|ueN Canros Casrtrr6N
STAPNILUMIIo IsToRIE A CONSPIRATIITOR,
Traducere din limba sPanioliMmru Gnun-Novac
NEA,ftRA
SUMAR
Prima parte
O TEMA AEPOCII NOASTRE:
CONSPIRATIE $I CUUTURA POPULARA
1. Noiembrie 2004: cel mai putemic om al lumii este ales dintre doi candidaliai aceleiagi loji................... ....................11
2. Familia Simpson qi Nrkrra: cultura populara gi conspira1ie......................19
3. Conspirafii nord-americane, conspiralii europene 9i Marea Conjura1ie...304. McVeigh, bunicul meu gi cu mine........ ...........................355. Probleme de metoda....... ........................45
A doua parte
ORIGINI ALE MARII CONruRATII
6. Franla prerevolu{ionara: marchizul de Lantenac Atia cd l,ancien ftgime eramai bun .........................55
7. Revolulia franceza: de la reforma la rizvratire ...............748. Ducele de Orl6ans, nepot de regent, parinte de rege gi conspirator: conjuralia
care a existat cu adevarat...... .................859. Bamrel 9i Robison. Conjurafia masonica denunpta.................................97
10. Adam Weishaupt si Illuminati din Bavaria..... .,..............I14ll. Un aparteu medieval: templierii nu au fost o societate secreta gi nici nu au
pretins acest 1ucru................ ..................131
12. Francmasoneria, de la iacobili la iacobini........... ............142
1
NOIEMBRIE 2OO4:
CELMAI PUTERNIC OM DIN LUME ESTE ALES DINTRE
DOI CANDIDATI AI ACELEIA$I LOJI
TIM RUSSERT: Dumneavoastra sunteti amindoi mem-
bri ai Skull and Bones, o societate secreta de la Yale.
Ce ne spune acest lucru?
JOHN KERRY: Ah, nu prea multe, Pentru ca este un
secret. [Rasete din Public].
Meet the Press, 3l august 2003,
interviu cu candidatul la pregedinlie John Kerry.
TIM RUSSERT: Dumneavoasfta sunteti amdndoi mem-
bri ai Skull and Bones, societatea secreta.
GEORGE W. BUSH: Este atat de secrea incdt nu
putem vorbi desPre ea.
RUSSEM: Ce inseamna aceasta pentru America?
Teoreticienii conspiraliei i$i vor ie$i din minti.
BUSH: in mod sigur. Nu $tiu. Nu am vizitat inca site-ul
[Rdsete din public].
Meet the Press,8 februarie 2004,
Interviu cu pregedintele George W. Bush.
Stapanii lumii. O istorie a conspiraSiilor I ll
imi amintesc data exacta la care am inceput si scriu aceasEcarte, 3 noiembrie 2004, ziua in care s-a confirmat victoria luiGeorge W. Bush in alegerile prezidenfiale din SUA. Fiu de prege-
dinte qi nepot de senator, George W. Bush era confirmat in calita-tea sa de cel mai putemic om din lume. pAna in acel moment, eua$teptasem sa vad daca trebuia sau nu si mi apuc s4 revizuiesc untext anterior, dedicat istoriei celei mai recente a Statelor unite aleAmericii. Am fost astfel unul din pulinii spanioli care au a\ut mo-tive si se bucure de victoria republicana- in ciuda marii asemanaricu rivalul sau, o victorie a lui John Kerry, conEacandidanrl luiBush, m-ar fi obligat sa rescriu o buna parte din acea carte.
Alegerile prezidengale d:urr2004 din SUA. au fost scena con_
fruntarii dintre doi milionari care igi mogteniseri averile, au avuto copilirie privilegiati, au absolvit Universitatea din yale gi eraumembrii aceleiagi societali secrete - fratia Skull and Bones(craniul gi oasele). Pentru a completaparalelismul dintre ambelecandidaturi, cei doi aspirantri la func[ia de vicepregedinte al SUA
- Richard Dick Cheney 9i John Edwards : asistasera la timpulpotrivit la reuniuni ale grupului Bilderberg.
Cei doi candidati aveau origini suficient de asem4nitoareincdt declaratiile lor despre Skull and Bones sa fie inter$anjabile.ln cazul in care ar fi cdgtigat, Kerry ar fi fost al patrulea membrual acestei societiti ales pregedinte al Statelor Unite 9i primulintr-o candidatura democrata. Toti ceilalti preqedinli care au pro_venit din acea societate - William H. Taft, in secolul al XIX_lea,si cei doi membri ai familiei Bush - au fost republicani.
in aceeagi saptamana in care aveau loc alegerile din StateleUnite, pagina de titlu a publicatiei franceze Nouvel Obsewateur,o revisti serioasi qi responsabila, era dedicata scandalurilor ma-soneriei in Nisa: ,,[Se] pune iaragi problema influenlei francma_soneriei asupm bunei func[ionari a justi1iei...
JueN Canlos Casrrll6r.rt2i
in aceeasi luni, pagina de titlu a editiei spaniole aFHM, acel
tip de revista pe care nu e nevoie s2l o citegti ca sa o savurezi, ofe-
rea o fotografie a actritei Alissa Milano intr-o postur[ mai mult
decdt atragatoa.re, un sfat pe care, probabil, l-au urmat putini -,,Privegte-o in fa1a" - li informatia conform careia pe Lady Di o
omordseri extrateregtrii. $tirea despre Lady Di provenea dintr-un
articol despre conspiralii. Era o qtire stupida. Cei care urmaresc
indeaproape conspiralii gi teze conspiralioniste cred - de fapt
,,qtiu" - ca pe Lady Di a ucis-o Mossadul, in complicitate cu
MI-5, din insi,rcinarea familiei regale britanice. Teza improba-
bila, dar care ne aminteqte ca pudna lume accepti in Anglia fap-
tul ca Lady Di ar fi murit intr-un accident; o ancheta a luiLondon's Evening Standard, efectuatd in anul 2004, arata cL43 o/o
din cei 4 170 intrebati credeau cir Diana fusese asasinati.
Cu o lgna inainte, pagina de titlu a lui Clio, o revist?r poate mai
pu{in serioasa decat Le Nouvel Observateur, dar pe care o presu-
pun mai serioasi decdt FHM, era dedicata stapdnilor lumii, frind
plina de simboluri masonice, extrase de pe desenul unei bancnote
de un dolar. Nu am citit articolul, dar presupun ca remarca pre-
zenla pe aceasE bancnota a anului in care s-a creat Ordinul
Illuminati, 1776.Un lucru care este cert Si ar fi chiar suspect daca
in acel an nu s-ar fi int0mplat alte lucruri care sir-i fi justificat pre-
zenta pe acea bancnota, cum ar fi independenp Statelor Unite ale
Americii - o posibila sursi de inspiralie pentru desenul bancnotei.
E suficient sa arunci o privire pe orice masa cu nouEti dintr-o
mare librarie pentru a vedea vreo douizeci de titluri legate direct
sau indirect deteze conspiralioniste. Carti despre serviciile secrete
ale Vaticanului sau despre masoni. Cdteodati poate fi vazuta o lu-
crare scrisir de un istoric serios, vid una de C6sar Vidal, dar este
inconjurati de vreo douizeci de carti despre templieri, romane
populare despre secrete medievale, pasfate timp de secole de
SHpAnii lumii. O istorie a conspiratriilor I 13
grupuri obscure de neotemplieri, ori despre regi merovingieni
descinz6nd din Iisus Hristos, despre Illuminati, conjuralii gi se-
crete de sute de ani care includ totdeauna suficiente elemente
culte - cel mai simplu gi ugor de identificat - pentru ca semnata-
rul benzii care inconjoara cartea sa o poaa compara cu Umberto
Eco sau Dan Brown, uneori chiar cu amdndoi intr-o singura fraza.
Conspirafiile sau, in lipsa loq tezele conspirationiste, ne incon-
joara. Ce este o conspiralie? Ce este o teziL conspirafionista?
Conspiralie vine de la latinescul conspirare,,,a respira impreun4".
Dezavantaj al faptului ca am mo$tenit o bibliotecir in mare parte
in limba francezd, pot afla mai degraba in ce moment a aparut ter-
menul in limba vecinilor noStri decdt in a noastri. Conspiration
apare in secolul al XII-lea, in jurul anului 1160. Conspirateur, cu
sensul de celui qui maquine (cel care face ma$inatii), a fost folo-
sit pentru prima oari in 1302. incepdnd cu secolul al XVI-lea, un
conspirator devine nu atdt cel care face maginalii, cdt acela care le
indreapta impotriva puterii. in ceea ce o privegte, pentru Academia
Regala Spaniola conspiracidn este: l- AcSiunea de a conspira (a se
uni contra unui superior, gi 2. Actiunea de a conspira (a se uni
contra unui panicular).
Conspirare, la inceput ,,a respira impreuni", implicf, apro-
piere, chiar intimitate. Este nevoie cu adevirat si ai multe lucruri
ir comun, existen(a unei complicitali profunde, pentru ca doui
sau mai multe persoane sar coincida asupra riscurilor pe care le
implica definitia articolului 17 al codului penal spaniol din anul
1995: ,,Conspiratia existi atunci cdnd doua sau mai multe per-
soane se pun de acord pentru comiterea unui delict $i hotarasc sa-l
comita." in ciuda accepliunii sale celei mai folosite in ziua de azi,
termenul nu avea conota[ii negative in Antichitatea clasici.
Prima acceptie a lui conspiratio care apare in diclionarul meu
latin-spaniol este ,,acord", ,,uniune". Bitrdnul meu Vox, pasfat
t+ j JuaN Cenlos Cesrrll6N
de pe vremea bacalaureatului in literaturl, in care inclusa gi la-
tina, trece ca prima accepfie a verbului conspiro ,,a pune de
acord", ,,a armoniza", ,,a fi de acord" (cum aliquo, ,,cu cineva";
ul, ,,pentru"; re, ,,pentru a evita ca") gi doar apoi in sensul ac-
tual al termenului (perdere aliquem, ,,contra cuiva"; ad res
novas,,rpontm a face o revolulie").
Teoria conspiralionisti nu e atet de ugor de definit. Dicdonarele
o evita. in mod normal, este o teza care desfide forma in care fapte
politice sau $tiintifice, fie cd apa4in istoriei, fie epocii actuale, sunt
acceptate in mod obiSnuit. Teoriile conspiralioniste afirma ca un
fapt istoric cu rezultate de acum cunoscute se na$te nu numai din
actiuni legitime, sau cel pulin evidente, ci din actiunea unor fo4e
oculte, in mod normal ilegitime. Elementul care sta labazaoricarei
teze conspiralioniste il reprezinta complicitatea a cel pulin doua
persoane, actionand in secret gi cu rea intentie. Cei care cred intezeconspiralioniste au obiceiul de a-Si inchipui ca partea cea mai mare
a faptelor istorice - poate chiar toate - sunt rezultatul unui plan
prealabil. Pregedintele nord-american Franklin D. Roosevelt a
ajuns sa spuna: ,,1n politica, nimic nu are loc din lntdmplare. Daci
ceva are loc, inseamnd ci a fost planuit sa aiba loc." in afara de
aceasta, nu au obiceiul si creadi numai ci existl un plan in prea-
labil, ci ca acesta rirspunde unui plan exclusiv gi folositor al unei
minoritali. Ambasadorul Joseph Kennedy, adversar al lui Roosevelt
si tata al unuia din succesorii sai la Casa Albq credea cd,,cincizeri
de oameni controleazi America 9i poate ca asta e o estimare gene-
roasa". Walter Rathenau, fost consilier al kaizerului Wilhelrn al
Il-lea Si apoi ministru in timpul Republicii de la Weimar, avea
aceeagi pirere despre Europa: ,,Trei sute de oameni, care se cunosc
intre ei, conduc destinul economic al Europei 9i iqi aleg succesorii
din r0ndul lor." O frazape care unii ar putea-o folosi azi pentru a
defini activitatile Clubului Bilderberg.
Smpenii lumii. O istoie a conspiraSiilor I 15
Top Related