STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
1
2011
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATĂ PENTRU
Centrala Termoelectrica pe biomasă,
anexe si imprejmuiri în comuna
Petova Județul Maramureș
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
2
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATĂ PENTRU
Centrala Termoelectrica pe biomasă,
anexe si imprejmuiri în comuna Petova
Județul Maramureș
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Lista cu semnături:
DR. Biolog GUŞĂ DELIA-NICOLETA
Expert evaluator /auditor de mediu
Ing. POPESCU ILEANA
Expert evaluator /auditor de mediu
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
3
Cuprins
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării: ......................................................... 6
I.1.Informaţii privind proiectul propus: .................................................................. 6
I.1.a. Denumirea: ................................................................................................. 6
I.1.b. Descrierea: ................................................................................................. 7
I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza: .......................................14
I.1.e. Informaţii despre materiile prime: ...........................................................15
I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo
70: .........................................................................................................................17
I.2.a.Incadrarea in reteaua de localitati .............................................................17
I.2.b.Incadrarea in teritoriul administrativ ........................................................18
I.2.c.Localizarea administrativ - teritorială .......................................................18
I.2.d.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70 ....................................19
I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.)
şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului: ...19
I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire: .....19
I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare: ..........................................23
I.3.e.Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare: .............................23
I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse
regenerabile, resurse neregenerabile etc.): ...........................................................24
I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului: ....30
I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt
depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora: ..............................30
1.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER ...................31
I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL ....................35
I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA ................38
I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului:
..............................................................................................................................43
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
4
I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului: ...........................................................43
I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus
respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale speciale ........................................................................43
I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea
perioadei de implementare a PP: ..........................................................................44
I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
propus: ..................................................................................................................44
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: ......................................47
I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot
genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate
afecta aria naturală protejată: ................................................................................57
II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie
specială avifaunistică afectată de implementarea PP: .............................................58
II.1. Date generale privind situl Natura 2000 .......................................................58
II.1.a. Suprafaţa sitului Natura: .........................................................................58
II.1.b. Tipuri de ecosisteme şi habitate: ............................................................60
II.1.c. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate
a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes
avifaunistic ........................................................................................................62
II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren ................................64
II.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes
comunitar învecinate şi distribuţia acestora: ........................................................69
II.3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar: ........69
II.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia
numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar): ...69
II. 5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar ................................................................69
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
5
II. 6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes ROSCI 0124
Munţii Maramureşului, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management
..............................................................................................................................70
III.Identificarea şi evaluarea impactului ..................................................................70
IV. Măsurile de reducere a impactului .....................................................................76
V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau
habitatele de interes comunitar afectate ...................................................................78
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
6
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:
I.1.Informaţii privind proiectul propus:
I.1.a. Denumirea:
Denumirea lucrării: Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri
în comuna Petova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
-Adresa postala: STRADA CALEA FELDIOAREI NR. 9 AP. 9 PARTER; MUN.
BRASOV; JUD. BRASOV
-Numarul de telefon, de fax; 0240515168; fax 0240515197
-Numele persoanelor de contact:
-director/administrator/manager; VLADUREANU ADRIAN FLORIAN
-responsabil pentru protectia mediului; AURSULESEI GEORGE
Proiectant: S.C. ENERGOFOR SRL Str.I.L.Caragiale nr.1, Bacau, J04/140/2000,
R12826406 tel.0234.562410, fax 0234.545083e-mail:[email protected]
www.energofor.ro
Data întocmirii documentatiei: 2011
Autor atestat al raportului de mediu:
SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor de studii
pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS,
EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745 509779, nr.
fax 0334 407239, email [email protected], [email protected]
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
7
I.1.b. Descrierea:
Investiţia propusă a se realiza are drept scop construirea unei Centrale
electrice pe combustibil biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petova, jud.
Maramureș.
Centrala este proiectată pentru o putere electrica bruta de 5,890 MW
respectiv 5,226 MW putere electrica neta furnizata in sistem
Cazanul de abur va fi cu functionare pe biomasa si pornire pe combustibil
lichid usor. Sarcina termica a combustibilului ars este de 28.624 kW, ceea ce
inseamna ca, la un randament minim acceptat de 88% la sarcina nominala, aburul
viu la iesirea din cazan va avea o putere de 25.189 kW.
Prin realizarea investiţiei se va furniza în reţeaua naţională de energie
electrică obţinută prin utilizarea de combustibil biomasă.
De asemenea, prin utilizarea biomasei drept combustibil pentru producerea
energiei electrice se va realiza o economie anuală de 18.900 t petrol respectiv
22.200.000 mc gaz natural .
In comuna Petrova, in imediata apropiere a terenului de amplasament ales,
functioneaza unitati de exploatare forestieră, care pot furniza cea mai mare parte a
biomasei necesare din deseurile de lemn rezultate și pentru care, depozitarea
acestora reprezintă în prezent o problemă reală în contextul respectării normelor
actuale de protecție a mediului. Companiile respective au de suportat costuri
suplimentare privind stocarea deșeurilor în condiții corespunzătoare, transportul și
depozitarea în spații reglementate, cu efect in scaderea profitului realizat.
Terenul pe care se va realiza investiţia ocupa o suprafata totala de S =
36752.0mp, teren extravilan inregistrat in cartea funciara a comunei Petrova , iar
beneficiarul investitiei are drepturi depline asupra utilizarii acestuia, ca urmare a
precontractului anexat la prezenta lucrare.
INDICI SPATIALI PROPUSI:
Steren = 36752.0mp
SC total propusa pentru construire = 7324.41 mp
S D total propusa pentru construire = 7737.80 mp
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
8
P.O.T. propus = 19.9%
C.U.T. propus = 0.19
De asemenea prin contract se asigura teren si pentru caile de acces si
instalatii in afara incintei, respectiv numerele de cadastru 50113 si 50114.
Terenul astfel definit, are urmatoarele vecinatati:
La Nord – FF Wind International SRL Bv
Est - Calea ferata Borsa-Valea Viseului
La Sud - pasune proprietate particulara
La Vest – Pasune proprietate particulara
Incadrarea in teritoriu
Descrierea instalatiei
Faza de constructie
In faza de realizare a proiectului, intervenţia va consta din:
lucrări de amenajare a terenului;
lucrări de construcții montaj a clădirilor şi halelor;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
9
lucrări de montaj a echipamentelor și instalaţiilor.
Impactul activităţilor pe perioada realizării proiectului va fi minimizat prin
utilizarea structurilor prefabricate (hale şi birouri), drept pentru care lucrările vor fi
limitate la săpături şi amenajarea exterioară, precum şi la asamblările de clădiri şi
echipamente, prezentate mai jos.
Documentaţia de realizare a proiectului, aflată în etapa de Studiul de fezabilitate
elaborat de SC ENERGOFOR SRL Bacău, propune realizarea unei construcţii
industriale care cuprinde următoarele componente:
a) Sistem constructiv
buncăr alimentare cu biomasă - fundaţii continui şi radier general, structură
diafragme din beton armat la subsol şi metalică parter, sarpantă metalică,
învelitoare din tablă cutată emailată;
cazan de ardere alimentat cu biomasă (utilaj) – fundaţii izolate din beton
armat, structură metalică de susţinere utilaj, pasarele şi scări metalice pentru
vizitare, avand in componenţă:
modul de producere abur (sistem fierbător) – fundaţii izolate din beton
armat, structură metalică de susţinere utilaj;
modul de separare a aburului (tambur) - fundaţii izolate din beton armat,
structură metalică de susţinere utilaj;
modul de supraîncălzire abur (supraîncalzitor)- fundaţii izolate din beton
armat, structură metalică de susţinere utilaj.
modul de încălzire aer - fundaţii izolate din beton armat, structură metalică
de susţinere utilaj.
ciclon filtru fum - fundaţii izolate din beton armat, structură metalică de
susţinere utilaj.
coş de fum – fundaţie continuă din beton armat, structură metalică de
susţinere utilaj.
clădire pentru turbină şi cameră de comandă - fundaţii izolate din beton
armat, structură metalică, şarpantă metalică, tâmplărie matalică, închideri
din panouri tablă cutată cu termoizolaţie, învelitoate din panouri din tablă
cutată cu termoizilaţie.
clădire pentru pompe - fundaţii izolate din beton armat, structură metalică,
şarpantă metalică, tâmplărie metalică, închideri din panouri din tablă cutată
cu termoizolaţie, învelitoare din panouri din teblă cutată cu termoizolaţie.
turn de racire cu bazin de apă – fundaţii continui din beton armat, structură
din beton armat pentru susţinerea utilajelor.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
10
bazin vidanjabil care se compune dintr-o cuvă de beton armat hidroizolat pe
diafragme cât şi sub planşeu cu volum de 3mc.
transformator de forţă – fundaţii continui în, structură metalică a utilajului
rezervor subteran pentru motorină – îngropat în pământ cu sistem de pompă
de transvazare , prevăzut cu cuvă betonată pentru a preveni scurgerea
motorinei în sol şi de asemenea cu sondă de observare a eventualelor
scurgeri.Această facilitate este necesară pentru pornirea initială a centralei.
b) Finisaje exterioare:
buncăr alimentare cu biomasă – tencuieli fin drişcuite pentru diafragmele din
subsol, vopsele emailate pentru structura de metal, culoare albastră.
cazan de ardere alimentat cu biomasă (utilaj) – vopsele emailate pentru
metal, culoare albastră.
modul de producere abur – vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.
modul deconvertire a aburului – vopsele emailate pentru metal, culoare
albastră.
modul de recuparare abur - vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.
modul de încălzire aer - vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.
ciclon filtru fum - vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.
coş de fum – finisaj din tablă de aluminiu si inox.
clădire pentru turbină şi cameră de comandă – vopsele emailate pentru
metal, culoare albastră.
clădire pentru pompe - vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.
turn de racire apă industrială recirculabilă – vopsele emailate pentru metal,
culoare albastră.
fosă septică ecologică care se compune din două recipiente din fibră de
sticlă.
transformator de forţă - vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.
depozite de biomasă – vopsele lavabile pentru zidarie, culoare gri si verde.
clădire administrativ - vopsele lavabile pentru zidarie, culoare gri si verde.
Obiectivul va funcţiona în sistem monobloc şi va dispune de:
cazan cu funcţionare pe biomasă (h=26m);
turnuri de răcire ( h=8m);
grătare cu racleţi de alimentare;
filtre de desprăfuire (h=18m);
sala de comandă P+1 (h=10m);
turbina şi condensatorul;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
11
uscător biomasă;
instalţie de tratare a apei;
zona de circuite electrice;
coşul de fum al cazanului de biomasă (h=32m).
Construcţia depozitului de biomasă se va realiza ţinând cont de reglementarilor
specifice PSI privind respectarea distanţelor minime pentru prevenirea răspândirii
incendiilor în spaţiile de depozitare a materialelor combustibile.
A fost propusă construirea pe amplasamentul centralei a două tipuri de depozite de
biomasa:
tipul 1 – 3 buc, cu o amprenta la sol de 1000 m2 (20x50 m)
tipul 2 – 6 buc, cu o amprenta la sol de 1217 m2 (24,3x50 m).
Capacitatea de stocare a biomasei ar trebui să asigure funcţionarea integrală a
centralei electrice, la sarcina nominală, pe o perioada de 3 luni. Principalul factor
de influenţa în calculul volumului capacităţilor de stocare il reprezinta umiditatea
biomasei.
Pentru maximizarea capacităţii de stocare, este propus tipul de depozit (construcţie
uşoară) din figura de mai jos, cu următoarele caracteristici principale:
a. Inălţime de depozitare totală depozit: 7 m;
b. Inălţimea pereţilor de sprijin: 4 m.
Avantajul pereţilor betonaţi de sprijin constă în creşterea coeficientului de umplere
prin micşorarea influenţei unghiului de taluz natural al biomasei şi prin protejarea
biomasei la oxidarea naturală prin pătrunderea oxigenului (în special din direcţia
preponderentă a vantului) şi iniţierea autoaprinderii.
Schita de funcţionare a unui depozit de biomasa este prezentată în cele ce urmează
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
12
Punerea în operă a obiectivului se preconizează că va dura 24 luni si activitatile vor
fi impartite astfel: Lucrări de construcţii civile
şi industriale:
Săpături, fundaţii, elevaţie, drumuri interioare şi platforme,
finisaje
Lucrări mecanice Lucrări mecanice, instalaţii şi montarea utilajelor
Lucrări
electroinstrumentale
Montaj componente centrală, cabina electrică de lansare,
conexiune externă
Probe şi teste Pornire, testare şi punere în funcţiune la capacitatea proiectată,
legătura în reţea
Prin realizarea investiţiei se vor asigura locuri de muncă:
- 10 persoane în perioada de exploatare
- 20 în perioada de constricție
Investiţia s-a propus a se realiza în perioada 2011 - 2012.
Programul de lucru propus al obiectivului va fi de 8 ore x 3 schimburi/zi, 7
zile/săptămană. Societatea nu are în vedere modificări ale acestuia.
Proiectul prevede ca centrala să fie racordată la reţeaua natională de 20KV
direct de la transformatorul de ieşire al instalaţiei, cu legarea instalaţiei la cea mai
apropiată cabină primară, pentru a trece puterea generată în reţea.
Faza de functionare
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
13
Biomasa lemnoasă (deşeuri lemnoase netratate) va ajunge în depozitele
proiectate cu ajutorul camioanelor basculante. De la drumul de acces pe
amplasament, camionul intră pe poarta nr 1, va trece pe la cântar, unde este
controlată greutatea totală, inclusiv masa proprie. Camionul continuă drumul și
intră în hala deposit unde efectuează descărcarea şi urmează a fi cântărit gol,
completând tura spre drumul exterior, ieşind pe poarta din nr 2. Parcursul este
telecontrolat prin instalația TV.
In aceasta hala, pe timpul stocării, are loc o ulterioară uscare a biomasei;
uscarea este foarte importanta pentru ca este o funcţie a capacităţii calorice a
lemnului.
Din zona de depozitare, biomasa este transferată la maşina de mărunţit, care
mărunţeşte lemnul până la dimensiunile prescrise.
Grămezile de lemn mărunţit, încă parţial umede (circa 20%) sunt gata pentru
a fi trimise la pâlnia de încărcare a reactorului .
Transportul intern al biomasei se face cu încarcator frontal.
Zona de servicii din interiorul halei cuprinde:
- UTA (Unitatea de Tratament a Aerului) pentru uscarea biomasei in pâlnii
- atelierul de intretinere si zona de piese de schimb;
- pregatirea apei demineralizate (apa Demi).
- dispozitive de recirculare a fumurilor
- tablou de comanda si control modulat
- echipamente de masurare si control.
Sistemul include, de asemenea, organele de reducţie a presiunii în cazul în
care ar fi necesară pornirea intregii capacitati de aburi produsa la condensator.
Faza de demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere
Considerând ca:
- durata de funcţionare a unei centrale electrice în parametri normali,
depăşeşte în mod normal 30 ani, efectuând toate operaţiunile normale programate
de întreţinere curentă şi extraordinară,
- societatea va prevede alocarea unor sume pentru reînnoirea instalaţiei la
sfârşitul vieţii şi, deci, instalaţia va putea fi reînnoită “ad libitum”;
- analiza economică a instalaţiei pune în evidenţa faptul că aceasta este
convenabilă din punct de vedere economic, chiar şi fără a apela la stimulentele
certificatelor verzi (primii 15 ani de funcţionare) deci, reînnoirea la sfârşitul vietii
este convenabilă şi necesară;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
14
- dacă se ajunge la scoaterea din funcţiune a instalaţiei – utilajele ce vor
trebui eventual îndepărtate (turbine, motoare, generatoare, cabluri, structuri
metalice, masini de operare fixe, etc.) reprezintă, pe piaţa fierului vechi, valori ce
sigur depasesc costul de demontare şi îndepărtare;
- nu este vorba de restructurarea lotului, ci de o simpla demontare „la cost
compensat” a aparaturii de producţie şi activități minore pentru reamenajarea
terenului, deci, nu este necesar să se rezerve sume pentru aceasta;
Rezulta ca în acest caz nu se preconizează un impact major asupra factorilor
de mediu, deci nu trebuie să fie prevăzută nicio măsură deosebită pentru etapa de
dezafectare. Titularul va asigura reamenajarea terenului pentru a putea fi utilizat în
alte scopuri.
I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza:
Este foarte important de subliniat faptul că instalaţia va produce energie
termică şi electrică din deşeuri (biomasa), cu alte cuvinte este o valorificare a
deşeurilor produse în zonă, va produce beneficii economice şi de mediu în loc de
cheltuieli privind eliminarea acestor deşeuri în mediul ambiant. TABELUL Nr. 1.: Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Producţie Resurse folosite în scopul asigurării producţiei
Denumire Cantitate anuală Denumire Cantitate anuală Furnizor
Energie electrică 48.750 MW/an Petrol/Păcură - -
- - Gaze naturale - -
- - Cărbune - -
- - Cocs de furnal - -
- - Gaze de rafinare - -
- - Benzină - -
- - Energie electrică 3.000 MWh/an Producţie proprie
- - Energie termică - -
- - Motorină 1.200 l Distribuitor
autorizat
- - Biogaz - -
- - Altele (biomasă) 67.500 t/an unităţi de
prelucrare a
lemnului din
zonă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
15
I.1.e. Informaţii despre materiile prime:
Termenul de biomasă, traducere din engleza a termenului biomass, este
abrevierea pentru masa biologică şi prin aceasta se indică, de obicei, orice
substanţă organică, vie sau moarta, derivată direct sau indirect din fotosinteza
clorofilei.
Din punct de vedere energetic, prin acest termen se indică combustibilul de
provenienţă organică, folosit pentru producerea energiei, direct sau transformată în
alte forme de combustibil, datorită proceselor termo-chimice si bio-chimice.
Prin urmare, putem să distingem în ceea ce priveşte forma:
• Biomasa folosibilă în forma solidă: cherestea, aşchii, peleţi;
• Biomasa folosibilă în forma gazoasă: biogaz;
• Biomasa folosibilă în forma lichidă: biodiesel, bioetanol;
În cazul proiectului propus, biocombustibilul folosit pentru instalaţia de
producere a energiei va fi exclusiv lemno-celulozic, altfel spus biomasa de origine
vegetală, prin aceasta înţelegându-se toate materialele produse prin procesul de
fotosinteza a clorofilei, cu ajutorul energiei solare, al apei şi al diferitelor substanţe
nutritive.
Biomasele vegetale sunt constituite din toate produsele agricole si forestiere,
reziduurile lucrarilor agricole, ale lucrarilor silvice, ale curatirii albiilor, etc.
Biomasa reprezintă forma cea mai complexă a acumulării energiei solare
care, prin procesul de fotosinteză, permite plantelor să transforme CO2 din
atmosferă în substanţa organică complexă.
In arderea biomasei, dacă cantitatea de CO2 eliminată e aceeaşi cu cea
absorbită în timpul creşterii biomasei însăşi, nu există nici o contribuţie netă în
mărirea de CO2 în atmosferă şi nu se contribuie la efectul sera.
Plecând de la astfel de considerente, se poate afirma ca mărind cota de
energie produsă cu astfel de resursă, deoarece se limitează apelarea la combustibilii
fosili, au loc efecte pozitive asupra bilanţului energetic si se poate contribui în mod
semnificativ la limitarea emisiilor poluante in atmosferă.
Biomasa va proveni de la unităţile de prelucrare a lemnului din zonă şi va fi
constituită din deşeuri care până în prezent nu puteau fi utilizate şi erau haldate
constituind un potenţial pericol pentru mediu şi oameni. Se elimină astfel si gradul
ridicat de ocupare a unor terenuri potenţial productive cu haldarea deşeurilor
lemnoase.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
16
Biomasa va fi adusă la amplasament în camioane de mare capacitate,
cântărită şi apoi depozitată.
Materia prima are un mare procent de umiditate – pana la 20%, acest lucru
împiedică dispersia biomasei sub forma de rumeguş, aşchii sau particule ce pot fi
aspirate de către personalul lucrător sau care se pot dispersa în aer.
TABELUL Nr. 2: Informatii despre materiile prime si despre substantele sau
preparatele chimice Denumirea
materiei
prime, a
substanţei sau
preparatul
chimic
Cantitatea
anuală/existentă
în stoc
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau
preparatelor chimice
Categorie
Periculoase/Nepericuloase
(P/N)
Periculozitate Fraze de
risc
Biomasă
(deşeuri din
lemn)
67.500 t N OUG nr.
200/2000
art. 7 lit.
o din
OUG nr.
200/2000 Motorină 1.200 mc N
*) Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. **) Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.
Funcţionarea centralei pentru cogenerare biomasa nu utilizeaza substanţe sau
preparate chimice periculoase.
Pentru pornirea initială a centralei va fi necesară o cantitate de motorină de 2
mc stocată într-un rezervor subteran pentru motorină – îngropat în pământ cu
sistem de pompă de transvazare , prevăzut cu bazin betonat pentru a preveni
scurgerea motorinei în sol şi de asemenea cu sondă de observare a eventualelor
scurgeri. Amplasamentul rezervorului de combustibil lichid pentru pornire se va
situa in aproprierea cazanului de abur, astfel ca distanta sa fie minim acceptata de
catre reglementarile PSI in vigoare referitor la acest subiect, si , in acelasi timp, se
va asigura accesul auto pentru alimentare periodica
Alimentarea cu combustibil a mijloacelor auto și utilajelor care lucreaza
doar pe amplasament se realizează cu ajutorul canistrelor aduse de la staţiile PECO
din zonă. In cadrul unităţii nu există depozite sau rezervoare de combustibil pentru
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
17
acestea. Depozitarea canistrelor de motorină pentru mijloacele auto din dotare se
realizează in cadrul unei magazii de materiale în care sunt amenajate rafturi pentru
materiale şi are pardoseală din beton, cantitatea fiind limitată, numai pentru situaţii
neprevăzute
Grupul electrogen va avea un rezervor metalic de motorină cu V =100 litrii,
parte integrantă a acestuia, îngropat în pământ cu sistem de pompă de transvazare,
prevăzut cu platformă betonată pentru a preveni scurgerea motorinei în sol şi de
asemenea cu sondă de observare a eventualelor scurgeri.
Activitatea propusă a se desfăşura în cadrul obiectivului analizat nu va polua
fizic sau biologic mediul, deci nu vom avea poluare de tipul: zgomot (valori peste
limitele admisibile), radiaţie electromagnetică, radiaţie ionizată, poluare biologică
(microorganisme, viruşi).
Centrala electrică este dotată cu o instalaţie de filtrare a gazelor arse,
alcătuită din multiciclon (dotat cu recipient de colectare a pulberilor), sistem de
injecţie de var (pentru combaterea componentelor acide prezente in gazele de
ardere) şi sistem de filtrare, ce garantează încadrarea emisiilor în limitele maxime
admise de legislaţia în vigoare.
Evacuarea gazelor arse în atmosferă, după filtrare, se va realiza printr-un coş
de fum cu înălţimea H = 24,982 m şi diametrul Φ = 1,70 m.
Se va instala un sistem de monitorizare continuă a emisiilor de poluanţi în
atmosferă.
Prin funcţionarea centralei electrice nu vom avea o poluare chimică
semnificativă a aerului şi solului.
I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor
Stereo 70:
I.2.a.Incadrarea in reteaua de localitati
Investiţia propusă a se realiza are drept scop construirea unei Centrale
electrice pe combustibil biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petrova, jud.
Maramureș.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
18
I.2.b.Incadrarea in teritoriul administrativ
Terenul pe care se va realiza investiţia ocupa o suprafata totala de S =
30990.0 m2 (~3,100 ha), respectiv numerele de cadastru 50115 si 50118 , teren
extravilan inregistrat in cartea funciara a comunei Petrova , iar beneficiarul
investitiei are drepturi depline asupra utilizarii acestuia, ca urmare a
precontractului anexat la prezenta lucrare.
De asemenea prin contract se asigura teren si pentru caile de acces si
instalatii in afara incintei, respectiv numerele de cadastru 50113 si 50114. Terenul
astfel definit, are urmatoarele vecinatati:
La Nord – FF Wind International SRL Bv
Est - Calea ferata Borsa-Valea Viseului
La Sud - pasune proprietate particulara
La Vest – Pasune proprietate particulara
I.2.c.Localizarea administrativ - teritorială
Suprafata de teren pe care urmeaza a fi realizata lucrarea de investitii
totalizeaza 36.752 mp si face obiectul unui precontract incheiat intre proprietar si
S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L. O copie a actelor ce demonstreaza aspectele
privitoare la dreptul de proprietate asupra terenului si extrasele de carte funciara
au fost anexata prezentului proiect.
Pentru amplasarea centralei cu biomasa , terenul trebuie sa corespunda
criteriilor privind asigurarea in mod optim a biomasei, a utilitatilor, racordului
electric (import/export), apei de adaos si identificarea unui potential consumator de
energie termica. Locatia terenului a fost identificata in comuna Petrova si aleasa pe
un teren viran, cu deschidere la drumul de acces aflat peste calea ferata, asa cum
poate fi vizualizat in cele ce urmeaza: Terenul de amplasament este marginit la
nord-est de calea ferata si drumul national DN18 care leaga Leordina de Petrova,
iar in rest de padurea Hora.
Avantajele terenului ales in vederea implementarii noii investitii sunt:
Deschidere de aproximativ 350...400 ml la drumul national DN 18 , cu
implicatii in asigurarea facila a transportului rutier, atat pe perioada investitiei
(transport facil al echipamentelor si al materialelor), cat si ulterior, in perioada de
exploatare efectiva a cantralei (transport al biomasei la centrala si a cenusei de la
centrala spre spatiile special destinate a fi depozitate).
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
19
Terenul este strabatut de LEA 20 kV si LEA 110 kV, cu avantaj net in
racordarea cu cheltuieli minime la reteaua electrica pentru importul, respectiv
exportul de energie.
Terenul este amplasat la un nivel de siguranta deasupra raului Viseu, ceea ce
exclude posibilitatea inundatiilor in perioadele ploioase.
I.2.d.Localizarea conform Coordonatelor
Geografic, potrivit coordonatelor stabilite in 1933, localitatea se situaza intre 41
53’ 15’’ longitudine estica si 47 49 40” latitudine nordica, la 357,74 m deasupra
nivelului apei.
I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare,
dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de
implementare a proiectului:
I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:
Constructii, structuri de rezistenta.
Corpul administrativ
In acest spatiu isi vor desfasura activitatea personalul de zi si tot aici se va
face receptia cantitativa a biomasei, avandu-se in vedere amplasarea cantarului
auto in fata corpului administrativ.
Constructia adoptata are un regim de inaltime “P”, de forma rectangulara in
plan si este amplasata in legatura cu acesul principal in incinta.
Datorita functiunilor pe care le adaposteste asigura accesul controlat in
cadrul incintei.
Din punct de vedere functional aceasta poate cuprinde:
Vestibul;
Hol acces;
Birou receptie;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
20
Birou administratie;
Spatiu odihna personal;
Vestiar personal;
Grup sanitar;
Sas;
Cabina dus .
Spatiile au fost apreciate in conformitate pentru un numar de personal in
schimbul de zi de 9 persoane.
Sistemul constructive
Fundatii continue, directe de mică adâncime beton simplu la partea
inferioara si centura continua din beton armat la partea superioara prevazuta cu
bare longitudinale şi etrieri pe toată lungimea.
Suprastructura se realizează din pereţi structurali de zidărie de cărămidă, cu
stâlpişori beton la intersecţia pereţilor de 25 cm si placaţi la exterior cu un placaj
termoizolant de polistiren de 10 cm .
Pereţii structurali din cărămida eficientă cu goluri verticale, perimetrali, şi
cei de interior realizează în plan o dispunere caracteristică structurilor portante.
Planşeele sunt realizate beton armat, prevăzut cu centuri, grinzi de beton armat şi
bordaje perimetrale de goluri cu carcase (armături) din oţel beton OB37 si PC52 ,
care în ansamblu joacă rolul de şaibă orizontală, capabilă să distribuie eforturile
orizontale (verticale) la pereţii structurali.
Inchiderile exterioare si compartimentarile interioare
Inchiderile exterioare sunt realizate din pereti din caramida eficienta de 30
cm placat cu polistiren expandat de 10 cm.
Compartimentarile interioare se vor realiza din pereti de caramida eficienta de 7,5
cm
Tamplaria exterioara din profile PVC furniruit cu 5camere si geam
termoizolator 4-16-4 cu sticla LOWE soft + argon ( k =1,1W/mp K).
Ferestrele vor avea la exterior glaf din aluminiu, iar la interior glaf de
marmura.
Finisaje interioare:
Pardoseli:
gresie ceramica antiderapanta in zonele umede
parchet natur in zonele de birouri, spatiu de odihna
Pereti si tavane :
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
21
vopsea lavabila alba
faianta h=2.10m la, grup sanitar, vestiar ,dus.
Finisaje exterioare
Fatada va fi finisata cu tencuiala structurata cu rosturi verticale(alb si bej
accent). La soclu se va utiliza tencuiala rezistenta pentru exterior tip mozaic din
marmura naturala colorata
Acoperisul şi învelitoarea
Acoperişul va fi tip şarpantă din lemn ecarisat. Invelitoarea va fi din tablă
din otel multistrat, culoare verde inchis. Se vor prevedea jgheaburi şi burlane in din
tabla de otel multistrat, la aceeasi culoare cu invelitoarea.
Uscatoare primare de biomasa
Sistemul constructiv:
Uscator de biomasa „1” + uscator;
Dimensiunile maxime la teren: 42.60m/ 21.5m;
Regim de inaltime: P;
H min. streasina = +9.95m/+12.01m; (fata de cota +0.00);
H max. coama = +12.01m/13.71 (fata de cota +0.00);
A construita = 1106.0 mp;
A desfasurata = 1106.0 mp;
Cota ±0.00 = 500.60m ;
Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA „D” DE
IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA „a III-a” DE
IMPORTANTA (conform Normativului P100/92), gradul III de rezistenta la foc.
Uscator de biomasa „2”;
Dimensiunile maxime la teren: : 87.0m/ 22.40m;
Regim de inaltime: P
H min. streasina +9.465m/+11.86m; (fata de cota +0.00);
H max. coama = +11.60m/12.83m (fata de cota +0.00);
A construita = 1903.0 mp;
A desfasurata = 1903.0mp;
Cota ±0.00 = 500.60m ;
Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA „D” DE
IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA „a III-a” DE
IMPORTANTA (conform Normativului P100/92), gradul III de rezistenta la foc.
Uscator de biomasa „3”;
Dimensiunile maxime la teren: : 87.0m/ 22.40m;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
22
Regim de inaltime: P
H min. streasina +9.465m/+11.86m; (fata de cota +0.00);
H max. coama = +11.60m/12.83m (fata de cota +0.00);
A construita = 1903.0 mp;
A desfasurata = 1903.0mp;
Cota ±0.00 = 500.60m ;
Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA „D” DE
IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA „a III-a” DE
IMPORTANTA (conform Normativului P100/92), gradul III de rezistenta la foc.
Constructiile aferente centralei se recomanda a fi fundate pe fundatii directe
si continue sau fundatii isolate cu conditia incastrarii cu cel putin 20-30 cm in
terenul bun de fundare conform tabelului de mai sus.
Statia de transformare se recomanda a fi fundata prin blocuri de fundare pe
stratul de argila prafoasa nisipoasa cafenie cu rar pietris marunt , pl consistenta
luand in considerare un Pconv de calcul de 150-170 kPa respective fundatii
continue pentru cladirea de camuflaj.
Pentru proiectare se recomanda urmatorii coeficienti geotehnici de calcul
medii pentru stratul aluviondar:
-γv= 18,50 KN/cm3- greutate volumetrica in stare naturala;
-φ=30° - unghiul de frecare interna ;
-c= 0 kPa – coeziunea;
-E=25.000 kPa –modul de deformatie liniara ;
-Pconvcalcul=250 kPa-presiunea convetionala de calcul , pe baza PDU
-μ=o,40-coef. de frecare talpa fundatiei si roca
-γ=0,30-coef. deformare laterala (coef. lui Poisson)
Pe baza rezultatelor analizelor de laborator si a pentrarii dinamice, au
rezultat urmatorele valori medii alec caraceristicilor fizico-mecanice ale stratului
de argila prafoasa nisipoasa in zona active a fundatiilor:
-γv=19,50 kN/mc –greutatea volumetrica de calcul;
-φ=14° -unghi de frecare interna;
-c=28 kPa-modul de deformatie liniara,
-E=15,000 kPa-modul de deformatie liniara,
-Pconvcalcul=180-200 kPa- presiune conv. de calcul, pe baza PDU
-W%=14,00- umiditatea naturala;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
23
-Ic=0,65- indice de consistenta,
-Ip= 21,00- indice de plasticitate.
-μ =0,25 –coef. de frecare talpa fundatiei si roca
-γ = 0,35 –coef. deformare laterala (coef. lui Poisson)
Corectiile de rigorare privind adancimea si latimea fundatiilor se vor aplica
conform STAS 3300/2-85.
La realizarea platformelor si acailor de acces, vafi indepartat patura
superficiala pan la cca. 30-50 cm adancime,se va aplica un strat de blocaj in baza,
dupa care strate successive de ballast de compactare controlata pana la obtinerea
unei suprafate netede cu un modul de deformatie liniara Emin=15.000 kPa.
Valorile de calcul ai parametrilor geotehnice ai stratelor interceptate sunt
redate in fisele forajelor.
Corectiile de rigoare privind adandcimea si latimea fundatiilor se vor aplica
conform STAS 3300/2-85.
Sapaturile pentru turnarea fundatiilor pot fi executate vertical.
In partea din amonte a construciilor se vor realize filtre cu drenuri pentru
eliminarea eventualelor infiltratii de ape superficiale. Ultimul strat, in grosime de
0,2m, nu va fi decapat decat inainte de turnarea fundatiilor.
Nu sunt indicii privind agresivitatea naturala al apelor freatice asupra
betoanelor si metalelor.
I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare:
In perioada de exploatare nu vor aparea alte modificari fizice fata de cele
care au avut loc in etapa de construire.
I.3.e.Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare:
In principiu, prin amplasament, construcţie şi destinaţie centrală de
cogenerare este prevăzută a fi doar bine întreţinută, eventual modernizată.
În situaţia în care va fi necesară dezafectarea se va întocmi un Plan de
Dezafectare în care vor fi descrise toate operaţiunile necesare cu termene precise
pe baza cărora se va obţine avizul de mediu pentru începerea dezafectării.
In fond s-ar dezmembra echipamentele, instalatiile, utilajele cu scopul de a fi
valorificate ca atare sau ca deşeuri (metalice).
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
24
Puţin probabil ca şi clădirile să se demoleze, mai degrabă s-ar face o
schimbare de destinaţie. Dacă acestea se demolează rezulta deşeuri specifice – din
demolari şi construcţii, care urmează a fi valorificate/eliminate, după caz.
Orice substanţe/deşeuri periculoase trebuie gestionate conform legislaţiei
specifice, operaţiunile fiind finalizate prin valorificare/eliminare prin firme
specializate şi autorizate în domeniu.
Este important de retinut faptul ca pe amplasament nu se va folosi azbest sau
PCB.
I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă,
resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.):
Sursa de biomasa – materia primă, provine din două parti: o parte este
furnizata de către unitatea vecina de prelucrare a lemnului pentru obtinerea
cherestelei, iar o a doua parte provine din tăierile proaspete şi curăţarea pădurile
din zonă . Cantitatea totală de biomasă disponibilă în zonă, care poate fi folosită ca
şi combustibil într-o centrală electrică este de aproximativ 150...200 t/h.
Din activitatea locală de prelucrare şi curăţare a fondului forestier rezultă
urmatoarele tipuri de deşeuri, în compoziţia procentuala specificata mai jos ;
Coaja de copac– aproximativ 15% din total biomasa – rezultată din procesul
de curăţare a trunchiurilor de copaci, cu dimensiunea medie situată în intervalul
20...80 mm. Procentual, este acceptat ca 95% din conţinutul total de coajă are
dimensiuni sub 95 mm, iar dimensiunea maximă este de 350 mm;
Rumeguş – aproximativ 15% din total biomasa – rezultată din procesul de
tăiere/ debitare a trunchiurilor de copaci; procentual este acceptat ca 98% din
continutul total de rumeguş are dimensiuni peste 1 mm si 95% are dimensiuni sub
25 mm;
Tocătură – aproximativ 40% din total biomasa - rezultate din procesul de
prelucrare a trunchiurilor de copaci, respectiv vârfuri, crengi, cioturi, rădăcini, cu
dimensiunea medie situate în intervalul 20...80 mm, iar dimensiunea maximă nu
depăşeşte 350 mm.
Reziduuri rezultate din activitatea de tăiere a cherestelei– aproximativ 30%
din total biomasă; dimensiunea medie a acestora este cuprinsă în intervalul 20...80
mm, iar dimensiunea maxima nu depaseste 350 mm.
Centralizat bilanţul de materiale se prezintă astfel:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
25
Nr.crt Denumire material UM Cantitate/an
Biomasă tone 67.500 t/an
Motorină l 1.200
Deşeuri rezultate de la centrala termică: cenuşă, in cantitate de 1.890 t/an.
Valorile limită ale parametrilor relevaţi (consum de apă şi energie, poluanţi
in aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai
bune tehnici disponibile sunt prezentate in Tabel. Parametru (unitatea de
măsură)
Valori limită
Tehnici
alternative
propuse de
titular
Prin cele mai bune tehnici
disponibile
Conform celor mai
bune
practici de mediu
1 ..n
energie = 3.000 kW/an echipamente cu
randament optim
echipamente cu
randament optim
apă:
- consum menajer: 50
l/pers
Qzi max = 0,600 mc/zi
- consum tehnologic: 5,6
l/s
Qzi max = 580,608 mc/zi
instalaţii sanitare
moderne, in stare foarte
bună de funcţionare
instalaţii sanitare
moderne, in stare
foarte
bună de funcţionare
Combustibil:
- motorină = 1.200 l/an
alimentare carburanţi cu
canistrele de la staţii
PECO din zonă
alimentare
carburanţi cu
canistrele de la staţii
PECO din zonă
deşeu:
- menajere = 1,0 mc/lună
– cenuşă = 1.890 t/an
colectare selectivă şi
valorificare
colectare selectivă şi
valorificare
Alimentarea cu apa
Sursa de captare
Apa bruta se va asigura de Consiliul Local al comunei Petrova din reteaua de
apa disponibila in apropriere, conform adresei de instiintate semnate de catre
Consiliul Local.
Apa se va deduriza prin trecerea acesteia prin staţia de dedurizare, apoi prin
cele 2 trepte de osmoză şi se va stoca în rezervoarele de stocare special prevazute
in acest scop.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
26
Din reteaua de alimentare cu apa, apa va fi pompată către rezervorul de
stocare de 250 m3, cu ajutorul unor pompe.
Apa de alimentare a instalaţiei este preîncălzită şi introdusă în degazor de
unde va trece prin cele trei trepte ale economizorului şi va ajunge la temperatura de
110ºC.
Instalatia de apa tehnologica si menajera. Debit necesar
Necesarul specific de apa pentru satisfacerea nevoilor de sanitare ale
personalului angajat, în numar total de 43 de persoane, rezulta conform STAS
1343/1-2006 şi va fi asigurat de către societate , astfel:
Norma de apa menajera pentru un angajat este: qsp = 60 l/om/zi;
Numar angajati: Ni = 43 persoane;
Qzi.med = qsp N/1000 = 2,58 mc/zi
Alimentarea cu apă tehnologică şi menajeră se realizează prin pompare de la
rezervorul de 250 m3 prin intermediul unui grup de pompare cu urmatoarele
caraceristici:
Model tip 2K70/300
D=2,4 mc/h,
H=65mCA,
Dn80mm,
P=2x5,5kW,
U=400V,
Pmax=7.6 bar,
Pentru băut, unitatea se va aproviziona cu apă îmbuteliată. Pentru prepararea
apei calde menajere se vor monta boilere electrice in grupurile sanitare ale corpului
administrativ si al spatiului de exploatare (camera de comanda, laboratoare), dupa
ce apa va fi trecuta prin filtre cu carbune activ.
Apele pluviale: de pe acoperişul uscatoarelo de biomasă vor fi preluate de
reţeaua de ce va fi realizată din tuburi de beton Φ = 400 mm şi transportate in
vederea colectării intr-un bazin betonat, cu rol de bazin tampon (colectare ape
pluviale de pe suprafaţa uscatorului combustibil biomasă, recirculare apă
industrială, rezervă pentru stingerea incendiilor) şi bazin de apă cu rol de
schimbător de căldură. Bazinul are dimensiunile medii L x l x H = 25 x 10 x 3,4 m
(V = 850 mc). Apele pluviale de pe laterala sud-vestică a uscatorului de biomasă,
vor fi colectate in şanţul existent, apoi preluate de reţeaua de canalizare pluvială
propusă (PVC Dn 200), trecute printr-un separator de produse petroliere şi
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
27
transportate la bazinul tampon. Din bazin apele vor fi preluate cu ajutorul a două
electropompe submersibile şi recirculate în instalaţie.
Surse si instalatii de pretratare a apei brute. Indici chimici
Necesarul de adaos de apa demineralizata pentru cazan este estimat la
aproximativ 1,8 m3/h, iar cel de apa dedurizata pentru instalatia de racire a
condensatorului, in cazul cel mai defavorizat, cand se folosesc turnuri de racire
clasice si se functioneaza la sarcina maxima in condensatie pura (caz in care
evaporarea este maxima) este de 24,1 m3/h. Pentru asigurarea acestor debite de
adaos este necesar un debit maxim de apa bruta de 30 m3/h. Sursa posibila de
apa bruta care sa poata sa fie utilizate in acest scop este la solicitarea
beneficiarului, Consiliul Local care poate furniza o cantitate de 20.000 litri/ ora;
Instalatia de preparare a apei de adaos pentru cazan. Indici chimici de
calitate
Instalaţia de demineralizare - este destinată reţinerii din apa declorinată a
cationilor şi anionilor prezenţi, obţinându-se astfel apa demineralizată, cu următorii
parametri:
- conductibilitate electrică: max.10 µS/cm ;
- conţinut SiO2: max.0,1 mg/l.
Parametri chimici ai apei de cazan ai cazanului de abur pentru presiunea de
64 bar urmăriţi sunt detaliati in cele ce urmeaza1:
Nr.crt Indici calitate Frecvenţă Metodă analitică Valoare admisă
1. Alcalinitate"P" -2 ori pe tura- STAS 7313 -82 2...5 mval/l
2. Conductivitate -2 ori pe tura- 2000...3000 µS/cm
3. Silice -2 ori pe tura- 10...50 ppm
4. Exces de fosfat -2 ori pe tura- 1...3 ppm
Debitul necesar de apa demineralizata este de aproximativ 1,8 m3/h si este
necesara ca apa de adaos a cazanului de abur. Aceasta cantitate se poate produce
intr-o instalatie cu osmoza inversa, avand la intrare apa limpezita rezultata din
tratarea apei brute.
Instalatia de preparare a apei dedurizate pentru adaos in circuitul apei de
racire
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
28
Instalaţia de dedurizare este destinată reţinerii din apa limpezită, a cationilor
de Ca2+
şi Mg2+
, obţinându-se apa dedurizată necesara ca adaos in circuitul de
racire. Pentru cazul cel mai defavorizat, cand se folosesc turnuri de racire la care
evaporarea este prezenta si centrala functioneaza in condensatie pura, debitul
maxim de adaos necesar este de 24,1 m3/h. In cazul in care se folosesc baterii de
racire cu aer, debitul de adaos se reduce mult, debitul maxim nedepasind 6,3 m3/h.
Apă dedurizată
Nr.crt Indici calitate Frecvenţă Metodă analiză Valoare admisă
1. Duritate totală (dT) t/4 STAS 7313 - 82 max 0,05
Dotatiile laboratorului de analize chimice. Certificare si omologare
Controlul regimului chimic prin asigurarea de:
- personal de deservire (laboranţi–operatori pentru tratarea apei), autorizat în
conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice sau contract de service
privind asigurarea regimului chimic cu agenţi economici autorizaţi de ISCIR-
INSPECT;
- laborator sau punct chimic dotat corespunzător;
- aparatură de măsurare şi control a indicilor de calitate ai fluidelor, după
caz;
- dispozitive pentru prelevarea probelor de apă tratată, apă de alimentare, apă
din cazan, abur saturat, abur supraîncălzit, condensat, apă din circuitul de apă caldă
sau de apă fierbinte, prevăzute de constructorul cazanului şi de proiectantul
centralei termice.
Resursele materiale necesare analizelor de laborator sunt date in cele ce
urmeaza:
- sticlărie şi materiale de laborator;
- aparatură de laborator:
conductometru de laborator;
spectrofotmetru;
aparat de analiza gaze de ardere;
oxigenometru de laborator;
vâscozimetru tip UBELOHDE;
centrifugă de laborator.
reactivi chimici;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
29
- apă distilată preparării soluţiei.
Omologarea instalatiilor de tratare chimica a apei, precum si certificarea
personalului si al laboratorului de analize chimce se va face conform prescriptiilor
ISCIR – PTC2-2003 „Cerinte tehnice privind regimul chimic al cazanelor de abur,
de apa calda si de apa fierbinte”.
Regimul chimic al apei si aburului in centrala va respecta, deasemeni, PE
218/1998.
Rezerva pentru incendii
Rezerva pentru incendii este asigurată tot din captarea apei tehnologice, într-
un bazin tampon. In incintă va exista o reţea inelară de incendiu, realizată din
conductă metalică Dn 100 mm.
Pentru prevenirea producerii incendiilor, centrala electrică este dotată cu un
sistem de detectare a incendiilor alcătuit din:
• centrală anti-incendiu, care supraveghează incinta, incintă impărţită in 4
zone de supraveghere
• detectoare optice de fum - dotate cu transmiţător pe bază de impulsuri cu
infraroşu, accelerator de impulsuri in faza de detectare şi receptor, izolate optic
intre ele
• detectoare combinate, care au rezistenţă ridicată la interferenţe
electromagnetice, umiditate şi coroziune
• detectoare de gaz
• butoane manuale pentru alarma de incendiu • sirenă alarmă internă
• panouri ”alarmă incendiu”.
Intervenţia in caz de incendiu se va face din reţeaua de alimentare cu apă
proprie şi din bazinul tampon în care sunt colectate apele pluviale din incintă.
Aparatura şi instalţiile de măsurare a debitelor de apă
Contorizarea consumului de apă aferent investiţiei se va realiza printr-
un cămin cu apometru amplasat pe conducta de distribuţie la începutul reţelei ( la
ieşirea din deznisipator).
În cămin se va monta un sistem de măsurare a debitului – contor cu Dn = 65.
Măsuri de prevenire a deversărilor accidentale
În procesul tehnologic nu apare posibilitatea deversărilor accidentale de ape
impure.
Apele uzate tehnologice, recuperate de la centrala electrică sunt trecute prin
staţia de tratare a apei industriale şi apoi recirculate.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
30
I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale
protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea
planului/proiectului:
Din cadrul Aria de Protecţie Specială ROSCI0124- MUNTII
MARAMURESULUI aflata la o distanta de 500 – 800m, nu vor fi folosite resurse
naturale.
I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde
sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora:
Deşeurile rezultate din activitate sunt, în mare parte, derivate din camera de
ardere şi cenuşa provenită de la cazan şi de la instalaţiile de tratare fum.
Din activitatea personalului care deserveşte centrala rezultă deşeuri
municipale şi ape uzate menajere.
Toate deşeurile sunt clasificate şi gestionate conform legislaţiei specifice.
Societatea va introduce un plan de supraveghere pentru identificarea şi
stabilirea analitică a caracteristicilor chimico-fizice ale deşeurilor produse, în
scopul unei corecte clasificări a acestora.
Managementul deseurilor produse pe amplasament este prezentat sintetic în
următorul tabel:
Denumirea
deseului *)
Cantitatea
prevazuta
a fi
generata
Starea
fizica
(Solid-
S,
Lichid-
L,
Semisol
id-
SS)
Codul
deseului
*)
Codul
privind
principala
proprietat
e
periculoas
a
**)
Codul
clasifica
rii
statistic
e
***)
Managementul deseurilor
- cantitatea prevazuta a fi
generata
-
(t/an)
valorific
ata
elimina
ta
ramasa
in
stoc
Cenusi grele si
scorie, altele decat cele
de la pct. 19 01 11
0,3 S 19 01 12 0,3
Cenusi usoare
altele decat cele de la
pct. 19 01 13
0,1 S 19 01 14 0,1
Deseuri municipale 1,8 S 20 03 01 1,8
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
31
amestecate
Namoluri din fosele
septice
2,5 L 20 03 04 2,5
Deşeuri tehnologice
• cenuşă, in cantitate de 1.890 t/an, care va fi colectată în recipienţi metalici
de dimensiunea unui container auto, respectiv în saci de plastic, apoi încărcată în
mijloace auto şi transportată la beneficiari (staţii de producere a mixturilor
asfaltice, respectiv fabrică de ciment, cu care unitatea va incheia acorduri).
Pentru funcţionarea centralei electrice se va utiliza drept combustibil
biomasa - deşeuri din lemn - procurată de la unităţile ce realizează prelucrarea
lemnului in zonă (in special de la prelucrarea primară, de unde rezultă deşeuri care
nu pot fi utilizate drept combustibil in majoritatea centralelor termice existente) şi
de la depozitele de rumeguş şi coajă care sunt haldate in prezent.
Deşeurile menajere, in cantitate de 1 mc/lună vor fi colectate selectiv in
pubele metalice sau de plastic, amplasate pe platformă betonată, urmand a fi
preluate de operatorul regional de gestionare a deseurilor din zonă cu care
societatea va avea un contract cu termene şi clauze clare.î
Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase
Construirea şi funcţionarea Centralei Termoelectrice pe biomasa în zona
Petrova, Jud Maramures, nu generează deşeuri de natură toxică, iar activitatea nu
implică folosirea de substanţe toxice.
1.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER
Zona studiată aparţine climatului de munte, subtipul climatului de culoar sau
vale. Principala caracteristică este cantonarea permanentă a aerului în lungul
culoarului râului Vișeu.
Zona comunei Petrova se află, din punct de vedere climatic, sub influenţa
maselor de aer umed nord-vestice, dar şi a centurii muntoase ce o înconjoară, fapt
care determină sensibile variaţii climatice între vestul şi estul acestei regiuni. De
asemenea, diferenţierea de altitudine dintre vatra depresiunii şi crestele muntoase
duc la frecvente inversiuni de temperatură.
Temperatura medie anuală se situează între 6 - 8°C. Luna cea mai caldă este
iulie, cu valoarea medie de 18,1 °C, iar luna cea mai rece, februarie, are valori
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
32
medii situate între -6 şi -2,4 °C. Iernile sunt în general reci şi lungi, iar verile sunt
scurte şi răcoroase.
Precipitaţiile atmosferice se situează, pe teritoriul administrativ al oraşului,
între 800 şi 1400 mm. Cel mai ploios anotimp este vara, cu un maxim în luna iunie
(118,9 mm), perioadă în care cad 61 % din totalul precipitaţiilor, iar cel mai sărac
anotimp în precipitaţii este iarna, 17 % din total, cu un minim în luna februarie
(43,0 mm). Prima ninsoare apare de obicei către sfârşitul lunii noiembrie, iar
ultima se poate înregistra în ultima decadă a lunii martie. Grosimea stratului de
zăpadă este în medie de 35 cm şi se menţine circa 120 zile/an.
Vânturile predominante sunt cele aflate sub influenţa circulaţiei vestice,
oceanice, cu o frecvenţă medie anuală de 18 – 20 %, acestea fiind responsabile de
precipitaţiile abundente din zonă. Vânturile dinspre nord-est (crivăţul) bat cu
precădere iarna, cu o frecvenţă de 10 % şi aduc viscol şi temperaturi scăzute.
Sursele de poluare Sursele de poluare existente în cadrul investiţiei
analizate, după darea în funcţiune, vor fi:
• surse staţionare dirijate - centrala electrică;
• surse mobile - mijloace auto.
Nu s-au identificat surse de poluare nedirijate.
Unitatea va avea ca și componentă principală o centrală electrică dotată cu
un cazan ce funcţionează cu biomasă (deşeuri din lemn), utilizată pentru
producerea de energie electrică.
Evacuarea gazelor arse se realizează prin intermediul unui coş de fum cu
dimensiunile: Φ= 1,75 m, H = 24,982 m.
In conformitate cu prevederile Ord. 462/93, concentraţiile poluanţilor la
emisie admise şi calculate sunt: TABELUL Nr. 3: Surse stationare dirijate
Denumirea
sursei
Poluant Debit
masic(g/h)
Debit
gaze/aer
impurificat
(Nm3/h)
Concentratia
in
emisie
(mg/Nm3)
Prag de
alerta
(mg/Nm3))
Limita la
emisie =
prag
de
intervent
ie
(mg/Nm
3)
Conform
Ord.462/
1993
% din limita
admisă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
33
Cos CT pulberi 25,22 100899 0,25 70 100 0,25%
Cos CT CO 1513,00 100899 15,00 175 250 6%
Cos CT SO2 200,00 100899 2,00 140 2000 0,1%
Cos CT NOx 5448,00 100899 54,00 350 500 10,8%
*valorile limita se raporteaza la un continut in oxigen al efluentilor gazosi de 6%.
Sursele de poluanţi atmosferici constituite în surse mobile aferente
obiectivului sunt reprezentate de vehiculele şi utilajele de mare putere cu
combustibil motorina care asigură functionarea centralei.
Mai jos sunt prezentate sintetic emisiile calculate de la aceste surse:
TABELUL Nr. 4. Surse mobile Nr.
crt.
Tip de mijloc
auto
Consum de
combustibil/buc
Debite totale de poluanti
g/h/tip utilaj
CO NOx SOx COV
Vehicule
grele - 4
8,10 l/h 89,1 202,5 45,36 98,82
Încărcător 10,8 l/h 118,8 270 60,48 131,76
Emisiile gazelor de eşapament nu sunt limitate în conformitate cu Ordinul
462/1993, astfel că nu se poate efectua o încadrare a valorilor evaluate în
prevederile acesteia. Vehiculele vor fi verificate periodic prin ITP – acele inspecţii
tehnice periodice prin care se verifică starea autovehiculului, inclusiv încadrarea în
normele de emisii specifice. TABELUL Nr. 5. SURSE STATIONARE de poluare a aerului, poluanti generati
si emisi Denumirea evacuate activitatii, sectorului, procesului tehnologic, codul activitatii *
Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor
Parametrii gazelor evacuate
Denumire Consum/
productie
Timp
de lucru
anual,
ore
Poluanti
generati
Cantitati de
poluanti generati
t/an
Denu
mire
Inaltime
m
Diametru
l interior la varf al
cosului
m
Viteza,
m/s
Temp
eratu ra,
°C
Debit
volumic / debit
masic
m3/s g/s
Cogenerare P<50 MW 01 01 03
Centrala 40000 t/an biomasa
8000 Pulberi CO SO2
NOx
0,25Mg/Nmc 15,00 2,00 54,00
Cos evacuare
25 m 1,70 m 18 m/s
88
ºC 28 mc/s 2 g/s
codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)
Prognozarea poluarii aerului:
Faţa de valorile concentraţiilor poluanţilor din emisii:
Pulberi – de 400 ori mai mici decat limitele admise (100/0,25);
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
34
CO – de 16,66 ori mai mici decat limitele admise (250/15);
SO2 – de 1000 ori mai mici decat limitele admise (2000/2);
NOx – de 9,25 ori mai mici decat limitele admise (500/54);
În concluzie, se constată că poluarea aerului în zona va fi nesemnificativă .
Zgomot şi vibraţii
Sistemele de reducere a emisiilor sonore vor acţiona direct asupra surselor
prin intermediul unor boxe izolante fonic care pot elimina de la 15 la 20 dB(A)
pentru:
- aparate pentru linia fum aşezate în exterior
- pompe de alimentare
- ventilatoare extragere fum
- turbine
- filtru cu maneci
Din evaluările ce pot fi efectuate cu modelul numeric pentru estimarea
climatului acustic produs de punerea in functiune a instalatiei, valorile de presiune
acustică sunt mai mici decât nivelul admis ce va fi măsurat la receptorii stabiliţi.
Ţinând cont de tipul instalaţiilor montate şi de nivelul de zgomot prevăzut,
în zona de intervenţie şi lângă receptori, nu se prevede prezenţa componentelor
tonale sau impulsive.
Principalele emisii sonore sunt cele prezentate în tabelul următor unde este
corelată fiecare sursă de emisie la originea sa şi la nivelul sonor respectiv.
punct Sursă sonoră Nivel (*)
E1 Autocamioane si masini de operare 65
E2 Maşina de mărunţit 70
E3 Motoare si snec palnie 60
E4 Filtre cu maneci 85 (***)
E5 Ventiloconvectori 70
E6 Grup ventilatoare cos si ventilatoare de recirculare etc.
75 (**)
(*) nivel sonor masurat la 1 m distanta si la H=1,5m (**) valoare relevata la 20 m (***) trebuie dotat cu ecran acustic pentru eliminarea a < 70dB
Poluarea acustică, adică ansamblul perturbaţiilor sonore, dacă sunt în exces,
poate fi atenuată prin măsuri tehnice, elemente specifice normative şi acte de
planificare urbanistice-mediu, printre care clasificarea acustică a teritoriului care,
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
35
odată adoptată de Consiliile Locale ca parte integrantă şi condiţie pentru PUG, va
fi coordonată cu celelalte instrumente urbanistice.
Zona destinată activităţilor de producţie are ca limite de acceptabilitate 70
dB pentru orele de zi şi de noapte.
Valorile indicate mai sus ce depăşesc 70 dB admisibili în zona industrială
vor fi reduse încă de la faza de execuţie prin protecţii izolante acustic. In jurul
amplasamentului se va realiza, de asemenea, o bariera verde cu caracteristici de
antifonare, alcătuită din arbori cu trunchi înalt – tuia, plop, salcie, în concordanţă
cu specificul vegetaţiei din zonă.
I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL
Condiții geomorfologice şi pedogeografice locale
Solurile din zona studiată se încadrează în grupa solurilor montane,
caracterizate prin profiluri subţiri, cu predominanţă humusului brut, cu reacţii
acide.
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat se incadreaza la
Carpatii orientali, situandu-se in depresiunea Maramures care este drenata de vaile
principale Viseu si Iza.
Morfologia terenului este reprezentata de suprafata cvazi-orizontala a luncii
aluvionare a raului Viseu afluent de stanga al raului Tisa.
Consideratii geotehnice
Din punct de vedere geologic, peste formatiunile cretacice ale fosei
transilvanene s-au depus faciesurile de filis paleogen, cutate pana la sariaj pe latura
sudica (panza de Botiza), carora le urmeaza miocenul prins in aceste cute sudice
rasturnate si panonianul, dezvoltat mai ales in vestul depresiunii.
Formatiunea geologica de baza este reprezentata prin argile, argile marnoase
paleogene.
Depozitele aluvionare cuaternare in valea Viseulu sunt alcatuite dintr-un
amestec nesortat de pietrisuri si nisipuri . Depozitele aluvionare se intalnesc si sub
forma unor conuri de dejectie la gura afluentilor mai mari, fiind reprezentate prin
bolovanisuri si pietrisuri colmatate cu argila nisipoasa.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
36
Din punct de vedere climatic, zona studiata apartine sectorului cu clima de
munte.
Adancimea de inghet in terenul natural, conform STAS 6054-77, este de
100-110 cm.
Din punct de vedere seismic, potrivit Normativvului P 100-1-2006 se
situeaza in zona cu coeficient de acceleratie seismica ag= 0,08 si o periada de colt
Tc =0,7 sec.
Conform Normativului NP 074/2007, lucrarea ce urmeaza a se executa se
incadreaza in categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus.
Surse de poluare a solurilor
Poluarea solului înseamnă orice acţiune care produce dereglarea funcţionării
normale a solului ca suport şi mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme
naturale sau create de om, dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică
sau biologică a solului şi apariţia în sol a unor caracteristici care reflectă
deprecierea fertilităţii sale, respectiv reducerea capacităţii bioproductive, atât din
punct de vedere calitativ, cât şi/sau cantitativ.
Sursele de poluare a solului de pe amplasament pot fi considerate :
- apele uzate menajere
- scurgeri de produse petroliere, alte substanţe
- depunerile de pulberi din emisiile pe cos
- depunerile de pulberi provenite de la materiile prime
Faţă de toate aceste surse au fost prevăzute dotări, tehnologii şi management
în vederea eliminării/reducerii posibilităţilor de poluare.
Cca 10% din suprafaţa terenului va reprezenta spaţii verzi amenajate.
Zonele cu construcţii şi cele de acces auto vor fi betonate, împiedicând astfel
pătrunderea în sol a oricăror poluanţi.
In acest context se poate concluziona ca impactul investiţiei asupra solului
va fi minor, atat pe amplasament cât şi în zona acestuia sau mai departe.
Solul fertil de pe zona afectată de lucrările de construire a obiectivului va fi
folosit în amenajarea zonelor verzi. Acţiunea fizică asupra solului va fi
nesemnificativă: se vor realiza săpături pentru realizarea fundaţiilor la construcţii,
fără a se introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica structura sau tipul
acestuia.
Prin urmare în cadrul obiectivului analizat nu putem vorbi despre o poluare
fizică semnificativă a solului.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
37
Poluarea chimică a solului se poate datora dispersiei poluanţilor în atmosferă
de la centrala electrică, precum şi a depunerii acestora pe sol.
Centrala electrică este dotată cu o instalaţie de filtrare a gazelor arse,
alcătuită din multiciclon (dotat cu recipient de colectare a pulberilor), sistem de
injecţie de var (pentru combaterea componentelor acide prezente în gazele de
ardere) şi sistem de filtrare, ce garantează încadrarea emisiilorî limitele maxime
admise de legislaţia în vigoare. De asemenea se va instala un sistem de
monitorizare continuă a emisiilor de poluanţi în atmosferă.
Prin funcţionarea centralei electrice nu se va produce o poluare chimică
semnificativă a solului.
Poluarea chimică a solului, după punerea în funcţiune a obiectivului se poate
datora:
• rezervoare motorină de la grupul electrogen, canistre motorină;
• depozitării materiilor prime - biomasă;
• depozitării necorespunzătoare a deşeurilor;
• pierderi de uleiuri şi carburanţi de la mijloacele auto.
Grupul electrogen va avea un rezervor subteran cu motorină– îngropat în
pământ cu sistem de pompă de transvazare , prevăzut cu cuvă betonată pentru a
preveni scurgerea motorinei în sol şi de asemenea cu sondă de observare a
eventualelor scurgeri.
Depozitarea canistrelor de motorină, utilizate pentru alimentarea în caz de
necesitate a mijloacele auto din dotare, se realizează în cadrul magaziei de
materiale, în care sunt amenajate rafturi pentru materiale şi care are pardoseală din
beton, alimentarea mijloacelor auto se face în mod normal de la o staţie de
carburanţi din apropiere.
Biomasa utilizată drept combustibil la centrala electrică va fi depozitată în
cadrul depozitului aferent: închis perimetral, acoperit, cu pardoseală din beton. Din
depozit biomasa va fi transportată cu o volă la buncărul de alimentare al centralei
electrice, iar de acolo, prin intermediul unei benzi transportoare cu racleţi, este
trimisă în camera de ardere a cazanului instalaţiei.
Deşeurile menajere vor fi depozitate selectiv în pubele metalice sau plastic,
amplasate pe platformă betonată.
Cenuşa va fi colectată în recipienţi metalici închişi, de dimensiunea unui
container auto, respectiv în saci de plastic, apoi încărcată în mijloace auto şi
transportată la beneficiari (staţii de producere a mixturilor asfaltice, respectiv
fabrică de ciment, cu care unitatea va încheia acorduri).
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
38
Prin întreţinerea corespunzătoare a mijloacelor auto ce vor deservi incinta se
evită pierderile accidentale de uleiuri sau carburanţi în sol.
Putem concluziona că poluarea chimică a solului este redusă la minim.
Analizând cele prezentate anterior se poate spune că realizarea investiţiei
analizate nu va avea un impact semnificativ asupra factorului de mediu sol.
Prognozarea poluării solului
Prin destinaţia lor, lucrările ce se vor efectua pentru realizarea investiţiei nu
afectează solul din punct de vedere al poluării şi nu modifică structurii acestuia.
Pentru realizarea investiţiei se vor efectua săpături, dar nu se vor introduce
substanţe poluante in sol şi nu se va modifica structura sau tipul solului.
Analizând cele prezentate anterior se poate spune că realizarea investiţiei
analizate nu va avea un impact semnificativ asupra factorului de mediu sol.
I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA
Din punct de vedere hidrologic, principala artera hidrografica este raul Viseu
care are la varsarea in Tisa un debit mediu de 33.9 m3/s.
Râul Vişeu, cu suprafaţă de 1581 km2 şi o lungime totală de 82 km,
izvorăşte din Munţii Maramureşului în zona pasului Prislop la o altitudine de
1535m, drenează versanţii de SV ai acestor munţi şi pe cei nordici ai Munţilor
Rodnei prin afluenţii săi de dreapta Cisla, Vaser, Ruscova, Frumuşeaua. Panta
medie a subbazinului este de 15‰, iar densitatea medie a reţelei hidrografice este
de 0,5-0,7 km/km2, ajungând la 0,9 km/km2 în bazinul superior..
Din punct de vedere climatic, zona studiata apartine sectorului cu clima de
munte.
Adancimea de inghet in terenul natural, conform STAS 6054-77, este de
100-110 cm.
Datele înregistrate la stația hidro Bistra pun în evidență următoarele
caracteristici ale regimului hidrologic la râului Vișeu:
Q mediu multianual= 33,9 mc/s
Q80%=7,7 mc/s
Q90%=6,5 mc/s
Q95%=5,6 mc/s
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
39
Din punct de vedere regional, perimetrul se afla situat în zona de terasă
luncă a râului Vișeu, la aproximativ 12 km fata de confluenta acestuia cu râul Tisa.
Perioadele cu scurgere ridicată şi scăzută sunt exprimate de către
fenomenele de ape mari, viituri şi inundaţii, cât şi prin seceta hidrologică.
Perioadele cu ape mari sunt una din cele mai importante faze ale regimului
hidrologic al râurilor cu efecte directe asupra mediului, necesitând în acest sens o
atenţie specială în ceeea ce priveşte procesele de amenajare a bazinelor
hidrografice şi de organizare teritorială. Factorii genetici responsabili pentru
declanşarea creşterilor de debit sunt următorii: perioadele cu exces de precipitaţii,
cantitatea de apă cazută în 24 de ore, stratul de zăpadă acumulat, tipul circulaţiei
atmosferice, caracteristicile morfometrice ale bazinelor hidrografice şi gradul de
despădurire. Analiza şirului de date disponibile a scos în evidenţă că frecvenţa cea
mai ridicată a apelor mari se înregistrează primăvara, cu o medie de 53%, când
sunt prezente cele mai favorabile condiţii climatic pentru producerea lor. Astfel,
apele mari de primăvară sunt semnalate la începutul lunii martie, în partea vestică a
ariei studiate şi în a doua decadă a lunii martie, în partea estică, datorită
altitudinilor mai ridicate din această zonă.
Durata medie a apelor mari de primăvară este cuprinsă între 21 şi 54 de zile.
Cele mai lungi durate ale apelor mari au fost semnalate în 2001 şi 2005, când
condiţiile climatic (topirea lentă a zăpezii şi prezenţa precipitaţiilor frontale de
lungă durată) au dus la interval de timp care au totalizat 77, respetiv 85 de zile pe
râul Vişeu la staţia hidrometrică Bistra. De asemenea o perioadă lungă de ape mari
a fost înregistrată şi în anul 1983, când au fost cuantificate 97 de zile pe râul Vişeu
la staţia Poiana Borşa
Perioadele cu ape mici apar cu precădere în sezonul de vară, toamnă şi iarnă.
Apele mici de vară-toamnă sunt rezultatul cantităţilor mici de precipitaţii care cad
în lunile august şi septembrie şi procesului important de eveaporaţie generat de
temperaturile ridicate ale aerului din această perioadă. Lungimea perioadei apelor
mici de vară-toamnă este cuprinsă între 40 şi 50 de zile în abzinul Vişeului
Intercalarea viiturilor de vară şi toamnă în timpul perioadelor apelor mici
crează ca şi consecinţă o reducere a timpului cu debite scăzute între 15 şi 25 de zile
pe Vişeu.
Apele subterane şi de suprafaţă şi utilizarea resurselor de apă
Panza freatica, cu nivel liber, oscilant este cantonata in depozitele aluvionare
al raului Viseu , alcatuite din pietris cu bolovanis cu interspatii nisipoase.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
40
Nivelul apelor a fost interceptat in foraje la adancimea de peste 7.00 m.
Corpul de apă subterană din zona bh Vișeu ROSO02 este, din punct de
vedere calitativ, în stare bună Acest corp de apă freatică se dezvoltă în depresiunea Maramureşului,
suprapunându-se în mare parte peste bazinul hidrografic al Vişeului şi parţial peste
bazinul superior al Izei.
Constituţia petrografică a acestui spaţiu, marcată de prezenţa dominantă a
gresiilor, conglomeratelor şi parţial al nisipurilor paleogene, cu permeabilitate
relativ ridicată, constituie suportul unei reţele fisurale întinse. Modulul mediu al
scurgerii subterane din sistemul acvifer fisural este de 7-10 l/s/km2 , ceea ce
înseamnă o rată de alimentare de circa 250 mm/an.
A fost pusă în evidenţă existenţa unor izvoare ale căror debite variază între
0,2 şi 1 l/s, cu un regim permanent.
Acviferul freatic din luncile si terasele râurilor Vişeu şi Iza, este constituit
din pietrişuri şi bolovănişuri groase de 4-6 m, cu niveluri piezometrice situate la
0,1 – 3,0 m şi cu debite la pompare foarte reduse (sub 0,1 l /s /foraj).
Singurele subzone în care au fost înregistrate debite mai importante,
cuprinse între 0,7 şi 7 l/s /foraj, pentru denivelări de 0,3 –1,3 m sunt cele situate la
Borşa şi Vişeul de Sus.
Mare parte din arealul Munţilor Lăpuş - Ţibleş, constituiţi din formaţiuni
paleogene (în special eocene), reprezentate prin gresii, conglomerate şi argile, care
aparţin flişului transcarpatic, cantonează în zona activă (superficială) acvifere
pentru care modulul mediu multianual al scurgerii subterane se apreciază la 5-7
l/s/km2.
Se poate concluziona că depresiunea Maramureşului este deficitară în ape
subterane cu nivel liber (freatice), astfel încât pentru asigurarea alimentărilor cu
apă potabilă este necesar să se recurgă la captarea surselor de suprafaţă prin
acumulări sau captarea izvoarelor mai importante existente în cadrul depresiunii.
În anul 2007 acest corp de apă subterană a fost monitorizat prin analizarea
probelor de apă recoltate din 2 foraje aparţinând Reţelei hidrogeologice naţionale ,
1 foraj şi un dren de exploatare, 2 fântâni domestice şi două
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
41
Managementul apelor uzate
BILANTUL apelor uzate
Sursa apelor uzate, Proces tehnologic
Totalul apelor uzate generate
Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare
menajere industriale pluviale in acest obiectiv
catre alte obiective
mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an
Administr ativ
22,1 7433 22,1 7433 - - 7,3 2665 - - - -
Amplasamentul şi funcţionarea viitoarei investiţii nu va influenţa negativ
regimul de scurgere al apei freatice sau a apelor de suprafaţă. De asemenea, din
punct de vedere calitativ, nu vor exista puncte critice cu scurgeri de substanţe
poluante care să conduca la deteriorări ale calităţii apelor subterane sau de
suprafaţă.
Apele uzate de tip menajer vor fi colectate corespunzător într-un bazin etanş
vidanjabil.
Apele menajere vidanjate se vor încadra din punct de vedere calitativ în
limitele maxime admise prin HG. 352/2005 – NTPA 002.
Apele pluviale convenţional curate şi cele posibil impurificate epurate şi
evacuate în rigola şi apoi în bazinul vidanjabil se vor încadra calitativ în limitele
maxime stipulate prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 001
După punerea în funcţiune a investiţiei se va încheia un contract de vidanjare
cu societate specializată în acest sens, pentru curăţarea periodică a bazinului pentru
ape uzate menajere, vidanjarea şi transportul apelor uzate. Lipsa impactului
semnificativ asupra factorului de mediu apă exclude existenţa posibilităţii apariţiei
sinergiilor cu deţinătorii din zona adiacentă.
Prognozarea impactului
Apele uzate menajere colectate în bazinul etanş vidanjabil se vor încadra în
limitele maxime admise prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 002 iar apele meteorice
(convenţional curate şi epurate mecanic) se vor încadra în limitele maxime
calitative prevăzute de H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 001.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
42
Realizarea acestui obiectiv nu va afecta regimul de scurgere a apelor de
suprafaţa şi nu va contribui la degradarea calităţii acestora şi a apelor subterane.
Măsuri de prevenire a deversărilor accidentale
În procesul tehnologic nu apare posibilitatea deversărilor accidentale de ape
impure.
Apele uzate tehnologice, recuperate de la centrala electrică sunt trecute prin
staţia de tratare a apei industriale şi apoi recirculate.
Măsuri de diminuare a impactului Limitele de emisie
Apele uzate de tip menajer colectate în bazinul etanş vidanjabil vor respecta
limitele de calitate impuse prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 002.
Apele pluviale convenţional curate şi cele posibil impurificate epurate şi
evacuate în rigola şi apoi în bazinul vidanjabil se vor încadra calitativ în limitele
maxime stipulate prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 001.
Mentiuni şi concluzii
Apele uzate menajere colectate în bazinul etanş vidanjabil se vor încadra în
limitele maxime admise prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 002 iar apele meteorice
(convenţional curate şi epurate mecanic) se vor încadra în limitele maxime
calitative prevăzute de H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 001.
Realizarea acestui obiectiv nu va afecta regimul de scurgere a apelor de
suprafaţa şi nu va contribui la degradarea calităţii acestora şi a apelor subterane.
In vederea evitării unor poluări accidentale reţeaua de canalizare menajeră,
bazinul etanş vidanjabil şi separatorul de hidrocarburi vor fi întreţinute şi
exploatate conform regulamentului de întreţinere.
De asemenea, rigolele de scurgere a apelor pluviale vor fi curăţate periodic
pentru a preveni colmatarea lor.
Nu vor exista surse de poluare a apelor pluviale în incintă.
Pe durata realizării investiţiei şi după punerea acesteia în funcţiune vor fi
respectate prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 completată şi modificată cu
Legea nr. 310/2004 si Legea nr. 112/2006 privind modul de gospodărire a apelor.
In zona de amplasare a centralei de cogenerare biomasa nu există folosinţe
de apa care ar putea fi afectate, direct sau indirect, de lucrările proiectate, cum
sunt: prize de apa sau fronturi de captare ( altele decât cele incluse în proiect),
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
43
evacuări de ape uzate, poduri şi alte traversări, platforme industriale, incinte
îndiguite, lacuri de acumulare sau altele asemenea.
În concluzie impactul generat de implementarea proiectului de investiţii -
Centrale Termoelectrice pe biomasa in comuna Petrova Jud Maramureș – va
avea impact 0 asupra factorului de mediu apă.
I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia
proiectului:
I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului:
Regimul juridic Suprafata de teren pe care urmeaza a fi realizata lucrarea
de investitii totalizeaza 36752 mp si face obiectul unui precontract incheiat intre
proprietar si SC SPORT STIL WEAR SRL BRASOV. O copie a actelor ce
demonstreaza aspectele privitoare la dreptul de proprietate asupra terenului si
extrasele de carte funciara au fost anexata prezentului proiect.
I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului
propus respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii
suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale speciale
Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru ca proiectul de investitii se
realizeaza inafara ariei de protectie Aria de Protecţie Specială ROSCI0124-
MUNTII MARAMURESULUI
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
44
I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi
eşalonarea perioadei de implementare a PP:
Durata etapei de funcţionare este nelimitată, activitatea fiind rentabilă din
punct de vedere economic, propunându-se doar reînnoirea utilajelor.
I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării
proiectului propus:
Corpul administrativ se propune a fi o constructie parter pe structura din
pereti de zidarie portanta comfinata (ZC). Constructia va avea o forma poligonala
in plan.
Structura de rezistenta a constructiei poate fi fi alcatuita din pereti portanti
de zidarie din caramida de 30 cm grosime la exterior si pereti portanti din
caramida de 25 cm grosime la interior, stalpisori de beton armat (minim 25x25
cm), centuri de beton armat de 25x25 cm, grinzi de 25x35 cm. Peretii exteriori vor
fi placati cu polistiren de 10 cm grosime.
Zidurile portante se pot executa din zidărie de caramida calitatea I-a, grupa a
II-a, arsa, cu goluri verticale tip GV 290 x 240 x 138 mm, cu volumul golurilor
≤50% din volumul total; (te≥15mm, ti≥10mm); marca M100 (fb>7.5N/mm2),
mortar M100. Mortarul se va realiza conform SR EN 998-2-2004, mortar de
utilizare generala (G).
Compartimentarile interioare se vor realiza cu pereti din caramida si pereti
din ghips-carton.
Se propune ca planseul peste parter se fie realizat din beton armat C12/15 de
13 cm grosime. Placa suport a pardoselii de la parter -0.08 va fi realizata din beton
C8/10, slab armat cu plase sudate Φ5/100 si va avea o grosime de 10 cm. Sub placa
suport a pardoselei se va aseza un strat de termoizolatie din polostiren extrudat de
5 cm.
Toate elementele de beton armat exterioare: stalpisori, centuri, buiandrugi,
plansee se vor termoizola dupa caz cu b.c.a si/sau polistiren pentru a evita formarea
puntilor termice. Scara interioara de acces la parter se va realiza din beton armat.
Acoperisul va fi de tip sarpanta cu invelitoare din tigla. Lemnul folosit la
elementele structurale ale sarpantei va fi conform NP 005-96 de calitatea I-a de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
45
rasinoase. Elementele structurale ale sarpantei (popi, pane, capriori) se vor trata
impotriva factorilor nocivi prin ignifugare, si impotriva ciupercilor cu solutii
speciale.
Infrastructura va fi alcatuita din fundatii continue din beton simplu situate
sub elevatii din beton armat monolit de 25 cm grosime, grinzi de fundare (25x50
cm).
Fundatia continua din beton simplu va avea latimi de 60 cm. Sapatura pentru
fundatii se va face in taluz vertical cu sprijinirea malurilor sau in taluz natural cu
panta de 1/1.25 respectandu-se precizarile din C169-88..
C.T.A. = -0.45 m fata de cota ±0.00 (cota finita a pardoselii de la parter).
Cota de fundare a cladirii este la -2.60 m fata de cota ±0,00. In cazul
variatiei stratului de umplutura se va sapa pana la interceptarea stratului bun de
fundare conform studiului geologic. Variatia cotei de fundare se va realiza prin
trepte ale talpii de fundatie.
Clasele de beton utilizate la realizarea infrastructurii vor fi C8/10 -
pardoseala slab armata si C12/15-P8-T3-I32,5/0-31 in elevatii, stalpisori si stalpi.
- clasa de expunere - normala;
- gradul de impermeabilitate – P8;
- gradul de gelivitate – G100, conform STAS 3622 - 86;
- tipul de ciment - Portland;
- valoarea maximă a raportului A/C – 0.5.
Cantarul se va realiza pe o rampa din beton armat C12/15, infrastructura
fiind realizata dintr-o dala de beton armat.
Cladirea principala a salii turbinei este o constructie P+1 cu si se poate
realiza pe structura metalica din stalpi si grinzi din profile IPE. Imbinarile
nodurilor stalpi - grinzi principale si grinzi secundare se vor realiza cu suruburi de
inalta rezistenta.
Infrastructura este alcatuita din fundatii izolate sub stalpi tip bloc si cuzinet
din beton armat legate pe ambele directii cu grinzi de fundatii din beton armat.
Structurile metalice principale şi secundare (grinzi principale şi secundare,
grinzi de susţinere care corespund cu susţinerea maşinilor, în afara structurilor de
susţinere ale maşinilor, structura de susţinere a scărilor externe) vor fi sablate SA
21/2 şi zincate la cald. Căile de parcurs de către podurile mobile, vor fi sablate
SA1/2, zincate şi vopsite cu un strat de vopsea. In serviciul prestat sunt incluse
tăierea, găurirea, pierderile, strunjirea, fasonarea, îndoirea şi sudarea pieselor.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
46
Buloanele vor fi de înaltă rezistenţă, şi se vor folosi buloane zincate de
masura corespunzatoare.
Toate materialele trebuie să fie însoţite de certificate de calitate.
Cladirea de pompe industriale se propune a fi o constructie cu subsol tehnic
in forma de cuva din beton armat in care se va ancora structura metalica alcatuita
din stalpi rigle principale si secundare din profile laminate.
Stalpii se vor ancora cu buloane de ancoraj si placi metalice de baza
inglobate in peretii din beton armat ai cuvei subsolului. Se va acorda o atentie
deosebita pozitionarii buloanelor de ancoraj.
Buncarul de alimentare este o constructie de tip subsol deschis cu
dimensiuni in plan de 22.00x6.30 si adncimea de 3.00m, realizat din pereti si radier
din beton armat
Utilajele centralei (cazan abur, ciclon filtru fum) propriu zise sunt realizate
pe structuri din cadre metalice cu diferite deschideri compuse din stalpi metalici de
dimensiuni maxime I30 si rigle metalice cu dimensiuni maxime I36 contravantuite
cu contrvantuiri verticale si orizontale din profile metalice cornier L.
Toate piesele metalice vor fi grunduite la atelier si vopsite dupa montaj.
Bazinul de colectare a apelor pluviale reprezinta cuva din beton armat
alcatuite din pereti si radier din beton armat.
Conform SR 11100/1-1993, amplasamentul este situat in zona de grad VIII
(opt) seismic (MSK), iar conform P100-1/2006, are urmatoarele caracteristici
seismice (IMR–100 ani):
Tc = 0,7 sec,
ag = 0.24
Sistem anti-incendiu
Pentru prevenirea producerii incendiilor, centrala electrică este dotată cu un
sistem de detectare a incendiilor alcătuit din:
• centrală anti-incendiu, care supraveghează incinta, incintă impărţită in 4
zone de supraveghere
• detectoare optice de fum - dotate cu transmiţător pe bază de impulsuri cu
infraroşu, accelerator de impulsuri in faza de detectare şi receptor, izolate optic
intre ele
• detectoare combinate, care au rezistenţă ridicată la interferenţe
electromagnetice, umiditate şi coroziune
• detectoare de gaz
• butoane manuale pentru alarma de incendiu • sirenă alarmă internă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
47
• panouri ”alarmă incendiu”.
Intervenţia in caz de incendiu se va face din reţeaua de alimentare cu apă
proprie şi din bazinul tampon în care sunt colectate apele pluviale din incintă.
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:
a. Circuitul apei de adaos, din faza de prelevare şi până in stadiul
introducerii in degazor, in vederea completarii pierderilor tehnologice.
Necesarul de adaos de apa demineralizata pentru cazan este estimat la
aproximativ 1,8 m3/h, iar cel de apa dedurizata pentru instalatia de racire a
condensatorului, in cazul cel mai defavorizat, cand se folosesc turnuri de racire
clasice si se functioneaza la sarcina maxima in condensatie pura (caz in care
evaporarea este maxima) este de 24,1 m3/h. Pentru asigurarea acestor debite de
adaos este necesar un debit maxim de apa bruta de 30 m3/h. Sursa posibila de
apa bruta care sa poata sa fie utilizate in acest scop este la solicitarea
beneficiarului, Consiliul Local care poate furniza o cantitate de 20.000 litri/ ora;
Apa bruta captata parcurge deznisipatorul,staţia de dedurizare , prin care
parametrii chimici sunt finisati pana la obtinerea apei dedurizate utilizate in
circuitul de racire si a apei demineralizate utilizate in cazan. Stocarea se face in
rezervoare speciale destinate – apa dedurizata si apa demineralizata, separat, din
care, prin sisteme de pompare are loc introducerea apei de adaos in circuitele mai
sus mentionate, in vederea completarii pierderilor tehnologice specifice acestui
proces (purje continui si periodice, neetanseitati, nerecuperarea condensului
agentului termic de incalzire furnizat, etc).
b. Circuitul combustibilului (in acest caz- biomasa), din faza de
descarcare din camion si pana in momentul introducerii in stadiul uscat in cazan si
a initierii fazei de combustie. Biomasa urmeaza sa fie adusa in camioane si
descarcata in spatiile special amenajate in acest sens – depozitul de combustibil. In
aceasta faza umiditatea biomasei depaseste valoarea maxima admisa pentru
introducere in cazan, , este necesar un proces de uscare primara sau chiar initierea
unui proces de uscare fortata, activitate care poate fi desfasurat atat intern sau
externalizata catre o companie terta, specializata in acest sens . Deasemeni,
biomasa va suferi si un proces de macinare in urma caruia dimensiunile finale vor
fi sub cele maxime stipulate de catre producatorul cazanului de abur, la intrarea in
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
48
boiler. Odata introdusa in cazan, se initiaza procesul de ardere a biomasei, in urma
caruia are loc degajarea de caldura si preluarea acesteia de catre fluidul principal,
in vederea cresterii potentialului termic (presiune, temperatura).
c. Circuitul apa-abur (fluxul principal), desfasurat in circuit inchis, pe
baza tranformarii fazei lichide (introduse in cazan din degazor prin intermediul
pompelor de alimentare) in stare de abur saturat si, ulterior, abur viu, in urma
parcurgerii traseelor sub presiune ale generatorului de abur, respectiv economizor,
vaporizator si supraincalzitor. La iesirea din cazan, pe baza caldurii transferate din
arderea biomasei, agentul este sub forma de abur viu cu parametrii inalti, care se
destinde ulterior in turbina cu abur pana aproape de saturatie, corespunzator
presiunii din condensator. In urma acestui proces,
energia termica cedata prin destinderea aburului viu in turbina cu abur este
transformata in energie mecanica, utilizata pentru antrenarea generatorului
electric. In mod normal, in turbina de abur are loc extragerea unui flux de abur (de
parametri termici redusi) pentru alimentarea cu energie termica si utilizarea intr-un
mod superior a potentialului termic (producerea in cogenerare a energiei electrice
si termice, cu efect in cresterea eficientei termice). La iesirea din turbina cu abur,
aburul saturat este condensat in condensatorul de abur prin interventia agentului de
racire, iar condensul principal parcurge traseul retur, pentru intregirea circuitului,
dintre condensator si degazor, prin intermediul pompelor de condens principal.
d. Circuitul energiei electrice produse de generatorul electric:
O parte din energie este consumata intern, in vederea asigurarii serviciilor
electrice interne in vederea alimentarii consumatorilor necesari, parte este
exportata in Sistemul Energetic National, dupa cresterea nivelului tensiunii in
transformatorul ridicator.
e. Circuitul de evacuare al deseurilor rezultate in urma arderii
In urma procesului de ardere rezulta cenusa in diferite stadii
granulometrice; cea grosiera este colectata in partea de jos si stocata in containere
speciale, iar cea mai fina (cenusa zburatoare) este separata din gazele de ardere
prin sisteme speciale de curatare si colectata in vederea transportului. Gazele de
ardere curate sunt evacuate la cos, pe baza tirajului realizat de ventilatoarele de
gaze de ardere.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
49
f. Circuitul de tratare si evacuare a apelor uzate – apele uzate, rezultate
in procesul tehnologic (purjare continua si/sau intermitenta a cazanului de abur in
vederea mentinerii in limitele admisibile a parametrilor chimici, spalarile
acide/bazice ale filtrelor din statia de tratare a apei apei realizate in cadrul
proceselor de regenerare, canalizarile pluviale, menajere, etc) trebuiesc colectate si
supuse unui proces de epurare inainte de a fi deversate in emisar, in vederea
prevenirii poluarii mediului ambiant. Principalele procese se refera la decantarea
apei, separare si filtrare mecanica, respectiv neutralizare din punct de vedere
chimic
g. Descrierea schemei termomecanice de principiu. Bilant termic
Schema termomecanica de functionare este una clasica, in circuit inchis.
Din silozul de biomasa din limita cazanului, combustibilul este preluat de un
sistem hidraulic prin impingere de banda de alimentare cu biomasa (care poate fi
de tip cu racleti, prin rostogolore, etc). Viteza benzii este in corelatie cu sistemul
automat de dozare al biomasei in cazanul de abur, ambele utilaje facand parte din
bucla de automatizare a sarcinii termice a cazanului. Puterea termica a biomasei
arse in cazan, raportata la puterea calorifica inferioara, este de 28624 kWt.
In general, toate cazanele cu ardere pe biomasa functioneaza si cu un
combustibil auxiliar care initiaza arderea biomasei in cazan in faza de pornire. In
cazul concret al centralei de la Petrova, nu exista disponibilitatea gazului natural in
zona, de aceea se va considera ca pornirea cazanului de abur va fi facuta cu
combustibil lichid usor.
Cazanul de abur este cu circulatie naturala a sistemului vaporizator si
tambur, la care s-au considerat (numai pentru realizarea bilantului termic, nu se
considera de referinta si pentru contractarea echipamentului) urmatorii parametri
de intrare: taa=105˚C, paa=74 bar, Daa=27,6 t/h (unde apa – apa de alimentare) si
parametri de iesire a aburului viu: tab=485 ˚C, pab=64 bar, Dab=26,8 t/h (unde ab –
abur viu la iesire din cazan). S-a luat in considerare un debit al purjei continue a
apei din tambur (pentru mentinerea in limite a parametrilor chimici ai cazanului)
de 3% din debitul nominal.
Cenusa rezultata din procesul de ardere al biomasei va fi colectata in
containere speciale care vor preveni procesul de spulberare si vor asigura
transportul acestui tip de deseu in locatii special amenajate, care sa fie in
concordanta cu normativele de mediu.
Gazele de ardere vor fi deasemeni supuse unui proces de curatare prin
trecerea acestora prin instalatii special destinate acestui proces (cicloane,
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
50
electrofiltre, etc), cenusa antrenata va fi deasemeni captata si colectata in
containere, astfel ca gazele de ardere eliberate in atmosfera sa indeplineasca
specificatiile de mediu actuale in ceea ce priveste cuantumul emisiilor poluante
pentru pulberi, CO2, SO2, NOx.
Aburul supraincalzit, la parametri nominali ai cazanului, va fi introdus intr-
o turbina de abur cu condensatie cu priza reglabile de 1,2 bar. Se accepta o scadere
de temperatura dintre iesirea cazanului si intrarea in turbina de 1 ˚C si o diferenta
de presiune de 0,3 bar. Din priza de 1,2 bar va fi furnizat aburul pentru degazare
termica din degazor si pentru uscatorul de biomasa, atunci cand umiditatea
combustibilului depaseste valoarea maxima precizata de catre producator la
intrarea in cazan. Tot odata, aburul de 1,2 bar ar putea fi folosit pe viitor in
furnizarea agentului termic pentru incalzire a institutiilor si locuintelor invecinate,
la solicitatea autoritatilor publice locale.
Aburul destins in turbina , cu potential termic redus (pmax=0,057 bara) intra
in condensatorul de abur; racirea este realizata de un sistem auxiliar de racire, in
circuit inchis sau mixt , care poate fi, din punct de vedere constructiv, cu turnuri de
racire clasice, cu aer sau apa-aer. Constructiv, se recomanda solutia care sa
necesite un debit minim de adaos in circuitul de racire al condensatorului de abur.
Pentru mentinerea nivelului constant, in condensator va fi introdusa apa de
adaos, in vederea compensarii pierderilor prin purja cazanului si a altor pierderi
programate (condensul nereturnat in cazul furnizarii de agent termic) si
accidentale. Apa de adaos va fi demineralizata, cu parametri chimici precizati de
producatorul cazanului de abur si va fi anterior produsa intr-o statie chimica
special destinata acestui scop si stocata in rezervoare speciale.
Condensul obtinut este circulat de catre pompele de condens principal catre
degazorul termic, unde sufera o crestere de temperatura pana la 105˚C, pe baza
aburului de 1,2 bar admis pentru degazare termica, in vederea reducerii cantitatii
de O2 in apa de alimentare. Tot in degazor va fi recuperat condensul de la uscatorul
de biomasa, in caz ca se utilizeaza.
Din degazor, apa de alimentare este introdusa din nou in cazan prin
intermediul pompelor de alimentare, in vederea reluarii ciclului termic.
Capacitatea centralei este: Cproiectat = 48.750 MW/an la o cantitate de
biomasă consumată de 67.500 t/an biomasă cu puterea calorică de
3.000 Kcal/Kg.
Program de lucru: 24 ore/zi, 7 zile/săptămană, 12 luni/an.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
51
Cantitatea de aproximativ 200 t/zi se va aproviziona prin intermediul
transportului auto (autovehicule basculante) de la furnizorul de combustibil;
accesul in centrala va fi precedat de activitatea de evaluare cantitativa si calitativa a
combustibilului primit. Centrala va avea in dotare un cantar auto, care va masura
greutatea vehiculului plin si gol, dupa descarcare in depozit. Diferenta dintre cele
doua masuratori va insemna cantitatea masica de biomasa aprovizionata. Etapele
aprovizionarii pot fi rezumate in urmatorii pasi:
Acces in centrala;
Cantarire masina plina;
Descarcare biomasa in uscatoare
Cantarire masina goala;
Parasirea centralei.
Monitorizarea calitativa a combustibilului va presupune respectarea unei
proceduri elaborate pe baza prevederilor contractului de furnizare biomasa, care se
recomanda fi incheiat intre cele doua parti – S.C. Energy HI-TECH S.R.L. si
compania furnizoare de biomasa- prin care se vor efectua urmatoarele operatiuni
de corectie a calitatii efective a biomasei fata de analiza standard prevazuta in
contract, si anume:
Prelevarea probei reprezentative de biomasa;
Analiza de laborator in vederea determinarilor privind puterea calorifica,
umiditatea si cenusa combustibilului;
Corectie privind valoarea livrarii de energie a biomasei;
Aceste operatiuni vor fi realizate de personal autorizat in laboratorul chimic
propriu, dotat corespunzator pentru astfel de activitati si certificat de autoritati in
domeniu (TUV, SRAC, etc).
Este recomandabil a se avea in vedere depozitarea biomasei ca o rezerva de
functionare a centralei electrice pentru perioadele de alimentare discontinua cu
combustibil ca urmare a conditiilor atmosferice sau tehnice nefavorabile. Acestea
vor trebui acoperite, pentru evitarea cresterii umiditatii biomasei in perioadele
ploiase.
Este apoi obligatoriu a fi respectate prevederile legale in domeniu in ceea
ce priveste modul si conditiile de depozitare, normele de securitate cu privire la
prevenirea si lupta impotriva incendiilor, precum si a normativelor specifice a
calitatii in constructii. Vor indeplini urmatoarele conditii :
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
52
depozitele vor trebui sa fie betonate iar depozitarea biomasei se va face pe
sorturi , asa cum este prevazut in HG 2293/09.12.2004 – privind gestionarea
deseurilor rezultate in urma procesului de obtinere a deseurilor lemnoase;
se vor asigura caile de acces si transport, conform Ordinului nr.
606/30.09.2008 pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalitatile si
perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos;
se vor respecta prevederile Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 (*actualizată*)
privind apărarea împotriva incendiilor;
se vor respecta prevederile Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995
(*actualizată*) privind calitatea în construcţii;
se vor respecta instructiunile Hotararii nr. 1.739 din 6 decembrie 2006
pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării
şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu ;
Centrala va fi prevazuta cu instalatii de manipulare si depozitare. In general,
descarcarea biomasei in depozit se va face direct din autobasculata, dar sunt
necesare echipamente si utilaje suplimentare pentru organizarea judicioasa a
spatiului de depozitare si organizare a stivelor pe inaltime, pana la inaltimea
maxima, in vederea optimizarii depozitarii. Astfel vor fi prevazute incarcatoare
frontale cu cupa, care sa efectueze urmatoarele operatiuni:
sa ridice si sa stivuiasca pe inaltime biomasa descarcata din auto basculante
in vederea cresterii capacitatii de depozitare a spatiului afectat in acest scop;
sa alimentaze periodic silozul de alimentare al cazanului de abur;
Centrala electrica va fi prevazuta cu uscator de biomasa pentru cazurile
cand biomasa va fi livrata cu umiditatea peste valoarea maxima a umiditatii
combustibilului precizata de producatorul cazanului. De regula, valoarea maxima a
umiditatii biomasei la intrarea in cazanul de abur este de 55%, pentru majoritatea
tipurilor de cazane care functioneaza pe biomasa. Peste aceasta valoare, deseurile
lemnoase trebuiesc uscate pentru reducerea umiditatii in consecinta.
Agentul primar de uscare este aburul extras din priza de 1,2 bar a turbinei,
cu urmatoarele caracteristici:
Temperatura abur: 105 ˚C;
Presiune abur: 1,2 bar;
Debit de abur care poate fi extras: maxim tehnic posibil;
Reducerea de umiditate a biomasei la debitul maxim de abur considerat mai
sus (la un consum specific de abur pentru uscare – 2,24 kW/kg): 28%, de la 63% la
35% ;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
53
Ca si constructie, uscatorul poate fi de tip abur – aer (agent primar de uscare
- abur, agent secundar de uscare –aer).
Amplasamentul acestuia a fost prevazut in imediata apropriere a cantarului
auto, pentru optimizarea manipularii biomasei, astfel ca, dupa receptia calitativa a
biomasei si evaluarea umiditatii, sa se poata imediat trece la faza de uscare, daca
este cazul.
Pentru eficientizarea acestei activitati, uscatorul trebuie prevazut cu o cuva
de descarcare cu capacitatea unei autobasculante, iar la iesire din uscator sa existe
o banda transportoare mobila de reincarcare a biomasei si transport in locul
destinat stocarii.
Ca alternativa, se poate prevedea uscarea biomasei prin producerea
agentului primar (apei calde sau a aburului) intr-un boiler auxiliar, cu ardere pe
biomasa. Acest lucru va avea ca urmare scaderea sarcinii electrice produse de
centrala prin arderea unei parti din biomasa necesara in cazanul de producere a
agentului primar si presupune probleme auxiliare privind autorizarea cazanului
suplimentar, monitorizarea noxelor emise in atmosfera, etc.
Biomasa destinata uscarii nu trebuie sa contina impuritati ca, de exemplu,
materiale nelemnoase, metale, pietre, pamant, sticla, plastic, etc. Materialul
granular lemnos ce urmeaza a fi uscat trebuie sa fie transportat, dozat si introdus pe
gura de alimentare a uscatorului, in mod continuu , prin mijloace specifice ale
utilizatorului. Optional se pot prevedea diferite sisteme de stocare si dozare pentru
materialul umed ce urmeaza a fi uscat precum si sisteme de transport si alimentare
automata a uscatorului de rumegus. De asemenea se pot avea in vedere si
echipamentele pentru sortarea dimensionala si indepartarea deseurilor nelemnoase
sau a eventualelor materiale metalice.
Sistemul poate fi complet automatizat printr-un sistem de masurare
continua a umiditatii materialului uscat , imediat la iesirea din uscator, compus
dintr-un spatiu de retinere si un sensor ceramic cu masurare prin microunde.
Valorile masurate pot fi citite pe sistemul digital de afisaj electronic si preluate ca
semnal de intrare in bucla de automatizare al tabloului de comanda si automatizare
al uscatorului. Cresterea/scaderea debitului de agent primar poate fi astfel
comandata automat prin incarcarea/ descarcarea cazanului (in cazul in care se
foloseste solutia de ardere a biomasei) sau deschiderea/inchiderea ventilului de
reglaj a aburului de 1,2 bar, in cazul in care se utilizeaza abur din priza de 1,2 a
turbinei de abur.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
54
Instalatiile de alimentare cu biomasa ale cazanului sunt, in general,
compuse din:
Depozitul (buncarul) alimentare, care se constituie ca un depozit de scurta
durata pentru alimentarea cu combustibil. In mod uzual, alimentarea acestui siloz
se face nu mai des de odata pe zi, astfel ca silozul trebuie dimensionat pentru o
functionare continua de cel putin 24 de ore la sarcina nominala. Depozitul zilnic va
trebui prevazut cu indicatie de nivel (maxim, normal, minim), cu transmitere in
camera de comanda, precum si cu conversia acestuia in ore de functionare efective.
Unitate de alimentare, care asigura transferul biomasei din siloz catre banda
de alimentare. Acest sistem este, de regula, de tip hidraulic de mare putere, si
alimenteaza banda de alimentare prin impingere
Banda transportoare, care realizeaza alimentarea focarului cazanului cu
biomasa din silozul intermediar. Viteza benzii trebuie sa fie variabila, in functie de
sarcina cazanului si necesarul de biomasa cerut pentru aportul termic necesar
(echipament inclus in bucla de automatizare a sarcinii cazanului). Viteza maxima a
benzii trebuie sa fie superioara alimentarii cazanului la sarcina nominala, pentru
perioadele in care calitatea biomasei este mai slaba si trebuie compensata prin
cantitate sporita de combustibil.
Grupurile de antrenare ale benzii de alimentare vor fi protejate
corespunzator prin protectii specifice pentru situatiile de blocaj datorate
dimensiunilor necorespunzatoare ale biomasei, a materialelor de natura
nelemnoasa care pot fi prezente in biomasa, precum si a aglomerarilor tehnologice
la intrarea in cazan.
Cazanul de abur va fi cu functionare pe biomasa (structura si compozitia
sunt cele prezentate la punctul 2.1.3.) si pornire pe combustibil lichid usor. Sarcina
termica a combustibilului ars este de 28.624 kW, ceea ce inseamna ca, la un
randament minim acceptat de 88% la sarcina nominala, aburul viu la iesirea din
cazan va avea o putere de 25.189 kW. Cazanul va fi dimensionat astfel sa poata
functiona cu combustibilul a carei compozitie elementara este detaliata la punctul
2.1.3. si cu o umiditate a biomasei cuprinsa intre 25...55%.
Cazanul de abur va fi cu circulatie naturala cu tambur cu cicloane pentru
separarea fractiei gazoase de cea lichida si va contine urmatoarele suprafete de
schimb termic:
Preincalzitor de aer;
Economizor;
Vaporizator;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
55
Supraincalzitor.
Pentru curatarea aglomerarilor de cenusa care adera in timp pe suprafetele
de schimb de caldura si mentinerea astfel al unui coeficient optim de schimb de
caldura, vor fi prevazute suflatoare de funingine. Suprafetele exterioare precum si
toate conductele de abur si apa vor fi izolate termic pentru micsorarea la minimum
a pierderilor termice spre exterior si protejarea personalului de exploatare
impotriva arsurilor. Deasemeni, cazanul va fi prevazut cu urmatoarele sisteme;
sistem de drenare a tuturor suprafetelor de schimb de caldura si a
conductelor de abur si apa, in vederea golirii cazanului si prevenirii la inghet,
precum si a eliminarii condensului format in faza de pornire pe spatiul de abur.
Drenajele cazanului de abur vor fi conduse in expandorul de purja si/sau in
rezervorul de purja, in functie de parametrii (presiune, temperatura) agentului
termic.
sistem de aerisire a tuturor suprafetelor de schimb de caldura si a
conductelor de abur si apa, in vederea prevenirii loviturilor de berbec, ca urmare a
umplerii incomplete si existenta aerului in instalatie;
sistem de siguranta contra suprapresiunilor (supape de siguranta) pe cazan,
cat si pe conductele de abur viu, cu deschidere in trepte de presiune pentru
protejarea impotriva spargerilor de tevi la cresterile accidentale de presiune ale
cazanului de abur;
sistem de esapare controlata, pentru evacuarea aburului in regim de pornire,
inainte de intrarea cazanului de abur la parametrii nominali;
sistem de transport si colectare a cenusei rezultate in urma arderii biomasei.
Acest sistem trebuie sa previna spulberarea cenusei de vant si sa permita golirea
periodica facila a containerelor de cenusa in vederea transportului catre spatii
special amenajate;
sistem de izolare pe parte de abur si apa de alimentare a cazanului de abur;
Intretinerea arderii prin alimentarea cu oxigen a focarului cazanului se va
face cu ajutorul ventilatoarelor de aer si a canalelor de transport al aerului (primar,
secundar, tertiar, in functie de solutia constructiva) din mediul ambiant catre
spatiul de ardere al biomasei. In vederea arderii cat mai complete a combustibilului
si a reducerii pierderilor de caldura prin ardere incompleta, admisia aerului va fi
controlata prin sistemul de reglare cu clapeti de aer in functie de sarcina cazanului
si debitul de biomasa. Se va avea in vedere monitorizarea oxigenului O2 si a mono
oxidului de carbon CO in gazele de ardere si calculul coeficientului de excess de
aer in vederea optimizarii arderii, astfel incat suma pierderilor de caldura prin
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
56
gazele de ardere evacuate la cos si a pierderilor de caldura prin ardere chimic
incompleta sa fie minima.
Deasemeni, evacuarea gazelor de ardere din cazan va fi facut prin
intermediul canalelor de gaze de ardere si a cosului de evacuare, trecute in
prealabil prin sistemul specific de curatare. Circulatia gazelor de ardere se va face
datorita presiunii in focar (daca cazanul de abur va functiona cu presiune in camera
focara) sau prin intermediului depresiunii realizata de un exhaustor situat , de
regula intre sistemele de curatare a gazelor de ardere si cosul de fum ( in cazul
functionarii cazanului de abur cu depresiune in focar).
Coşul de fum va fi echipat cu sistem de balizaj, folosind corpuri de iluminat
etanşe, pentru semnalizarea lui pe perioada de noapte. Închiderea şi deschiderea lui
se face automat prin intermediul unui dispozitiv electronic cu fotocelulă. Toate
tuburile de protecţie ce protejează cablurile de lumină vor fi legate la priza de
pământ naturală şi capetele vor fi etansate.
Pentru evitarea conditiilor formarii NOx de inalta temperatura si a
incadrarii in normele de mediu actuale, se pot prevedea ventilatoare de gaze de
ardere recirculate, care iau gazele de ardere cu temperatura joasa din zona
economizorului si le recircula in focar, avand ca efect scaderea temperaturii de
ardere.
Temperatura de evacuare a gazelor de ardere la iesire din cazan trebuie sa
fie cat mai mica, pentru utilizarea cat mai judicioasa a caldurii combustibilului si
scaderii pierderilor termice la cos. Totusi, se va avea in vedere ca temperatura
gazelor de ardere la evacuare sa fie superioara temperaturii condensarii vaporilor
de apa din gazele de ardere, pentru evitarea formarii condensului pe partile
metalice ale echipamentelor terminale ale cazanului si corodarea lor in timp.
Cu toate ca, la aceasta putere a centralei electrice, legislatia nu prevede
existenta unui sistem de monitorizare continua a gazelor de ardere la cos (CEMS-
Continuous Emission Monitoring System), este recomandabil ca acest sistem sa
existe si sa afiseze urmatoarele componente din gazele de ardere:
oxigen - O2;
dioxid de carbon - CO2;
monooxid de carbon - CO;
dioxid de sulf - SO2;
oxizi de azot – NO, NO2 - NOx;
particule solide
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
57
Deasemeni, cazanul de abur va respecta reglementarile prevazute in
regulamentele si legislatia specifica echipamentelor sub presiune, respectiv
prescriptiile tehnice ISCIR PTC-1 si cele cu referire la protectia muncii.
I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau
aprobate ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de
evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată:
In continuarea amplasamentului pe care se va instala si functiona Centrala
Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petova Județul
Maramureș a carei titular este S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L. si avand o
suprafata totala de 36.752 mp se va amplasa o adoua Centrala Termoelectrica pe
biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petova Județul Maramureș a carei
titular este S.C.ENERGY HI-TECH S.R.L.. pe o suprafata de 36752 mp.
In total suprafata ocupata de cele doua centrale termoelectrice este de 67752
mp.
Ambele centrale se afla la o distanta de aproximativ 500 m faţă de limita
sitului Natura 2000 ROSCI 0124 Munţii Maramureşului şi aproximativ 550 m de
limita Parcului Natural Munţii Maramureşului.
Din punct de vedere a impactului cumulative generat de cele doua activitati,
va exista un impact redus asupra ariei de protective aflata in vecinatate , in
perioada de construire datorita lucrarilor de fundare. In perioada de functionare nu
va exista impact asupra ariei de protective deoarece echipamentele folosite sunt de
utima generatie, filtrele sunt deasemenea de utima generare si au o capacitate mare
de retinere, iar prin programul de monitaorizare se urmari constant nivelul
emisiilor si al imisii.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
58
II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP:
II.1. Date generale privind situl Natura 2000
II.1.a. Suprafaţa sitului Natura:
Aria de Protecţie Specială ROSCI0124- MUNTII MARAMURESULUI LOCALIZAREA
SITULUI
Coordonatele sitului
Latitudine N 47º 46' 60''
Longitudine E 24º 33' 53''
2.2.
Suprafaţa
sitului (ha)
2.3.
Lungimea
sitului (km)
Altitudine (m)
Min. Max. Med. Regiunea biogeografică Alpină Continentală Panonică
103.391 330 1951 1146 X X
Regiunile administrative NUTS Numele judeţului
RO064 Maramureş 100 %
ROSCI0124 - Muntii Maramuresului se afla pe teritoriul Parcului Natural
Muntii Maramuresului.
Situat în nordul judetului Maramures, în zona localitatilor Borsa, Moisei,
Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte,
Petrova si Bistra, incluzând masivul Muntilor Maramuresului pâna la frontiera
româno-ucraineana.
Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza lui.
Muntii Maramuresului sunt situati la granita de nord a tarii, între paralele de
47°35'5'" si 47°58'20" latitudine nordica si între meridianele de 24°8'12" si
25°2'38" longitudine vestica. Se întind spre nord de valea Viseului si a Bistritei
Aurii pe o lungime de peste 100 km, însumând o suprafata de circa 1500 de
kilometri patrati. Fac parte din Provincia Carpatica, Subprovincia Carpatii de Sud-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
59
Est, Regiunea Carpatii Orientali, Subregiunea Muntii Cristalino-Sedimentan,
Districtul Muntii Maramuresului.
Limite Limitele au fost stabilite si aprobate prin H.G. 2151/2004. Parcul Natural
Muntii Maramuresului include terenuri silvice, pastorale si cu alte utilizari situate
în judetul Maramures, respectiv în Ocoalele Silvice Borsa, Viseu, Ruscova si
Poienile de Sub Munte. Ca urmare, referirile de mai jos au în vedere borne silvice,
unitati de productie si parcele din aceste ocoale silvice, precum si alte elemente din
structura geografica si infrastructura zonei.
Limita nordica este data de Culmea Jupaniei, trece prin vârfurile Ciungii
Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), urmarind limita Ocolului Silvic Viseu pâna
la frontiera de stat cu Ucraina. în continuare, limita nordica este data de frontiera
de stat, care trece prin vârfurile Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu,
Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu si coboara pe pârâul Narita în localitatea
Valea Viseului. De aici limita parcului natural este râul Tisa pâna la borna silvica
284.
Limita estica urca pe pârâul Sesuri pâna în Pasul Magura, coboara pe valea
Banarii pana in Salhoi (canton silvic), incluzând rezervatia Stâncariile Salhoi si
micro-rezervatia botanica de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urca în vârful
Salhoi (borna silvica 107), trece prin bornele silvice 102, 149 si coboara la borna
silvica 196 din Izvorul Ursului, urca pe drumul forestier pâna la borna silvica 237.
De aici urca pe muchie în Culmea Sarata la borna silvica 236.
Limita sudica este data de Valea Viseului, incluzând perimetrele localitatilor
Valea Viseului, Bistra, Petrova, Leordina, Viseu de Jos, Viseu de Sus, Moisei si
Borsa pâna în Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 pâna la Sesuri, borna
silvica 162 (Unitatea de Productie VII Izvoarele Bistritei).
Limita vestica porneste din borna silvics 284 (Unitatea de Productie I Bistra)
aflata pe malul stâng al vaii Tisa, la circa 2,3 km de centrul localitatii Lunca la Tisa
coboara spre sud, trece prin vârful Tocarnea, include Defileul Viseului dintre
localitatile Bistra si Valea Viseului.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
60
II.1.b. Tipuri de ecosisteme şi habitate:
In urma centralizării informaţiilor din diferite studii s-a ajuns la concluzia că
flora investigată în PNMM prezintă 1521 taxoni. Ştiind că flora României cuprinde
un număr de 3759 de specii de cormofite, dintre care 3136 sunt specii spontane
(Ciocârlan, 2000), cormofitele identificate în Parcul Natural Munţii Maramureşului
reprezintă aproximativ un sfert (24%) din flora de cormofite spontane aflate la
nivel naţional, rezultînd astfel importanţa conservării speciilor din Parcl Natural
Munţii Maramureşului, ca eşantion reprezentativ pentru regiunea biogeografică
alpină.
Conform Formularului Standard Natura 2000 ROSCI0124 Muntii
Maramuresului.
Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate
N09 9 321 Pajişti naturale, stepe
N14 5 231 Păşuni
N16 12 311 Păduri de foioase
N17 43 312 Păduri de conifere
N19 25 313 Păduri de amestec
N26 6 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)
Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Cod Denumire habitat
4030 Tufărişuri uscate europene
4060 Tufărişuri alpine şi boreale
4070 *Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium
6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios
6230 *Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae)
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la
cel montan şi
alpin
6520 Fâneţe montane
8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
61
pe stâncării silicioase
3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane
4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase
8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase
7110 *Turbării active
3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie
1303 Rhinolophus hipposideros – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna
1304 Rhinolophus ferrumequinum – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna
1307 Myotis blythii – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna
1324 Myotis myotis – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna
1352 Canis lupus
1354 Ursus arctos
1361 Lynx lynx
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Cod Specie
1193 Bombina variegata
2001 Triturus montandoni
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1105 Hucho hucho
1122 Gobio uranoscopus
1131 Leuciscus souffia
1138 Barbus meridionalis
1146 Sabanejewia aurata
1163 Cottus gobio
9903 Eudontomyzon danfordi
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
62
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1087 Rosalia alpina
4024 Pseudogaurotina excellens
4054 Pholidoptera transsylvanica
1060 Lycaena dispar
4012 Carabus hampei
4015 Carabus zawadszkii
Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1381 Dicranum viride
1758 Ligularia sibirica
1898 Eleocharis carniolica
1902 Cypripedium calceolus
1903 Liparis loeselii
1939 Agrimonia pilosa
4070 Campanula serrata
4116 Tozzia carpathica
II.1.c. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes avifaunistic
Amplasamentul centralei de cogenerare se afla la o distanta de aproximativ
500 m faţă de limita sitului Natura 2000 ROSCI 0124 Munţii Maramureşului şi
aproximativ 550 m de limita Parcului Natural Munţii Maramureşului.
Conform hartii de zonare a Parcului Natural Muntii Macinului, zona
parcului aflat in vecinatatea amplasamentului se incadreaza in zona de dezvoltare
durabila a activitatilor umane.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
63
Conform Hartilor de cartare a vegetatiei din Parcul Natural Muntii
Maramuresului (informatie publica prezenta pe situl parcului) se observa ca zona
de amplasare a centralei de cogenerare se afla in zona cu specificatia de terenuri
agricole/pasunat.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
64
II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren
Speciile de plante si habitatele
In vederea analizei florei si vegetatiei s-au efectuat deplasari in perimetrul de
referinta in perioada iunie – august si inventarieri floristice in habitatele zonei,
pentru a surprinde diversitatea floristica, evaluarea populatiilor de plante,
identificarea asociatiilor vegetale si a habitatelor.
A fost aplicata metoda releveului fitosociologic, urmata de prelucrari
statistice ale esantioanelor inregistrate.
Perimetrul destinat amplsamentului centralei de cogenerare este ocupat de o
vegetatie puternic ruderalizata.
Pe fondul unor formatiuni de zavoi edificate de salcii si anin negru (Salix
alba, Salix fragilis si arin Aegopodium glutinosa) s-au instalat specii alogene in
cantitate mare inducand un grad avansat de deteriorare a ecosistemului.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
65
Fitocenozele intalnite apartin asociatiilor vegetale – Alnetum glutinosae
Kárpáti et Jurkó 1961
In zona de referinta, a portiunii destinata lucrarilor de amplasare a centralei
de cogenerare, arinisele sunt prezente doar ca si raristi de arini, puternic
ruderalizate. In forma lor tipica, ele sunt prezente mai mult in afara arealului de
interes, ca formatiuni compacte.
Fitocenozele edificate sunt reprezentate prin specii de Robinia pseudacacia,
Amorpha fruticosa, Reynoutria japonica, Medicago falcata, Erigeron annuus
precum si a speciilor ruderale: Arctium minus, Arctium lappa, Poa annua,
Chelidonium majus, Humulus lupulus, Equisetum palustre, Juncus conglomerates,
Scutellaria hastifolia, Agrostis stolonifera, Ranunculus acris, Daucus carota,
Rumex acetosa, Leontodon autumnalis.
Analizându-se compozitia floristica s-a constatat ca este cu o eterogenitate
scazuta, in special in releveele din perimetrul analizat inregistrandu-se un numar
mai mic de specii autohtone si o abundenta dominant ridicata a speciilor invazive.
Stratul arborilor este saracacios, cu coronamentul slab si exemplare
pipernicite. Este dominat de arinul negru, alaturi de care vegeteaza salcia, plopul,
si salcamul etc. În stratul arbustiv se gasesc specii precum: paducelul, murul,
lemnul cainesc.
Stratul ierbos prezinta diferite grade de acoperire, în functie de coronamentul
arborilor, de gradul de aprovizionare cu apa al solului. În general, numarul de
specii ierboase este mai redus multe provenind din formatiunile vegetale
învecinate.
Alaturi de arinul negru, specia caracteristica asociatiei este Aegopodium
podagraria, însotitoare fidela a acestor fitocenoze.
Atat analiza floristica a releveelor, cat si cea cantitativa (indicele de AD) a
fiecarei specii evidentiaza gradul avansat de ruderalizare a zavoiului din perimetrul
destinat investitiei.
Salcamul in stratul arborescent atinge o abundenta dominanta comparabila
cu cea a specie edificatoare, arinul negru indicand un potential invaziv crescut in
zona.
Prin urmare fitocenoza de referinta se gaseste intr-un stadiu succesional
regresiv, caracterizat prin reducerea biodiversitatii, simplificarea structurala si
implicit, diminuarea functiilor ecologice si a gradului de conservativitate a
diversitatii biologice. Din pacate, cunoscand comportamentul invaziv agresiv al
celor trei specii patrunse datorita influentelor antropice, consideram ca pe termen
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
66
scurt si mediu, fitocenoza lasata fara orice tip de interventie va suferi o accelerare a
procesului de degradare prin simplificarea tot mai accentuata a compozitiei sale
floristice pana la posibila anulare a asociatiei vegetale prin inlocuirea sa cu un palc
de salcam sau de iulisca.
Situatia ar accentua fenomenul antierozional, concomitant cu crearea unui
nucleu de specii alogene capabile sa se raspandeasca si sa infesteze zonele cu
vegetatie naturala.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
67
Imagini de pe amplasament
Nevertebrate
In ceea ce priveste nevertebratele din zona de interes precizam ca prin
observatii directe si colectari de material biologic, au fost identificate specii
apartinand ordinelor lepidoptera, dermaptera, diptera, odonata, ortoptera si
coleoptera. Nu s-au identificat specii de interes comunitar care sa fie periclitate de
lucrarile ce se vor efectua in zona.
Pesti:
Dupa datele literaturii (Ardelean-Beres, 2000) in raul Viseu au fost
identificate 36 de specii de pesti. Sunt specii cu interes deosebit, de interes stiintific
si comunitar, dintre care vom mentiona doar cateva (dupa Directive 92/43EEC
Traty of accesion 2003 Anexa II –Animale si plante de interes comunitar, care au
conservare speciale cu arealelor lor: chiar (Eudontomyson danfordi), lostrita (Huco
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
68
huco), mreana vanata (Barbus meridionalis), porcusor de nisip (Gobio kessleri),
porcusor de vad (Gobio uranoscopus), zglavoaca (Cottus gobio), fusai (Zingel
zinel, Zingel strebel), mai rar pastrav.
In perioada realizarii studiului, prin observatie directa pe teren si respective,
din discutiile cu localnicii, care practica pescuitului, s-a constat prezenta de
efective de mrean si clean in raul Viseu aflat in vecinatatea amplasamentului .
Amplasarea centralei de cogenerare si functionarea acestei nu va avea nici un
impact asupra faunei pisicole din raul Viseu.
Pasari
In zonele invecinate au fost observate urmatoarele specii de pasari: soimul
randunelelor Falco subbuteo, pupaza Upupa epops, specii de motacila Motacilla
alba, barza alba Cyconia cyconia, cotofana Pica pica, mierla Turdus merula,
pitigoi mare Parus major, florinte Carduelischloris, sticlete Carduelis carduelis,
vrabie de camp Passer montanus, sorecar comun Buteo buteo.
Consideram ca amplasarea centralei de cogenerare, nu va afecta in mod
direct populatiile ornitofaunei.
Mamifere
In padurile din zona se stie ca traiesc specii de mamifere mari precum lupul,
ursul, capriorul, vulpea, jderul. Mamiferele mici (insectivore, rozatoare) sunt
prezente dar fara a avea un grad de vulnerabilitate. Zonele invecinate, cu toate ca
sunt frecventate de mamiferele mari mentionate, ca lupul (Canis lupus), ursul
(Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), specii pe care nu le putem include în
fauna teritoriilor de interes intravilan datorita suprafetei reduse a acestora si mai
ales datorita faptului ca aceste terenuri sunt deja puternic antropizate.
Suprafata de impact prevazuta a fi amenajata hidrotehnic, nu constituie
habitatul nici unuia dintre mamiferele de interes comunitar.
Nu au fost observate mamifere salbatice în zona de impact.
Consideram ca amplasarea centralei de cogenerare nu va avea un impact negativ
Asupra florei si faunei specificata in Formularul Standard ROSCI0124 –
Muntii Maramuresului aflat in imediata vecinatate – 500m de zona in care se va
amplasa centrala de cogenerare.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
69
II.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de
interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora:
Habitatele si speciile prezente pe teritoriul vizat nu constituie elemente
naturale rare sau cu areale restrânse.
De asemenea, prin construirea centralei nu se va fragmenta arealul nici unei
specii, prin urmare potentialele specii sensibile la zgomot si la prezenta omului se
vor retrage în zonele învecinate.
II.3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar:
In zona de amplasare a centralei, arinisurile sunt prezente doar ca si raristi de
arini, puternic ruderalizate. In forma lor tipica, ele sunt prezente mai mult in afara
arealului de interes, ca formatiuni compacte, datorita infiltrarii speciilor de plante
alogene invazive nu adapostesc specii de interes comunitar. Practic zona este
lipsita de interes conservativ.
II.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate
(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar):
Evolutia numerica a speciilor de plante si habitatele descries in Formularul
Standard a ROSCI 0124 Munţii Maramureşului nu vor fi afectate deoarece aceste a
nu se afla pe amplasament dar nici in zona comunei Petrova.
Impactul asupra pasarilor va fi minim. Pasarile din habitatele invecinate au
spatiu suficient de retragere astfel incat sa nu fie afectate de activitatea de pe
santier. Eventualele exemplare de amfibieni si reptile ajunse accidental in zona
santierului pot fi relocate ceea ce nu va afecta populatiile acestora.
II. 5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin
integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
Consideram ca, pe de o parte suprafata este restransa, pe de alta parte
asociatiile vegetale si habitatele actuale sunt intr-un stadiu avansat de degradare, de
succesiune regresiva, neadapostind specii de plante si animale de interes
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
70
comunitar, fiind deja cu un grad ridicat de ruderalizare, prin urmare amenajarea nu
va afecta resursele de biodiversitate, deoarece ele nu sunt cantonate in acest
perimetru.
Prin urmare, activitatea economica, de altfel punctiforma la scara siturilor
nu este generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau
functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestora. Echilibrul
siturilor este generat de mozaicul de habitate determinat de o mare varietate
stationala.
II. 6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes
ROSCI 0124 Munţii Maramureşului, acolo unde au fost stabilite prin
planuri de management
Pentru siturile Natura 2000 ROSCI 0124 Munţii Maramureşului, nu exista
pâna în present un plan de management, aprobat, cu obiective de conservare
definite precis. Dar, prin evaluarile de teren asupra teritoriului de interes economic
pentru care se întocmeste acest studiu, consideram ca activitatea economica, ce se
va desfasura pe o suprafata foarte restrânsa si nu poate sa contravina obiectivelor
de conservare ale ariei naturale sau a viitoarelor planuri de management.
III.Identificarea şi evaluarea impactului
Integritatea ariei naturale protejate
de interes comunitar este afectată dacă PP
poate:
să reducă suprafaţa habitatelor
şi/sau numărul exemplarelor speciilor de
interes comunitar;
Amplasamentul centralei de cogenerare se
afla la o distanta de aproximativ 500 m faţă
de limita sitului Natura 2000 ROSCI 0124
Munţii Maramureşului şi aproximativ 550
m de limita Parcului Natural Munţii
Maramureşului
- Nu se va reduce suprafata habitatelor
si /sau numarul de specii de interes
comunitar
- Impact prognozat 0
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
71
să ducă la fragmentarea habitatelor
de interes comunitar; Amplasamentul centralei de cogenerare se
afla la o distanta de aproximativ 500 m faţă
de limita sitului Natura 2000 ROSCI 0124
Munţii Maramureşului şi aproximativ 550
m de limita Parcului Natural Munţii
Maramureşului
- Nu va fragmenta habitatele de interes
comunitar
Impact prognozat 0
să aibă impact negativ asupra
factorilor care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar;
Amplasamentul centralei de cogenerare se
afla la o distanta de aproximativ 500 m faţă
de limita sitului Natura 2000 ROSCI 0124
Munţii Maramureşului şi aproximativ 550
m de limita Parcului Natural Munţii
Maramureşului
- Nu se va determina un impact
negative asupra factorilor biotic si
abiotici ce mentin integritatea ariei
- Impact prognozat 0
să producă modificări ale dinamicii
relaţiilor care definesc structura şi/sau
funcţia ariei naturale protejate de interes
comunitar.
Amplasamentul centralei de cogenerare se
afla la o distanta de aproximativ 500 m faţă
de limita sitului Natura 2000 ROSCI 0124
Munţii Maramureşului şi aproximativ 550
m de limita Parcului Natural Munţii
Maramureşului
- Nu se vor adduce modificari ale
dinamicii si relatiilor structural si
functionale din cadrul ariei protejate
Impact prognozat 0
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petrova
Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
72
Identificarea
impactului
Evaluarea impactului Amplasamentul centralei de cogenerare se afla la o distanta
de aproximativ 500 m faţă de limita sitului Natura 2000
ROSCI 0124 Munţii Maramureşului şi aproximativ 550 m
de limita Parcului Natural Munţii Maramureşului
Tipul de impact indicatori-cheie cuantificabili folositi
la evaluarea impactului produs prin
implenenatre planului
Direct 1. procentul din suprafaţa habitatului
care va fi pierdut;
Nu se va pierde din suprafata ariei
0% pierdere de habitat
Impact prognozat 0
2. procentul ce va fi pierdut din
suprafeţele habitatelor folosite pentru
necesităţile de hrană, odihnă şi
reproducere ale speciilor de interes
comunitar;
Nu se va pierde din suprafata ariei
0% pierdere de habitat
Impact prognozat 0
3. fragmentarea habitatelor de interes
comunitar (exprimată în procente); Nu se va pierde din suprafata ariei
0% pierdere de habitat
Impact prognozat 0
4. durata sau persistenţa fragmentării; Ne existand fragmentare nu va exista nici persistent
fragmentarii
0% pierdere de habitat
Impact prognozat 0
5. durata sau persistenţa perturbării Nu se va perturba activitatea speciilor de interes comunitar
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petrova
Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
73
speciilor de interes comunitar, distanţa
faţă de aria naturală protejată de interes
comunitar;
0% pierdere de habitat
Impact prognozat 0
6. schimbări în densitatea populaţiilor
(nr. de indivizi/suprafaţă); Nu vor exista schimbari in densitatea populatiilor
0% pierdere de habitat
Impact prognozat 0
7. scara de timp pentru înlocuirea
speciilor/habitatelor afectate de
implementarea planului
Nu se va pierde din suprafata ariei
0% pierdere de habitat
Impact prognozat 0
8. indicatorii chimici-cheie care pot
determina modificări legate de
resursele de apă sau de alte resurse
naturale, care pot determina
modificarea funcţiilor ecologice ale
unei ariinaturale protejate de interes
comunitar.
Indicatorii chimici care vor fi urmariti pentru factorii de mediu
apa, aer au fost analizati in subcapitolele 1.6
Indirect evaluarea impactului cauzat de PP fără
a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului;
Impact pronozat 0
Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de PP fără
a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului;
Pe termen scurt va exista un impact redus in perioada de
construire datorita lucrarilor de fundare
Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de planul
propus fără a lua în considerare
măsurile de reducere a impactului;
Datorita instalatiilor performante de ultima generatie nu va
exista un impact pe termen lung
În faza de
constructie
evaluarea impactului cauzat de planul
propus fără a lua în considerare
măsurile de reducere a impactului;
Impact redus in perioada lucrarilor de fundare
În faza de operare evaluarea impactului cauzat de planul Impact 0
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petrova
Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
74
propus fără a lua în considerare
măsurile de reducere a impactului;
Rezidual evaluarea impactului rezidual care
rămâne după implementarea măsurilor
de reducere a impactului pentru planul
propus şi pentru alte PP.
Impact 0
cumulativ evaluarea impactului cumulativ al PP
propus cu alte PP: In continuarea amplasamentului pe care se va instala
si functiona Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petova Județul Maramureș a carei
titular este S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L. si avand o
suprafata totala de 36.752 mp se va amplasa o adoua
Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petova Județul Maramureș a
carei titular este S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.. pe o
suprafata de 36752 mp.
In total suprafata ocupata de cele doua centrale
termoelectrice este de 67752 mp.
Ambele centrale se afla la o distanta de aproximativ
500 m faţă de limita sitului Natura 2000 ROSCI 0124
Munţii Maramureşului şi aproximativ 550 m de limita
Parcului Natural Munţii Maramureşului.
Din punct de vedere a impactului cumulative generat
de cele doua activitati, va exista un impact redus asupra
ariei de protective aflata in vecinatate , in perioada de
construire datorita lucrarilor de fundare. In perioada de
evaluarea impactului cumulativ al PP
cu alte PP fără a lua în considerare
măsurile de reducere a impactului
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petrova
Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
75
functionare nu va exista impact asupra ariei de protective
deoarece echipamentele folosite sunt de utima generatie,
filtrele sunt deasemenea de utima generare si au o
capacitate mare de retinere, iar prin programul de
monitaorizare se urmari constant nivelul emisiilor si al
imisii.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
76
IV. Măsurile de reducere a impactului
O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare la faza de
elaborare a proiectului în vederea diminuării efectelor potențiale negative de
impact asupra factorilor de mediu în perioada de construcţii - montaj este
dată în tabelul de mai jos
Problema de
mediu
Măsuri de reducere a
impactului
Resp.
implementare
Supraveghere
Zgomot din
activ. de
constr.
montaj
Restricţii referitoare la orele de
lucru, utilizarea unor amortizoare de
zgomot pentru echipamente,
furnizarea de informaţii pentru
public, pentru a se respecta SR
10009/1998
Constructor Titular
Pulberi
(Praf)
Excavaţii supravegheate, acoperirea
camioanelor care transportă material
de umplutură se vor instala structuri tip
portal ce vor pulveriza apa pe
pământul din autobasculantele care vor
trece pe sub ele, pentru a forma o
crustă care să împiedice antrenarea
pământului de curenţii de aer;
Constructor Titular
Distrugerea
vegetatiei
Se va proceda la refacerea
vegetaţiei prin reconstrucţia
ecologica în zona de execuție a
proiectului folosindu-se solul
decopertat la initierea proiectului
Constructor
Titular
Deranjarea
faunei
Supravegherea zonei şi asigurarea
identificării si protejării
exemplarelorspeciilor importante.
Constructor Titular
Apă Colectarea corespunzătoare a apelor
uzate, transport prin pompare şi
depozitare, asigurarea de servicii
specializate, pentru respectarea HG
352/2005
Interzicerea descărcării oricăror
Constructor Titular
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
77
Problema de
mediu
Măsuri de reducere a
impactului
Resp.
implementare
Supraveghere
materiale în apă.
Utilizarea unor tehnologii moderne
de depoluare în cazul poluării cu
hidrocarburi
Gestionarea
materialului
excavat
Refolosirea pe şantier, pe cât
posibil, a materialului inert excavat, in
aceeaşi zona pentru refacerea
habitatelor
Evacuarea excavaţiilor în exces,
după examinarea corespunzătoare, la
depozite de deşeuri inerte;
Constructor Titular
Protecţia
proprietăţilor
adiacente
Acces blocat la proprietăţile
adiacente
Furnizarea de informaţii către
public; solicitarea accesului
temporar
Constructor Constructor
Sănătatea
populaţiei şi
a
personalului
Managementul tehnic şi al
resurselor corect executat. Elaborarea
planului de intervenţie în caz de
poluări accidentale.
Constructor Titular
Mediu
ambiant
Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii
mediului
Constructor Titular
Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a
proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de
impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare este dată
în tabelul de mai jos: Problema de
mediu
Măsuri de reducere a
impactului
Resp.
Implementare
Supraveghere
Impact vizual Alegerea unor materiale care se
armonizează cu împrejurimile
Utilizarea de elemente naturale
pentru ecranare
Păstrarea construcţiilor în stare
tehnică bună
Titular/Proiectan
t
Titular
Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin Titular Titular
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
78
Problema de
mediu
Măsuri de reducere a
impactului
Resp.
Implementare
Supraveghere
reconstrucţia ecologica în zona de
impact.
Faună Protejarea faunei și avifaunei
întâlnită local.
Titular Titular
Sănătatea
populaţiei şi a
personalului
Folosirea procedurilor şi
echipamentelor de protecţie
corespunzătoare instalaţii de
iluminat şi semne de avertizare.
Întreţinerea instalaţiilor.
Pentru siguranţa, populaţia trebuie
avertizată şi anunţată de acţiunile
desfăşurate in timpul exploatării
care o pot afecta accidental.
Titular Titular
Deşeuri Colectarea corespunzătoare,
selectarea, depozitarea şi
transportul deşeurilor de către
servicii specializate
Titular Titular
Mediu
ambiant
Monitorizarea factorilor de mediu
posibil a fi afectaţi
Titular
Titular
V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate
Ornitologie
Descrierea activităților și a metodelor de cercetare.
Observaţiile orientative.
Fiecare an este caracterizat printr-o anumită alternanţă a sezoanelor şi toţi
ornitologii moderni consideră că nu mai este suficientă şi nici corectă efectuarea
observaţiilor legate numai de datele calendaristice. Se propune printre altele
orientarea în alegerea timpului optim de observaţie în funcţie de aspectul fenologic
al vegetaţiei (SLAGSVOLD, 1973) şi fenologia insectelor (VON HARTMANN,
1963).
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
79
Ţinând însă cont de variaţiile sezoniere am încercat să determinăm, practic,
perioadele optime de observaţie iar pentru a urmări şi efectele ce le pot avea
anumite întârzieri în schimbarea climatologică, am încercat să obţinem date şi din
perioadele de minimă activitate a păsărilor. În acest sens am procedat la efectuarea
unor trasee lungi de observaţie, care au cuprins în general, o zonă întinsă.
Practic metoda constă în parcurgerea cu pasul a întregului traseu şi
determinarea cu ajutorul binoclului, după cântec sau strigăt a speciilor existente.
Toate observaţiile sunt notate în fişe special tipizate pentru a înlesni o mai
mare rapiditate a notărilor dar şi a observării din prima privire a marilor diferenţe
între diferite aspecte notate.
Cu ajutorul unui termometru am obţinut temperaturile în cele mai importante
momente ale zilei (la începutul, la mijlocul şi la sfârşitul traseului), am determinat
direcţia şi viteza vântului, am notat şi alte aspecte meteorologice cum ar fi
nebulozitatea, precipitaţii etc.
Traseele şi rezultatele obţinute ne-au permis să depistăm momentele cele
mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând, legat de aceasta, să
aplicăm, adecvat în zona cercetată, metoda de aflare a unor elemente avicenologice
mai amănunţite.
Trebuie să remarcăm că în traseele lungi am străbătut de fiecare dată mai
multe ecosisteme şi acum, după ani de cercetări, ne-am convins de importanţa
acestor observaţii generale ca elemente de comparat în timp.
Metoda traseelor. Metoda traseelor (FERRY şi FROCHOT, 1958, 1970,
MUNTEANU 1968), constă în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit şi de o
lungime cunoscută (preferabil 1 km), cu o viteză de 1,5 - 2 km/oră.
Observatorul notează în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte a
traseului, precum şi frecvenţa întâlnirii lor.
Dacă sunt notate şi păsările identificate şi pe cea de a doua latură a traseului,
trebuie avut grijă a se specifica separat datele, contând, astfel, pentru o a doua
numărătoare.
Se consideră un cuplu depistarea în traseu a masculilor cântători, a cuiburilor
sau familiilor, iar 0,5 este socotit cuplu pentru păsări izolate văzute.
Este de dorit ca numărătorile să fie repetate de mai multe ori, reţinându-se
sistematic pentru fiecare, indicele cel mai mare obţinut la oricare dintre traseele -
numărătoare, deoarece acesta cel mai apropiat de numărul maxim de cupluri
cuibăritoare.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
80
Împărţind numărul total de cupluri de la o specie la lungimea traiectului se
va obţine "Indicele Kilometric de Abundenţă" (IKA).
km
cupluriNIKA
)(
Dintre problemele de tehnică ce se impun la aplicarea acestei metode
amintim:
– alegerea unei zone reprezentativă a ecosistemului în care să beneficiem
de trasee de cca. 1000 m;
– trebuie ţinut cont de fenomenul de ecoton ce trebuie evitat pe cât posibil,
fapt foarte dificil de realizat;
– numărătorile trebuiesc realizate în condiţiile cele mai bune, adică:
se vor alege întotdeauna orele de dimineaţă când există un maximum de activitate
al păsărilor; înainte de orele 800
-900
- în lunile martie - aprilie şi înainte de orele 600
- 700
în lunile mai - iunie;
– trebuie ţinut cont ca observaţiile să se facă în condiţii meteorologice
favorabile excluzând, pe cât posibil, zilele de ploaie şi mai ales de vânt;
– în practică se cunosc două epoci de cântec intens determinate de decalajul
fenologic existent între speciile sedentare care vor avea maximul în
perioada dintre sfârşitul lunii martie şi sfârşitul lunii aprilie şi speciile
oaspeţi de vară, care vor cânta cu intensitate maximă între începutul lunii
mai şi jumătatea lunii iunie. Aşadar pentru a obţine o imagine cât mai
apropiată de adevăr în privinţa speciilor cuibăritoare din zonele cercetate
sunt necesare sondaje efectuate în intervalele determinate de cele două
perioade.
Metoda pătratelor. Metoda pătratelor (FERRY, 1964, KORODI-GAL, 1960,
1969) este utilizată tot în determinarea avifaunelor cuibăritoare într-un ecosistem
sau o zonă stabilită.
În linii mari această metodă se aplică prin împărţirea teritoriului cercetat în
pătrate ale căror laturi sunt bine determinate. Cel mai adesea o latură poate avea
100 de metri dar poate varia în funcţie de aspectul ecosistemului cercetat. Este bine
însă, ca în cadrul unui ecosistem pătratele să aibă, pe cât posibil, aceeaşi
dimensiune. Cercetătorul străbate întâi laturile pătratului ales iar pentru a efectua
numărătoarea se notează masculii cântători existenţi în interiorul pătratului. Apoi
se străbate pătratul în diferite direcţii notând pe o schiţă masculii cântători depistaţi
de fiecare dată precum şi amplasarea lor.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
81
După câteva asemenea numărători se poate face o idee generală asupra
perechilor cuibăritoare în pătratul respectiv, deoarece cu mici schimbări de loc,
masculii vor păstra totuşi un teritoriu bine determinat.
Raportând numărul de perechi depistate la suprafaţa pătratului vom obţine
densitatea speciei respective care se exprimă la Passeriformes în număr de perechi
la 10 ha, la speciile cu arie mai largă (ex. Piciformes) în număr de perechi la 100
ha, iar pentru marile răpitoare în număr de perechi la 1.000 ha.
ha
NperechiD
10 sau
ha
Nperechi
100 sau
ha
Nperechi
000.1
În mod normal trebuiesc efectuate cercetările în mai multe pătrate,
obţinându-se o densitate medie rezultată din densităţile obţinute la fiecare specie în
toate pătratele.
în care:
D1, D2, ... Dn sunt densităţile în fiecare pătrat;
n = numărul de pătrate cercetate
Acestă medodă va fi aplicată doar în cazul în care vom evidenţia cuiburi de
păsări care să fie incluse în vreo listă specială de protecţie.
Metoda punctelor de observaţie.
Observaţii de zi
Dacă pentru porţiunile de desiş şi zăvoi, în perioada cuibăritului, metodele
obişnuite de observaţie (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de
realitate, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre porţiunile deschise, unde aceste
metode sunt aproape inaplicabile.
Frecvent în aceste zone cercetătorul, în deplasare, va deranja păsările, care
vor părăsi locurile de odihnă sau hrănire (unele din ele chiar înainte de a fi
observate) şi cel mai adesea nu se vor mai întoarce. S-a recunoscut că în studiile
migraţiilor uneori datele cele mai reale s-au obţinut din puncte fixe de observaţie
(SCHILDMACHER, 1965).
Metoda relativ simplă constă în construirea unui adăpost, din materiale de
obicei existente la faţa locului, astfel încât, ca formă şi culoare să nu distoneze cu
mediul respectiv. Bineînţeles că locul amplasării unui observator trebuie astfel ales
încât să existe cât mai multe trasee de migraţie prin apropiere sau, şi mai bine, să
se afle în apropierea unui loc de hrănire. Cercetătorul camuflat va nota în fişa de
observaţie, fiecare specie observată, numărul de exemplare, direcţia de zbor,
altitudinea etc.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
82
Rezultatele obţinute în astfel de puncte de observaţie amplasate în acelaşi loc
de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la
dinamica migraţiilor, la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau a
unui sezon etc.
Observaţii de noapte
Este binecunoscut că răpitoarele de noapte existente în cadrul unei avicenoze
sunt destul de dificil de observat, ziua când se fac numărătorile obişnuite, dar în
acelaşi timp nu se poate renunţa la a determina ponderea lor în cadrul
comunităţilor.
Prin alegerea unui punct, la marginea unei desimi de papură, unde numeroşi
ciufi vin să şoricărească, sau la liziera unei lunci, putem afla cu aproximaţie,
observându-le zborul, sau ascultând strigătele, speciile de păsări şi numărul de
exemplare din zona respectivă (KORODI-GAL, 1968). Există bineînţeles riscul de
a număra o pasăre de două ori sau a considera mai multe păsări observate doar un
singur exemplar. Se poate elimina acest inconvenient, în proporţie destul de mare,
printr-un număr mai mare de observaţii.
Efectuând observaţiile în nopţile cu lună se poate obţine o rază de vizibilitate
mai mare, dar, la acestea, noi am adăugat o metodă destul de des folosită în
vânătoarea vulpilor şi anume utilizarea chemătorilor.
Astfel sunetul de imitare a ţipatului de iepure rănit, care se aude pe o rază de
cca. 500 m din punctul din care este emis, sau imitarea ţâţâitului de şoarece, care se
aude până la cca. 250 m depărtare şi care atrag de obicei toate răpitoarele ce
vânează pe raza respectivă sunt o modalitate preţioasă şi eficace în determinarea
calitativă şi cantitativă a răpitoarelor de noapte într-un ecosistem.
Rezultatele obţinute se pot integra apoi cu observaţiile realizate din timpul
zilei şi astfel se poate obţine o imagine mult mai fidelă a unei comunităţi de păsări
dintr-un ecosistem.
Amfibieni şi reptile
Descrierea activitatilor si a metodelor de cercetare:
Observaţiile ştiinţifice asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile trebuie
să urmeze o rigoare deosebită.
În primul rând trebuie aleasă populaţia pe care vrem să o studiem, adică
acea totalitate de indivizi aparţinând aceleiaşi specii (sau subspecii) care
trăieşte într-un anumit mediu (pădure, nisipuri, stâncărie, fâneaţă, baltă sau
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
83
sistem de bălţi etc.), oarecum izolat de locurile de trai similare între ei, precum
şi exemplarele tinere din diferitele generaţii.
Se vor cerceta şi nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii
abiotici (solul, clima etc.) de pe teritoriul cercetat. O schiţă (hartă) va stabili
aspectul general al teritoriului (şosea, pădure, râu, baltă, alte grupări vegetale,
dealuri etc.). se vor nota amănunţit diferitele medii pe care le oferă teritoriul,
apoi variaţiile factorilor climatici (temperatură, umiditate, precipitaţii, vânturi)
în decursul anotimpurilor. Se va urmări apoi biologia speciei, notându-se
datele primei apariţii după iernare, gruparea sexelor pentru împerechere, data
şi durata agregărilor de reproducere, ciclul de dezvoltare, durata metamorfozei
(la amfibieni), data intrării în iernare. Se va cerceta modul de distribuţie a
animalelor pe teritoriu (izolat, grupat, locurile preferate). Se va încerca
aprecierea cantitativă a populaţiei, efectuând recensământul ei, fie prin metoda
capturării – marcării – recapturării (dup formula indicată mai înainte), fie prin
însemnarea numărului de indivizi întâlniţi în diferitele deplasări efectuate pe
acelaşi teritoriu, cu aceleaşi itinerarii, fie, în sfârşit, prin studierea pontei. Vom
putea afla astfel o serie de date privind dinamica populaţiei, adică variaţia
numărului de indivizi, şi anume:
natalitatea maximă (pe baza numărului de ouă dintr-o pontă,
înmulţit cu numărul de indivizi adulţi de sex feminin din
efectivul total al populaţiei);
natalitatea realizată, adică numărul de pui eclozaţi efectiv dintr-
o pontă (în natură şi în laborator);
compoziţia pe vârste şi dinamica ei;
compoziţia pe sexe şi dinamica ei;
creşterea sau descreşterea populaţiei, eventualele oscilaţii
ciclice ale efectivului populaţiei;
migraţiile individuale.
O serie de observaţii vor căuta să stabilească dacă animalele au un
anumit teritoriu pe care-l apără ori de câte ori este încălcat de către alţi
indivizi, dacă au un domiciliu stabil etc.
Se va cerceta locul pe care-l ocupă specia în şirul complicat de relaţii cu
mediul biotic (plante şi animale) şi abiotic (sol, climă), insistându-se asupra
cunoaşterii hranei şi a preferinţelor alimentare, asupra paraziţilor şi a
duşmanilor naturali. De asemenea, se va căuta să se cunoască cadrul biotic în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
84
care trăieşte populaţia respectivă, adică flora şi fauna de pe teritoriul ocupat de
ea.
METODE FOLOSITE ÎN STUDIUL DE DINAMICĂ AL POPULAŢIILOR DE
AMFIBIENI ŞI REPTILE
Estimarea efectivului populaţiei
Efectivul (numărul de indivizi, respectiv biomasa într-un moment dat al
timpului) este o mărime relativă şi empirică. Relativitatea efectivului ca mărime
exprimată prin cifre decurge şi din metoda prin care apreciem numărul de indivizi,
numită estimare.
Prin metoda estimării, se urmăreşte de fapt efectuarea unui recensământ al
indivizilor populaţiei. Rareori avem însă posibilitatea de a executa un recensământ
complet al unei populaţii dintr-un ecosistem, adică să apreciem numărul de indivizi
prin numărătoare directă. Recensământul complet este posibil numai atunci când
populaţia ocupă o arie restrânsă şi este alcătuită dintr-un număr relativ redus de
indivizi care pot fi înregistraţi în decursul unei zile.
Densitatea populaţiei
Efectivul este o mărime raportată la timp, mai exact la un moment al
timpului şi la întregul spaţiu ocupat de populaţie. În practică interesează însă
raportul dintre unitate spaţială (unitate de volum al apei sau al substratului, unitate
de suprafaţă a substratului) şi numărul de indivizi (biomasa) pe care o suportă.
Densitatea este numărul de indivizi (biomasa) dintr-o unitate spaţială.
Fiind o mărime variabilă, densitatea are o valoare relativă. Din acest motiv,
în practică se întrebuinţează densitatea corectată cu abundenţa relativă.
Densitatea optimă este numărul de indivizi într-o unitate spaţială care
asigură cea mai mare eficienţă a populaţiei în utilizarea resurselor mediului, lupta
pentru existenţă şi supravieţuire. Densitatea optimă nu coincide nici cu densitatea
minimă, nici cu densitatea maximă posibilă a populaţiei. Supravieţuirea este
posibilă numai atunci când densitatea nu depăşeşte limita inferioară a variaţiei
valorii optime.
Distribuţia claselor de vârstă
Efectivul populaţiei este alcătuit din indivizi biologici neechivalenţi între ei
în primul rând prin vârstă. În raport cu reproducerea, deosebim trei vârste
ecologice:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
85
1. vârsta dezvoltării sau prereproductivă, de la fecundarea oului până la prima
reproducere realizată de individ;
2. vârsta reproducerii, de la prima până la ultima reproducere realizată de individ;
3. vârsta postreproductivă, de la ultima reproducere a individului până la moarte.
Celor trei vârste ecologice le corespund trei clase de vârstă: juvenilii, adulţii,
bătrânii.
Distribuţia claselor de vârstă în populaţie reflectă vitalitatea acesteia,
capacitatea sa intrinsecă de creştere numerică. La multe populaţii, distribuţia
claselor de vârstă este reînnoită anual.
Raportul dintre ponderile claselor de vârstă caracterizează structura de vârstă
a populaţiei şi arată sensul evolutiv al populaţiei şi poate fi redat prin câteva
modele.
Atunci când ponderea juvenililor este precumpănitoare în populaţie, aceasta
se află în creştere numerică. Dimpotrivă, precumpănirea ponderii bătrânilor
caracterizează declinul numeric al populaţiei. Atunci când cele trei clase de vârstă
ocupă ponderi aproximativ egale, populaţia este staţionară.
Natalitatea şi mortalitatea
Populaţia se caracterizează în orice moment al timpului prin apariţia şi
dispariţia indivizilor. Ne referim în acest sens, pentru simplificare, nu la o
populaţie în care are loc imigrarea şi emigrarea de indivizi, ci numai la apariţia prin
reproducere şi dispariţia prin moarte. Numărul de indivizi care apar în populaţie
într-o unitate de timp prin reproducere caracterizează natalitatea populaţiei şi se
notează cu n. Numărul de indivizi care dispar din populaţie în aceeaşi unitate de
timp, prin moarte, caracterizează mortalitatea populaţiei şi se notează cu m.
Natalitatea maximă sau absolută sau fiziologică a populaţiei este exprimată
prin numărul de indivizi care pot fi produşi în populaţie în condiţii optime de
existenţă. Asemenea cazuri nu există în natură din cauza abaterii factorilor
ecologici limitanţi de la concentraţia optimă. Tendinţei organismelor de a se
înmulţi în progresie geometrică i se opun diverse cauze care frânează înmulţirea:
fluctuaţiile în cantitatea hranei, duşmanii naturali, clima etc. Dacă natalitatea
ecologică ar fi o realitate, în lumea animală ar apărea fenomene de densităţi
excepţionale. În natură există numai natalitatea ecologică sau realizată, dată de
numărul de indivizi care pot fi produşi de populaţie în condiţii concrete de
existenţă.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
86
Durata de viaţă a indivizilor reflectă capacitatea lor de supravieţuire,
longevitatea. Longevitatea fiziologică este longevitatea medie a indivizilor
populaţiei în condiţii optime de existenţă, durata de viaţă fiind limitată numai de
factori fiziologici. Nici acest fenomen nu este posibil în natură, din cauza abaterii
factorilor limitanţi de la optim. Există numai longevitatea ecologică, longevitatea
medie a indivizilor populaţiei în condiţii concrete de existenţă. Longevităţii
fiziologice îi corespunde mortalitatea fiziologică, longevităţii ecologice –
mortalitatea ecologică.
Schimbarea numărului şi biomasei
Într-o populaţie, schimbarea efectivului, a densităţii, a distribuţiei claselor de
vârstă, natalităţii şi mortalităţii caracterizează dinamica populaţiei. Aceste
schimbări cantitative reflectă schimbările fluxului energetic care se scurge prin
populaţie şi, în ultimă instanţă, producţia de energie şi substanţă organică.
Cunoaşterea legilor schimbării numărului în populaţii are o importanţă
practică excepţională.
Numim fluctuaţie orice schimbare numerică a populaţiei, indiferent dacă are
loc o creştere sau o reducere a indivizilor (biomasei); fluctuaţiile depăşesc limitele
inferioară şi superioară de supravieţuire. Dimpotrivă, oscilaţia este schimbarea
numărului de indivizi (a biomasei), care se repetă într-o unitate de timp în jurul
unei densităţi medii, menţinându-se valori care se abat de la densitatea medie.
Habitate şi plante
Metode de cercetare a florei
Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de
laborator.
În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale
anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.
În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit
conspectul florei vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului.
Taxonii sunt enumeraţi pe familii, urmărindu-se ordinea şi nomenclatura
Florei României.
Fiecare specie este însoţită de indici referitori la elementul fitogeografic şi la
bioforma la care aparţine specia respectivă.
Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:
Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă
teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiţi spontan indivizii unei specii. În
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
87
funcţie de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc
speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte
restrâns).
Biologic - criteriul acesta de analiză se refera la particularităţiile morfo-
anatomice şi fiziologice ale speciilor rezultate din evoluţia convergentă în raport cu
factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite,
geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.(C. Raunkiaer, 1918, J.
Braun-Blanquet1951).
Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor
faţă de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite,
hidrofite.
Cercetarea vegetaţiei a avut la baza principiile şcolii fitocenologice a lui
BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. Această şcoală
are la bază teoria potrivit căreia compoziţia floristică a unei fitocenoze reflectă cu
fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.
Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală.
Asociaţia vegetală este unitatea cenotaxonomică de bază. Aceasta reprezintă
o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie şi structură
caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere variabilă, care nu
au o compoziţie şi structură identică ci numai asemănatoare.
În etapa de teren s-au ales suprafeţe de probă din porţiuni ale covorului
vegetal cu fizionomie şi condiţii ecologice omogene. Suprafaţa eşantioanelor este
cuprinsă între 4-30 m2. Datele prelevate au fost consemnate în relee fitocenologice.
Fişele fitocenologice reprezintă eşantioane reprezentative ale fitocenozelor.
Aceste fişe conţin informaţii referitoare la aşezare, condiţii de biotop, lista speciilor
din suprafaţa de probă, în dreptul fiecăreia notându-se abundenţa-dominanţa (AD)
şi frecvenţa locală.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
88
Bibliografie:
****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD
ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG
305/15.04.1999.
****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române, Bucuresti.
BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment.
Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;
BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
89
Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare
dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii
mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45
Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed.
Ceres, Bucureşti
Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica,
Bucureşti, p. 35-39.
Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea
Bucureşti, p. 1-6.
Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les
associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.
Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est
(Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.
Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques
for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a
review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.
Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm.
Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.
Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora
României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările
Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,
2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,
2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de
România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică,
Bucureşti.
Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind
farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.
Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress,
Iasi, p. 35-37
Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant
and animal populations, Blackwell Science.
GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.
Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
90
Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc.
Ornitologică Romănă Nr.16, Cluj Napoca.
Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania -
Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca,
pp. 307.
Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiu
geobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.
Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica.
Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica
2002.
Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei
Române, Bucureşti.
Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.
Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica.
Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de
Mediu, Ed. ASE Bucuresti.
Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.
ANEXE
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
91
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
92
Top Related