evi-
dent, dac˘a murim, nu-i mai putem
sluji deloc. Este normal, asadar, s˘a
facem tot ce putem pentru a ne p˘as-
tra o bun˘a s
˘an
˘atate. De asemenea,
ar trebui s˘a ne interes
˘am si de s
˘an
˘a-
tatea colaboratorilor nostri.ˆIns
˘a nu
este potrivit s˘a promov
˘am produ-
se sau tratamente deˆınfrumusetare
ori de mentinere a s˘an
˘at
˘atii nici
ˆına-
inte, nici dup˘a
ˆıntrunirile de la sala
Regatului si nici cu ocazia congrese-lor. Dac
˘a am oferi produse sau sfa-
turi medicaleˆın astfel de ocazii, din
proprie initiativ˘a sau la rug
˘amintea
altora, am putea s˘a rat
˘am scopul
ˆın-
trunirii si chiar s˘a le r
˘apim fratilor
bucuria (Rom. 14:17). Fiecare deci-de personal cum s
˘a-si trateze pro-
blemele de s˘an
˘atate.
ˆIn plus, niciun
om nu cunoaste tratamentul tuturorafectiunilor. w13 15/1 3:7–9
Marti, 23 septembrie
Iehova . . . va lupta ımpotrivaacestor natiuni. (Zah. 14:3)
ˆIn 30 octombrie 1938, milioane de
oameni din Statele Unite ascultau oemisiune de radio
ˆın cadrul c
˘areia se
difuzau piese de teatru. Spectaco-lul din acea sear
˘a era o adaptare a
romanului stiintifico-fantastic Raz-boiul lumilor. Actorii care jucau rolulunor prezentatori de stiri au anuntatc
˘a martienii aterizaser
˘a pe P
˘am
ˆant
si c˘
a invazia lor avea s˘
a produc˘
a pa-gube considerabile. Desi la radio se
anuntase c˘
a urma o pies˘
a de teatru,multi ascult
˘atori au crezut c
˘a atacul
era real si s-auˆınsp
˘aim
ˆantat. Unii
chiar au luat m˘
asuri pentru a se ap˘
a-ra de presupusii invadatori.
ˆIn pre-
zent, un r˘
azboi real se apropie cupasi repezi.
ˆIns
˘a oamenii nu sunt
preg˘
atiti pentru acest r˘
azboi. Des-pre el nu se vorbeste
ˆıntr-un roman,
ciˆın Cuv
ˆantul inspirat al lui Dum-
nezeu, Biblia. Este vorba despre r˘
az-boiul Armaghedonului, r
˘azboiul lui
Dumnezeuˆımpotriva acestei lumi
rele (Rev. 16:14–16). w13 15/2 3:1, 2
Miercuri, 24 septembrie
Cine crede ca sta ın picioaresa aiba grija sa nu cada.
(1 Cor. 10:12)
Pilotii care zboar˘a cu unele dintre
cele mai performante avioane au olist
˘a cu peste 30 de elemente pe
care trebuie s˘a le verifice
ˆınainte
de decolare. Dac˘a ei nu parcurg cu
atentie lista de verificareˆınainte de
fiecare zbor, riscul producerii unuiaccident creste considerabil. Stitic
˘aror piloti li se recomand
˘a
ˆın mod
deosebit s˘a parcurg
˘a de fiecare da-
t˘a lista de verificare? Celor cu mult
˘a
experient˘a. Acestia ar putea cu usu-
rint˘a s
˘a devin
˘a prea siguri de sine si
s˘a nu mai verifice fiecare element
de pe list˘a. La fel ca un pilot preocu-
pat de siguranta zborului, si noi pu-tem s
˘a folosim o list
˘a de verificare
pentru a ne asigura c˘a vom avea o
credint˘a puternic
˘a atunci c
ˆand vom
trece prinˆıncerc
˘ari. Indiferent c
˘a
suntem botezati de curˆand sau c
˘a
ˆıi
slujim lui Dumnezeu de multi ani,este vital s
˘a ne verific
˘am cu regula-
ritate profunzimea credintei si a de-votiunii fat
˘a de Iehova Dumnezeu.
Dac˘a nu facem aceast
˘a verificare cu
atentie si cu regularitate, ne putempierde prietenia cu Iehova. w13 15/33:1, 2
Joi, 25 septembrie
Vegheati deci cu atentie cumumblati: nu ca niste neıntelepti,ci ca niste ıntelepti, rascumpa-
rand orice moment prielnic.(Ef. 5:15, 16)
Dedicˆand prea mult timp diver-
tismentelor, ne va r˘am
ˆane prea
putin timp pentru un studiu apro-fundat al Bibliei. Un frate a f
˘a-
cut urm˘atoarea remarc
˘a: „Studiul
personalˆıti scap
˘a foarte usor prin-
tre degete. Divertismentele suntacum mai accesibile ca-n trecut,nefiind at
ˆat de costisitoare. Le
poti urm˘ari la televizor, pe calcu-
lator si pe telefon. Le g˘asesti la
tot pasul“. Dac˘a nu suntem atenti,
am putea reduce treptat timpulrezervat studiului personal, ajun-g
ˆand s
˘a nu mai studiem deloc. S
˘a
neˆıntreb
˘am: C
ˆat de des
ˆımi fac
timp s˘a sap
ˆın Cuv
ˆantul lui Dum-
nezeu? Doar cˆand am de preg
˘a-
tit o tem˘a sau o cuv
ˆantare?
ˆIn
acest caz, ar fi bine s˘a folosim mai
eficient timpul dedicatˆınchin
˘arii
ˆın familie sau studiului personal.Da, s
˘a c
˘aut
˘am
ˆıntelepciunea lui
Iehova ca pe o comoar˘a deoarece
ea ne poate p˘azi pentru salvare!
(Prov. 2:1–5) w12 15/4 5:13
Vineri, 26 septembrie
Cine divorteaza de sotia luidin alt motiv decat fornicatia
si se casatoreste cu alta comiteadulter. (Mat. 19:9)
Cei care au probleme conjugalegrave ar putea s
˘a-si spun
˘a: Chiar
merit˘as
˘a lupt pentru c
˘asnicia mea
din moment ce sunt atˆat de ne-
fericit? Ce bine ar fi dac˘a as putea
s-o iau de la cap˘at si s
˘a m
˘a c
˘a-
s˘atoresc cu altcineva! Sau poate
c˘a-si zic: Viata mea ar fi cu to-
tul altfel dac˘a as divorta. Ce n-as
da s˘a fiu liber! N-am motive bi-
blice de divort, dar as putea s˘a
m˘a separ si s
˘a m
˘a bucur din
nou de viat˘a.
ˆIn loc s
˘a g
ˆandeasc
˘a
asa, crestinii trebuie s˘aurmeze
ˆın-
drumarea divin˘a si s
˘a fac
˘a tot ce
le st˘a
ˆın putint
˘a pentru a-si sal-
va c˘asnicia. Potrivit Scripturilor,
un crestin care divorteaz˘a ar pu-
tea s˘a nu fie liber s
˘a se rec
˘as
˘ato-
reasc˘a. Prinurmare, c
ˆand niciunul
dintre parteneri nu comite forni-catie, crestinul care intentioneaz
˘a
s˘a divorteze trebuie s
˘a se roage si
s˘a-i cear
˘a lui Iehova
ˆındrumare.
w12 15/5 2:5, 6
Sambata, 27 septembrie
Dumnezeu este cel care, dupabuna sa placere, lucreaza ın voi
ca sa vreti si, totodata, saınfaptuiti. (Filip. 2:13)
Poate c˘a unii nu doresc s
˘a fa-
c˘a pionierat sau nu se conside-
r˘a capabili s
˘a slujeasc
˘a
ˆın acest
mod, chiar dac˘a situatia le permi-
te (Ex. 4:10; Ier. 1:6). Dac˘a simti si
tu la fel, roag˘a-l pe Iehova s
˘a-ti
dea atˆat dorinta, c
ˆat si capacitatea
de-a face mai mult (2 Pet. 3:9, 11).Noe, Moise, Ieremia, Pavel si Isusau fost b
˘arbati loiali care si-au
folosit timpul si energia pentru aproclama avertismentele divine.Ei nu s-au l
˘asat distrasi de la servi-
ciul lor.ˆIntruc
ˆat sf
ˆarsitul acestui
sistem este iminent, si noi trebuies
˘a ne asigur
˘am c
˘a facem tot ce
ne st˘a
ˆın putint
˘a ca s
˘a le imit
˘am
exemplul (Mat. 24:42; 2 Tim. 2:15).Astfel, vom bucura inima lui Ieho-va si vom avea parte de mari bi-necuv
ˆant
˘ari (Mal. 3:10). w12 15/6
3:18, 19
Duminica, 28 septembrie
[Dumnezeu] va va face neclin-titi, va va ıntari. (1 Pet. 5:10)
Indiferent c˘a am devenit slujitori
ai lui Iehovaˆın urm
˘a cu c
ˆateva luni
sauˆın urm
˘a cu zeci de ani, cu totii
dorim s˘a-i slujim pentru eternitate.
R˘abdarea ne va ajuta s
˘a perseve-
r˘am, chiar dac
˘a nu stim c
ˆat a mai
r˘amas p
ˆan
˘a la sf
ˆarsitul sistemu-
lui. Iehova ne d˘a acum ocazia s
˘a
dovedim c˘a avem
ˆıncredere deplin
˘a
ˆın deciziile lui si c
˘a suntem dispusi
s˘a suferim de dragul numelui s
˘au,
dac˘a va fi nevoie (1 Pet. 4:13, 14).
Totodat˘a, el ne formeaz
˘a, sau ne in-
struieste, pentru a cultiva r˘abdare
si pentru a fi salvati. Isus are toa-t
˘a autoritatea
ˆın cer si pe p
˘am
ˆant.
Prin urmare, nimeni si nimic ‘nu tepoate smulge din m
ˆana sa’ ocroti-
toare, cu o singur˘a exceptie: tu
ˆın-
suti (Ioan 10:28, 29). N-avem niciunmotiv s
˘a privim viitorul cu team
˘a si
nu ne e fric˘a de moarte. Suntem
convinsi c˘a toti cei care vor perseve-
ra pˆan
˘a la sf
ˆarsit vor fi salvati. Asa-
dar, s˘a nu permitem lumii s
˘a ne mo-
deleze mintea si s˘a ne determine s
˘a
ne pierdemˆıncrederea
ˆın Iehova.
Dimpotriv˘a, s
˘a fim hot
˘ar
ˆati s
˘a ne
ˆınt
˘arim credinta si s
˘a folosim cu
ˆın-
telepciune acest timpˆın care Ieho-
va manifest˘a r
˘abdare (Mat. 24:13;
2 Pet. 3:17, 18). w12 15/9 3:17, 18
Luni, 29 septembrie
Sa aveti o constiinta buna,pentru ca aceia care vorbescdispretuitor despre purtareavoastra buna . . . sa ramana
de rusine tocmai ın ceea ce sevorbeste ımpotriva voastra.
(1 Pet. 3:16)
Uneori l-ai putea ajuta pe cel careti-a gresit s
˘a aprecieze normele divi-
ne. Apostolul Pavel a scris: „«Dac˘a
dusmanului t˘au
ˆıi este foame, d
˘a-i s
˘a
m˘an
ˆance, dac
˘a-i este sete, d
˘a-i s
˘a
bea, fiindc˘a, dac
˘a vei face asa, vei
ˆıngr
˘am
˘adi c
˘arbuni aprinsi pe capul
lui.» Nu te l˘asa
ˆınvins de r
˘au, ci
ˆınvin-
ge r˘aul prin bine“ (Rom. 12:20, 21).
Fiind amabil cˆand esti provocat, poti
s˘a-i faci p
ˆan
˘a si pe cei mai
ˆınver-
sunati oameni s˘a-si schimbe atitu-
dinea si s˘a scoti la iveal
˘a ce este
mai bunˆın ei. Dac
˘a ar
˘ati bun
˘avoin-
t˘a, empatie si chiar compasiune fat
˘a
de cel care te-a jignit, ai putea s˘a-l
ajuti s˘a
ˆınvete adev
˘arurile biblice.
Un r˘aspuns bl
ˆand
ˆıi d
˘a ocazia acelei
persoane s˘a reflecteze la conduitata
exemplar˘a (1 Pet. 2:12). w12 15/11
5:13
Marti, 30 septembrie
Cine are un spirit umilprimeste glorie. (Prov. 29:23)
La ce v˘a g
ˆanditi c
ˆand auziti cu-
vˆantul „glorie“? La splendorile cre-
atiei lui Dumnezeu? (Ps. 19:1) Lacuvintele de laud
˘a pe care le pri-
mesc unii oameni pentru bog˘atia,
ˆıntelepciunea sau realiz
˘arile lor?
ˆIn
Biblie, termenul ebraic redat prin„glorie“ transmite ideea de „greuta-te“.
ˆIn vechime, c
ˆand banii erau f
˘a-
cuti din metale pretioase, cu cˆat o
moned˘a era mai grea, cu at
ˆat avea o
valoare mai mare. De aceea, cuvˆan-
tul folosit pentru a transmite ideeade greutate a ajuns s
˘a se refere
ˆın
sens figurat la ceva pretuit, m˘aret
sau impresionant. De obicei, oame-nii
ˆıi onoreaz
˘a pe altii pentru pu-
terea, pozitia sau reputatia lor.ˆIns
˘a
la ce se uit˘a Dumnezeu c
ˆand vrea s
˘a
le acorde glorie oamenilor? Iat˘a ce
se spuneˆın Proverbele 22:4: „Umi-
linta si teama de Iehova aduc bo-g
˘atie, glorie si viat
˘a“. Iar discipolul
Iacov a scris: „Umiliti-v˘a
ˆınaintea
lui Iehova, iar el v˘a va
ˆın
˘alta!“ (Iac.
4:10). w13 15/2 4:1, 2
Miercuri, 1 octombrie
Sa nu renuntam . . . sa facemce este bine. (Gal. 6:9)
Perseverenta este esential˘
a pen-tru crestinii din prezent. E adev
˘arat,
ne vom confrunta cuˆıncerc
˘ari,
ˆıns
˘a
Iehova ne va ajuta. De aceea, s˘
a nerug
˘am ne
ˆıncetat pentru spirit sf
ˆant.
Vom simti o mare usurare v˘
azˆ
andcum Iehova transform
˘a m
ˆahnirea
ˆın
bucurie si nelinisteaˆın pace (Mat.
7:7–11). Indiferent de greut˘
atile cucare te vei confrunta, nu te
ˆıntoar-
ce niciodat˘
aˆınapoi si nu renunta!
Aminteste-ti mereu cˆ
ate binecuvˆ
an-t
˘ari avem pentru c
˘a suntem cunos-
cuti de Iehova! Asadar, dac˘
a l-ai cu-noscut de cur
ˆand pe Dumnezeu si
te-ai botezat, ce vei faceˆın continua-
re? Continu˘
a s˘
a-l cunosti pe Iehovadin ce
ˆın ce mai bine si s
˘a progresezi
spre maturitate spiritual˘
a. Iar dac˘
aesti botezat de multi ani, ce vei faceˆın continuare? Si tu trebuie s
˘a conti-
nui s˘
a-ti adˆ
ancesti si s˘
a-ti sporesticunostinta despre Iehova. S
˘a nu cre-
dem niciodat˘
a c˘
a nu mai avem nimicde f
˘acut pentru a ne apropia si mai
mult de Dumnezeu. Dimpotriv˘
a, artrebui s
˘a ne verific
˘am cu regularita-
te propria persoan˘
a pentru a ne asi-gura c
˘a ne apropiem tot mai mult de
Tat˘
al, Prietenul si Dumnezeul nos-tru iubitor, Iehova (2 Cor. 13:5, 6).w13 15/3 3:17, 18
Joi, 2 octombrie
Avem de luptat . . . ımpotrivafortelor spirituale rele dinlocurile ceresti. (Ef. 6:12)
Iubireapentru Iehova ne-a impul-sionat s
˘a ne dedic
˘am lui. Din acel
moment, multi dintre noi am do-vedit ani la r
ˆand c
˘a suntem hot
˘a-
rˆati s
˘a ne p
˘astr
˘am inima
ˆıntreag
˘a
fat˘
a de el. Totusi, Satan nu renunt˘
ausor; inima noastr
˘a este
ˆın continua-
re tinta lui. Desigur, el stie c˘
a nu-lvom p
˘ar
˘asi pe Iehova dintr-odat
˘a.
De aceea, plin de viclenie, se folo-seste de ‘acest sistem’ ca s
˘a ne sl
˘a-
beasc˘
a treptat zelul pentru Dumne-zeu (Mar. 4:18, 19). De ce este at
ˆat de
eficient˘
a metoda lui? Deoarece noinu ne d
˘am seama c
ˆand Satan face
acest lucru.ˆIntr-adev
˘ar, influenta
lumii sale ne poate sl˘
abi zelul putinc
ˆate putin. Si,
ˆın realitate, nu aces-
ta este obiectivul lui Satan? Dac˘
anu suntem vigilenti, s-ar putea nicis
˘a nu observ
˘am aceast
˘a schimba-
re treptat˘
a (Mat. 24:42; 1 Pet. 5:8).w12 15/4 3:14, 15
Vineri, 3 octombrie
Cel drept, chiar daca ar cadea. . . , se va ridica. (Prov. 24:16)
Unii sunt chinuiti de sentimentede vinov
˘atie cu privire la anumite
p˘acate pe care le-au comis, chiar si
dup˘a ce acestea le-au fost iertate.
Dac˘a te afli si tu
ˆın aceast
˘a situatie,
aminteste-ti c˘a Iehova i-a iertat pe
Petru si pe ceilalti apostoli, desi l-aup
˘ar
˘asit pe Fiul S
˘au iubit
ˆın cele mai
grele momente. Iehova l-a iertat sipe acel crestin din Corint care a fostexclus pentru fapte socante de imo-ralitate, dar care s-a c
˘ait mai t
ˆarziu
(1 Cor. 5:1–5; 2 Cor. 2:6–8).ˆIn Biblie
sunt mentionate mai multe persoa-ne ale c
˘aror p
˘acate grave au fost
iertate datorit˘a c
˘aintei lor sincere
(2 Cron. 33:2, 10–13; 1 Cor. 6:9–11).Iehova
ˆıti va ierta si tie p
˘acatele si
nu-si va aduce aminte de ele dac˘a te
c˘aiesti si accepti
ˆındurarea sa. Jert-
fa de r˘ascump
˘arare poate s
˘a aco-
pere p˘acatele tuturor celor care se
c˘aiesc. Credinta
ˆın r
˘ascump
˘arare
ˆıti
va lua de pe umeri povara vinov˘ati-
ei siˆıti va da puterea de a-i sluji lui
Dumnezeu cu toat˘a inima, cu toa-
t˘a mintea si cu tot sufletul (Mat.
22:37). w12 15/8 3:16, 17
Sambata, 4 octombrieˆ
Imi plec genunchii ınainteaTatalui, caruia orice familie dincer si de pe pamant ıi datoreaza
numele. (Ef. 3:14, 15)
Familie. Ce-ti sugereaz˘a acest cu-
vˆant? O atmosfer
˘a plin
˘a de c
˘aldur
˘a?
Fericire? Urm˘arirea unor obiective
comune? Locul idealˆın care s
˘a te
dezvolti, s˘a
ˆınveti si s
˘a vorbesti de-
spre aspiratiile tale? Probabil c˘a si
tieˆıti vin
ˆın minte toate acestea
dac˘a faci parte dintr-o familie iubi-
toare. Iehovaˆınsusi este Fondatorul
familiei. Scopul s˘au a fost ca toate
creaturile din cer si de pe p˘am
ˆant s
˘a
formeze o familie unit˘a,
ˆın care s
˘a
domneasc˘a sentimentul de siguran-
t˘a si de
ˆıncredere. Dup
˘a ce Adam si
Eva au p˘ac
˘atuit, oamenii n-au mai
f˘acut parte din familia universal
˘a a
lui Dumnezeu. Totusi, Iehova nu arenuntat la scopul s
˘au: urmasii lui
Adam si ai Evei vor umpleˆın cele
din urm˘a p
˘am
ˆantul transformat
ˆın
paradis (Gen. 1:28; Is. 45:18). El aluat toate m
˘asurile necesare pentru
a-si duce laˆındeplinire scopul. Une-
le dintre acestea ne sunt prezentateˆın carteabiblic
˘a Efeseni.
ˆInteleg
ˆand
de ce au fost luate aceste m˘asuri,
vom putea sustine scopul lui Iehovade a uni toat
˘a creatia. w12 15/7 4:1, 2
Duminica, 5 octombrie
Fiecare va sta sub vita lui sisub smochinul lui si nimeni nu-i
va face sa tremure. (Mica 4:4)ˆIn lumea de azi, lipsa locuintelor
adecvate este o problem˘a serioas
˘a.
Oamenii tr˘aiesc
ˆın orase aglomera-
te. Multi sunt nevoiti s˘a stea
ˆın con-
ditii mizere,ˆın cocioabe din cartie-
re s˘arace. Pentru ei, a avea propria
cas˘a e doar un vis. Sub Regatul lui
Dumnezeu, dorinta fiec˘arui om de a
avea o cas˘a se va
ˆındeplini. Iat
˘a ce a
profetit Isaia: „Vor construi case sile vor locui, vor s
˘adi vii si le vor m
ˆan-
ca rodul“ (Is. 65:21). Dar aceasta nueste singura promisiune care se vaˆımplini.
ˆIn fond, unii oameni au de-
ja casa lor, poate chiar o vil˘a sau o
proprietate luxoas˘a. Totusi, multi se
ˆıngrijoreaz
˘a c
˘a
ˆısi vor pierde casa
din cauza unor probleme financiare.Sau tr
˘aiesc cu teama c
˘a hotii ori in-
divizi cu intentii si mai rele ar puteap
˘atrunde
ˆın locuinta lor. Astfel de
ˆıngrijor
˘ari vor disp
˘area sub Regatul
lui Dumnezeu. w12 15/9 2:4, 5
Luni, 6 octombrie
[Avraam] astepta orasulcu temelii adevarate, oras al
carui constructor si fauritor esteDumnezeu. (Evr. 11:10)
Esti hot˘ar
ˆat s
˘a fii diferit de oa-
menii din aceast˘a lume rea? E ade-
v˘arat, acest lucru poate fi dificil
uneori. Dar, cu ajutorul lui Dumne-zeu si cu sprijinul fratilor de credin-t
˘a, vei reusi. Nu uita c
˘a nu esti sin-
gur! Toti cei care vor s˘a-i slujeasc
˘a
lui Iehova au de dus o lupt˘a
ˆımpo-
triva lui Satan si a lumii conduse deel (Ef. 6:12). Putem c
ˆastiga aceas-
t˘a lupt
˘a dac
˘a ne
ˆıncredem
ˆın Ieho-
va si facem din el locuinta noastr˘a.
La fel ca Avraam, si noi trebuie s˘a
ne tinem privirea atintit˘a asupra
premiului (2 Cor. 4:18). „Orasul“ pecare
ˆıl astepta Avraam este Rega-
tul lui Dumnezeu.ˆIntr-un anumit
sens, noi nu trebuie s˘a-l astept
˘am,
deoarece Regatul guverneaz˘a deja
ˆın cer.
ˆIn plus, dovezile arat
˘a c
ˆat se
poate de clar c˘a acest Regat va pre-
luaˆın cur
ˆand controlul asupra p
˘a-
mˆantului. Dovedeste modul t
˘au de
viat˘a c
˘a Regatul este real pentru
tine? Pui Regatul pe primul planˆın viat
˘a si te str
˘aduiesti s
˘a r
˘am
ˆai
separat de lume? (2 Pet. 3:11, 12)w13 15/3 4:13, 14
Marti, 7 octombrie
Tu esti preot pe timp indefinitın felul lui Melchisedec!
(Ps. 110:4)ˆIn timpul domniei regelui Da-
vid, Iehova a f˘
acut dou˘
ajur˘
aminteˆın folosul oamenilor ascult
˘atori.ˆ
In primul rˆ
and, el i-a jurat lui Da-vid c
˘a tronul s
˘au avea s
˘a fie vesnic
(Ps. 89:35, 36; 132:11, 12).ˆIn al doi-
lea rˆ
and, Iehova i-a dezv˘
aluit luiDavid c
˘a S
˘am
ˆanta avea s
˘a fie at
ˆat
Rege, cˆ
at si Mare Preot pentruomenire. Acest lucru era
ˆıntr-ade-
v˘
ar remarcabil.ˆIn Israel, preotii
erau din tribul lui Levi, iar regii,din tribul lui Iuda; nimeni nu pu-tea fi si rege, si preot. Dar, re-feritor la gloriosul s
˘au mosteni-
tor, David a prezis c˘
a el va fi atˆ
atrege, c
ˆat si preot. Ca
ˆımplinire a
acestei profetii, Isus Cristos, S˘
a-m
ˆanta promis
˘a, guverneaz
˘a acum
din cer. De asemenea, el slujesteca Mare Preot
ˆın folosul oameni-
lor, ajutˆ
andu-i pe cei ce se c˘
aiescs
˘a fie
ˆın relatii bune cu Dumne-
zeu (Evr. 7:21, 25, 26). w12 15/103:13, 14
Miercuri, 8 octombrie
Umileste-te. (Prov. 6:3)
Multora le este greu s˘
a-si cea-r
˘a scuze. Slujitorii lui Dumnezeu
ˆıns
˘a manifest
˘a umilint
˘a recunos-
cˆ
andu-si greselile si cerˆ
andu-siiertare. De asemenea, ei sunt ga-ta s
˘a ierte c
ˆand altii le gresesc.ˆ
In timp ce mˆ
andria favorizeaz˘
adezbin
˘arile si disputele, iertarea
promoveaz˘
a paceaˆıntre fratii de
credint˘
a. Trebuie ‘s˘
a ne umilim’cer
ˆandu-ne scuze cu sinceritate
si cˆ
and nu reusim s˘
a respect˘
am
un angajament din cauza unorˆım-
prejur˘
ari independente de vointanoastr
˘a. Chiar dac
˘a nu este, pro-
babil,ˆın totalitate r
˘aspunz
˘ator
pentru situatia creat˘
a, un crestinumil se concentreaz
˘a asupra pro-
priilor greseli si este dispus s˘
a lerecunoasc
˘a (Prov. 6:1–5). C
ˆat de
recunosc˘
atori suntem pentru c˘
aBiblia ne
ˆındeamn
˘a s
˘a cultiv
˘am
umilint˘
a! (Luca 9:48) w12 15/113:17–19
Joi, 9 octombrie
Iubiti ıntreaga comunitatea fratilor, temeti-va deDumnezeu. (1 Pet. 2:17)
Martorii lui Iehova au o team˘
as
˘an
˘atoas
˘a de Dumnezeu si do-
resc s˘
a fac˘
a vointa sa. Ei sunt fe-riciti s
˘a-i slujeasc
˘a al
˘aturi de fra-
tii si de surorile lor de credint˘
adin
ˆıntreaga lume, care sunt ani-
mati de aceeasi dorint˘
a. PentruMartori este firesc ‘s
˘a iubeasc
˘a
ˆıntreaga comunitate a fratilor’.Iubirea dintre ei este at
ˆat de ne-
obisnuit˘
aˆın lumea egoist
˘a de azi,
ˆınc
ˆat cei care
ˆıi observ
˘a r
˘am
ˆan
uimiti. De exemplu, o ghid˘
a carecolabora cu o agentie de turismdin Statele Unite a fost impresio-nat
˘a de afectiunea si grija pe ca-
re Martorii din Germania li le-auar
˘atat delegatilor str
˘aini veniti
ˆın 2009 la un congres interna-tional din aceast
˘a tar
˘a. Doam-
na respectiv˘
a a m˘
arturisit c˘
a, dec
ˆand lucra ca ghid, nu v
˘azuse ni-
ciodat˘
a ceva asem˘
an˘
ator. Ai au-zit afirmatii de genul acesta f
˘acu-
te de unele persoane care i-auobservat pe Martori la un con-gres la care ai fost prezent si tu?w12 15/12 3:18
Vineri, 10 octombrie
Tu, o, Iehova, esti bun si gatasa ierti si mare este bunatatea
iubitoare fata de toti cei cete cheama. (Ps. 86:5)
Rug˘
aciunea are mare putere. Prinintermediul ei, Iehova ne poate ofe-ri ajutor. David si-a exprimat cre-dinta si sentimentele cele mai pro-funde
ˆıntr-o rug
˘aciune emotionant
˘a,
consemnat˘
aˆın cartea Psalmii (Ps.
32:1–5). El a recunoscut c˘a
ˆıncer-
carea de-aˆın
˘abusi glasul unei con-
stiinte vinovate ne poate slei deputeri. Fiindc
˘a nu si-a m
˘arturisit
p˘acatul, David si-a pierdut bucuria,
a fost d˘ar
ˆamat pe plan emotional
si chiar i-a fost afectat˘a s
˘an
˘ata-
tea. Ce a f˘acut el pentru a fi iertat
si pentru a-si rec˘ap
˘ata pacea l
˘aun-
tric˘a? David si-a m
˘arturisit p
˘acatul
ˆınaintea lui Dumnezeu. Iehova i-ar
˘aspuns la rug
˘aciuni si i-a dat pu-
tere s˘a lase
ˆın urm
˘a trecutul si s
˘a
fac˘a ce era drept.
ˆIn mod asem
˘an
˘a-
tor, dac˘a te rogi din inim
˘a, poti avea
toat˘a
ˆıncrederea c
˘a Iehova te va as-
culta. Iar dac˘a unele greseli conti-
nu˘a s
˘ate tulbure, str
˘aduieste-te din
r˘asputeri s
˘a
ˆındrepti r
˘aul f
˘acut.
Apoi fii sigur c˘a Iehova te-a iertat.
w13 15/1 4:12
Sambata, 11 octombrie
Ele . . . nu cunosc glasulstrainilor. (Ioan 10:5)
Cercet˘arile arat
˘a c
˘a este mult
mai greu s˘a ne concentr
˘am atunci
cˆand auzim simultan mai multe
persoane vorbind. Aceastaˆınseam-
n˘a c
˘a, dac
˘a dou
˘a persoane vorbesc
ˆın acelasi timp, trebuie s
˘a alegem
cuiˆıi vom acorda atentie. Asadar,
depinde pe cine vrem s˘a ascult
˘am.
Iudeii care voiau s˘a
ˆımplineasc
˘a do-
rintele tat˘alui lor, Diavolul, nu l-au
ascultat pe Isus. Biblia arat˘a c
˘a,
ˆıntr-un anumit sens, at
ˆat ‘
ˆıntelep-
ciunea’, cˆat si ‘prostia’
ˆıncearc
˘a s
˘a
ne fac˘a s
˘a le ascult
˘am (Prov. 9:1–5,
13–17). De aceea, trebuie s˘a ale-
gem: Pe cine vom asculta? Depin-de pe cine vrem s
˘a ascult
˘am, sau
cui vrem s˘a-i fim pl
˘acuti. Oile lui
Isus ascult˘a glasul s
˘au si
ˆıl urmeaz
˘a
(Ioan 10:16, 27). Ele sunt „de parteaadev
˘arului“ (Ioan 18:37). Cei care
ˆıl
urmeaz˘a cu umilint
˘a pe Isus ‘vor
primi glorie’ de la Dumnezeu (Prov.3:13, 16; 8:1, 18; 29:23). w13 15/24:13, 14
Duminica, 12 octombrie
Pentru prima oara, Dumnezeusi-a ındreptat atentia spre
natiuni ca sa scoata din eleun popor pentru numele sau.
(Fap. 15:14)
Ca „oameni numiti cu numele [luiDumnezeu]“, membrii acestei noinatiuni, Israelul spiritual, au folositnumele divin. De exemplu, ei l-aufolosit c
ˆand au citat din Scripturile
ebraice (Fap. 15:17). Cˆand apostolul
Petru a vorbit unui grup mare deevrei si de prozeliti la Penticostadin 33 e.n., el a folosit numele luiDumnezeu de mai multe ori (Fap.2:14, 20, 21, 25, 34).
ˆIntruc
ˆat pri-
mii crestini l-au onorat pe Iehova,el le-a binecuv
ˆantat eforturile
ˆın
lucrarea de predicare. Siˆın pre-
zent, Iehova binecuvˆanteaz
˘a lucra-
rea prin care le proclam˘am oame-
nilor numele s˘au si li-l ar
˘at
˘am
ˆın
Biblie, poate chiarˆın Biblia lor.
Astfel, noiˆıi ajut
˘am s
˘a-l cunoasc
˘a
pe adev˘aratul Dumnezeu. Ce mare
privilegiu, atˆat pentru ei, c
ˆat si pen-
tru noi! Iar pentru cei care ajungs
˘a-l cunoasc
˘a pe Dumnezeu, acesta
poate fiˆınceputul unei minunate
prietenii, care va deveni tot maistr
ˆans
˘a si va dura vesnic. w13 15/3
5:12, 13
Luni, 13 octombrie
Cat de loiali, de drepti side ireprosabili ne-am dovedit.
(1 Tes. 2:10)
Ce auˆın comun Dalila, Absalom si
Iuda Iscariot? Toti au dovedit lips˘
ade loialitate: Dalila, fat
˘a de b
˘arba-
tul care o iubea, judec˘
atorul Sam-son; Absalom, fat
˘a de tat
˘al s
˘au, rege-
le David; iar Iuda Iscariot, fat˘
a deSt
˘ap
ˆanul s
˘au, Isus Cristos. Actiunile
lor josnice le-au f˘
acut mult r˘
au alto-ra. Dar ce relevant
˘a au ele pentru
noi? Un autor contemporan plasea-z
˘a tr
˘adarea printre cele mai r
˘asp
ˆan-
dite fapte reprobabile din prezent.Acest lucru nu e deloc surprinz
˘a-
tor.ˆIn profetia referitoare la sem-
nul „ˆıncheierii acestui sistem“, Isus a
spus: „Multi se vor . . . tr˘
ada unii pealtii“ (Mat. 24:3, 10). „A tr
˘ada“
ˆın-
seamn˘
a „aˆınsela
ˆın mod voit si per-
fidˆıncrederea cuiva, s
˘av
ˆarsind acte
careˆıi sunt potrivnice, pactiz
ˆand cu
dusmanul“ (DEX, 2009). Lipsa loia-lit
˘atii confirm
˘a c
˘a tr
˘aim „
ˆın zilele
din urm˘
a“,ˆın care, asa cum a prezis
apostolul Pavel, oamenii sunt „ne-loiali, . . . tr
˘ad
˘atori“ (2 Tim. 3:1, 2, 4).
Lipsa loialit˘
atii provoac˘
a mult˘
a du-rere si suferint
˘a. Da, actele de tr
˘ada-
re sunt un semn al zilelor din urm˘
a.w12 15/4 2:1, 2
Marti, 14 octombrieˆ
Inchinatorii adevarati i se vorınchina Tatalui cu spirit si cuadevar, caci astfel de ınchina-
tori cauta Tatal. (Ioan 4:23)
Mostenirea noastr˘
a spiritual˘
a in-clude o multime de informatii valo-roase si exacte despre trecut. Deexemplu, s
˘a ne g
ˆandim la Avraam, la
Isaac si la Iacob. Acesti patriarhiau discutat probabil cu familiile lordespre modul
ˆın care puteau s
˘a-i
fie pl˘
acuti lui Iehova. De aceea, nueste deloc surprinz
˘ator c
˘a Iosif, un
b˘
arbat integru, a respins imorali-tatea sexual
˘a ca ‘s
˘a nu p
˘ac
˘atuias-
c˘
aˆımpotriva lui Dumnezeu’ (Gen.
39:7–9). Si unele traditii crestine aufost transmise pe cale oral
˘a sau prin
exemplul anumitor persoane. Prin-tre aceste traditii s-au num
˘arat si
unele informatii referitoare la CinaDomnului, pe care apostolul Pavelle-a transmis congregatiilor crestine(1 Cor. 11:2, 23).
ˆIn prezent, ceea ce
trebuie s˘
a facem ca s˘
a neˆınchin
˘am
lui Dumnezeu „cu spirit si cu adev˘
ar“se afl
˘a
ˆın Cuv
ˆantul scris al lui Dum-
nezeu (Ioan 4:24). Biblia ofer˘
a lumi-n
˘a spiritual
˘a pentru toti oamenii,
dar noi, slujitorii lui Iehova, o apre-ciem
ˆın mod deosebit. w13 15/2 1:6
Miercuri, 15 octombrie
Domnul s-a ıntors si l-a privitpe Petru, iar Petru si-a amintitde cuvintele Domnului, care ıizisese: „
ˆInainte sa cante astazi
cocosul, ma vei renega detrei ori“. (Luca 22:61)
Din cauza fricii de oameni, Petrus-a poticnit grav de c
ˆateva ori.
ˆIns
˘a
el le-a r˘
amas loial lui Isus si lui Ieho-va. De exemplu, el l-a renegat
ˆın pu-
blic pe St˘
apˆ
anul s˘
au, si nu o dat˘
a, cide trei ori (Luca 22:54–60). Mai t
ˆar-
ziu, Petru n-a actionatˆın armonie cu
normele crestine, tratˆ
andu-i pe fra-tii din natiuni ca si cum le-ar fi fostinferiori crestinilor evrei, care eraucircumcisi.
ˆIns
˘a apostolul Pavel a ju-
decat corect situatia; el aˆınteles c
˘a
ˆın congregatia crestin
˘a nu trebuie s
˘a
existe deosebiri de clas˘
a. Atitudinealui Petru era gresit
˘a. De aceea,
ˆına-
inte ca actiunile lui Petru s˘
a tulburepacea si unitatea fratilor, Pavel i-adat un sfat direct (Gal. 2:11–14). S-asimtit Petru at
ˆat de ofensat,
ˆınc
ˆat s
˘a
abandoneze cursa pentru viat˘
a? Nu.El a privit cu seriozitate sfatul lui Pa-vel, l-a aplicat si a continuat cursa.w13 15/3 1:12
Joi, 16 octombrie
Iehova este langa cei cuinima franta si ıi salveazape cei cu spiritul zdrobit.
(Ps. 34:18)
David a trecut prin multe situatiistresante (1 Sam. 30:3–6). Cuvinte-le sale inspirate dezv
˘aluie c
˘a Ieho-
vaˆıi cunostea sentimentele (Ps.
56:8). Iehova cunoaste si sentimen-tele noastre. C
ˆand avem „inima
frˆ
ant˘
a“ sau „spiritul zdrobit“, el seapropie de noi. Chiar si numai acestg
ˆand ne m
ˆang
ˆaie, la fel ca pe Da-
vid, care a spus: „M˘
a voiˆınveseli
si m˘
a voi bucura datorit˘
a bun˘
at˘
a-tii tale iubitoare, pentru c
˘a ai v
˘a-
zut necazul meu, ai stiut desprestr
ˆamtor
˘arile sufletului meu“ (Ps.
31:7). Iehova nu doar c˘
a observ˘
a ne-cazurile prin care trecem, dar nesi ofer
˘a m
ˆang
ˆaiere si
ˆıncurajare. O
modalitate prin care ne ajut˘
a s˘
apersever
˘am sunt
ˆıntrunirile cresti-
ne. Nedrept˘
atile din lumea lui Sa-tan ne provoac
˘a uneori mult stres
si ne epuizeaz˘
a. Dar laˆıntruniri,
ˆın compania fratilor nostri, ne
ˆın-
vior˘
am si primim puterea de a-isluji lui Iehova cu bucurie. w12 15/45:14, 15
Vineri, 17 octombrie
Iehova sa te mustre!(Iuda 9)
ˆIn calitate de arhanghel, Isus nu
si-a dep˘
asit atributiile cˆ
and ‘s-aˆımpotrivit Diavolului si l-a contra-zis cu privire la corpul lui Moise’, cia dovedit umilint
˘a si modestie. Fiul
lui Dumnezeu a l˘
asat problemaˆın
mˆ
ainile lui Iehova, Judec˘
atorul Su-prem al universului, pentru ca Els-o rezolve c
ˆand si cum considera
de cuviint˘
a. Printre lucrurile pe ca-re Isus le-a aflat
ˆın cer se num
˘arau,
f˘
ar˘
aˆındoial
˘a, si profetiile despre
viata sa pe p˘
amˆ
antˆın calitate de
Mesia. Prin urmare, el trebuie s˘
afi stiut dinainte c
˘a avea s
˘a treac
˘a
prin situatii nepl˘
acute. Cu toateacestea, a acceptat s
˘a tr
˘aiasc
˘a pe
p˘
amˆ
ant, s˘
a devin˘
a promisul Mesiasi s
˘a-si dea viata
ˆın folosul oame-
nilor. De ce? Scotˆ
andˆın evident
˘a
umilinta Fiului unic-n˘
ascut al luiDumnezeu, apostolul Pavel a scris:„Desi avea chip de Dumnezeu, nus-a g
ˆandit la uzurpare, adic
˘a s
˘a fie
egal cu Dumnezeu. Nu, ci s-a go-lit pe sine, a luat chip de sclav,ajung
ˆand la fel ca oamenii“ (Filip.
2:6, 7). w12 15/11 2:5, 6
Sambata, 18 octombrie
Ei sa stapaneasca . . .peste toate celelalte creaturi
care se misca pe pamant.(Gen. 1:26)
Dintre toate lucr˘
arile de creatiede pe p
˘am
ˆant, omul este capodope-
ra lui Dumnezeu. Adam si Eva si,ˆın
cele din urm˘
a, toti descendentii lortrebuiau s
˘a se
ˆıngrijeasc
˘a de ani-
male, s˘
a st˘
apˆ
aneasc˘
a peste ele si s˘
afie
ˆın pace cu ele. Asadar, n-ar tre-
bui s˘
a fim surprinsi cˆ
and citimˆın
Biblie c˘
aˆıntre oameni si animale
va fi pace (Is. 11:6–9; 65:25). Dup˘
aPotop, c
ˆand Noe si familia lui au ie-
sit din arc˘
a, Iehova le-a spus: „S˘
acontinue s
˘a se team
˘a si s
˘a se
ˆın-
grozeasc˘
a de voi toate creaturilevii de pe p
˘am
ˆant“ (Gen. 9:2, 3). Si,
ˆıntr-adev
˘ar, animalele se feresc de
oameni pentru a fiˆın sigurant
˘a.
Dar Iehova poate atenua aceast˘
ateam
˘a, astfel
ˆınc
ˆat relatia dintre
om si animal s˘
a fie exact asa cum aprev
˘azut-o el la
ˆınceput (Os. 2:18).
Ce timpuri frumoaseˆıi asteapt
˘a pe
cei care vor tr˘
ai atunci pe p˘
amˆ
ant!w12 15/9 2:7, 9
Duminica, 19 octombrie
Alegeti astazi cui vretisa-i slujiti. (Ios. 24:15)
Alegerile pe care le facem ne in-fluenteaz
˘a cursul vietii. S
˘a ilus-
tr˘
am. Un om merge pe un drum si,la un moment dat, ajunge la o r
˘as-
cruce. Ce cale va alege? Biblia vor-beste despre multe persoane careau avut de luat decizii importanteˆın viat
˘a. De exemplu, Cain a tre-
buit s˘
a aleag˘
a s˘
a dea frˆ
au liber mˆ
a-niei sau s-o tin
˘a sub control (Gen.
4:6, 7). Iosua a avut de alesˆıntre
ˆın-
chinarea la adev˘
aratul Dumnezeusi
ˆınchinarea la zei falsi. Pentru
c˘
a obiectivul s˘
au era s˘
a r˘
amˆ
an˘
aaproape de Iehova, el a ales drumulcare l-a ajutat s
˘a ajung
˘a la „desti-
natie“. Cain,ˆın schimb, nu a avut
un astfel de obiectiv si a ales dru-mul care l-a
ˆındep
˘artat de Iehova.
Si noi ajungem uneori la o r˘
ascru-ce. C
ˆand avem de luat o decizie ma-
jor˘
a, s˘
a nu uit˘
am care este „des-tinatia“, sau obiectivul nostru: noivrem s
˘a-i aducem glorie lui Iehova
prin tot ce facem si s˘
a evit˘
am oricene-ar putea
ˆındep
˘arta de el (Evr.
3:12). w13 15/1 2:1–3
Luni, 20 octombrie
Aceasta este mostenireaslujitorilor lui Iehova. (Is. 54:17)
Din mostenirea noastr˘
a spiritua-l
˘a fac parte unele relat
˘ari ap
˘arute
recentˆın publicatiile noastre, care
dovedesc c˘
a ‘Iehova este de par-tea noastr
˘a’ (Ps. 118:7). Acest lucru
ne ajut˘
a s˘
a ne simtimˆın sigurant
˘a
chiar si cˆ
and suntem persecutati.Din mostenirea noastr
˘a spiritual
˘a
tot mai bogat˘
a face parte si ur-m
˘atoarea promisiune
ˆıncurajatoa-
re: „«Nicio arm˘
a preg˘
atit˘
aˆımpotri-
va ta nu va reusi si orice limb˘
a care
se va ridicaˆımpotriva ta la jude-
cat˘
a o vei condamna. Aceasta estemostenirea slujitorilor lui Iehova,iar dreptatea lor vine de la mine»,zice Iehova“ (Is. 54:17). Nicio arm
˘a
a lui Satan nu ne poate provocaun prejudiciu iremediabil. Satan aˆıncercat s
˘a distrug
˘a Cuv
ˆantul lui
Dumnezeu, s˘
a elimine numele s˘
ausi s
˘a opreasc
˘a r
˘asp
ˆandirea adev
˘a-
rului.ˆIns
˘a Iehova, care este mult
mai puternic, i-a z˘
ad˘
arnicit toateeforturile. w13 15/2 1:7, 8
Marti, 21 octombrie
Toata casa lui Israel are inimanecircumcisa. (Ier. 9:26)
Putemˆıntelege mai bine ce
ˆın-
semna „inima necircumcis˘
a“ ana-liz
ˆand
ˆındemnul dat de Dumnezeu
iudeilor: „Circumcideti-v˘
a inimapentru Iehova si
ˆınl
˘aturati-i pre-
putul, b˘
arbati ai lui Iuda si locui-tori ai Ierusalimului, pentru ca nucumva, din cauza rautatii faptelorvoastre, furia mea s
˘a se aprind
˘a“.
Darde unde veneau faptele lor rele?Din interior, sau din inima lor (Mar.7:20–23). Ei aveau o inim
˘a
ˆınc
˘ap
˘a-
tˆ
anat˘
a si r˘
azvr˘
atit˘
a. Motivatiile sig
ˆandurile lor erau contrare vointei
lui Iehova (Ier. 5:23, 24; 7:24–26).De aceea, Dumnezeu i-a
ˆındemnat:
„Circumcideti-v˘
a inima pentru Ie-hova si
ˆınl
˘aturati-i preputul“ (Ier.
4:4; 18:11, 12). Asadar, inima simbo-lic
˘a a iudeilor din timpul lui Iere-
mia avea nevoie de operatie, sau de‘o circumcizie’, la fel ca
ˆın vremea
lui Moise (Deut. 10:16; 30:6). Cumputeau iudeii ‘s
˘a
ˆınl
˘ature preputul’
inimii lor? Ei trebuiau s˘
a renunte lalucrurile care
ˆıi f
˘aceau s
˘a aib
˘a o ini-
m˘
a nereceptiv˘
a, adic˘
a la gˆ
andurile,dorintele si motivatiile care nu erauˆın armonie cu vointa lui Dumnezeu(Fap. 7:51). w13 15/3 2:7–9
Miercuri, 22 octombrie
Nu suntem ın nestiinta despreplanurile lui. (2 Cor. 2:11)
Cum putem s˘
a ne ferim de stra-tagemele lui Satan si s
˘a ne p
˘as-
tr˘
am o inim˘
aˆıntreag
˘a fat
˘a de Ie-
hova? Este esential s˘
a ne rug˘
am.Apostolul Pavel si-a
ˆındemnat co-
laboratorii ‘s˘
a r˘
amˆ
an˘
a neclintitiˆımpotriva masinatiilor Diavolului’.Apoi i-a sf
˘atuit ‘s
˘a se roage oric
ˆand
ˆın spirit, cu orice fel de rug
˘aciu-
ne si implorare’ (Ef. 6:11, 18; 1 Pet.4:7). Ce efect vor avea rug
˘aciunile
noastre st˘
aruitoare? Pavel a spus:„
ˆIn orice lucru, prin rug
˘aciuni si
implor˘
ariˆımpreun
˘a cu multumiri,
faceti-i cunoscute lui Dumnezeucererile voastre, iar pacea lui Dum-nezeu, care
ˆıntrece orice g
ˆandire,
va va pazi inima“ (Filip. 4:6, 7). Da,pentru a ne p
˘astra inima
ˆıntreag
˘a
fat˘
a de Iehova, trebuie s˘
a ne rug˘
amcu fervoare si c
ˆat mai des (Luca
6:12). Prin urmare,ˆıntreab
˘a-te: C
ˆat
de st˘
aruitor si cˆ
at de des m˘
a rog?(Mat. 7:7; Rom. 12:12) R
˘aspunsul
t˘
au dezv˘
aluie dac˘
aˆıti doresti din
inim˘
a s˘
a-i slujesti lui Dumnezeu.w12 15/4 3:16, 18
Joi, 23 octombrie
El n-a sovait prin necredinta.(Rom. 4:20)
Nu ne putem permite ‘s˘
a sov˘
aimprin necredint
˘a’. Acum, mai mult
ca oricˆ
and, trebuie s˘
a fim puternicidin punct de vedere spiritual. Dus-manii lui Dumnezeu — Diavolul sicei aflati sub influenta sa —
ˆın-
cearc˘
a s˘
a opreasc˘
a activitatea pecare ne-a
ˆıncredintat-o Isus (Mat.
28:19, 20).ˆIn pofida atacurilor lui
Satan, suntem convinsi c˘
a Iehovaeste ‘un Dumnezeu viu si Salvato-rul oamenilor de orice fel,
ˆındeo-
sebi al celor fideli’. El „stie s˘
a-i eli-bereze din
ˆıncercare pe oamenii
cu devotiune sfˆ
ant˘
a“ (1 Tim. 4:10;2 Pet. 2:9).
ˆIn cur
ˆand, Dumnezeu
va pune cap˘
at acestui sistem nele-giuit. Desi nu cunoastem toate de-taliile referitoare la momentul si lamodul
ˆın care va actiona El, stim
sigur c˘
a, la timpul stabilit, Cristosˆıi va elimina pe dusmani, contri-buind la justificarea suveranit
˘atii
lui Iehova. S˘
a nu c˘
ademˆın capca-
na de a crede c˘
a „toate lucrurilecontinu
˘a exact ca de la
ˆınceputul
creatiei“! (2 Pet. 3:3, 4; 1 Tes. 5:1)w12 15/5 3:17, 18
Vineri, 24 octombrie
Absalom fura inima barbatilorlui Israel. (2 Sam. 15:6)
ˆIn prezent, Satan se foloseste
de „Absalomi“ pentru a fura inimaslujitorilor lui Dumnezeu. „Cerin-tele lui Iehova sunt prea restric-tive, spun acestia. Uitati-v
˘a la oa-
menii care nu-i slujesc. Ce binese distreaz
˘a ei!“ Esti constient c
˘a
astfel de afirmatii sunt doar min-ciuni?
ˆIi r
˘am
ˆai loial lui Dumnezeu?
Realizezi c˘
a numai „legea perfect˘
a“a lui Iehova, adic
˘a legea lui Cris-
tos,ˆıti poate aduce adev
˘arata li-
bertate? (Iac. 1:25) Dac˘
a r˘
aspun-sul t
˘au este afirmativ, pretuieste
aceast˘
a lege si foloseste-ti liber-tatea asa cum
ˆıi place lui Ieho-
va (1 Pet. 2:16). Ce trist este c˘
amulti tineri, si nu numai, au
ˆınv
˘a-
tat din proprie experient˘
a c˘
a neas-cultarea de Dumnezeu se pl
˘ateste
scump (Gal. 6:7, 8). Prin urmare,ˆıntreab
˘a-te: Recunosc eu stratage-
mele lui Satan? Este Iehova cel maiapropiat prieten al meu, cel careˆımi spune
ˆıntotdeauna adev
˘arul si
careˆımi doreste numai binele? (Is.
48:17, 18) w12 15/7 2:6, 7, 9
Sambata, 25 octombrie
Regatul va fi ın parte taresi ın parte fragil. (Dan. 2:42)ˆIn Daniel 2:41 se spune c
˘a labe-
le picioarelor chipului pe care Ne-bucadnetar
ˆıl vede
ˆın vis sunt un
amestec de fier si argil˘a ce reprezin-
t˘a un singur regat, nu mai multe.
Asadar, argila simbolizeaz˘a elemen-
tele din sfera de influent˘a a puterii
anglo-americane care o fac mai sla-b
˘a dec
ˆat picioarele de fier, Imperiul
Roman. Profetul Daniel identific˘a
argila cu „urmasii oamenilor“, alt-fel spus, cu oamenii de r
ˆand (Dan.
2:43). Acestia au limitat capacitateade actiune a celor dou
˘a superpu-
teri prin campanii de promovare adrepturilor cet
˘atenesti si prin mis-
c˘ari sindicale si de independent
˘a.
De asemenea, din cauza rezultatelorstr
ˆanse obtinute la alegerile elec-
torale si a ideologiilor antagoniste,nici chiar cei mai populari conduc
˘a-
tori n-au suficient˘a autoritate pen-
tru a-si implementa strategiile. Ast-fel, puterea anglo-american
˘a este
mai slab˘a dec
ˆat fierul (2 Tim. 3:1–3).
w12 15/6 2:9
Duminica, 26 octombrie
Asculta, o, Israele:Iehova, Dumnezeul nostru, este
un singur Iehova. (Deut. 6:4)
Isus a citat cuvintele mentionateˆın textul de azi. Niciun crestin ade-v
˘arat n-ar pune la
ˆındoial
˘a cuvinte-
le sale, nu-i asa? (Mar. 12:29) Doctri-na Trinit
˘atii contravine misiunii pe
care le-a dat-o Isus continuatorilors
˘ai de a ‘face discipoli din oamenii
tuturor natiunilor, botezˆandu-i
ˆın
numele Tat˘alui, al Fiului si al spiri-
tului sfˆant’ (Mat. 28:19). Pentru a se
boteza si a fi un crestin adev˘arat si
un Martor al lui Iehova, o persoan˘a
trebuie s˘a recunoasc
˘a suprematia
Tat˘alui, Iehova, precum si pozitia
si autoritatea Fiului lui Dumnezeu,Isus. De asemenea, un candidat labotez trebuie s
˘a cread
˘a c
˘a spiritul
sfˆant este forta activ
˘a a lui Dumne-
zeu, nu o parte a unei Trinit˘ati (Gen.
1:2). O persoan˘a care continu
˘a s
˘a
cread˘a
ˆın Trinitate nu poate fi bote-
zat˘a ca simbol al dedic
˘arii ei la Ieho-
va Dumnezeu. Cˆat de recunosc
˘atori
suntem c˘a mostenirea noastr
˘a spiri-
tual˘a ne-a ocrotit ca s
˘a nu credem
aceast˘a
ˆınv
˘at
˘atur
˘a care
ˆıl dezono-
reaz˘a pe Dumnezeu! w13 15/2 2:6, 7
Luni, 27 octombrie
Cum de va ıntoarceti iarasi . . .?(Gal. 4:9)
Crestinii din Galatia trebuiau s˘
a-siverifice profunzimea credintei sis
˘a arate apreciere pentru libertatea
spiritual˘
a de care aveau parte. Prinintermediul jertfei sale, Isus f
˘acu-
se posibil ca oamenii care exercitaucredint
˘a
ˆın el s
˘a-l cunoasc
˘a pe Dum-
nezeuˆıntr-un mod cu totul aparte: ei
puteau s˘
a devin˘
a fii ai lui Dumne-zeu! Pentru a r
˘am
ˆane
ˆın aceast
˘a re-
latie special˘
a cu Iehova, galateniitrebuiau s
˘a resping
˘a
ˆınv
˘at
˘aturile iu-
daizantilor, care insistau c˘
a Legeamozaic
˘a trebuia s
˘a fie respectat
˘a si
de crestini.ˆIns
˘a crestinii necircum-
cisi din natiuni nu fuseser˘
a nicioda-t
˘a sub Lege. Av
ˆand
ˆın vedere aceas-
t˘
a situatie, atˆ
at crestinii evrei, cˆ
at sicei neevrei trebuiau s
˘a fac
˘a progrese
pe plan spiritual. Printre altele, eranecesar s
˘a
ˆınteleag
˘a c
˘a nu puteau fi
declarati drepti pe baza Legii mozai-ce. Sfatul dat de apostolul Pavel ga-latenilor a fost consemnat
ˆın Cuv
ˆan-
tul lui Dumnezeu cu un scop: acelade a-i
ˆındemna pe crestinii adev
˘a-
rati din toate timpurile s˘
a nu renun-te la comorile adev
˘arului biblic si s
˘a
nu seˆıntoarc
˘a la lucrurile din urm
˘a.
w13 15/3 3:3, 4
Marti, 28 octombrie
Sa ne suim la muntele luiIehova, la casa Dumnezeuluilui Iacob, si el ne va ınvata
caile sale, iar noi vom umblape cararile sale.
(Is. 2:3)ˆIn general, cei care doresc s
˘a ob-
tin˘a cet
˘atenia unei t
˘ari trebuie s
˘a
cunoasc˘
a istoria t˘
arii respective.Tot asa, cei care vor s
˘a devin
˘a cet
˘a-
teni ai Regatului trebuie s˘
aˆınvete
cˆat mai multe despre Regatul lui
Dumnezeu. De asemenea, statulle pretinde cet
˘atenilor s
˘a cunoas-
c˘a si s
˘a respecte legile. Asadar, e
firesc ca Iehova s˘
a le cear˘
a supusi-lor Regatului s
˘a
ˆınvete si s
˘a apli-
ce legile si principiile sale (Ioan15:10; 1 Ioan 5:3). Legile omenestisunt imperfecte si pot fi nedrep-te.
ˆIn schimb, „legea lui Iehova
este perfect˘
a“ (Ps. 19:7). ‘ˆIti g
˘a-
sesti pl˘
acereaˆın legea lui Iehova’
si citestiˆın fiecare zi din ea? (Ps.
1:1, 2) Singurul mod de aˆınv
˘a-
ta legea lui Dumnezeu este s-ostudiezi personal; nimeni nu poa-te face acest lucru
ˆın locul t
˘au.
w12 15/8 2:5, 6
Miercuri, 29 octombrie
Oamenii acestia . . .nesocotesc domnia si ıi vorbesc
de rau pe cei gloriosi.(Iuda 8)
Un astfel de spirit nu-si are loculˆın congregatia crestin
˘a. B
˘atr
ˆanii
de congregatie nu sunt perfecti,asa cum nu erau nici cei cu autori-tate din zilele apostolilor. Ei potface greseli care s
˘a ne afecteze
direct. Dac˘
a s-arˆınt
ˆampla acest
lucru, ar fi total nepotrivit ca unmembru al congregatiei s
˘a adopte
spiritul lumii, insistˆ
and s˘a i se fac
˘a
dreptate sau s˘
a se ia m˘
asuriˆımpo-
triva b˘
atrˆ
anului respectiv. Iehovaalege uneori s
˘a treac
˘a cu vederea
anumite greseli minore. N-am pu-tea face si noi la fel? Din cauzaunor defecte ale b
˘atr
ˆanilor, reale
sau presupuse, unii crestini careau comis un p
˘acat grav au refuzat
s˘
a se prezinteˆınaintea unui comi-
tet de b˘
atrˆ
ani desemnat s˘a-i ajute.
Ei se aseam˘
an˘
a cu un pacient carerefuz
˘a un tratament ce-l poate
ˆın-
s˘
an˘
atosi doar pentru c˘a-l deran-
jeaz˘
a ceva din personalitatea me-dicului. w12 15/10 2:6, 7
Joi, 30 octombrie
Vegheati. (Mat. 25:13)
Imagineaz˘
a-ti c˘
a un oficial derang
ˆınalt
ˆıti cere s
˘a-l duci cu
masina la oˆınt
ˆalnire important
˘a.
Chiarˆınainte de a merge s
˘a te
ˆın-
tˆ
alnesti cu el, observi c˘
a nu ai sufi-cient combustibil si pleci
ˆın grab
˘a
s˘
a alimentezi.ˆIntre timp, el so-
seste la locul stabilit, se uit˘a du-
p˘
a tine, dar nu te g˘
aseste. Pentruc
˘a nu poate s
˘a astepte, apeleaz
˘a
la altcineva. Nu dup˘
a mult timpajungi si tu acolo, dar
ˆıti dai seama
c˘
a oficialul respectiv a plecat f˘ar
˘a
tine. Cum te-ai simti?ˆIn parabo-
la despre fecioare, Isus a descriso situatie asem
˘an
˘atoare pentru a
explica de ce,ˆın timpul sf
ˆarsitului,
unii crestini unsi aveau s˘a se do-
vedeasc˘
a fideli si prev˘az
˘atori,
ˆın
timp ce altii, nu (Mat. 25:1–12).El a scos
ˆın evident
˘a lectia care
se desprinde din aceste parabo-le spun
ˆand: „Vegheati deci, pen-
tru c˘
a nu stiti nici ziua, nici ora“,adic
˘a timpul exact c
ˆand Isus va
executa judecata divin˘
a asupra lu-mii lui Satan. w12 15/9 4:1, 3
Vineri, 31 octombrie
Cel drept, chiar dacaar cadea . . . , se va ridica.
(Prov. 24:16)
S-ar putea ca unii crestini s˘a co-
mit˘a un p
˘acat minor, chiar
ˆın mod
repetat, din cauza unei sl˘abiciuni.ˆ
Ins˘a ei r
˘am
ˆan drepti
ˆın ochii lui Ie-
hova dac˘a ‘se ridic
˘a’, cu alte cuvin-
te, dac˘a se c
˘aiesc sincer si se str
˘a-
duiesc s˘a continue s
˘a-i slujeasc
˘a lui
Iehova cu loialitate. Putem obser-va aceasta
ˆın modul
ˆın care a ac-
tionat Dumnezeu fat˘a de Israelul
antic (Is. 41:9, 10). Cuvintele dinProverbele 24:16 scot
ˆın evident
˘a as-
pectul pozitiv, ‘ridicarea’ cu ajuto-
rul Dumnezeului nostruˆındur
˘ator
(Is. 55:7). Ar˘at
ˆand c
˘a au
ˆıncrede-
reˆın noi, Iehova Dumnezeu si Isus
Cristos neˆındeamn
˘a cu bun
˘atate
‘s˘a ne ridic
˘am’ (Ps. 86:5; Ioan 5:19).
Chiar dac˘a se poticneste sau cade
ˆın
timpul unui maraton, un alerg˘ator
ar putea avea timp s˘a-si revin
˘a si s
˘a
termine cursa dac˘a actioneaz
˘a cu
promptitudine.ˆIn cursa pentru via-
ta vesnic˘a, noi nu stim „ziua si ora“
cˆand alergarea noastr
˘a se va
ˆıncheia
(Mat. 24:36).ˆIns
˘a, cu c
ˆat ne potic-
nim mai putin, cu atˆat este mai pro-
babil c˘a vom reusi s
˘a p
˘astr
˘am un
ritm constant, s˘a r
˘am
ˆanem
ˆın curs
˘a
si s-oˆıncheiem cu succes. w13 15/3
1:7, 8
Sambata, 1 noiembrie
Vine o zi — ziua lui Iehova.(Zah. 14:1)
Ce este aceast˘
a zi? Este „ziuaDomnului“, care a
ˆınceput c
ˆand
„regatul lumii a devenit regatulDomnului nostru si al Cristosu-lui s
˘au“ (Rev. 1:10; 11:15). Lucrul
acesta s-aˆınt
ˆamplat
ˆın 1914, c
ˆand
Isus a devenit Rege al Regatu-lui lui Dumnezeu
ˆın cer. Cu dece-
niiˆınainte de anul 1914,
ˆınchin
˘a-
torii lui Iehova au anuntat cu zelc
˘a „timpurile fixate ale natiunilor“
aveau s˘
a se sfˆ
arseasc˘
aˆın acest an
si c˘
a lumea avea s˘
a se confruntecu necazuri f
˘ar
˘a precedent (Luca
21:24). Cum au reactionat natiuni-le?
ˆIn loc s
˘a dea ascultare acestui
avertisment oportun, conduc˘
atoriipolitici si religiosi i-au dispretuitsi i-au persecutat pe crestinii unsi.Astfel, acesti conduc
˘atori l-au bat-
jocorit peˆınsusi Dumnezeul Atot-
puternic,ˆıntruc
ˆat crestinii unsi re-
prezint˘
a „Ierusalimul ceresc“, sauRegatul mesianic (Evr. 12:22, 28).w13 15/2 3:4
Duminica, 2 noiembrie
O, Iehova, tu ai fost pentru noio adevarata locuinta. (Ps. 90:1)
Cum te simtiˆın aceast
˘a lume? Te
simtiˆın sigurant
˘a, ca acas
˘a? Dac
˘a
nu, te asemeni cu ceilalti slujitoriai lui Iehova. De-a lungul timpu-lui, toti cei ce l-au iubit pe Ieho-va s-au simtit ca niste str
˘aini
ˆın
aceast˘a lume. De exemplu, slujito-
rii fideli ai lui Dumnezeu care s-aumutat dintr-un loc
ˆın altul
ˆın tara
Canaan „au declarat public c˘a erau
str˘aini si locuitori temporari“ (Evr.
11:13).ˆIn mod asem
˘an
˘ator, disci-
polii unsi ai lui Cristos, a c˘aror ‘ce-
t˘atenie este
ˆın ceruri’, se conside-
r˘a „str
˘aini si locuitori temporari“
ˆın
prezentul sistem (Filip. 3:20; 1 Pet.2:11). Acelasi lucru se poate spunesi despre membrii clasei „alte oi“. Ei„nu fac parte din lume“, asa cum niciIsus n-a f
˘acut parte din lume (Ioan
10:16; 17:16). Cu toate acestea, po-porul lui Dumnezeu are o „locuint
˘a“,
ˆın care g
˘aseste sigurant
˘a si iubire.ˆ
Ins˘a aceast
˘a locuint
˘a poate fi v
˘azu-
t˘a numai cu ochii credintei. w1315/3
4:1, 2
Luni, 3 noiembrie
Ochii lui Iehova suntın orice loc. (Prov. 15:3)
Desi era un om cu team˘
a de Dum-nezeu, David a comis p
˘acate gra-
ve. Dou˘
a dintre ele i-au implicat peUrie si pe Bat-Seba, un cuplu c
˘a-
s˘
atorit. Dup˘
a ce a comis adultercu Bat-Seba, David n-a f
˘acut dec
ˆat
s˘
a-siˆınr
˘aut
˘ateasc
˘a situatia pun
ˆand
la cale uciderea lui Urie, un om nevi-novat. Consecintele acestor p
˘acate
au fost dezastruoase pentru toti trei.Din modul
ˆın care l-a corectat Ieho-
va pe David putemˆınv
˘ata multe de-
spre dispozitia Sa de-a ierta. Ieho-va l-a trimis la el pe profetul Natan.Fiind iert
˘ator, Iehova a dorit, proba-
bil, s˘
a vad˘
a dac˘
a existau motive s˘
a-iarate
ˆındurare lui David. C
ˆat de
ˆın-
curajator este felulˆın care a proce-
dat Iehova! El nu l-a fortat pe Davids
˘a-si m
˘arturiseasc
˘a p
˘acatele, ci l-a
trimis pe Natan s˘
a-i spun˘
a o ilustra-re ce scotea
ˆın evident
˘a gravitatea
faptelor sale (2 Sam. 12:1–4). F˘
ar˘
aˆın-
doial˘
a, modulˆın care a actionat Ie-
hova a fost foarte eficient. Regelea
ˆınteles c
ˆat de grave erau faptele
sale si, plin de c˘
aint˘
a, a recunoscut:„Am p
˘ac
˘atuit
ˆımpotriva lui Iehova“
(2 Sam. 12:5–14). w12 15/11 4:3, 5–7
Marti, 4 noiembrie
Supraveghetorul trebuie sa fieliber de acuzatie ca administra-
tor al lui Dumnezeu. (Tit 1:7)
Fiind numiti s˘
a p˘
astoreasc˘
a „tur-ma lui Dumnezeu“, b
˘atr
ˆanii ofer
˘a
ˆın-
drumare si suntˆın fruntea congrega-
tiei (1 Pet. 5:1, 2). Bineˆınteles, ei au
diferite responsabilit˘
ati. Toti supra-veghetorii
ˆıns
˘a trebuie s
˘a se achite
cu constiinciozitate de sarcinile pri-mite si toti trebuie ‘s
˘a-i dea socotea-
l˘
a’ lui Dumnezeu (Evr. 13:17). Dar cese poate spune despre cei care nuslujesc ca b
˘atr
ˆani?
ˆIntr-o scrisoare
adresat˘
a tuturor crestinilor, aposto-lul Petru a spus: „
ˆIn m
˘asura
ˆın care
fiecare a primit un dar, folositi-l,slujindu-v
˘a unii altora ca buni admi-
nistratori ai bun˘
at˘
atii nemeritate alui Dumnezeu, manifestat
˘a
ˆın dife-
rite moduri“ (1 Pet. 1:1; 4:10). Da,ˆın bun
˘atatea sa nemeritat
˘a, Iehova
ne-a dat fiec˘
aruia daruri — talente,calit
˘ati sau aptitudini — pe care pu-
tem s˘
a le folosim spre binele colabo-ratorilor crestini. Prin urmare, totislujitorii lui Dumnezeu sunt admi-nistratori. El are
ˆıncredere
ˆın noi, ne
respect˘
a si se asteapt˘
a s˘
a folosimˆın
modˆıntelept ceea ce ne-a
ˆıncredin-
tat. w12 15/12 2:6, 7
Miercuri, 5 noiembrie
Parul carunt este o coroanade frumusete cand se gaseste
pe calea dreptatii. (Prov. 16:31)
Este potrivit s˘
a ne preocupe felulˆın care ar
˘at
˘am.
ˆIns
˘a nu are rost s
˘a
ne str˘
aduim peste m˘
asur˘
a s˘
aˆınde-
p˘
art˘
am orice semn alˆımb
˘atr
ˆanirii.
Aceste semne pot fi dovada matu-rit
˘atii, a demnit
˘atii si a frumusetii
interioare. S˘
a remarc˘
am cuvinteledin textul de azi. Asa ne priveste Ie-hova si asa ar trebui s
˘a ne privim
si noi (1 Pet. 3:3, 4). Prin urmare,ar fi oare
ˆıntelept s
˘a recurgem la
anumite proceduri chirurgicale saula tratamente medicale inutile, bachiar periculoase, doar pentru a fimai atr
˘ag
˘atori? „Bucuria lui Ieho-
va“ este sursa adev˘
aratei frumuseti,care vine din interior, indiferent dev
ˆarsta sau de starea s
˘an
˘at
˘atii noas-
tre (Neem. 8:10). Doarˆın lumea nou
˘a
vom fi perfect s˘
an˘
atosi si ne vomredob
ˆandi frumusetea tineretii (Iov
33:25; Is. 33:24).ˆIns
˘a p
ˆan
˘a atunci, s
˘a
d˘
am dovad˘
a deˆıntelepciune si de
credint˘
a. Astfel, ne va fi mai usor s˘
ar
˘am
ˆanem aproape de Iehova si s
˘a fa-
cem tot ce putemˆın situatia noastr
˘a
(1 Tim. 4:8). w13 15/1 3:10
Joi, 6 noiembrie
O, Iehova, schimba, te rog,sfatul lui Ahitofel ın nebunie!
(2 Sam. 15:31)
Devorat de ambitie, Absalom avrut s
˘a uzurpe tronul tat
˘alui s
˘au,
David. Maiˆınt
ˆai, el ‘a furat inima
b˘
arbatilor lui Israel’ cu gesturipref
˘acute, promisiuni
ˆınsel
˘atoare
si exprim˘
ari nesincere de afectiu-ne.
ˆIi
ˆımbr
˘atisa si
ˆıi s
˘aruta ca si
cˆ
and i-ar fi p˘
asat de ei (2 Sam.15:2–6). Absalom l-a atras de par-tea lui chiar si pe Ahitofel, unuldintre sf
˘atuitorii lui David. Lu
ˆand
parte la complot, Ahitofel a deve-nit un tr
˘ad
˘ator.
ˆIn Psalmii 3 si 55,
David descrie cum l-au afectatactiunile acestor oameni neloiali(Ps. 3:1–8; 55:12–14). Absalom adovedit o lips
˘a cras
˘a de respect
fat˘
a de suveranitatea lui Iehovaurzind intrigi si conspir
ˆand
ˆım-
potriva regelui numit de Dum-nezeu (1 Cron. 28:5).
ˆIn cele din
urm˘
a, revolta a fostˆın
˘abusit
˘a, iar
David a continuat s˘
a domneasc˘
aˆın calitate de uns al lui Iehova.w12 15/4 2:5
Vineri, 7 noiembrie
Tu, care ıl ınveti pe altul,pe tine ınsuti nu te ınveti?
(Rom. 2:21)
Cˆand c
˘asnicia unui crestin se
destram˘a, spiritualitatea acestuia
ar putea fi pus˘a sub semnul
ˆıntre-
b˘arii. „Dac
˘a cineva nu stie s
˘a-si
conduc˘a propria familie, cum se
vaˆıngriji de congregatia lui Dum-
nezeu?“, aˆıntrebat apostolul Pa-
vel (1 Tim. 3:5). Doi parteneri carepretind c
˘a sunt crestini, dar care
nu reusesc s˘a-si salveze c
˘asnicia
las˘a impresia c
˘a spun una si fac
alta (Rom. 2:22–24). Un sot si o so-tie care se g
ˆandesc la separare sau
la divort f˘ar
˘a s
˘a aib
˘a motive bibli-
ce nu se bucur˘a de o relatie str
ˆan-
s˘a cu Iehova. Probabil, cel putin
unul dintre ei nu puneˆın aplicare
principiile biblice. Dac˘a ‘s-ar
ˆın-
crede cu adev˘arat
ˆın Iehova din
toat˘a inima lor’, ar trebui s
˘a-si
poat˘a salva c
˘asnicia (Prov. 3:5, 6).
w12 15/5 2:7, 8
Sambata, 8 noiembrie
Oamenii au vorbit de laDumnezeu, fiind purtati despiritul sfant. (2 Pet. 1:21)
De unde venim? De ce ne afl˘
amaici?
ˆIncotro ne
ˆındrept
˘am? De ce
a ajuns lumea asa cum este? Cese
ˆınt
ˆampl
˘a cu noi dup
˘a moarte?
Acestea sunt doar cˆ
atevaˆıntre-
b˘
ari pe care si le pun oamenii depretutindeni. Am putea oare aflar
˘aspunsul la astfel de
ˆıntreb
˘ari
dac˘
a nu am avea Cuvˆ
antul inspi-rat al lui Dumnezeu? Dar cum afolosit Dumnezeu spiritul sf
ˆant
pentru a le comunica scriitorilorBibliei mesajul s
˘au? Le-a trans-
mis el o formulare exact˘
a sau doaridei pe care puteau s
˘a le expri-
me cu propriile cuvinte? S˘
a neg
ˆandim la modul
ˆın care un om
de afaceri redacteaz˘
a o scrisoare.C
ˆand consider
˘a c
˘a este necesar
˘a o
formulare anume, scrie personalscrisoarea sau i-o dicteaz
˘a secre-
tarei. Ea o dactilografiaz˘
a, dup˘
acare omul de afaceri o semneaz
˘a.
Alteoriˆıns
˘a, el
ˆıi spune doar idei-
le principale, iar ea compune sin-gur
˘a scrisoarea.
ˆIn unele cazuri,
omul de afaceri o verific˘
a. Apoi,destinatarul o primeste ca veninddin partea acelui om de afaceri.w12 15/6 4:1, 4
Duminica, 9 noiembrie
M-ai apucat de mana dreapta.. . . Ma vei duce la glorie.
(Ps. 73:23, 24)
Cum le acord˘a Iehova glorie oa-
menilor ascult˘atori? Iehova ‘
ˆıi duce
la glorie’ pe slujitorii s˘ai umili ono-
rˆandu-i
ˆın multe feluri. De exem-
plu, elˆıi ajut
˘a s
˘a
ˆınteleag
˘a vointa sa
(1 Cor. 2:7). De asemenea, el le acor-d
˘a onoarea de a avea o prietenie
strˆans
˘a cu el (Iac. 4:8). Mai mult, Ie-
hovaˆıi onoreaz
˘a pe slujitorii s
˘ai
ˆın-
credintˆandu-le misiunea de a predi-
ca vestea bun˘a (2 Cor. 4:1, 7). Iar
ˆındeplinirea acestei misiuni „duce laglorie“. Iehova
ˆıi onoreaz
˘a pe cei
care predic˘a d
ˆandu-le un nume bun,
sau aprobarea sa.ˆIn plus, alti slu-
jitori ai lui Dumnezeu se vor sim-ti probabil
ˆındemnati s
˘a vorbeasc
˘a
frumos despre ei (1 Sam. 2:30; Prov.11:16; 22:1). Ce putem spune despreviitorul celor care „sper
˘a
ˆın Iehova
[si] respect˘a calea sa“? Biblia promi-
te: „El [Iehova] te vaˆın
˘alta ca s
˘a
ieiˆın st
˘ap
ˆanire p
˘am
ˆantul. Vei ve-
dea cˆand cei r
˘ai vor fi nimiciti“ (Ps.
37:34). Slujitorii lui Dumnezeu as-teapt
˘a cu ner
˘abdare s
˘a aib
˘a deose-
bita onoare de a primi viat˘a vesnic
˘a
(Ps. 37:29). w13 15/2 4:3–5
Luni, 10 noiembrie
El nu este un Dumnezeual celor morti, ci al celor vii.
(Luca 20:38)
Pe m˘asur
˘a ce sf
ˆarsitul se apropie,
situatia acestei lumi va continua s˘a
seˆınr
˘aut
˘ateasc
˘a (Mat. 24:7, 8).
ˆIn
timpul marelui necaz, viata va fi, cusigurant
˘a, si mai grea. Pe p
˘am
ˆant va
domni haosul, iar oamenii vor fiˆın-
groziti (Hab. 3:16, 17). Ajunsiˆın pra-
gul disper˘arii, ei vor c
˘auta refugiu
„ˆın pesteri si printre st
ˆancile munti-
lor“ (Rev. 6:15–17). Dar atunci nici
pesterile propriu-zise, nici organiza-tiile comerciale sau politice, asem
˘a-
n˘
atoare muntilor, nu vor putea oferiniciun fel de ocrotire.
ˆIns
˘a membrii
poporului lui Iehova vor continua s˘
ase bucure de siguranta pe care le-oofer
˘a ‘adev
˘arata lor locuint
˘a’, Ieho-
va Dumnezeu (Ps. 90:1). Iehova vacontinua s
˘a fie „o adev
˘arat
˘a locuin-
t˘
a“ chiar si pentru slujitorii s˘
ai fi-deli care mor
ˆınainte de necazul cel
mare, „fiindc˘
a pentru el toti suntvii“.
ˆIntr-adev
˘ar, pentru Iehova, slu-
jitorii s˘
ai care au murit fideli sunt vii;ˆınvierea lor este sigur
˘a (Ecl. 7:1).
w13 15/3 4:15–17
Marti, 11 noiembrie
A hotarat . . . o administrare . . .ca sa adune din nou toate lu-crurile ın Cristos. (Ef. 1:9, 10)
Aceast˘a administrare
ˆısi va atin-
ge obiectivulˆın dou
˘a etape.
ˆIn pri-
ma etap˘a, Dumnezeu
ˆıi preg
˘ates-
te pe crestinii unsi pentru viataˆın cer, unde vor continua s
˘a lucre-
ze sub autoritatea lui Isus Cristos.Odat
˘a cu Penticosta din 33 e.n., Ie-
hova aˆınceput s
˘a-i adune pe cres-
tinii care aveau s˘a domneasc
˘a
ˆın cer
al˘aturi de Cristos (Fap. 2:1–4).
ˆIn-
trucˆat au fost declarati drepti
ˆın
virtutea jertfei de r˘ascump
˘arare a
lui Cristos, cei unsi au convinge-rea c
˘a au fost adoptati de Dum-
nezeu, devenind ‘copiii s˘ai’ (Rom.
3:23, 24; 5:1; 8:15–17).ˆIn a doua eta-
p˘a, Dumnezeu
ˆıi preg
˘ateste pe cei
care vor locui pe p˘am
ˆant. Membrii
‘marii multimi’ vor fi primii locui-tori ai Paradisului (Rev. 7:9, 13–17;21:1–5). Apoi, pe parcursul DomnieiMilenare, li se vor ad
˘auga milioane
de oameniˆınviati (Rev. 20:12, 13).
Cei care se vor dovedi fideli vor fiadoptati de Dumnezeu, devenind‘copiii s
˘ai’ p
˘am
ˆantesti (Rom. 8:21;
Rev. 20:7, 8). w12 15/7 4:3, 4
Miercuri, 12 noiembrie
Nu suntem ın nestiinta despreplanurile lui [Satan]. (2 Cor. 2:11)
Ne putemˆımpotrivi Diavolului,
ˆıntruc
ˆat „nu suntem
ˆın nestiint
˘a de-
spre planurile lui“. Rugˆandu-l pe
Iehova s˘a ne dea
ˆıntelepciune c
ˆand
trecem prinˆıncerc
˘ari, nu vom c
˘a-
deaˆın capcanele lui Satan (Iac.
1:5). Apoi trebuie s˘a action
˘am
ˆın ar-
monie cu rug˘aciunile noastre stu-
diind cu regularitate Cuvˆantul lui
Dumnezeu si aplicˆandu-l. Publica-
tiile sclavului fidel si prev˘az
˘ator ne
avertizeaz˘a cu privire la capcanele
Diavolului si ne arat˘a cum s
˘a le evi-
t˘am. Rug
˘aciunea si studierea Bi-
bliei ne ajut˘a s
˘a cultiv
˘am iubire
pentru ceea ce este bine. Dar la felde important este s
˘a
ˆınv
˘at
˘am s
˘a
urˆam r
˘aul (Ps. 97:10). C
ˆand medi-
t˘am la consecinte, vom evita s
˘a ne
satisfacem dorintele egoiste (Iac.1:14, 15). Dac
˘a ur
ˆam r
˘aul si iubim
binele, vom privi cu dezgust mome-lile lui Satan si nu ne vom l
˘asa atrasi
de ele. Cˆat de recunosc
˘atori
ˆıi sun-
tem lui Iehova pentru c˘a ne ajut
˘a
s˘a ne ferim de capcanele lui Satan!
(Mat. 6:13) w12 15/8 3:18–20
Joi, 13 noiembrie
Iubitii mei frati, nu va razbunatisinguri, ci faceti loc maniei,caci este scris: „Razbunareaeste a mea, eu voi rasplati,zice Iehova“. (Rom. 12:19)
Biblia ne spune c˘a nu avem drep-
tul s˘a-i judec
˘am pe altii (Mat. 7:1, 2).
Numai Dumnezeu poate s˘a judece
cu dreptate. Dac˘a crezi c
˘a ai fost
victima unei nedrept˘ati si
ˆıti este
greu s˘a-l ierti pe cel care a p
˘ac
˘atuit,
dar s-a c˘ait, ar fi bine s
˘a te g
ˆandesti
c˘a si el este o victim
˘a. Cel care
te-a r˘anit trebuie s
˘a suporte ca si
tine efectele imperfectiunii (Rom.
3:23). Iehova are compasiune fat˘a
de toti oamenii imperfecti. Prin ur-mare, ar fi bine s
˘a te rogi pentru cel
care ti-a gresit. Este putin probabilc
˘a vei continua s
˘a fii sup
˘arat pe cel
pentru care te rogi. O dovad˘a
ˆın plus
c˘a nu trebuie s
˘a ai resentimente nici
chiar fat˘a de cei care
ˆıti fac r
˘au sunt
urm˘atoarele cuvinte ale lui Isus:
„Continuati s˘a-i iubiti pe dusmanii
vostri si s˘a v
˘a rugati pentru cei care
v˘a persecut
˘a“ (Mat. 5:44). w12 15/11
5:14, 15
Vineri, 14 noiembrie
Ma bucuram cand mi se spunea:„Sa mergem la casa lui Iehova“.
(Ps. 122:1)
Congresele din prezent se asea-m
˘an
˘a
ˆın multe privinte cu adun
˘ari-
le sfinte ce se tineau la Ierusalim.La fel ca slujitorii lui Dumnezeu dintrecut, multi dintre noi fac sacrificiipentru a fi prezenti la congrese. To-tusi, merit
˘a efortul. Aceste adun
˘ari
au fost si sunt evenimente spiri-tuale deosebit de importante. Lacongrese primim cunostinta si
ˆın-
telegerea de care avem nevoie cas
˘a p
˘astr
˘am o prietenie str
ˆans
˘a cu
Dumnezeu. Congresele ne motivea-z
˘a s
˘a aplic
˘am ceea ce
ˆınv
˘at
˘am, ne
ajut˘a s
˘a evit
˘am problemele si ne
ˆın-
curajeaz˘a s
˘a r
˘am
ˆanem concentrati
asupra lucrurilor care neˆınvioreaz
˘a,
nu asupra celor care neˆımpov
˘area-
z˘a (Ps. 122:2–4). Cu timpul,
ˆın modul
de organizare a congreselor au sur-venit unele schimb
˘ari. Unele con-
grese durau opt zile! Se tineau se-siuni de dimineat
˘a, de dup
˘a-amiaz
˘a
si de sear˘a.
ˆIn program era inclus si
serviciul de teren.ˆIn plus, volunta-
rii lucrau din greu si aveau nevoie demult timp ca s
˘a preg
˘ateasc
˘a micul
dejun, prˆanzul si cina pentru dele-
gati. w12 15/9 5:15, 17
Sambata, 15 noiembrie
Nu jurati deloc.(Mat. 5:34)
Prin cuvintele din textul de azi,Isus condamna obiceiul multorade a jura cu privire la orice lucru,f
˘ar
˘a a avea m
˘acar intentia de a
se tine de cuvˆ
ant. Dar s˘
aˆıntele-
gem c˘
a esteˆıntotdeauna gresit s
˘a
jur˘
am? Nu. Iehova Dumnezeu sislujitorul s
˘au, Avraam, au jurat
ˆın
unele ocazii importante. De ase-menea, Legea lui Dumnezeu pre-tindea ca o persoan
˘a s
˘a jure c
ˆand
trebuia l˘
amurit˘
a o situatie con-troversat
˘a (Ex. 22:10, 11; Num.
5:21, 22). Astfel, ar putea fi nece-sar ca un crestin s
˘a jure c
˘a spune
adev˘
arul cˆ
and depune m˘
arturieˆın instant
˘a. Sau,
ˆın cazuri excep-
tionale, un crestin ar putea consi-dera necesar s
˘a jure pentru a-i
asigura pe altii de intentiile luisau de adev
˘arul spuselor lui. S
˘a
lu˘
am chiar exemplul lui Isus. Elnu a obiectat c
ˆand a fost pus sub
jur˘
amˆ
ant de marele preotˆın fata
Sanhedrinului, ci a r˘
aspuns laˆın-
trebarea pus˘
a, spunˆ
and adev˘
arul(Mat. 26:63, 64). w12 15/10 4:1, 2
Duminica, 16 noiembrieˆ
Iti deschizi mana si satisfacidorinta a tot ce este viu.
(Ps. 145:16)
Ai f˘acut si tu sacrificii pentru a-i
sluji lui Iehova cu timp integral?Poate c
˘a ai renuntat la o carier
˘a
promit˘atoare sau la o afacere pros-
per˘a ca s
˘a pui pe primul plan in-
teresele Regatului. Ori poate c˘a
ai ales s˘a nu te c
˘as
˘atoresti sau
s˘a nu ai copii ca s
˘a slujesti
ˆıntr-o
form˘a a serviciului cu timp inte-
gral la care altfel nu ai fi putut
lua parte. Deciziile pe care le-ailuat reflect
˘a iubirea ta pentru Ie-
hova si dorinta de a-i ajuta si pealtii s
˘a-i slujeasc
˘a. Nu trebuie s
˘a
te gˆandesti c
˘a ti-ar fi mers mai
bine dac˘a ti-ai fi tr
˘ait viata altfel.
Dimpotriv˘a, te poti simti cu ade-
v˘arat
ˆımplinit stiind c
˘a serviciul
cu timp integral a fostˆın cazul t
˘au
cea mai bun˘a alegere si c
˘a i-ai slu-
jit lui Iehova cu tot ce ai avut maibun. Iar el nu va uita sacrificiiletale! C
ˆand vei tr
˘ai „adev
˘arata via-
t˘a“, viata vesnic
˘a, Iehova te va bi-
necuvˆantamai mult dec
ˆat ti-ai pu-
tea imagina! (1 Tim. 6:19) w13 15/14:15, 16
Luni, 17 noiembrie
Eu nu pot suportaputerea magica. (Is. 1:13)
ˆIn secolul al XIX-lea, spiritis-
mul era foarte r˘
aspˆ
andit.ˆIn Tur-
nul de veghere al Sionului din mai1885 se spunea: „Credinta c
˘a mor-
tii tr˘
aiescˆıntr-un alt domeniu sau
ˆıntr-o alt
˘a stare nu este nou
˘a. Ea
f˘
acea parte din religia oameni-lor din Antichitate, fiind r
˘ad
˘aci-
na tuturor mitologiilor“. Artico-lul mai spunea c
˘a ideea nebiblic
˘a
potrivit c˘
areia mortii comunic˘
acu cei vii „le-a permis demonilors
˘a-i
ˆınsele si mai mult pe oameni,
pretinzˆ
and c˘
a sunt spiritele celormorti. Ei au profitat de acest modde a-si ascunde identitatea, con-tinu
ˆand astfel s
˘a aib
˘a o influent
˘a
puternic˘
a asupra mintii si a vietiimultor oameni“.
ˆIn aceeasi pe-
rioad˘
a, brosura Ce spun Scripturi-le despre spiritism? d
˘adea aver-
tismente asem˘
an˘
atoare, la fel capublicatiile noastre mai recente.w13 15/2 2:11
Marti, 18 noiembrie
Iesi din tara ta, dintre rudeletale . . . si du-te ın tara pe care
ti-o voi arata. (Gen. 12:1)
S˘a ne imagin
˘am cum s-a simtit
Avraam cˆ
and Iehova i-a spus aces-te cuvinte. Dac
˘a Avraam a avut
unele motive deˆıngrijorare, cu si-
gurant˘
a c˘
a acestea au disp˘
arutc
ˆand Iehova i-a spus: „Voi face din
tine o natiune mare, te voi binecu-v
ˆanta . . . si
ˆıl voi blestema pe cel
ce te blestem˘
a“ (Gen. 12:2, 3). Ie-hova a promis c
˘a
ˆıi va binecuv
ˆan-
ta siˆıi va ocroti pe Avraam si pe
descendentii s˘
ai (Gen. 26:1–6). Iarel si-a respectat promisiunea. Deexemplu, Iehova i-a
ˆımpiedicat pe
faraonul Egiptului si pe Abime-lec, regele Gherarului, s
˘a se atin-
g˘a de Sara si s
˘a-l ucid
˘a pe Avraam.
El i-a ocrotit pe Isaac si pe Rebe-ca
ˆıntr-un mod asem
˘an
˘ator (Gen.
12:14–20; 20:1–14; 26:6–11). Bibliaarat
˘a c
˘a Iehova „nu i-a permis ni-
ciunui om s˘
a-i jefuiasc˘
a, ci a mus-trat regi pentru ei, spun
ˆand: «Nu
v˘a atingeti de unsii mei si nu le fa-
ceti niciun r˘
au profetilor mei»“ (Ps.105:14, 15). w13 15/3 4:4, 5
Miercuri, 19 noiembrie
M-ai apucat de mana dreapta.Tu ma vei conduce cu sfatul tau.
(Ps. 73:23, 24)
F˘
ar˘
aˆındoial
˘a, avem toate mo-
tivele s˘
a imit˘
am exemplul l˘
asatde Ana
ˆın ce priveste
ˆınchinarea
adus˘
a lui Iehova cu regularitate(1 Sam. 1:4–8). Si noi trebuie s
˘a ne
dovedim fideli participˆ
and cu re-gularitate la
ˆıntruniri. Aici primim
ˆıncurajarea de care avem at
ˆata ne-
voie (Evr. 10:24, 25). Iubirea fratilornostri ne aduce mult
˘a m
ˆang
ˆaie-
re. Poate c˘
a o idee dintr-o cuvˆ
an-
tare sau dintr-un comentariu nemerge la inim
˘a. Ori poate c
˘a un
frate cu care discut˘
am ne ascul-t
˘a
ˆıngrijor
˘arile sau ne
ˆıncurajea-
z˘
a prin cuvintele sale (Prov. 15:23;17:17).
ˆIn plus, ne simtim revigorati
cˆ
and glasurile noastre seˆınalt
˘a c
˘a-
tre Iehovaˆın c
ˆant. Iar c
ˆand suntem
ab˘
atuti din cauza ‘unor gˆ
anduri tul-bur
˘atoare’, avem si mai mare ne-
voie deˆıncurajarea pe care o pri-
mim laˆıntruniri. Astfel, Iehova ‘ne
alin˘a sufletul’ si ne ajut
˘a s
˘a per-
sever˘am (Ps. 94:18, 19). C
ˆat de re-
cunosc˘atori suntem c
˘a Iehova ne
p˘azeste pentru salvare! w12 15/4
5:16–18
Joi, 20 noiembrie
Noi . . . reflectam ca nisteoglinzi gloria lui Iehova.
(2 Cor. 3:18)
Toti sem˘
an˘
amˆıntr-o oarecare
m˘
asur˘
a cu p˘
arintii nostri. Expresiide genul „Esti leit tat
˘al t
˘au“ sau
„Ce mult semeni cu mama ta“ nesunt, probabil, cunoscute.
ˆIn plus,
copiii imit˘
a deseori ceea ce v˘ad
la p˘
arinti. Dar ce putem spunedespre noi si despre Tat
˘al nostru
ceresc? Putem s˘
a-l imit˘am? Desi
nu-l vedem,ˆıi descoperim calit
˘ati-
le contemplˆ
and creatia, studiindBiblia si medit
ˆand la cele citi-
te,ˆındeosebi la cuvintele si faptele
Fiului s˘
au (Ioan 1:18; Rom. 1:20).ˆIn timp ce demonstr
˘am devotiune
sfˆ
ant˘
a, trebuie s˘
a manifest˘am ca-
lit˘
atile Creatorului nostru. Cresti-nii unsi si membrii clasei alte oireflect
˘a gloria lui Iehova
ˆın viata
lor siˆın serviciul crestin (2 Cor.
4:1). Oglindesti si tu gloria lui Ie-hova av
ˆand o conduit
˘a exemplar
˘a
si participˆ
and cu regularitate lalucrarea de predicare? w12 15/54:1–3
Vineri, 21 noiembrie
Legea lui Iehova este perfecta. . . si-l [face] ıntelept pe cel
fara experienta. (Ps. 19:7)
F˘
ar˘
a Biblie, ne-am bizui doarpe experienta noastr
˘a si n-am pu-
tea avea aceleasi sentimente fa-t
˘a de „legea lui Iehova“ ca psal-
mistul David. Din p˘
acate, unii numai pretuiesc
ˆınv
˘at
˘aturile Bibliei
ca laˆınceput (Rev. 2:4). Ei nu mai
tr˘aiesc asa cum
ˆıi place lui Ieho-
va (Is. 30:21). Noiˆıns
˘a putem si
trebuie s˘
a ne p˘
astr˘
am apreciereafat
˘a de Biblie si fat
˘a de
ˆınv
˘at
˘aturi-
le ei. Sfintele Scripturi sunt undar pretios de la Creatorul nostruiubitor (Iac. 1:17). Ce ne va ajutas
˘a apreciem si mai mult „cuv
ˆantul
lui Dumnezeu“? Ne-ar putea fi utils
˘a medit
˘am la modul
ˆın care a
fost scris˘
a Biblia si s˘
a analiz˘
amc
ˆateva dintre numeroasele dovezi
care confirm˘
a originea ei divin˘
a.Aceast
˘a analiz
˘a ne va impulsio-
na s˘
a citim Bibliaˆın fiecare zi si
s˘a aplic
˘am sfaturile ei (Evr. 4:12).
w12 15/6 4:1, 2
Sambata, 22 noiembrie
Nu stiti nici ziua, nici ora.(Mat. 25:13)
Nestiind cˆ
and va veni sfˆ
arsitul,avem ocazia s
˘a ar
˘at
˘am ce este
ˆın
inima noastr˘
a. De fapt, Iehova neacord
˘a demnitate, permit
ˆandu-ne
s˘a alegem dac
˘a
ˆıi vom r
˘am
ˆane sau
nu loiali. Desi astept˘
am cu ne-r
˘abdare s
˘a supravietuim sf
ˆarsi-
tului acestui sistem,ˆıi slujim lui
Dumnezeu pentru c˘
a-l iubim, nudoar pentru a obtine viat
˘a vesnic
˘a
(Ps. 37:4). G˘
asim mult˘
a bucurieˆın
ˆınf
˘aptuirea vointei sale si sun-
tem convinsi c˘
a tot ce neˆınva-
t˘a el este spre binele nostru (Is.
48:17). De asemenea, avem posibi-litatea s
˘a-i bucur
˘am inima lui Ie-
hova. Cˆ
andˆıi slujim din iubire si
nu din dorinta de a primi o r˘as-
plat˘
a, contribuim la r˘
aspunsul pecare Iehova
ˆıl d
˘a la acuzatiile false
ale dusmanului s˘
au, Diavolul (Iov2:4, 5; Prov. 27:11). Av
ˆand
ˆın vede-
re cˆ
at de mult˘
a suferint˘a a cauzat
Satan, noi respingem conducereasa si sustinem cu bucurie suverani-tatea lui Iehova. w12 15/9 4:5, 6
Duminica, 23 noiembrie
Ascultati de cei care sunt ınfruntea voastra si fiti-le supusi,
caci ei vegheaza neıncetatasupra sufletelor voastre.
(Evr. 13:17)
Cˆ
and e disciplinat sau cˆand
ˆısi
pierde anumite privilegiiˆın con-
gregatie, un crestin poate demon-stra ce fel de spirit are. De exem-plu, un frate t
ˆan
˘ar care obisnuia s
˘a
joace jocuri video violente a fostsf
˘atuit cu tact de b
˘atr
ˆani. Din p
˘a-
cate, el nu a fost receptiv la sfaturisi nu a mai putut fi slujitor auxiliardeoarece nu mai
ˆıntrunea cerinte-
le biblice (Ps. 11:5; 1 Tim. 3:8–10).Apoi
ˆıns
˘a, fratele a
ˆınceput s
˘a vor-
beasc˘
a cu ceilalti despre deciziab
˘atr
ˆanilor, exprim
ˆandu-si nemul-
tumirea. El chiar a trimis la filia-l
˘a mai multe scrisori denigratoare
la adresa b˘
atrˆ
anilor si aˆıncercat
s˘
a-i conving˘
a si pe alti membri aicongregatiei s
˘a fac
˘a la fel. C
ˆat de
grav ar fi s˘
a punemˆın pericol pa-
ceaˆıntregii congregatii doar pen-
tru a ne justifica actiunile! Ar fimult mai
ˆıntelept s
˘a privim dis-
ciplinarea drept o ocazie de a neconstientiza sl
˘abiciunile si s-o ac-
cept˘
am f˘
ar˘
a s˘
a murmur˘
am (Plˆang.
3:28, 29). w12 15/10 2:8, 9
Luni, 24 noiembrie
Daca le iertati oamenilorgreselile, si Tatal vostru ceresc
va va ierta. (Mat. 6:14)
Dac˘
a dorim s˘
a fimˆın relatii bune
cu membrii familiei, cu prietenii,cu semenii si cu Iehova, este esen-tial s
˘a-i iert
˘am pe cei care ne gre-
sesc, fie c˘
a sunt, fie c˘
a nu sunt fratiinostri de credint
˘a. Potrivit Scrip-
turilor, dispozitia de a-i ierta pe al-tii, indiferent c
ˆat de des ne ofen-
seaz˘
a, este o cerint˘
a crestin˘
a. Isusa f
˘acut o ilustrare despre un sclav
c˘
aruia st˘
apˆ
anul i-a anulat o datoriemare. C
ˆand sclavul acesta nu a ar
˘a-
tatˆındurare fat
˘a de un tovar
˘as de
sclavie careˆıi datora o sum
˘a mic
˘a,
st˘
apˆ
anul lui a pus s˘
a fie aruncatˆın
ˆınchisoare (Mat. 18:21–34).
ˆIn con-
cluzie, Isus a spus: „Tot asa v˘
a vaface si Tat
˘al meu ceresc dac
˘a nu
veti ierta fiecare, din toat˘
a inima,pe fratele s
˘au“ (Mat. 18:35). Asadar,
oricine vrea s˘
a fie prieten cu Ieho-va are obligatia de a-si ierta seme-nii. w12 15/11 5:3–5
Marti, 25 noiembrie
Iehova stie sa-i eliberezedin ıncercare pe oamenii cudevotiune sfanta. (2 Pet. 2:9)
S˘
a presupunem c˘
aˆıti cauti un loc
de munc˘
a. Dac˘
a tr˘
aiestiˆıntr-o ta-
r˘
aˆın care este greu s
˘a-ti g
˘asesti o
slujb˘
a, ai putea fi tentat s˘
a acceptiprima ofert
˘a, de fapt, orice ofer-
t˘
a de lucru.ˆIns
˘a ce decizie vei lua
dac˘
a, prin natura muncii pe careva trebui s-o prestezi, vei fi nevoits
˘a
ˆıncalci principiile Bibliei? Sau
ce vei faceˆın cazul
ˆın care progra-
mul de lucru ori c˘
al˘
atoriileˆın inte-
res de serviciu nu-ti vor permites
˘a te implici suficient
ˆın activit
˘a-
tile crestine sauˆın viata de fami-
lie? Ar trebui s˘
a accepti orice ofer-t
˘a, g
ˆandindu-te c
˘a e mai bine s
˘a
ai un loc de munc˘
a nepotrivit de-c
ˆat s
˘a nu ai niciunul? Nu uita, dac
˘a
alegi drumul gresit, te-ai puteaˆın-
dep˘
arta de Iehova! (Evr. 2:1) Deci-ziape care o vei lua depinde de ceeace urm
˘aresti
ˆın viat
˘a.
ˆIntreab
˘a-te:
Ceˆınseamn
˘a pentru mine locul de
munc˘
a? Un mijloc prin care s˘
a-miating obiectivul de a m
˘a
ˆıntretine
pe mine si familia meaˆın serviciul
sacru?ˆIn acest caz, fii sigur c
˘a Ie-
hovaˆıti va binecuv
ˆanta eforturile
(Mat. 6:33). El nu r˘
amˆ
ane f˘
ar˘
a solu-tii c
ˆand, pe neasteptate,
ˆıti pierzi
locul de munc˘
a sau ajungiˆın impas
din cauza unei crize economice (Is.59:1). w13 15/1 2:5, 6
Miercuri, 26 noiembrie
Pastrati unitatea spirituluiın legatura pacii. (Ef. 4:3)
Vom fi cu adev˘
arat uniti dac˘
avom aplica instructiunile lui Ieho-va si dac
˘a ne vom l
˘asa modelati
de spiritul sfˆ
ant.ˆIn baza credintei
noastreˆın jertfa de r
˘ascump
˘arare a
lui Cristos, Iehova ne-a declaratdrepti, pe cei unsi consider
ˆandu-i
fii, iar pe alte oi, prieteni. Totusi,at
ˆata vreme c
ˆat vom tr
˘ai
ˆın acest
sistem, vom avea uneori neˆıntele-
geri cu fratii nostri (Rom. 5:9; Iac.2:23). Tocmai de aceea Biblia ne
ˆın-
deamn˘
a ‘s˘
a ne suport˘
am unii pe al-tii’. Ce putem face pentru a p
˘astra
unitatea? Trebuie s˘
aˆınv
˘at
˘am s
˘a
cultiv˘
am „toat˘
a umilinta si blˆ
ande-tea“ (Ef. 4:1, 2). Aceasta
ˆınseamn
˘a
s˘
a ne l˘
as˘
am modelati de spiritul luiDumnezeu si s
˘a-i permitem s
˘a pro-
duc˘
aˆın noi rodul lui. Spre deosebi-
re de lucr˘
arile c˘
arnii, care au efectdezbin
˘ator, rodul spiritului contri-
buie la unitate ajutˆ
andu-ne s˘
a re-zolv
˘am divergentele. w1215/7 4:6, 7
Joi, 27 noiembrie
[Ramaneti] neclintiti ımpotrivamasinatiilor Diavolului.
(Ef. 6:11)
Satan Diavolulˆıi ur
˘aste pe oa-
meni,ˆındeosebi pe cei care
ˆıi slu-
jesc lui Iehova. De fapt, el poart˘a
r˘azboi cu r
˘am
˘asita crestinilor unsi
(Rev. 12:17). Acestia suntˆın fruntea
lucr˘arii de predicare a Regatului si
dezv˘aluie plini de curaj c
˘a Satan
este conduc˘atorul lumii. Diavolul
ˆıi
ur˘aste si pe crestinii din clasa „alte
oi“, careˆıi sustin pe cei unsi si spe-
r˘a s
˘a tr
˘aiasc
˘a vesnic, o perspectiv
˘a
pe care el a pierdut-o (Ioan 10:16).Nu ne surprinde deci c
˘a Satan este
atˆat de furios! Indiferent c
˘a avem
speranta de a tr˘ai
ˆın cer sau pe p
˘a-
mˆant, cert e c
˘a Diavolul nu ne vrea
binele. El urm˘areste s
˘a ne prind
˘a
ˆın
ghearele lui (1 Pet. 5:8). Pentru a-siatinge scopul, Satan
ˆıntinde diferi-
te capcane, sau curse. ‘El orbestemintea celor necredinciosi’ pentruca ei s
˘a nu accepte vestea bun
˘a si s
˘a
nu vad˘a capcanele sale.
ˆIns
˘a Diavo-
lulˆıi prinde
ˆın curs
˘a si pe unii din-
tre cei care au acceptat mesajul de-spre Regat (2 Cor. 4:3, 4). w12 15/84:1, 2
Vineri, 28 noiembrie
Fericiti sunt cei constientide necesitatile lor spirituale.
(Mat. 5:3)
Unele p˘arti ce exist
˘a de mult timp
ˆın programul congreselor sunt as-teptate cu mare ner
˘abdare. ‘Hrana
spiritual˘a la timpul potrivit’, care
ne ajut˘a s
˘a
ˆıntelegem mai bine
profetiile siˆınv
˘at
˘aturile biblice, ne
este oferit˘a nu doar prin cuv
ˆant
˘ari,
ci si prin noile publicatii lansate(Mat. 24:45). Multe dintre acesteaˆıi ajut
˘a pe cei sinceri s
˘a
ˆınteleag
˘a
adev˘arurile biblice. Dramele baza-
te pe Biblie neˆıncurajeaz
˘a pe toti,
tineri si vˆarstnici deopotriv
˘a, s
˘a ne
analiz˘am motivatiile si s
˘a ne p
˘azim
de modul de gˆandire al lumii. Cu-
vˆantarea de botez ne ajut
˘a pe fie-
care s˘a ne reexamin
˘am priorit
˘atile
ˆın viat
˘a. Cu aceast
˘a ocazie, ne bu-
cur˘am s
˘a-i vedem pe cei ce-si sim-
bolizeaz˘a dedicarea la Iehova prin
botez.ˆIntr-adev
˘ar, congresele fac
parte de mii de ani dinˆınchinarea
curat˘a. Ele ne ajut
˘a s
˘a-i slujim lui
Iehova cu bucurie si s˘a-i r
˘am
ˆanem
fideliˆın timpuri dificile. w12 15/9
5:14, 18, 19
Sambata, 29 noiembrie
Orasul [Ierusalimul]va fi cucerit. (Zah. 14:2)
„Orasul“simbolizeaz˘aRegatulme-
sianic al lui Dumnezeu. Acesta estereprezentatpep
˘am
ˆantde‘cet
˘atenii’
lui, adic˘a r
˘am
˘asita crestinilor unsi
(Filip. 3:20). Desi,ˆın timpul Primu-
lui R˘azboi Mondial, au fost mai nu-
merosi decˆat slujitorii lui Iehova, au
spus minciuni despre ei si i-au per-secutat, dusmanii n-au putut s
˘a dis-
trug˘a
ˆınchinarea adev
˘arat
˘a.
ˆIn pofi-
daatacurilor,auexistatcrestiniunsicare au r
˘amas fideli. Asa cum a spus
Zaharia,acestiaaualc˘atuit„r
˘am
˘asi-
ta poporului“, care a r˘amas loial
˘a si
n-a putut fi „nimicit˘a din oras“. Per-
secutia prezis˘a de Zaharia a conti-
nuat (Rev. 12:17). O dovad˘a
ˆın acest
sens sunt persecutiile la care au fostsupusi fratii nostri
ˆın timpul celui
de-alDoileaR˘azboiMondial.Exem-
plul de integritate si de fidelitateal crestinilor unsi ne
ˆıncurajeaz
˘a s
˘a
rezist˘am
ˆın fata oric
˘aror
ˆıncerc
˘ari.
Printre acestea s-ar putea num˘ara
ˆımpotrivirea din partea rudelor sia colegilor de munc
˘a sau de scoal
˘a
care ne ridiculizeaz˘a din cauza cre-
dinteinoastre(1Pet.1:6,7).w1315/23:4–7
Duminica, 30 noiembrie
Pastreaza modelul cuvintelor sa-natoase. (2 Tim. 1:13)
Aceste ‘cuvinte s˘an
˘atoase’ se g
˘a-
sescˆın Cuv
ˆantul lui Dumnezeu
(1 Tim. 6:3). Asa cum schita unui ar-tist ne ofer
˘a o imagine de ansam-
blu asupra viitoarei opere de art˘a,
tot asa ‘modelul adev˘arului’ ne aju-
t˘a s
˘a
ˆıntelegem
ˆın linii mari ce-
rintele lui Iehova si s˘a le respec-
t˘am. Dup
˘a ce asimil
˘am cunostint
˘a,
cultiv˘am credint
˘a.
ˆIns
˘a trebuie s
˘a
continu˘am s
˘a crestem, sau s
˘a pro-
gres˘am,
ˆın ambele privinte (2 Tes.
1:3). Cresterea presupune schim-b
˘ari progresive. „A creste“
ˆınseam-
n˘a a se m
˘ari, a se dezvolta. Asadar,
dup˘a botez, ar trebui s
˘a continu
˘am
s˘a crestem pe plan spiritual. C
ˆand
ˆıncepem s
˘a studiem Biblia, s-ar pu-
tea s˘a progres
˘am repede pe plan
spiritual si s˘a ne botez
˘am.
ˆIns
˘a,
ˆın
anii ce urmeaz˘a, este posibil ca pro-
gresul nostru spiritual s˘a nu mai
fie atˆat de evident. Cu toate aces-
tea, esteˆın continuare necesar s
˘a
crestemˆın credint
˘a si
ˆın cunostint
˘a
pentru a ajunge „la starea de ommatur, la m
˘asura staturii plin
˘at
˘atii
lui Cristos“ (Ef. 4:13). w13 15/3 3:7–9
Luni, 1 decembrie
Iata! Am venit . . . sa fac vointata, o, Dumnezeule! (Evr. 10:7)
Prin aceste cuvinte, Isus i-a pro-mis lui Dumnezeu c
˘a va
ˆındeplini
tot ce fusese prezis cu privire la S˘a-
mˆanta promis
˘a. Niciun alt om nu
s-a oferit vreodat˘a s
˘a-si asume o res-
ponsabilitate atˆat de grea. Aceasta
presupunea din partea lui Isus in-clusiv s
˘a accepte ‘s
˘a-i fie zdrobit
c˘alc
ˆaiul’ de c
˘atre Satan (Gen. 3:15).
Din cer, Iehova si-a exprimatˆın-
crederea deplin˘a
ˆın Fiul s
˘au (Luca
3:21, 22). Da-ul lui Isus aˆınsemnat
ˆıntotdeauna Da (Mat. 5:37). El n-apermis niciunui lucru s
˘a-l distrag
˘a
de la misiunea dat˘a de Tat
˘al s
˘au,
aceea de a predica vestea bun˘a de-
spre Regat si de a face discipoli din-tre cei pe care Tat
˘al avea s
˘a-i atrag
˘a
(Ioan 6:44). Ar˘at
ˆand m
˘asura depli-
n˘a
ˆın care Isus s-a achitat de promi-
siunea f˘acut
˘a lui Dumnezeu, Biblia
spune: „Oricˆat de multe sunt pro-
misiunile lui Dumnezeu, prin el audevenit Da“ (2 Cor. 1:20).
ˆIntr-ade-
v˘ar, Isus este exemplul perfect
ˆın ce
priveste respectarea promisiunilorfat
˘a de Dumnezeu. w12 15/10 4:3, 4
Marti, 2 decembrieˆ
Increde-te ın Iehovadin toata inima ta si nute bizui pe priceperea ta.
(Prov. 3:5)
Iehova le-aˆıncredintat b
˘atr
ˆani-
lor de congregatie responsabilita-tea de a se ocupa de situatiile
ˆın
care un frate sau o sor˘
a p˘
ac˘
atuies-te. Acesti frati nu au capacitatea deˆıntelegere a lui Dumnezeu, dar sestr
˘aduiesc s
˘a ia decizii
ˆıntelepte
cu ajutorul Bibliei si al spirituluisf
ˆant. Asadar, deciziile pe care le
iau dup˘
a ce-l roag˘
a pe Iehova s˘
a-iˆındrume vor reflecta punctul s
˘au
de vedere (Mat. 18:18).ˆIn astfel
de situatii ai ocazia s˘
a-ti dovedestiloialitatea. Poate c
˘a b
˘atr
ˆanii con-
sider˘
a c˘
a o anumit˘
a persoan˘
a s-ac
˘ait. O vei ierta si-i vei ar
˘ata c
˘a o iu-
besti? (2 Cor. 2:5–8) Probabil, nu-tiva fi usor s
˘a faci acest lucru, mai
ales dac˘
a ti-a gresit tie sau uneirude de-ale tale. Totusi, este
ˆınte-
lept s˘
a aiˆıncredere
ˆın Iehova si
ˆın modul s
˘au de a rezolva proble-
mele din congregatie. Astfel, veidemonstra c
˘a ierti cu m
˘arinimie.
w12 15/11 5:16, 17
Miercuri, 3 decembrie
Este el numai Dumnezeuliudeilor? Nu este si al oamenilor
din natiuni? (Rom. 3:29)
Desi str˘
ainii din Israelul anticaveau drepturi oarecum limitate,israelitii trebuiau s
˘a-i trateze cu
respect siˆın mod drept. Str
˘ainii din
anticul Israel au avut multe foloa-se tr
˘aind al
˘aturi de israeliti. Aceas-
ta reflecta modulˆın care
ˆıi prives-
te Iehova pe str˘
aini, aspect ce esteˆın armonie cu cuvintele apostoluluiPavel, consemnate
ˆın textul de azi.
Dup˘
a ce Iehova aˆıncheiat noul le-
g˘
amˆ
ant cu congregatia crestinilorunsi, Israelul literal nu a mai fostpoporul s
˘au ales. Cei unsi au deve-
nit „Israelul lui Dumnezeu“ (Gal.6:16). Asa cum a explicat Pavel,ˆın aceast
˘a nou
˘a natiune „nu exist
˘a
nici grec, nici iudeu, nici circumci-zie, nici necircumcizie, nici str
˘ain,
nici scit, nici sclav, nici om liber, ciCristos este totul si
ˆın toti“ (Col.
3:11). Prin urmare,ˆın congregatia
crestin˘
a nimeni nu trebuia consi-derat str
˘ain. w12 15/12 4:2–4
Joi, 4 decembrie
Nu puteti fi sclavi ailui Dumnezeu si ai Bogatiei.
(Mat. 6:24)
Nu este gresit s˘
a ai bani sau pro-pria afacere (Ecl. 7:12; Luca 19:12,13). Totusi, „iubirea de bani“ ne vaˆındep
˘arta de Iehova (1 Tim. 6:9,
10). „ˆIngrijor
˘arile acestui sistem“,
adic˘
a preocuparea exagerat˘
a de-ane asigura cele necesare vietii, nepot ‘
ˆın
˘abusi’. Acelasi efect
ˆıl are si
„puterea am˘
agitoare a bog˘
atiilor“,sau conceptia c
˘a ele ne aduc bu-
curie si sigurant˘
a pe termen lung(Mat. 13:22). Un punct de vede-re gresit referitor la bani te poa-
te face s˘
a iei decizii neˆıntelepte
(Prov. 28:20). Perspectiva de a cˆ
as-tiga multi bani
ˆıntr-un timp scurt si
cu eforturi minime i-a determinatpe unii s
˘a cumpere bilete de lo-
terie sau s˘
a seˆınscrie
ˆın sisteme de
vˆ
anz˘
ari de tip piramidal si chiars
˘a-i conving
˘a si pe alti membri
ai congregatiei s˘
a li se al˘
ature. Al-tii au acceptat oferte de investitiicare trebuiau s
˘a le aduc
˘a profituri
nerealist de mari. Ai grij˘
a: din cau-za l
˘acomiei, ai putea ajunge victi-
maˆınsel
˘aciunii! Foloseste-ti dis-
cern˘
amˆ
antul! Dac˘
a o ofert˘
a pareprea bun
˘a ca s
˘a fie adev
˘arat
˘a, pro-
babil c˘
a asa si este. w1315/1 3:11, 12
Vineri, 5 decembrie
Dintre conducatori, multi aucrezut ın el [Isus], dar din cau-za fariseilor nu-l marturiseau.
(Ioan 12:42)
Ce bine ar fi fost dac˘
a acei con-duc
˘atori n-ar fi acordat o impor-
tant˘
a atˆ
at de mare p˘
arerii farisei-lor! La
ˆınceputul serviciului s
˘au
p˘
amˆ
antesc, Isus a explicat clar dece multi oameni nu aveau s
˘a crea-
d˘
a c˘
a el era Mesia (Ioan 5:39–44).Natiunea Israel astepta de seco-le venirea lui Mesia. C
ˆand Isus a
ˆınceput s
˘a predice, unii au
ˆınteles
probabil din profetia lui Daniel c˘a
sosise timpul ca Mesia s˘a apar
˘a.
Cu cˆ
ateva luni maiˆınainte, c
ˆand
Ioan Botez˘
atorulˆıncepuse s
˘a pre-
dice, multi oameni seˆıntrebau: „S
˘a
fie el Cristosul?“ (Luca 3:15).ˆIns
˘a
cei care cunosteau bine Scripturi-le n-au crezut c
˘a Isus este Mesia.
De ce? Isus a ar˘
atat motivul,ˆıntre-
bˆ
andu-i: „Cum puteti voi s˘a cre-
deti, cˆ
and vreti s˘
a primiti glorieunii de la altii si nu c
˘autati gloria
care vine de la singurul Dumne-zeu?“. w13 15/2 4:6, 7
Sambata, 6 decembrie
Noi vom umbla ın numele luiIehova, Dumnezeul nostru, pe
timp indefinit, da, pentrutotdeauna. (Mica 4:5)
Pentru aumblaˆın numele lui Dum-
nezeu, trebuie s˘
a facem cel putin treilucruri.
ˆIn primul r
ˆand, trebuie s
˘a le
vorbim si altora despre numele di-vin, fiind convinsi c
˘a numai cine „va
chema numele lui Iehova va fi sal-vat“ (Rom. 10:13).
ˆIn al doilea r
ˆand,
trebuie s˘a imit
˘am calit
˘atile lui Ie-
hova,ˆın special iubirea sa (1 Ioan
4:8). Si,ˆın al treilea r
ˆand, trebuie
s˘a ne supunem de bun
˘avoie norme-
lor drepte ale lui Iehova pentru anu dezonora numele sf
ˆant al Tat
˘alui
nostru (1 Ioan 5:3). Esti hot˘ar
ˆat ‘s
˘a
umbliˆın numele lui Iehova, Dum-
nezeul nostru, pe timp indefinit’?Noi am ales s
˘a-l cunoastem pe Ieho-
va si s˘a fim prietenii s
˘ai. Suntem
mˆandri s
˘a-i purt
˘am numele si s
˘a as-
cult˘am de el. De aceea, noi privim
cu optimism spre viitor si avemˆın-
credereˆın promisiunea consemna-
t˘a
ˆın Psalmul 9:10: „Cei care cunosc
numele tau se vorˆıncrede
ˆın tine,
c˘aci tu nu
ˆıi vei p
˘ar
˘asi nicidecum pe
cei ce te caut˘a, o, Iehova!“. w13 15/3
5:16–18
Duminica, 7 decembrie
Dumnezeu nu este partinitor,ci, ın orice natiune, omul care seteme de el si practica dreptateaeste primit de el. (Fap. 10:34, 35)
Unii oameni au impresia c˘a le sunt
superiori celor de alt˘a nationali-
tate si nu-i trateaz˘a cu respect.
ˆIn-
s˘a printr-o astfel de atitudine, ei nu
fac decˆat s
˘a ignore realitatea. Ia-
t˘a ce se spune
ˆın publicatia Rase-
le umane: „Persoanele din alte rasesunt exact ceea ce spune Biblia c
˘a
sunt, si anume frati“. Deseori, fratii
sunt foarte diferiti, dar asta nu anu-leaz
˘a leg
˘atura de s
ˆange dintre ei.
ˆIn
orice tar˘a exist
˘a si str
˘aini. Poporul
Israel din vechime, care avea o re-latie special
˘a cu Dumnezeu datori-
t˘a leg
˘am
ˆantului Legii, nu f
˘acea ex-
ceptie. Desi str˘ainii din Israel aveau
drepturi oarecum limitate, israeli-tii trebuiau s
˘a-i trateze cu respect
siˆın mod drept. Si crestinii adev
˘a-
rati din prezent au aceeasi obliga-tie. Ei nu trebuie s
˘a fie p
˘artinitori
sau s˘a aib
˘a prejudec
˘ati. w12 15/12
4:1, 2
Luni, 8 decembrie
Sa faci tot posibilul sa teprezinti aprobat ınaintea lui
Dumnezeu, ca un lucrator caren-are de ce sa-i fie rusine.
(2 Tim. 2:15)
Se spune c˘
a viata poate fiˆıntelea-
s˘
aprivindˆın urm
˘a, dar trebuie tr
˘ai-
t˘
a privindˆınainte. Prin urmare, nu
te mai gˆ
andi cu neliniste la grese-lile din trecut, ci concentreaz
˘a-te
asupra prezentului si a viitorului.Pe m
˘asur
˘a ce marele necaz se apro-
pie, niciunul dintre noi nu ar vreas
˘a fie chinuit de
ˆıntreb
˘ari precum:
N-as fi putut s˘
a fac mai mult pen-tru Iehova? De ce nu am
ˆınceput
pionieratul cˆ
and am avut posibili-tatea? Ce m-a
ˆımpiedicat s
˘a aspir
la privilegiul de slujitor auxiliar?M-am str
˘aduit cu adev
˘arat s
˘a
ˆım-
brac noua personalitate? Sunt eugenul de persoan
˘a pe care Dumne-
zeu o vreaˆın lumea sa nou
˘a? Astfel
deˆıntreb
˘ari nu trebuie s
˘a ne r
˘a-
peasc˘
a linistea, ci s˘
a ne determines
˘a ne autoexamin
˘am si s
˘a ne asigu-
r˘
am c˘
a facem tot ce putemˆın servi-
ciul adus lui Iehova. Prin urmare,s
˘a lu
˘am
ˆın prezent decizii pe care
nu le vom regretaˆın viitor. w13 15/1
4:13, 14
Marti, 9 decembrie
Cuvantul tau este adevarul.(Ioan 17:17)
ˆIn ebraica biblic
˘a, termenul tra-
dus adesea prin „adev˘ar“ se refer
˘a la
ceva adev˘arat, demn de
ˆıncredere,
fidel sau real. Cuvˆantul grecesc re-
dat prin „adev˘ar“ defineste un lucru
care corespunde realit˘atii sau care
este corect si drept. Iehova a p˘astrat
adev˘arul spiritual si i-a ajutat pe oa-
meni s˘a-l cunoasc
˘a din ce
ˆın ce mai
bine (2 Ioan 1, 2).ˆIntelegerea ade-
v˘arului devine tot mai clar
˘a deoare-
ce „c˘ararea celor drepti este ca lumi-
na zorilor a c˘arei str
˘alucire creste
pˆan
˘a la miezul zilei“ (Prov. 4:18). Noi
suntemˆıntru totul de acord cu Isus,
care i-a spus lui Dumnezeuˆın rug
˘a-
ciune cuvintele care se g˘asesc con-
semnateˆın textul de ast
˘azi. Cuv
ˆan-
tul scris al lui Dumnezeu contine„adev
˘arul vestii bune“, care repre-
zint˘a ansamblul
ˆınv
˘at
˘aturilor cres-
tine (Gal. 2:14). Unele dintre aces-te
ˆınv
˘at
˘aturi se refer
˘a la numele lui
Iehova, la suveranitatea sa, la jertfade r
˘ascump
˘arare a lui Isus, la
ˆınvie-
re si la Regat. w13 15/2 1:17, 18
Miercuri, 10 decembrie
Faceti-i cunoscute lui Dumnezeucererile voastre. (Filip. 4:6)
Atunci cˆand ne confrunt
˘am cu
ˆın-
cerc˘ari, s
˘a ne str
˘aduim s
˘a medi-
t˘am sub rug
˘aciune la lucruri demne
de laud˘a (Filip. 4:6–9). Cu puterea
primit˘a de la Iehova, vom reusi s
˘a
facem fat˘a
ˆıncerc
˘arilor si nu vom
permite situatiilor dificile s˘a devin
˘a
pietre de poticnire. Din nefericire,de-a lungul anilor, unii au permisca imperfectiunile altora s
˘a-i scoat
˘a
din cursa pentru viat˘a. Diferentele
de opinieˆın chestiuni de constiint
˘a
au devenit pentru ei pietre de potic-nire (1 Cor. 8:12, 13). Dac
˘a cineva ne
jigneste, vom permite ca acest lucru
s˘a devin
˘a o problem
˘a major
˘a? Biblia
ˆıi
ˆındeamn
˘a pe crestini s
˘a nu-i mai
judece pe altii, s˘a fie iert
˘atori si s
˘a
nu insiste asupra propriilor drep-turi (Luca 6:37). De aceea, c
ˆand te
confrunti cu o situatie care ar pu-tea deveni o piatr
˘a de poticnire,
ˆın-
treab˘a-te:
ˆIi judec pe altii pe baza
propriilor preferinte? Avˆand
ˆın ve-
dere c˘a fratii mei sunt imperfecti,
voi permite ca imperfectiunile cui-va s
˘a m
˘a scoat
˘a din curs
˘a? Iubirea
pentru Iehova ne poate ajuta s˘a fim
hot˘ar
ˆati s
˘a nu permitem ca actiuni-
le altora s˘a ne
ˆımpiedice s
˘a trecem
linia de sosire. w13 15/3 1:18, 19
Joi, 11 decembrie
Prin aceasta vor sti toti casunteti discipolii mei: daca aveti
iubire ıntre voi. (Ioan 13:35)
Ca discipoli ai lui Cristos si Mar-tori ai lui Iehova, trebuie s
˘a res-
pect˘am porunca de a ne iubi fratii
de credint˘a. Isus a spus c
˘a iubirea
este semnul de identificare al ade-v
˘aratilor crestini. Noi
ˆıns
˘a nu-i iu-
bim doar pe fratii nostri, ci ne str˘a-
duim s˘a ar
˘at
˘am iubire si fat
˘a de
cei care nu neˆımp
˘art
˘asesc convin-
gerile religioase. Aceasta este nu-mai una dintre responsabilit
˘atile de
care toti putem si trebuie s˘a ne achi-
t˘am. De asemenea, noi avem de f
˘a-
cut o lucrare. Toti am primit un darpretios: cunostinta din Biblie. Ieho-va asteapt
˘a de la noi s
˘a le
ˆımp
˘ar-
t˘asim aceast
˘a cunostint
˘a si altora
(Mat. 28:19, 20). A leˆımp
˘art
˘asi alto-
ra adev˘arul este,
ˆın fond, o dovad
˘a
de iubire. Evident, situatia fiec˘aruia
este diferit˘a. Iehova
ˆıntelege c
˘a nu
putem face toti la fel de multˆın
serviciul sacru. Ceea ce conteaz˘a
este s˘a facem tot ce putem
ˆın situa-
tia noastr˘a. Astfel, ar
˘at
˘am iubire
fat˘a de Dumnezeu si fat
˘a de semeni.
w12 15/12 2:11, 13, 14
Vineri, 12 decembrie
Cei morti nu sunt constienti denimic. (Ecl. 9:5)
Iudeii cunosteau adev˘
arul de-spre starea mortilor.
ˆIns
˘a, c
ˆand
Imperiul Grec a fostˆımp
˘artit
ˆın-
tre generalii lui Alexandru cel Ma-re, s-au depus eforturi ca Iuda s
˘a
fie unit˘
a cu Siria prin interme-diul unor mijloace cum ar fi reli-gia si cultura elen
˘a. Drept urmare,
iudeii au acceptatˆınv
˘at
˘aturile fal-
se care spuneau c˘
a sufletul omuluieste nemuritor si c
˘a exist
˘a un loc
ˆın care acesta este chinuit. Desidreptul Iov nu avea Scripturile, elcunostea adev
˘arul despre moarte.
De asemenea, el aˆınteles c
˘a Ieho-
va este un Dumnezeu iubitor si c˘
aera dornic s
˘a-l
ˆınvie (Iov 14:13–15).
Si Avraam a crezutˆın
ˆınviere (Evr.
11:17–19).ˆIntruc
ˆat este imposibil
s˘a
ˆınvii pe cineva care nu poate s
˘a
moar˘
a, acei oameni tem˘
atori deDumnezeu n-au crezut
ˆın nemuri-
rea sufletului. F˘
ar˘
aˆındoial
˘a, spiri-
tul lui Dumnezeu i-a ajutat pe Iovsi pe Avraam s
˘a
ˆınteleag
˘a care este
starea mortilor si s˘
a cread˘
aˆın
ˆın-
viere. w13 15/2 2:12–14
Sambata, 13 decembrie
Sa zicem ca . . . ei ımi zic:„Care este numele lui?“
Eu ce sa le spun? (Ex. 3:13)
De ce a pus Moise aceast˘
aˆın-
trebare, avˆ
andˆın vedere c
˘a sluji-
torii lui Dumnezeu cunosteau demult timp numele s
˘au? Moise a
vrut s˘
a stie mai multe despre per-soana care purta acest nume, cualte cuvinte, detalii care aveau s
˘a-i
conving˘
a pe israeliti c˘
a Dumnezeuchiar
ˆıi va salva. Moise dorea s
˘a
afle aceste detalii deoarece isra-elitii erau sclavi de mult timp si,
probabil, seˆıntrebau dac
˘a Dumne-
zeul str˘
amosilor lor ıi putea salva.De fapt, unii israeliti chiar
ˆıncepu-
ser˘
a s˘
a seˆınchine la zeii egipteni!
(Ezec. 20:7, 8) Cum a r˘
aspuns Ie-hova la
ˆıntrebarea lui Moise? Prin-
tre altele, el a zis: „Iat˘
a ce s˘a le
spui fiilor lui Israel: «EU VOI DE-VENI m-a trimis la voi»“. Moisetrebuia s
˘a le mai spun
˘a israeliti-
lor: „Iehova, Dumnezeul str˘amosi-
lor vostri, . . . m-a trimis la voi“.Astfel, Dumnezeu a dezv
˘aluit c
˘a va
deveni orice alege s˘
a devin˘a, sau
va face orice este necesar, pentrua-si
ˆındeplini scopul si c
˘a el
ˆısi
respect˘
a ıntotdeauna promisiunile(Ex. 3:14, 15). w13 15/3 5:4, 5
Duminica, 14 decembrie
Ionatan a ınceput sa-l iubeasca[pe David] la fel ca pe sufletul
lui. (1 Sam. 18:1)
Ionatan a fost fiul cel mai mareal regelui Saul si,
ˆın mod normal,
i-ar fi succedat la tron tat˘alui s
˘au
dac˘
a Iehova nu l-ar fi ales rege peDavid. Ionatan a respectat decizialui Dumnezeu si a f
˘acut tot ce a
putut pentru a-l sustine, chiar ris-c
ˆandu-si viata ca s
˘a-l fereasc
˘a de
mˆ
ania lui Saul. Ionatan i-a spus luiDavid: „Tu vei fi rege peste Israel,iar eu voi fi al doilea dup
˘a tine“
(1 Sam. 20:30–34; 23:16, 17). Iat˘a
de ce, la moartea lui Ionatan, Da-vid si-a exprimat durerea si iubi-rea pentru el
ˆıntr-un c
ˆantec de jale
(2 Sam. 1:17, 26). Ionatan s-a su-pus
ˆıntru totul Suveranului univer-
sului si l-a sustinut pe David, un-sul lui Iehova. La fel si noi, trebuies
˘a-i sprijinim de bun
˘avoie pe cei
care suntˆın fruntea noastr
˘a (1 Tes.
5:12, 13; Evr. 13:17, 24). w12 15/42:8, 9
Luni, 15 decembrie
Daca cineva suporta lucruridureroase si sufera pe nedreptdeoarece cauta sa aiba o con-
stiinta curata ınaintea lui Dum-nezeu, lucrul acesta ıi este
placut Lui. (1 Pet. 2:19)
Din dorinta de a-i pl˘acea lui Ieho-
va, majoritatea celibatarilorˆısi aleg
partenerul de c˘as
˘atorie dintre cres-
tinii botezati. Dar chiar si asa potap
˘area situatii neasteptate. De pil-
d˘a, unul dintre cei doi ar putea
ˆın-
cepe s˘a aib
˘a grave tulbur
˘ari emo-
tionale sau ar putea fi exclus. Prinurmare, ce-ar trebui s
˘a fac
˘a un Mar-
tor care simte c˘a nu-si poate salva
c˘asnicia? Dac
˘a te afli
ˆıntr-o astfel de
situatie, probabil c˘a te
ˆıntrebi: Ar
trebui s˘a
ˆıncerc s
˘a-mi salvez c
˘asni-
cia cu orice pret? Nimeni nu poate sinu trebuie s
˘a ia aceast
˘a decizie
ˆın
locul t˘au. Totusi, ai motive serioase
s˘a lupti pentru c
˘asnicia ta. Iehova
ˆıi
apreciaz˘a pe cei care suport
˘a „lu-
cruri dureroase“ˆın familie pentru
a avea „o constiint˘a curat
˘a
ˆınain-
tea lui“ (1 Pet. 2:20). Prin interme-diul Cuv
ˆantului s
˘au si al spiritului
sfˆant, el le vine
ˆın ajutor celor care
se str˘aduiesc s
˘a-si salveze c
˘asnicia.
w12 15/5 2:10, 11
Marti, 16 decembrie
Am vazut . . . o alta fiara.(Rev. 13:11)
Ioan a v˘azut o fiar
˘a ciudat
˘a cu do-
u˘a coarne care vorbea ca un balaur.
Cele dou˘a coarne sugereaz
˘a c
˘a este
vorba despre o dubl˘a putere. Aceas-
t˘a fiar
˘a reprezint
˘a puterea anglo-
american˘a
ˆıntr-o ipostaz
˘a deosebit
˘a
(Rev. 13:11–15). Fiara cu dou˘a coar-
neˆıi
ˆındeamn
˘a pe locuitorii p
˘am
ˆan-
tului s˘a fac
˘a o imagine a fiarei cu
sapte capete. Ioan a scris c˘a imagi-
nea fiarei avea s˘a apar
˘a, s
˘a dispar
˘a
si s˘a se ridice din nou. Exact asa s-a
ˆınt
ˆamplat cu o organizatie sustinu-
t˘a de Marea Britanie si de Statele
Unite care avea rolul de a promovaunitatea si de a reprezenta natiuni-le lumii. Aceast
˘a organizatie a ap
˘a-
rut dup˘a Primul R
˘azboi Mondial si
s-a numit Liga Natiunilor. Cˆand a iz-
bucnit al Doilea R˘azboi Mondial,
Liga a disp˘arut.
ˆIn timpul r
˘azboiu-
lui, poporul lui Dumnezeu a afirmatc
˘a,
ˆın armonie cu profetia din Re-
velatia, imaginea fiarei avea s˘a se
ridice din nou. Si,ˆıntr-adev
˘ar, ea
s-a ridicat, dar sub alt nume: Orga-nizatia Natiunilor Unite (Rev. 17:8).w12 15/6 2:12, 13
Miercuri, 17 decembrie
De la rasaritul soarelui panala apusul soarelui numele meu
va fi mare printre natiuni.(Mal. 1:11)
Dup˘
a moartea apostolilor,ˆın con-
gregatia crestin˘
a aˆınceput s
˘a se
infiltreze apostazia (2 Tes. 2:3–7).ˆInv
˘at
˘atorii falsi au adoptat tradi-
tia iudaic˘
a de a nu folosi numele luiDumnezeu. Avea Iehova s
˘a permi-
t˘
a ca numele lui s˘
a dispar˘
a? Nici-decum! Chiar dac
˘a
ˆın prezent nu se
stie cu exactitate cum era pronun-tat numele lui Dumnezeu
ˆın trecut,
acest nume a supravietuit. De-a lun-gul timpului, numele divin a ap
˘arut
ˆın diferite traduceri ale Bibliei, pre-cum si
ˆın scrierile unor biblisti. Anul
1931 a fost un an important pentruslujitorii lui Dumnezeu. P
ˆan
˘a atunci,
ei purtaser˘
a numele „Studentiˆın Bi-
blie“.ˆIns
˘a,
ˆın acel an, ei au adoptat
numele biblic „Martorii lui Iehova“(Is. 43:10–12). Astfel, ei au proclamatˆıntregii lumi c
˘a erau m
ˆandri s
˘a fie
slujitorii singurului Dumnezeu ade-v
˘arat, s
˘a fie „un popor pentru nu-
mele s˘
au“ si s˘
a-i laude numele (Fap.15:14). w13 15/3 5:14, 15
Joi, 18 decembrie
Cine se ıncrede ın bogatiilelui va cadea. (Prov. 11:28)
Cˆand punem pe primul plan „re-
gatul si dreptatea Sa“, Iehova nebinecuv
ˆanteaz
˘a eforturile de a ne
procura cele necesare vietii (Mat.6:33; Ef. 4:28). El nu vrea s
˘a atipim
laˆıntruniri din cauz
˘a c
˘a muncim
prea mult si nici s˘a venim la sala
Regatului doar ca s˘a ne g
ˆandim cu
ˆıngrijorare la bani. Multi oamenidin lume cred c
˘a unica modalitate
de a avea un viitor sigur si o via-t
˘a mai usoar
˘a este s
˘a-si canalizeze
toat˘a energia pentru a c
ˆastiga c
ˆat
mai multi bani. Unii chiarˆısi
ˆın-
deamn˘a copiii s
˘a urm
˘areasc
˘a si ei
obiective materialiste. Isus a ar˘atat
c˘a acest mod de g
ˆandire este ne-
s˘abuit (Luca 12:15–21). Ghehazi, de
exemplu, a crezut c˘a
ˆısi va putea sa-
tisface dorintele lacome p˘astr
ˆand
totodat˘a o relatie bun
˘a cu Iehova
(2 Regi 5:20–27). Cˆand ne punem
sperantaˆın investitii,
ˆın economii
sauˆın capacitatea noastr
˘a de a c
ˆas-
tiga baniˆın acest sistem, ne
ˆıncre-
dem, de fapt,ˆın Satan, „dumnezeul
acestui sistem“ (2 Cor. 4:4; 1 Tim.6:17). w13 15/1 3:13, 15
Vineri, 19 decembrie
Ochii lui Iehova sunt pestecei drepti, iar urechile lui spre
implorarea lor. (1 Pet. 3:12)
Prietenia strˆ
ans˘
a cu Iehova nuapare peste noapte. Este nevoie detimp ca s
˘a ajungem s
˘a-l cunoastem
si s˘
a-l iubim pe Dumnezeu. Asadar,pentru a ajunge s
˘a-l cunosti mai
bine pe Iehova, fii hot˘
arˆ
at s˘
a-ti re-zervi timp ca s
˘a citesti zilnic Cu-
vˆ
antul s˘
au. Prietenii lui Dumnezeuprogreseaz
˘a pe plan spiritual ru-
gˆ
andu-se cu sinceritate si c˘
autˆ
andcompania fratilor de credint
˘a (Mal.
3:16). Asemenea unui p˘
arinte iu-bitor, Iehova este atent la strig
˘ate-
le noastre de ajutor. De aceea, estenecesar ‘s
˘a persever
˘am
ˆın rug
˘aciu-
ne’ (Rom. 12:12). Nu putem r˘
amˆ
a-ne crestini maturi f
˘ar
˘a ajutorul lui
Dumnezeu. Problemele din acestsistem sunt prea mari ca s
˘a le
ˆın-
frunt˘
am si s˘
a le dep˘
asim singuri.Dac
˘a nu persever
˘am
ˆın rug
˘aciune,
ne priv˘
am de puterea pe care Dum-nezeu doreste si poate s
˘a ne-o ofe-
re. Esti multumit de calitatea ru-g
˘aciunilor tale sau ai constatat c
˘a
este nevoie s˘
a faci uneleˆımbun
˘at
˘a-
tiriˆın acest domeniu? (Ier. 16:19)
w13 15/3 3:11, 12
Sambata, 20 decembrie
Muntele cu maslini se vadespica la mijloc. (Zah. 14:4)
Ce reprezint˘
a acest munte? Cumavea el s
˘a fie ‘despicat la mijloc’ si
s˘
a devin˘
a doi munti? Si de ce spuneIehova despre cei doi munti c
˘a sunt
‘muntii s˘
ai’? (Zah. 14:5)ˆIn Biblie,
muntii pot reprezenta regate, sauguverne. De asemenea, muntele luiDumnezeu este asociat uneori cubinecuv
ˆantarea si cu ocrotirea (Ps.
72:3; Is. 25:6, 7). Asadar, muntelecu m
˘aslini reprezint
˘a suveranita-
tea universal˘
a a lui Iehova, condu-cerea pe care o exercit
˘a Dumnezeu
asupraˆıntregii sale creatii. La ce se
refer˘
a despicarea muntelui cu m˘
as-lini? Muntele, care se afl
˘a la est de
Ierusalim, se despic˘
aˆın sensul c
˘a
Iehova aduceˆın existent
˘a o condu-
cere secundar˘
a pentru un scop spe-cial. Aceasta se refer
˘a la Regatul
mesianic, condus de Isus Cristos.ˆIntelegem, asadar, de ce spune Ie-hova c
˘a cei doi munti care au ap
˘a-
rutˆın urma despic
˘arii ‘Muntelui
M˘
aslinilor’ sunt ‘muntii s˘
ai’ (Zah.14:4, nota de subsol). w1315/2 3:8, 9
Duminica, 21 decembrie
Tovarasiile rele stricaobiceiurile folositoare.
(1 Cor. 15:33)
S˘
a remarc˘
am ce se spuneˆın
Psalmul 26:4: „Nu stau cu oameniimincinosi si nu m
˘a
ˆınsotesc cu cei
care ascund ceea ce sunt“. Iarˆın
Proverbele 13:20 citim: „Cine um-bl
˘a cu
ˆınteleptii devine
ˆıntelept,
dar cine seˆıntov
˘ar
˘aseste cu cei
f˘ar
˘a minte o duce r
˘au“. Ce
ˆınv
˘at
˘am
din aceste versete?ˆIn primul r
ˆand,
Iehova vrea s˘
a ne alegem cu aten-tie prietenii. El doreste s
˘a ne ocro-
teasc˘
a din punct de vedere moralsi spiritual.
ˆIn al doilea r
ˆand, prie-
tenii ne pot influentaˆın bine sau
ˆın
r˘au. Acest adev
˘ar este incontesta-
bil. Din modulˆın care sunt formu-
late versetele, reiese c˘
a Iehovaˆın-
cearc˘
a s˘
a ne sensibilizeze inima.Ele nu sunt scrise sub forma unorreguli de genul „nu trebuie s
˘a faci
asta“, ci exprim˘
a adev˘
aruri simple.De fapt, este ca si cum Iehovane-ar spune: Asa stau lucrurile
ˆın
realitate. Ce vei face? Ce eˆın inima
ta? w12 15/7 2:11, 12
Luni, 22 decembrie
Inima este mai tradatoare decatorice si primejdioasa. Cine poate
s-o cunoasca? (Ier. 17:9)
Gˆ
andeste-te la atitudinea pe ca-re o ai fat
˘a de relatiile sexuale si
fat˘a de c
˘as
˘atorie. Multi dintre cei
care nu sunt cet˘
ateni ai Regatuluilui Dumnezeu tolereaz
˘a homose-
xualitatea, consider˘
a pornografiao distractie inofensiv
˘a si cred c
˘a
adulterul si divortul sunt chestiunipur personale. O astfel de atitudi-ne egoist
˘a si iresponsabil
˘a nu-i ca-
racterizeaz˘
a pe cet˘
atenii Regatu-lui. Desi
ˆın trecut multi crestini au
avut un stil de viat˘
a imoral, acumei consider
˘a relatiile sexuale si c
˘a-
s˘
atoria daruri de la Dumnezeu. Eipretuiesc normele
ˆınalte ale lui Ie-
hova si sunt constienti c˘a orici-
neˆıncalc
˘a legile divine cu privi-
re la sexualitate nu este demn s˘a
fie cet˘
atean al Regatului (1 Cor.6:9–11). Totodat
˘a, ei stiu c
˘a inima
este tr˘
ad˘
atoare. Prin urmare, suntrecunosc
˘atori pentru avertismen-
tele clare pe care le primesc si careˆıi ajut
˘a s
˘a tr
˘aiasc
˘a dup
˘a normele
divine. w12 15/8 2:9
Marti, 23 decembrieˆ
In zilele din urma vor fi timpuricritice, carora cu greu li se va
face fata. (2 Tim. 3:1)
Unii oameni consider˘a c
˘a sf
ˆar-
situl lumii este aproape, desi nu-lcunosc pe Dumnezeu. Deoarece setem de un dezastru iminent, eiadopt
˘a urm
˘atoarea atitudine: „S
˘a
mˆ
anc˘
am si s˘
a bem, c˘
aci mˆaine vom
muri“ (1 Cor. 15:32). Spre deosebi-re de ei, noi nu suntem cuprinside team
˘a si nici nu ne g
ˆandim
doar la propria persoan˘a, c
˘aut
ˆand
s˘
a ne satisfacem ‘pl˘
acerea egoist˘a’
(Prov. 18:1). Dimpotriv˘
a, ne rene-g
˘am si ne folosimtimpul, energia si
lucrurile de valoare pentru a leˆım-
p˘
art˘
asi semenilor vestea bun˘a de-
spre Regatul lui Dumnezeu (Mat.16:24). Serviciul sacru ne ofer
˘a
multe satisfactii,ˆındeosebi c
ˆand
ˆıi
ajut˘
am pe altii s˘
a-l cunoasc˘a pe Ie-
hova. Multi oameni din lumea luiSatan ne ur
˘asc si ne-ar putea per-
secuta din cauza credintei noastre(Ioan 15:19; 16:2). Totusi, nu vomrenunta s
˘a-i slujim lui Iehova, ci ne
vom apropia de el mai mult decˆat
ne putem imagina (Iac. 1:2–4; 4:8).w12 15/9 4:7, 9
Miercuri, 24 decembrie
Ia-ti sotie . . . dintre fiicelelui Laban. (Gen. 28:2)
Iacob a f˘
acutˆıntocmai cum i-a
spus tat˘
al s˘
au, Isaac. El a plecat dinCanaan, l
˘as
ˆand
ˆın urm
˘a casa p
˘a-
rinteasc˘
a, si s-aˆındreptat spre Ha-
ran, c˘
al˘
atorind probabil singur sutede kilometri (Gen. 28:10). Poate c
˘a
s-aˆıntrebat: Oare c
ˆat timp voi fi de-
parte de cas˘
a? Se va bucura un-chiul meu s
˘a m
˘a vad
˘a? Voi g
˘asi o
sotie careˆıl iubeste pe Iehova? Da-
c˘
a aceste lucruri au fost pentru Ia-cob motive de
ˆıngrijorare, cu si-
gurant˘
a c˘
a ele au disp˘
arut cˆ
andIehova i-a ap
˘arut lui Iacob
ˆıntr-un
vis si i-a spus: „Iat˘
a c˘
a eu sunt cutine si te voi p
˘azi pe tot drumul pe
care mergi si te voi aduceˆınapoi pe
p˘
amˆ
antul acesta, c˘
aci nu te voi pa-rasi p
ˆan
˘a nu voi face ce ti-am spus“
(Gen. 28:15). Cˆ
at de mult trebuies
˘a-l fi
ˆıncurajat acele cuvinte! S
˘a
ni-l imagin˘
am pe Iacob ner˘
abd˘
ators
˘a vad
˘a cum avea Dumnezeu s
˘a-si
respecte promisiunea. Dac˘
a si tu aiplecat departe de cas
˘a, poate pen-
tru a slujiˆıntr-o tar
˘a str
˘ain
˘a, pro-
babil c˘
a ai avut unele motive deˆıngrijorare, la fel ca Iacob. Dar cusigurant
˘a c
˘a ai simtit cum Iehova
ti-a purtat de grij˘
a. w13 15/3 4:6, 7
Joi, 25 decembrie
Ce sa fac, Doamne? (Fap. 22:10)
Astfel i s-a adresat Saul lui Isusc
ˆand acesta i-a ap
˘arut
ˆıntr-o viziu-
ne si i-a poruncit s˘a nu-i mai perse-
cute pe crestini. Saul, numit ulte-rior Pavel, s-a c
˘ait plin de umilint
˘a
de faptele lui, s-a botezat si a accep-tat misiunea special
˘a de a le depu-
ne m˘arturie despre Isus oamenilor
din natiuni. Plin de zel, Pavel a pre-dicat mesajul despre Regat
ˆın toat
˘a
Asia Mic˘a si
ˆın Europa,
ˆınfiint
ˆand
si vizitˆand multe congregatii. P
ˆan
˘a
la sfˆarsitul vietii sale pe p
˘am
ˆant,
Pavel l-a numit pe Isus „Domnul“s
˘au si a ascultat de el (Fap. 22:6–16;
2 Cor. 4:5; 2 Tim. 4:8). Pavel nua fost ca aceia despre care Isus aspus: „De ce m
˘a chemati: «Doam-
ne! Doamne!», dar nu faceti ce spuneu?“ (Luca 6:46). Asadar, Isus as-teapt
˘a din partea tuturor celor ce
declar˘a c
˘a-l accept
˘a ca Domn s
˘a-si
respecte cuvˆantul, asa cum a f
˘acut
Pavel. w12 15/10 4:5, 6
Vineri, 26 decembrie
[Bat-Seba] a trimis sa-lınstiinteze pe David si a zis:
„Sunt ınsarcinata“.(2 Sam. 11:5)
Iehova n-a permis ca David siBat-Seba s
˘a fie condamnati la moar-
te de judec˘atori umani, asa cum pre-
vedea Legea mozaic˘a, ci, plin de
ˆın-
durare, a judecat elˆınsusi acest caz
(Lev. 20:10). Un factor care l-a deter-minat pe Iehova s
˘a-l ierte pe David
a fost, probabil,ˆındurarea pe care
acesta i-a ar˘atat-o lui Saul (1 Sam.
24:4–7; 2 Sam. 12:13). Potrivit cuvin-telor lui Isus, Iehova ne trateaz
˘a asa
cumˆıi trat
˘am noi pe altii. „Nu mai
judecati, ca s˘a nu fiti judecati, c
˘aci
cu judecata cu care judecati veti fijudecati si cu m
˘asura cu care m
˘a-
surati vi se va m˘asura“, ne-a aver-
tizat Isus (Mat. 7:1, 2). Cˆat
˘a usu-
rare ne aduce gˆandul c
˘a Iehova este
dispus s˘a ne ierte p
˘acatele, chiar si
p˘acatele grave, precum adulterul si
crima! Conditia este sa fim si noiiertatori, sa-i marturisim pacatelesi sa ne schimbam atitudinea. C
ˆand
ne caim ın mod sincer, Iehova ne d˘a
„timpuri deˆınviorare“, adic
˘a ne aju-
t˘a s
˘a avem o constiint
˘a curat
˘a (Fap.
3:19). w1215/11 4:9, 10
Sambata, 27 decembrie
[Avraam] a ajuns sa fie numit„prietenul lui Iehova“.
(Iac. 2:23)
Dumnezeu a promis c˘a, prin Avra-
am si prin urmasii s˘ai, aveau s
˘a
fie binecuvˆ
antate toate familiile depe p
˘am
ˆant, nu doar o singur
˘a nati-
une (Gen. 22:15–18). Desi aceast˘
apromisiune urma s
˘a devin
˘a reali-
tateˆın viitorul
ˆındep
˘artat, Avraam
era sigur deˆımplinirea ei. El si-a
petrecut mai bine de jum˘
atate dinviat
˘a mut
ˆandu-se
ˆımpreun
˘a cu fa-
milia dintr-un locˆın altul.
ˆIn tot
acest timp, Avraam a continuat s˘
afie prieten cu Iehova. Cu toate c
˘a
nu a stiut cˆ
at trebuia s˘
a asteptep
ˆan
˘a s
˘a-si vad
˘a speranta
ˆımplini-
t˘
a, Avraam si-a p˘
astrat iubirea sidevotiunea fat
˘a de Iehova. El s-a
concentrat asupra sperantei salesi nu s-a stabilit
ˆıntr-o tar
˘a anu-
me pentru a deveni locuitor perma-nent al ei (Evr. 11:14, 15). C
ˆat de
ˆıntelept este s
˘a imit
˘am exemplul
lui Avraam! S˘
a ducem si noi o via-t
˘a simpl
˘a si s
˘a nu fim exagerat de
preocupati de lucrurile materiale,de pozitia social
˘a sau de carier
˘a.
ˆIn
fat˘
a ne st˘
a o lume mult mai bun˘
a.w1215/12 4:7–9
Duminica, 28 decembrie
Voi glorifica numele taupe vesnicie. (Ps. 86:12)
ˆIn general, Bisericile crestin
˘a-
t˘
atii au evitat si evit˘
a s˘
a folo-seasc
˘a numele lui Dumnezeu. De
exemplu,ˆın prefata unei traduceri
a Bibliei se spune: „Folosirea unuinume propriu pentru singurul siunicul Dumnezeu . . . este total ne-potrivit
˘a pentru credinta univer-
sal˘
a a Bisericii Crestine“ (RevisedStandard Version).
ˆIns
˘a Martorii
lui Iehova sunt mˆ
andri s˘
a poartenumele lui Dumnezeu si s
˘a-l glori-
fice (Is. 43:10). Mai mult, noi consi-der
˘am c
˘a este un privilegiu s
˘a
ˆınte-
legem semnificatia numelui divin,precum si controversa universal
˘a
care are leg˘
atur˘
a cu sfintirea lui(Mat. 6:9). A cunoaste numele luiDumnezeu
ˆınseamn
˘a mai mult de-
cˆ
at a sti c˘
a pe Dumnezeuˆıl cheam
˘a
Iehova.ˆInseamn
˘a a sti ce fel de
Dumnezeu este Iehova, a cunoastecalit
˘atile sale, scopul s
˘au, precum
si modul s˘
au de a actiona,ˆın spe-
cial modulˆın care
ˆıi trateaz
˘a pe
slujitorii s˘
ai. Iehova ne ajut˘
a s˘
acunoastem aceste lucruri
ˆın mod
treptat, pe m˘
asur˘
a ce-siˆımplineste
scopul (Prov. 4:18). w13 15/3 5:1–3
Luni, 29 decembrie
Nu ca suntem stapanipe credinta voastra, . . .
fiindca voi stati neclintitiprin credinta voastra.
(2 Cor. 1:24)
Pavel stia c˘
a fratii din Corint erauloiali nu datorit
˘a lui sau vreunui
alt om, ci datorit˘
a credintei lor.ˆIn
plus, era convins c˘
a eiˆıl iubeau cu
toat˘
a sinceritatea pe Dumnezeu sidoreau s
˘a fac
˘a ce este drept. Asa-
dar, Pavel n-avea niciun motiv s˘
aexercite control asupra credinteifratilor s
˘ai si nici nu dorea s
˘a fa-
c˘
a acest lucru (2 Cor. 2:3). B˘
atrˆ
aniide congregatie din prezent imit
˘a
exemplul lui Pavel fiind convinsi c˘
afratii lor au credint
˘a si c
˘a
ˆıi slujesc
lui Dumnezeu cu o motivatie corec-t
˘a (2 Tes. 3:4). Ei nu fac reguli rigi-
deˆın congregatie, ci se bazeaz
˘a pe
principiile Bibliei si peˆındrumarea
primit˘
a de la organizatia lui Ieho-va.
ˆIn fond, b
˘atr
ˆanii nu sunt st
˘a-
pˆ
ani pe credinta fratilor lor (1 Pet.5:2, 3). w13 15/1 5:3
Marti, 30 decembrie
Au iubit gloria oamenilor maimult decat gloria lui Dumnezeu.
(Ioan 12:43)
Putemˆıntelege mai bine
ˆın ce fel
gloria de la oameni poate devenimai important
˘a dec
ˆat gloria de la
Dumnezeu comparˆand gloria cu lu-
mina. Universul este plin de lumin˘a.
V-amintiti ultima oar˘a c
ˆand ati pri-
vit cerulˆıntr-o noapte senin
˘a si ati
putut vedea mii de stele? Cu sigu-rant
˘a c
˘a ati fost cuprinsi de admi-
ratie v˘az
ˆand „gloria stelelor“ (1 Cor.
15:40, 41).ˆIns
˘a ce se
ˆınt
ˆampl
˘a dac
˘a
privim cerulˆınstelat dintr-un oras
cu multe lumini? Din cauza acesto-ra, aproape c
˘a nu mai putem vedea
lumina stelelor. Seˆınt
ˆampl
˘a acest
lucru pentru c˘a lumina de pe str
˘azi,
stadioane si cl˘adiri este mai puter-
nic˘a si mai frumoas
˘a dec
ˆat lumi-
na stelelor? Nicidecum! Acest lucruse
ˆınt
ˆampl
˘a pentru c
˘a luminile ora-
sului sunt mai aproape de noi si neˆımpiedic
˘a s
˘a vedem bine stelele.
ˆIn
mod asem˘an
˘ator, dac
˘a pretuim prea
mult gloria din partea oamenilor,aceasta ne-ar putea face s
˘a nu apre-
ciem si s˘a nu c
˘aut
˘am gloria durabil
˘a
din partea lui Dumnezeu. w13 15/24:6, 8, 9
Miercuri, 31 decembrie
Din inima ies gandurile rele,omorurile, adulterele, fornicatii-
le, furturile, marturiile minci-noase, blasfemiile.
(Mat. 15:19)
Dac˘a, din cauza unei inimi nere-
ceptive, un frate ar comite adultersau fornicatie si nu s-ar c
˘ai, el ar pu-
teapierde definitiv aprobarea lui Ie-hova. Totusi, chiar si cineva care n-acomis un astfel de p
˘acat ar putea
permite caˆın inima lui s
˘a se dezvol-
te o dorint˘a gresit
˘a (Mat. 5:27, 28).ˆ
In aceast˘a situatie, o analiz
˘a perso-
nal˘a a inimii ne poate fi de folos. Da-
c˘a ne-am examina inima, am g
˘asi
ˆın
ea un sentiment nepotrivit fat˘a de o
persoan˘a de sex opus sau dorinte
ascunse pe care Dumnezeu le de-zaprob
˘a si care trebuie deci
ˆınl
˘atu-
rate? S˘a ne mai g
ˆandim la o situa-
tie. Un crestin care n-a comis efectiv‘omoruri’ ar putea permite ca ran-chiuna s
˘a prind
˘a r
˘ad
˘acini
ˆın ini-
ma lui si s˘a ajung
˘a s
˘a-l urasc
˘a pe
un frate de credint˘a (Lev. 19:17). Se
va str˘adui el s
˘a
ˆınl
˘ature aceste sen-
timente care ar putea face ca ini-ma lui s
˘a devin
˘a nereceptiv
˘a? (Mat.
5:21, 22) w13 15/3 2:13, 14
Top Related