5/12/2018 SFTRVF - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/sftrvf 1/4
Special DOSAR GOLF
Titlu: Istoria golfului în România
Şapou: Forbes şi-a propus să facă o scurtă trecere în revistă a celor mai importante
momente din existenţa unui sport nobil: golful. Şi nimic nu poate reprezenta mai bine
golful în România decât următorii termeni: Clubul Diplomaţilor, familia regală, Paul
Tomiţă şi Lac de verde.
De Oana Coşman şi Diana Drinceanu
În fiecare sport întâlnim, o dată la câteva generaţii, un jucător reprezentativ care ridică jocul la rang de artă. Pentru lumea golfului din anii ’60 acesta a fost americanul Arnold
Palmer. Pentru golful anilor 2000 este este Tiger Woods. Iar pentru golful românesc a
fost Paul Tomiţă.
Povestea golfului începe destul de tardiv în România – dacă ne uităm la alte ţări din lume
unde sportul cu crosă şi minge albă se practică încă de acum cinci secole; un exemplu
este Scoţia, ţara în care s-a născut fascinaţia pentru acest joc – şi are în prim plan elita
ţării. Poate de aceea golful este aşa de puţin răspândit şi cunoscut în ţara noastră, peste jumătate de secol fiind destinat doar unei clase sociale privilegiate.
Regii români au fost primii care au practicat acest sport – de altfel, pe domeniul regal de
la Sinaia s-au auzit primele lovituri ale croselor. Au fost urmaţi de oamenii de afaceri ai
perioadei interbelice (vechii industriaşi Malaxa şi Auschnitt), de diplomaţii străini care
socializau la Country Club şi de politicienii români – nu am greşi dacă i-am considera pe
aceştia principalii “responsabili” pentru importul golfului în ţara noastră ca modalitate de
relaţionare. De fapt aceasta este întreaga filosofie a golfului (aplicabilă şi în ziua de azi):
de a crea cluburi de interese ce pot fi fructificate ulterior.
Însă tocmai această pecete exclusivistă a fost la un pas să îi aducă sfârşitul în perioada
comunistă. Din acest motiv, la începutul anilor ’90, în România nu existau mai mult de
15 golfeuri. Două decenii mai târziu, numărul jucătorilor acreditaţi de Federaţia Română
de Golf (la rândul ei creată de puţin timp – în 2004) a juns la aproximativ 700 iar alţi
5/12/2018 SFTRVF - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/sftrvf 2/4
câţiva zeci de oameni şi-au descoperit o nouă pasiune: golful. Nu degeaba se spune că
odată ce ai jucat golf nu vei mai putea sta departe pe teren.
Chiar şi aşa, numărul este mult prea mic dacă facem o comparaţie cu amploarea pe care
acest sport o are în Europa. Potrivit celui mai recent studiu KPMG, doar în Marea
Britanie şi Irlanda sunt peste un milion de jucători, o pătrime din numărul total al
golfeurilor europeni. Un interes mai mic pentru golf decât în România este în Bulgaria şi
Serbia unde numărul golfeurilor nu trece de 400.
În România, istoria golfului se concentrează în jurul Clubului Diplomaţilor, numele sub
care este cunoscut acum fostul Country Club din Herăstrău. De altfel, vreme de 72 de ani
(a fost inaugurat în 1923) acesta a fost singurul club de golf fin ţara noastră. Iar dacă e să
dăm un nume sinonim cu golful românesc, acela este al maestrului Paul Tomiţă.
În peisajul anilor ’30, un baiat simplu, dintr-un sat ardelenesc, încălţat în opinci, şi-a făcutloc printre crema golfeurilor români.
Cunoscătorii l-au recunoscut, poate, pe maestrul Paul Tomiţă. Dacă adăugăm şi pipa
Dunhill pe care acesta o ţinea mereu în colţul gurii, descrierea fizică ar fi completă. Nu şi
cea a talentului său, însă.
Cu greu şi-ar fi putut închipui băiatul de 16 ani ajuns la Capitală pentru ceea ce ar putea fi
considerat acum un job de vară, că în câţiva ani va ajunge primul profesor de golf din
România (şi chiar din Europa de Est) şi primul jucător profesionist de golf din ţaranoastră.
A început ca băiat de mingi, ucenic al profesorului Jean Baptiste Lammaison. În scurt
timp a devenit elevul lui J.T. Baker, unul dintre cei mai mari profesori de golf ai vremii.
La opt ani după ce păşea pentru prima dată pe terenul de golf, Paul Tomiţă absolvea
Academia de golf de la Londra. De-a lungul carierei, prin mâinile sale au trecut capete
încoronate (Carol II, Mihai), oameni politici (Gheorghiu Dej, Petru Groza) şi afacerişti.
Numele lui Tomiţă se contopeşte cu istoria Clubului Diplomaţilor, locul în care a activat
ca profesor. A reuşit să îl salveze de la închidere în momentul în care armata germană a
încercat să îl ocupe. Ba chiar şi în momentul în care Ana Pauker a decretat că „golful este
un sport pentru nobili, adevăraţii duşmani ai poporului muncitor”. Cu toate acestea, i-a
fost imposibil să îl păstreze întreg. Astfel, la începutul anilor ’70, o mare parte din
suprafaţa destinată clubului a fost transformată în teren gricol, Clubul Diplomaţilor
5/12/2018 SFTRVF - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/sftrvf 3/4
ajungând să funcţioneze cu doar şase din cele 18 găuri (greenuri) – situaţie care se
păstrează şi în prezent.
Tot de numele lui Paul Tomiţă se leagă şi deschiderea primului club privat de golf din
ţara noastră, la Pianu de Jos, în localitatea natală a profesorului. A fost nevoie de peste 70
de ani pentru ca în România să existe un al doilea teren de golf (Golf Club Paul Tomiţă a
fost deschis în 1995). Amenajat iniţal cu nouă greenuri, clubul este inspirat după celebrul
teren din Augusta (Statele Unite) – aflat pe locul trei în clasamentul celor mai bune
terenuri din lume. A fost momentul în care jocul de golf a devenit accesibil tuturor. Din
nou, profesorul Tomiţă a reuşit să spargă bariera care separa lumea golfului – jucat de
regi, lorzi, ambasadori - de cea a oamenilor simpli.
Astăzi, clubul de la Pianu este controlat de un grup de oameni de afaceri locali – printre
ei se numără Dorin Mateiu, proprietarul Elit Cugir (vezi pg....) şi Ioan Popa, proprietarulTransavia (vezi pg....). În acelaşi timp, suprafaţa de joc a fost extinsă la 18 greenuri. În
acest moment, clubul înfiinţat de Tomiţă este singurul din ţară care dispune de 18 găuri.
Pasiunea pentru jocul cu crosă l-a făcut şi pe Robert Deutsch (vezi pg.....) să deschidă
acum zece ani cel de-al doilea club privat din ţară, la Breaza – spre deosebire de terenul
de la Alba, Deutsch este unicul proprietar al Lac de verde.
În 2005, patrimoniul terenurilor de golf locale s-a îmbogăţit printr-o nouă investiţie, de
data aceasta la Timişoara. Tite Golf Resort este amenajat pe o suprafaţă de 24 de hectareşi dispune de nouă greenuri.
În ultimii ani au fost anunţate o serie de investiţii în amenajarea unor noi terenuri de golf
la nivel local (de notorietate este proiectul anunţat încă de acum câţiva ani în Poiana
Braşov, unde pe o suprafaţă de 44 de hectare ar urma să se inaugureze un teren cu 18
găuri – proiect încă nefinalizat).
În acest context, România dispune în prezent de doar patru terenuri recunoscute la nivel
internaţional. Comparativ, în Marea Britanie şi Irlanda, ţări aflate în fruntea
clasamentului european al KPMG atât din punct de vedere al numărului de jucători cât şi
al numărului de terenuri, sunt peste 2.000 de locuri unde golfeurii îşi pot exersa loviturile.
Avem totuşi şi un avantaj: suntem pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte numărul de
golfeuri juniori. Iar proprietarii români de terenuri privesc plini de încredere spre noua
generaţie şi visează la ziua în care acestea vor fi neîncăpătoare pentru pasionaţii de golf.