RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE FORAJUL SI
ECHIPAREA SONDELOR TIP ”CLUSTER’’ 1494,
1500 INDEPENDENTA, JUDETUL GALATI
EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL
EURO ENVIROTECH PLOIESTI
CI in RNESPM pozitia 406/2011
Contract: C33/21.01.2005/ AA171/02.02.2012
Cod: EE-505-E/2012
Beneficiar:
OMV PETROM
ASSET nr. IX – MOLDOVA SUD
Ploieşti, Malu Roşu 126/10-G/31 Punct de lucru : Soseaua Ploiesti – Targoviste, km. 8
Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686 www.euroenvirotech.ghidul.ro
e-mail: [email protected] Cod de Înregistrare Fiscală: RO 14506092
Cont: RO07 BRDE 300S V048 3225 3000, BRD Prahova
FEBRUARIE 2012
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
2
Echipa de elaboratori:
Gheorghe NICULAE
Rodica RUSEN
Teodor GOGONEA
Xenia STOICESCU
Mihai NICULAE
Cornelia NICULAE
Nela ZAMBILA
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
3
CUPRINS
1 INFORMATII GENERALE ---------------------------------------------------------------------------------------------- 7
1.1 Titularul proiectului ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 7
1.2 Autorul atestat al studiului ---------------------------------------------------------------------------------------------- 7
1.3 Denumirea proiectului ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 7
1.4 Descrierea proiectului----------------------------------------------------------------------------------------------------- 8 1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate ------------------------------------------------------------------------------------------8 1.4.2 Amplasament -------------------------------------------------------------------------------------------------------------9 1.4.3 Descrierea lucrarilor -----------------------------------------------------------------------------------------------------9 1.4.4 Principalele faze ale activitatii --------------------------------------------------------------------------------------- 10 1.4.5 Incadrare in planurile locale------------------------------------------------------------------------------------------ 11 1.4.6 Impactul cumulativ al activitatii ------------------------------------------------------------------------------------- 12 1.4.7 Amenajare drum de acces -------------------------------------------------------------------------------------------- 12 1.4.8 Amenajare careu sonde ----------------------------------------------------------------------------------------------- 13
1.5 Durata etapei de functionare -------------------------------------------------------------------------------------------16
1.6 Informatii privind activitatea ------------------------------------------------------------------------------------------17 1.6.1 Forajul propriu-zis ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 17 1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj ---------------------------------------------- 17
1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa ----24
1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta ---------25 1.8.1 Conectare la cai de acces --------------------------------------------------------------------------------------------- 25 1.8.2 Conectare la magistrale electrice ------------------------------------------------------------------------------------ 26
2 PROCES TEHNOLOGIC --------------------------------------------------------------------------------------------- 26
2.1 Descrierea procesului tehnologic propus-----------------------------------------------------------------------------26 2.1.1 Organizarea de santier si forarea sondelor ------------------------------------------------------------------------------ 26 2.1.2 Punerea in functiune si exploatarea sondelor --------------------------------------------------------------------------- 35
2.2 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare a sondelor ----------------------------------37
3. DESEURI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 40
4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA--------------------------------------------------------------- 43
4.1 Apa --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------43 4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului------------------------------------------------------------------- 43 4.1.2 Alimentarea cu apa ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 44 4.1.3 Cerinta de apa si managementul apelor uzate --------------------------------------------------------------------- 45 4.1.4 Prognoza impactului--------------------------------------------------------------------------------------------------- 47 4.1.5 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 49 4.1.6 Conditii care trebuie respectate -------------------------------------------------------------------------------------- 50 4.1.7 Modul in care sunt afectate stratele freatice care urmeaza a fi strabatute de catre coloanele: de ancoraj si
de exploatare ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 54
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
4
4.2 Aerul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------54 4.2.1 Date generale ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 54 4.2.2 Surse si poluanti generati --------------------------------------------------------------------------------------------- 55 4.2.3 Prognoza impactului--------------------------------------------------------------------------------------------------- 58 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 59 4.2.5 Conditii care trebuie respectate -------------------------------------------------------------------------------------- 59
4.3 Solul -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------61 4.3.1 Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 61 4.3.2 Surse de poluare a solului -------------------------------------------------------------------------------------------- 63 4.3.3 Prognoza impactului--------------------------------------------------------------------------------------------------- 64 4.3.4 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 65 4.3.5 Conditii care trebuie respectate -------------------------------------------------------------------------------------- 68
4.4 Geologia subsolului -------------------------------------------------------------------------------------------------------72 4.4.1 Surse de poluare a subsolului ---------------------------------------------------------------------------------------- 75 4.4.2 Prognoza impactului--------------------------------------------------------------------------------------------------- 76 4.4.3 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 77
4.5 Biodiversitatea-------------------------------------------------------------------------------------------------------------78 4.5.1 Referiri generale despre biodiversitatea Luncii Siretului Inferior --------------------------------------------- 78 4.5.2 Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 83 4.5.3 Prognoza impactului -------------------------------------------------------------------------------------------------------- 85 4.5.4 Masuri de diminuare a impactului ---------------------------------------------------------------------------------------- 86 4.5.5 Conditii care trebuie respectate ------------------------------------------------------------------------------------------- 87
4.6 Peisajul----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------90 4.6.1 Informatii despre peisaj ----------------------------------------------------------------------------------------------- 90 4.6.2 Explicarea utilizarii terenului ---------------------------------------------------------------------------------------- 91 4.6.3 Suprafata de teren ocupata-------------------------------------------------------------------------------------------- 92 4.6.4 Impactul asupra peisajului -------------------------------------------------------------------------------------------- 92 4.6.5 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 92
4.7 Mediul social si economic -----------------------------------------------------------------------------------------------93 4.7.1 Impactul asupra mediului social si economic --------------------------------------------------------------------- 93 4.7.2 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 94
4.8 Zgomotul -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------94 4.8.1 Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 94 4.8.2 Prognoza impactului--------------------------------------------------------------------------------------------------- 95 4.8.3 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 96 4.8.4 Conditii care trebuie respectate -------------------------------------------------------------------------------------- 96
4.9 Protectia impotriva radiatiilor -----------------------------------------------------------------------------------------99
4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ------------------------------------------------------------------99
5 ANALIZA ALTERNATIVELOR-------------------------------------------------------------------------------------- 99
5.1. Analiza alternativei denumita:Varianta 0 (zero) -------------------------------------------------------------------99
5.2. Analiza alternativei denumita:Varianta 1 ------------------------------------------------------------------------- 100
5.3. Analiza alternativei denumita:Varianta 2 ------------------------------------------------------------------------- 101
5.4. Analiza alternativei denumita:Varianta 3 ------------------------------------------------------------------------- 102
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
5
6 MONITORIZAREA-----------------------------------------------------------------------------------------------------105
7 MASURI DE PROTECTIA MUNCII--------------------------------------------------------------------------------106
7.1 Obligatiile proiectantului---------------------------------------------------------------------------------------------- 107
7.2 Obligatiile executantului ---------------------------------------------------------------------------------------------- 108
7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei --------------------------------------------------------------------------------- 111
7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor ---------------------------------------------------------------------- 114 7.4.1 Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------114 7.4.2 Prevederi specifice----------------------------------------------------------------------------------------------------115
8 SITUATII DE RISC ----------------------------------------------------------------------------------------------------118
8.1 Accidente potentiale ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 118
8.2 Planuri pentru situatii de risc ---------------------------------------------------------------------------------------- 120
8.3 Masuri de prevenire a accidentelor --------------------------------------------------------------------------------- 123
9 DESCRIEREA DIFICULTATILOR---------------------------------------------------------------------------------131
10 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC-------------------------------------------------------------------------131
10.1 Amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 131
10.2 Descrierea activitatii --------------------------------------------------------------------------------------------------- 132
10.3 Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 133 10.3.1 Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa---------------------------------------------------------------133 10.3.2 Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer ---------------------------------------------------------------136 10.3.3 Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol ---------------------------------------------------------------137 10.3.4 Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol -----------------------------------------------------------137 10.3.5 Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna---------------------------------------------------138
10.4 Gospodarirea deseurilor----------------------------------------------------------------------------------------------- 139
10.5 Gospodarirea substantelor toxice periculoase -------------------------------------------------------------------- 141
10.6 Masuri de diminuare a impactului ---------------------------------------------------------------------------------- 144
10.7 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile
afectate de impact ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 149
11 CONCLUZII SI RECOMANDARI ----------------------------------------------------------------------------------150
11.1 Concluzii------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 150
11.2 Recomandari------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 152
12 ANEXE -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------155
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
6
LIMITARI PRIVIND RAPORTUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul de evaluare a impactului asupra
mediului generat de forajul si echiparea sondelor tip ‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta, judetul
Galati, vor fi luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos:
a) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea
sondelor tip ‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta, judetul Galati, a fost intocmit la cererea S.C.
OMV PETROM S.A. – Asset IX – Moldova Sud (Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO
ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant (Elaborator).
b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si
Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea
ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport.
c) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea
sondelor tip ‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta, judetul Galati, trebuie analizat avand in vedere
termenii din contractul incheiat intre S.C. OMV PETROM S.A., Asset IX – Moldova Sud
(Beneficiar), in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator.
d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire la Raportul de
evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza profesionala si
cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de mediu actuale in
Romania si din tarile Uniunii Europene.
e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si
interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata
avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti
in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, datele si informatiile puse la dispozitie de
catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO
ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le
considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea
si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si
corectitudinea oricaror astfel de date si informatii.
In Capitolul 11 – Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele
investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza
ca in alte capitole ale raportului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la
dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile
prezentate in Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in
contextul intregii lucrari.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
7
1 INFORMATII GENERALE
1.1 Titularul proiectului
OMV PETROM
Asset IX – Moldova Sud
1.2 Autorul atestat al studiului
EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL
EURO ENVIROTECH
CI in RNESPM pozitia 406/2011
e-mail: [email protected]
www.euroenvirotech.ro
Telefon/Fax: 0244 597 109
Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151
1.3 Denumirea proiectului
FORAJUL SI ECHIPAREA SONDELOR TIP ‘’CLUSTER’’ 1494, 1500
INDEPENDENTA, JUDETUL GALATI.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
8
1.4 Descrierea proiectului
Prezentul “Raport de evaluare a impactului asupra mediului”, a fost elaborat in
conformitate cu Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului
Administratiei si Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si
Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 135/10.02.2010, privind
aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru
proiecte publice si private si Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.
863/26.09.2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate
Strategia de restructurare si modernizare a OMV PETROM include si
implementarea unor tehnologii care sa asigure protectia mediului, in conformitate
cu legislatia in vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a pierderilor
tehnologice si a necesarului de personal, in scopul maririi rentabilitatii, precum si
realizarea unor conditii mai bune de munca pentru personalul societatii.
In cadrul acestei strategii, un loc important il ocupa programul de completare a
gabaritului de sonde forate pe aceeasi structura, care va duce la o exploatare de
maxima productivitate, a resursei naturale de titei si gaze, disponibila in zacamant
si cu minimul de extensie, asupra ecosistemului inconjurator.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
9
1.4.2 Amplasament
Sondele tip ‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta, sonde exploatare titei, sunt
amplasate in extravilanul localitatii Independenta, judetului Galati, terenul
apartinand unor propietari particulari conform Certificatului de Urbanism Nr.
263/9477 din 30.11.2011 si are categoria de folosinta –arabil.
Din punct de vedere morfologic perimetrul propus pentru amplasarea sondelor tip
‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta se incadreaza in Campia piemontana a
Covurluiului, care reprezinta o campie de tranzitie intre Podisul Moldovei
(reprezentat de Podisul Covurluiului) la nord si Campia Siretului inferior la sud.
Distanta de la locatia sondelor tip ‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta la prima
casa este de circa 560 m, iar distanta intre cele doua sonde tip ’’Cluster’’ 1494 si
1500 Independenta este de circa 20 m (sondele se afla in acelasi careu)
Coordonatele celor 2 sonde din’’Cluster’’ in sistem STEREO 70 sunt:
� pentru sonda 1494 Independenta :
� X = 448 060,41;
� Y = 720 319,30;
� pentru sonda 1500 Independenta :
� X = 448 039,99;
� Y = 720 319,30.
1.4.3 Descrierea lucrarilor
Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,
ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari
care au un caracter temporar.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
10
Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –
zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondelor si conditiile geofizice ale
structurii.
Durata lucrarilor de realizare a sondelor este de circa 34 de zile pentru fiecare
sonda, iar adancimea de foraj este de 780 m.
1.4.4 Principalele faze ale activitatii
In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:
� organizarea de santier;
� executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii
– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;
� executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;
� incheierea procesului de foraj;
� demobilizarea instalatiilor de foraj si anexelor;
� transportul acestora la alta locatie sau la baza de reparatii;
� executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondelor pentru
exploatare;
� executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin
reducerea careului sondelor, de la dimensiunile necesare de foraj la cele
necesare procesului de exploatare, vechilor proprietari, in circuitul initial,
prin lucrari de reconstructie ecologica.
Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii
drumului de acces la sonde, amenajarii careului sondelor, precum si lucrari pentru
protectia mediului, aferente instalatiilor de foraj.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
11
In cadrul organizarii de santier, pentru activitatea sociala a personalului care
executa lucrarile necesare realizarii obiectivului se impune:
� asigurarea apei potabile necesara prepararii hranei;
� asigurarea apei potabile necesara igienei personale;
� montarea toaletelor ecologice;
� racordarea baracilor necesare organizarii de santier la reteaua
electrica;
� racordarea bucatariei, dusurilor si spalatoarelor la sistemul de
colectare si depozitare a apelor menajere uzate.
1.4.5 Incadrare in planurile locale
Obiectivele stabilite de catre Primaria localitatii Independenta, judetul Galati, sunt
constituite ca parti integrante ale programelor locale, nationale si internationale
care vizeaza protectia mediului pe amplasamentul selectat.
Proiectul privind investitia pentru constructia si echiparea sondelor tip ’’Cluster’’
1494 , 1500 Independenta respecta impunerile Ordonentei de Urgenta a Guvernului
Romaniei nr. 152/10.11.2005, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii,
modificata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 40/21.04.2010,
care are in vedere necesitatea indeplinirii in termen a obligatiilor asumate de
Romania in cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeana, aferente
capitolului 22 "Protectia mediului", si a obligatiilor prevazute in Tratatul de
aderare la Uniunea Europeana, respectiv transpunerea Directivei nr. 96/61/CE
privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, modificata prin directivele nr.
2003/35/CE si nr. 2003/87/CE.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
12
1.4.6 Impactul cumulativ al activitatii
Chiar daca amplasamentul noilor sonde se afla intr-o zona antropizata, nu se vor
inregistra fenomene care sa conduca la efecte sinergetice ale noii activitati in
contextul continuarii activitatilor obiectivelor deja existente in zona. Noul obiectiv
nu va produce impact nici direct, nici indirect si nici cumulativ asupra celorlalte
activitati existente in zona – inclusiv extractia de titei - si va respecta toate
obiectivele privitoare la protectia mediului (apa, aer, sol, subsol, sanatate publica,
biodiversitate etc).
1.4.7 Amenajare drum de acces
Accesul la locatia celor doua sonde tip ’’Cluster” 1494, 1500 Independenta se
realizeaza pe drumurile de exploatare petroliera existente in zona si construirea
unui tronson de drum nou cu o suprafata de circa 938 m2.
Sistemul rutier la drumul nou proiectat este alcatuit din:
� 10 cm imbracaminte din macadam;
� 20 cm fundatie din piatra de cariera pentru drumuri asternuta mecanic cu
impanare si fara innoroire;
� 50 cm strat de balast;
� 20 cm, grosime dupa compactare, strat de forma imbunatatit cu 50 % balast.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
13
1.4.8 Amenajare careu sonde
Sondele tip ’’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta, sonde exploatare titei, este
amplasata in extravilanul localitatii Independenta, judetul Galati.
Suprafata inchiriata pentru forajul sondelor tip ’’Cluster’’ 1494, 1500
Independenta este de circa 8654 m2, din care pentru careu sonde 4998 m
2, iar
pentru drumul de acces si conducte de amestec circa 3656 m2. Terenul ocupat de
careul sondelor si utilitati, apartine unor proprietari particulari conform
Certificatului de Urbanism Nr. 263/ 9477 din 30.11.2011 si are categoria de
folosinta –arabil.
Pentru amenajarea careului sondelor sunt prevazute urmatoarele lucrari:
� decopertarea pe o grosime de 50 cm si depozitarea stratului vegetal, conform
Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat de Ministerul Petrolului,
in incinta careului sondelor, acesta constituind depozitul de sol vegetal care
se va folosi la redarea terenului; terenul decopertat se niveleaza la o singura
cota si se compacteaza pana la obtinerea gradului de compactare (98 %)
pregatindu-se pentru amplasarea instalatiei de foraj si accesoriilor acesteia;
� amenajarea sistemului rutier la platforma careului si a drumului interior:
Sistem rutier tip 1 SR 1:
� 10 cm imbracaminte din macadam;
� 20 cm fundatie din piatra de cariera pentru drumuri asternuta
mecanic cu impanare si fara innoroire;
� 50 cm strat de balast;
� 20 cm, grosime dupa compactare, strat de forma imbunatatit cu 50 %
balast.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
14
IC5 (S = 51 mp):
� 18 cm imbracaminte din dale 3 x 1 x 0,18 m;
� 2 cm nisip cilindrat;
� 15 cm fundatie din piatra de cariera pentru drumuri asternuta
mecanic cu impanare si fara innoroire;
� 45 cm strat de balast;
� 20 cm, grosime dupa compactare, strat de forma imbunatatit cu 50 %
balast.
Sistem rutier tip SR 2:
� 60 cm strat de balast;
� 20 cm, grosime dupa compactare, strat de forma imbunatatit cu 50 %
balast.
Platforma pentru obiecte si camp:
� 30 cm strat de balast.
Toate aceste lucrari se vor executa pe o platforma pregatita la un grad de
compactare minim 98 %.
� montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un
strat de balast compactat;
� asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin
executia unui sant dalat ,cu profil trapezoidal, in lungime de circa 62 m si
adancimea de 0,40 m pentru fiecare sonda din ’’Cluster’’;
� asigurarea colectarii si evacuarii apelor reziduale provenite din procesul de
productie care se descarca in bazinul de colectare reziduuri, se realizeaza
prin executia unui sant betonat, cu profil trapezoidal, in lungime de circa 30
m si adancimea de 0,40 m pentru fiecare sonda din ’’Cluster’’.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
15
� amplasarea in interiorul careului de foraj in pozitie semiingropata a habei de
reziduuri, avand capacitatea de 40 m3. Pentru amplasarea habei se vor
excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip
cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua
straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi
imprejmuita si se va proteja cu un capac;
� montarea habelor pentru depozitarea/prepararea cantitatilor suplimentare de
fluid de foraj;
� pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu
o haba metalica de 40 m3, asezata in pozitie semiingropata in imediata
vecinatate a sitelor vibratoare;
� la gura sondelor se va construi cate un beci betonat, care are rolul de a
permite montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum si
rolul de a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe
podul instalatiei de foraj;
� pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in
procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de
Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de
protectie;
� utilajele care alcatuiesc instalatia de foraj se transporta la sonda in ordinea
de montaj si se amplaseaza pe pozitiile de lucru. Montarea acestora se
efectueaza strict in spatiul delimitat si nu afecteaza factorii de mediu din
exterior.
� la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul
de exploatare prin echiparea sondelor pentru productie, restul suprafetei
redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative,
intreaga suprafata se va reda in circuit;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
16
� se vor asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,
eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si
echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.
Efectul negativ asupra factorilor de mediu, datorita tasarilor si arocamentelor din
careul sondelor, este indepartat la executarea lucrarilor de redarea terenului in
circuit, conform lucrarilor descrise la cap.4.3.5.E.
Tabelul nr. 1.4.6.-1.
Nr
crt
Proprietaru
l
Domiciliul
proprietarului
Amplasarea
terenului
Suprafata
ocupata de
careu sonde,
m2
Suprafata
ocupata de
drum acces,
conducta
amestec m2
1. Particulari Com. Independenta,
jud.Galati
Com. Independenta,
jud.Galati
4998
3656
Total general (extravilan - arabil) 4998 3656
Total = 8654 m2
1.5 Durata etapei de functionare
Durata lucrarilor de realizare a sondelor este de 33 de zile pentru fiecare sonda.
Probele de productie se vor efectua cu instalatia de foraj tip IC 5. Durata de
realizare a probelor de productie este de circa 4 zile pentru fiecare sonda, dupa
care, daca rezultatele sunt pozitive, sondele intra in productie.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
17
1.6 Informatii privind activitatea
1.6.1 Forajul propriu-zis
Dupa terminarea fazei de mobilizare in legatura cu instalatia de foraj se vor
executa lucrarile propriu-zise de foraj, conform programului de constructie,
prevazut in proiectul tehnic.
Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip T 50 Termica .
Pentru extractia de petrol, instalatia de foraj utilizeaza resurse energetice din
categoriile energie electrica si motorina, dupa cum se poate urmari, in tabelul
urmator:
Tabelul nr. 1.6.1.-1.
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumirea Cantitatea
anuala/sonda Denumirea
Cantitatea
anuala Furnizor
Titei * 3285 tone Petrol / Pacura
Gaze naturale Benzine
Energie electrica
Neprecizat
in aceasta
faza a
proiectului
Energie termica
Motorina 240 tone
Altele
* Calcul estimativ pentru un debit brut de titei de circa 14 m3/zi si un debit net de circa 9 tone/zi.
1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj
La realizarea lucrarilor, se vor utiliza materii prime si materiale, conform cu
reglementarile nationale in vigoare, precum si legislatiei si standardelor nationale
armonizate cu legislatia U.E. Acestea sunt produse de balastiera (aprovizionate de
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
18
la balastiera autorizata), betoane de ciment (aprovizionate de la statii de betoane
autorizate, sau preparate local conform normelor) si combustibili auto necesari
functionarii utilajelor (ce vor fi aprovizionati din statii de distributie). Aceste
materiale sunt in concordanta cu prevederile HG 766/1997 si a Legii 10/1995
privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate, la executia lucrarii.
In procesul tehnologic de forare, nu sunt utilizate substante, care intra sub
incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea
listei substantelor toxice.
Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile
Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.
In procesul tehnologic de foraj al sondelor se utilizeaza fluidul de foraj preparat de
catre executantul forajului - care este un tert autorizat -, in incinta sediului
acestuia. Fluidul de foraj este transportat de catre acesta la locul de utilizare, iar
excesul este recuperat si depozitat pe amplasamentul firmei. OMV PETROM nu
prepara sau depoziteaza fluid de foraj pe teritoriul sau, ci numai utilizeaza acest
produs prin intermediul tertilor autorizati, care-l prepara, depoziteaza, recupereaza
si utilizeaza.
Cantitatea suplimentara necesara de fluid de foraj este preparata in habe de
suprafata, sub agitare continua cu ajutorul unor bustere; acesta este preluat din
habe de pompele instalatiei, pompat prin prajini in gaura de sonda, de unde se
reintoarce prin spatiul inelar, in haba dinaintea sitelor vibratoare si circuitul se
repeta.
Circulatia fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un
control pe cantitatea de fluid vehiculat. Tot circuitul fiind inchis, nu exista
pierderi sau scurgeri de fluid de foraj.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
19
Detritusul generat de sapa de foraj este transportat de fluid la suprafata, trecut prin
site vibratoare si colectat in haba de detritus. Din aceasta haba, detritusul rezultat
este tras cu o pompa, centrifugat, floculat, apa rezultata se intoarce in haba de
preparare, iar detritusul este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la
Statia de Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu
(aplicare Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona, pentru
refolosire la alte sonde.
Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu
stratele traversate, acesta neavand un caracter poluant deoarece concomitent cu
traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.
Cantitatea de fluid de foraj va fi minimizata prin utilizarea unui sistem de curatire a
fluidelor care permite recircularea acestora dupa indepartarea impuritatilor si
tratarea in vederea corectarii proprietatilor acestuia.
Retetele fluidelor de foraj sunt specifice fiecarui tert care le utilizeaza, acestea fiind
elaborate in functie de categoria stratelor geologice strapunse.
In scopul reducerii riscului asociat utilizarii unor substante cu caracteristici
periculoase, la prepararea fluidului de foraj au fost inlocuiti constituentii si aditivii,
inclusiv lubrifiantii si inhibitorii de coroziune cu toxicitate ridicata, cu altii mai
putin toxici. Astfel, s-au inlocuit sarurile de crom, motorina din fluidele de emulsie
inversa cu poliglicoli, cu baze organice, polimeri biodegradabili. Pentru
cuantificarea toxicitatii fluidelor de foraj se utilizeaza indicatorul concentratie
letala LC50, care se exprima in ppm. Valorile mari ale parametrului LC50 indica
toxicitate redusa si invers, valorile scazute semnifica un nivel crescut de toxicitate.
Fluidele cu LC50 mai mic de 30 000 ppm sunt interzise. In cazul forajului acestei
sonde, fluidele utilizate au LC50 de 80 000 ÷ 90 000 ppm, ceea ce denota un grad de
toxicitate redus.
Compusii, biodegradabili, folositi la prepararea fluidului de foraj sunt:
� Pac-Le - celuloza anionica, masa moleculara mica;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
20
� Pac-Re - celuloza anionica, masa moleculara mare;
� Barazan - biopolymer cu masa moleculara mare.
In general, in procesul tehnologic de forare a unei sonde sunt nominalizate
urmatoarele produse chimice necesare la prepararea, intretinerea si conditionarea
fluidului de foraj:
� NaOH, cu fraza de risc: R 36/38, avand ca recomandare de prudenta: S 26-
37/39-45 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.
1408/04.11.2008, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor
periculoase;
� soda calcinata, cu fraza de risc: R 36, avand ca recomandare de prudenta: S
22-26 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.
1408/04.11.2008;
Restul de componente neregasindu-se in Anexa 2 „Lista substantelor periculoase”,
a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea,
ambalarea si etichetarea substantelor periculoase:
� bentonita;
� CaCO3;
� derivat de lignit;
� biopolimer tip xanthan;
� inhibitor de argila cu caracter amfoter ;
� amidon pregelatinizat;
� paraformaldehida.
La inceputurile forajului rotativ modern – ultimele decenii ale secolului trecut – , se
pompa prin prajini, apa, pentru a spala permanent talpa sondei si a evacua
detritusul la suprafata. Cu particule fine de roca, mai ales cu cele dispersabile in
apa, se forma un noroi de-a lungul spatiului inelar. S-a constatat ca acesta avea
unele avantaje fata de apa curenta: o capacitate mai buna de evacuare, inclusiv pe
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
21
aceea de a mentine detritusul, in suspensie, la intreruperea circulatiei si, indeosebi,
calitatea de a stabiliza peretii gaurii de sonda, in dreptul rocilor neconsolidate.
Treptat, exigentele impuse acestui fluid au crescut. El a inceput sa fie preparat la
suprafata, din argile coloidale, studiat in laborator, testat la sonda, tratat si curatat
cu mai multa atentie. In scopul obtinerii unor insusiri superioare, compozitia
fluidelor de foraj s-a diversificat continuu. Astazi, multe dintre ele nu mai sunt
preparate din apa si argila. Denumirea generica “noroaie de foraj” devine, in
aceste cazuri, neadecvata.
Sintetizand, fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri
principale:
� hidrodinamic
Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particule de roca dislocata de
pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate. La
forajul cu jet, inclusiv la dirijarea sondei cu jet, fluidul de circulatie
constituie si instrumentul de dislocare a rocii.
� hidrostatic
Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, acestia impiedica surparea
rocilor, consolidate si patrunderea nedorita, in sonda, a fluidelor din
formatiunile traversate.
� de colmatare
Datorita diferentei de presiune sonda – strate, in dreptul rocilor permeabile,
se depune, prin filtrare, o turta din particule solide, care consolideaza
pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodata, turta
de colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau coloana de
burlane si rocile de pereti diminueaza uzura prajinilor si a racordurilor.
� de racire si lubrifiere
Fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele active ale
instrumentului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role – daca sunt
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
22
deschise – si lagarele motoarelor de fund. Filmul de noroi din zonele
impermeabile si turta de colmatare, din portiunile permeabile, reduc
frecarile dintre prajini si pereti, micsorand viteza de uzare si momentul
necesar rotirii.
� motrice
Cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de
foraj constituie agentul de transmitere a energiei, de la suprafata la motorul
aflat deasupra sapei.
� informativ
Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la
suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si a fluidelor din
porii lor. Unele roci, cum este sarea, altereaza proprietatile fluidului intr-un
mod caracteristic: cresc gelatia, vascozitatea si viteza de filtrare.
La investigarea rocilor din peretii sondei, prin carotaj de conductivitate, fluidul de
foraj poate indeplini si alte atributii: plasarea pastei de ciment in spatiul ce
urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie, degajarea
garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de
exploatare si tubingul suspendat in packer, omorarea sondei.
Prin efectul de flotabilitate exercitat asupra garniturii de prajini sau asupra
coloanelor de burlane, se reduce, uneori sensibil, sarcina la carligul instalatiei de
foraj. In principiu, natura, compozitia, proprietatile si debitul fluidului de circulatie
utilizat pentru forajul sondelor se stabilesc astfel incat sa fie satisfacute, in conditii
optime, atributiile enumerate mai sus. Criteriile de alegere rezulta din cele discutate
in continuare. Totusi, fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca si numeroase alte
conditii, dintre care unele sunt esentiale, pentru forarea sondelor, fara accidente si
complicatii, intr-un timp minim, si punerea ei, in exploatare, fara dificultati, la
productivitatea maxima:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
23
� fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile transversate: sa
nu umfle si sa nu disperseze argilele si marnele hidratabile, sa nu dizolve
rocile solubile, sa nu erodeze rocile slab consolidate; pe cat posibil,
detritusul, sa nu fie dispersat sau deshidratat;
� sa-si pastreze proprietatile, in limitele acceptabile, la contaminarea cu:
minerale solubile (sare, gips, anhidrit), ape subterane mineralizate, gaze
(hidrocarburi, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), detritus argilos;
� sa-si mentina insusirile tehnologice, la temperaturile si presiunile ridicate
care vor fi intalnite, in sonde, si la variatiile lor din circuit;
� sa permita investigarea geofizica a rocilor si a fluidelor continute in porii
lor, recoltarea probelor de roca, in conditii cat mai apropiate de cele ”in
situ”;
� sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului din sonda, atat prin
natura lui, cat si prin neutralizarea agentilor agresivi patrunsi in noroi, din
stratele traversate;
� sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul
intreruperilor de circulatie;
� sa conserve permeabilitatea stratelor productive deschise;
� sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele
freatice;
� sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus;
� sa permita, obtinerea de viteze de avansare, a sapei, cat mai mari;
� sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar
pomparea lui sa aiba loc cu cheltuieli minime.
Fluidul de foraj rezultat in urma procesului de foraj este transportat la statia de
fluide a constructorului, unde va fi conditionat si reintegrat in fluxul tehnologic
pentru forajul altor sonde. Acest proces consta in separarea fluidului de detritus
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
24
prin floculare. Partea lichida rezultata este reutilizata in procesul tehnologic la
prepararea fluidului. Partea solida, reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de
foraj, este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la Statia de
Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu (aplicare
Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona pentru refolosire
la alte sonde.
1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza
mediul, generati de activitatea propusa
Materialele si utilajele folosite, in procesul de forare, nu reprezinta surse de
poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
25
Tabelul nr. 1.7.-1.
Poluare calculata produsa de activitate si
masuri de eliminare /reducere
Pe zone rezidentiale,
de recreere sau alte
zone protejate cu
luarea in considerare
a poluarii de fond
Tipul poluarii
Sursa de poluare
Numar surse de poluare
Poluare maxima admisa(limita maxima
admisa pentru om si mediu)
Poluare de fond
Pe zona obiectivului
Pe zone de protectie/restrictie
aferente obiectivului, conform
legislatiei in vigoare
Fara masuri de
eliminare/ reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare / reducere a
poluarii
Masuri de eliminare /reducere a poluarii
FIZ
ICA
Nu este cazul. Tehnologia de forare are in vedere izolarea – prin cimentare -, a zonelor in
care sunt traversate liniile de demarcatie intre diferitele strate geologice astfel incat sa nu
existe comunicare intre ele. Procedeul permite sa nu existe posibilitatea de a se polua
stratele geologice - strabatute de coloana de forare -, cu material extras: apa
sarata+titei+gaze arse si de sonda .
BIO
LO
GIC
A
Nu este cazul
1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru
conectare la infrastructura existenta
1.8.1 Conectare la cai de acces
Accesul la locatia celor 2 sonde tip ’’Cluster” 1494, 1500 Independenta se
realizeaza pe drumurile de exploatare petroliera existente in zona si construirea
unui tronson de drum nou cu o suprafata de circa 938 m2.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
26
1.8.2 Conectare la magistrale electrice
Instalatia de foraj este actionata termic (T 50 Termica) si nu se executa racord de
inalta tensiune.
Alimentarea cu energie electrica a motorului electric de la unitatea de pompare se
realizeaza printr-o L.E.A. 0,5 kV, racordata la L.E.A. 0,5 kV existenta in zona.
2 PROCES TEHNOLOGIC
2.1 Descrierea procesului tehnologic propus
2.1.1 Organizarea de santier si forarea sondelor
Se precizeaza ca toate componentele organizarii de santier - constituite in vederea
realizarii forajului - sunt amplasate, exclusiv, pe terenul amplasamentului prevazut
in proiect si nu in afara acestuia, prin urmare nu sunt afectate suprafete vecine,
suplimentare.
Cerinte privind organizarea de santier : Protectia aerului:
� se vor lua masuri pentru limitarea emisiilor de praf printr-o buna
organizare de santier, astfel incat sa se asigure respectarea
prevederilor STAS 12574/87 privind protectia atmosferei;
� minimizarea emisiilor asociate surselor mobile se va asigura prin
utilizarea vehiculelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
27
Protectia apelor:
� este interzisa depozitarea de materii prime, materiale, deseuri
precum si stationarea utilajelor in albia cursurilor de apa;
� pe perioada executiei lucrarilor, reparatia utilajelor si a mijloacelor
de transport se va face in unitati specializate;
� este interzisa deversarea de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele
de suprafata;
� nu se vor crea depozite de carburanti in cadrul organizarilor de
santier.
Protectia solului si a subsolului:
� se vor utiliza doar mijloace auto si utilitare care corespund din punct
de vedere tehnic normelor specifice;
� depozitarea provizorie a pamantului excavat se va realiza pe
suprafete cat mai reduse;
� refacerea solului (daca este cazul) in zonele unde acesta a fost
afectat temporar prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale,
stationare de utilaje in scopul redarii in circuit la categoria de
folosinta initiala;
Gestionarea deseurilor:
� gestionarea deseurilor se va realiza in conformitate cu prevederile
legislatiei in vigoare;
� deseurile din constructii vor fi eliminate prin predarea lor, pe baza
de contract catre un prestator de servicii sau vor fi preluate chiar de
constructor;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
28
� in incinta organizarilor de santier vor fi amenajate zone speciale
pentru depozitarea temporara, pe categorii a deseurilor. Stocarea
deseurilor se va face in recipienti adecvati tipului de deseu.
Pentru amenajarea careului sondelor sunt prevazute realizarea urmatoarelor
lucrari:
� decopertarea pe o grosime de 50 cm si depozitarea stratului vegetal, conform
Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat de Ministerul Petrolului,
in incinta careului sondelor, acesta constituind depozitul de sol vegetal care
se va folosi la redarea terenului; terenul decopertat se niveleaza la o singura
cota si se compacteaza pana la obtinerea gradului de compactare (98 %)
pregatindu-se pentru amplasarea instalatiei de foraj si accesoriilor acesteia;
� amenajarea sistemului rutier la platforma careului si a drumului interior:
Sistem rutier tip 1 SR 1:
� 10 cm imbracaminte din macadam;
� 20 cm fundatie din piatra de cariera pentru drumuri asternuta
mecanic cu impanare si fara innoroire;
� 50 cm strat de balast;
� 20 cm, grosime dupa compactare, strat de forma imbunatatit cu 50 %
balast.
IC5 (S = 51 mp):
� 18 cm imbracaminte din dale 3 x 1 x 0,18 m;
� 2 cm nisip cilindrat;
� 15 cm fundatie din piatra de cariera pentru drumuri asternuta
mecanic cu impanare si fara innoroire;
� 45 cm strat de balast;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
29
� 20 cm, grosime dupa compactare, strat de forma imbunatatit cu 50 %
balast.
Sistem rutier tip SR 2:
� 60 cm strat de balast;
� 20 cm, grosime dupa compactare, strat de forma imbunatatit cu 50 %
balast.
Platforma pentru obiecte si camp:
� 30 cm strat de balast.
Toate aceste lucrari se vor executa pe o platforma pregatita la un grad de
compactare minim 98 %.
� montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un
strat de balast compactat;
� asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin
executia unui sant dalat ,cu profil trapezoidal, in lungime de 62 m si
adancimea de 0,40 m pentru fiecare sonda din ’’Cluster’’;
� asigurarea colectarii si evacuarii apelor reziduale provenite din procesul de
productie care se descarca in bazinul de colectare reziduuri, se realizeaza
prin executia unui sant betonat, cu profil trapezoidal, in lungime de circa 30
m si adancimea de 0,40 m pentru fiecare sonda din ’’Cluster’’.
� amplasarea in interiorul careului de foraj in pozitie semiingropata a habei de
reziduuri, avand capacitatea de 40 m3. Pentru amplasarea habei se vor
excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip
cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua
straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi
imprejmuita si se va proteja cu un capac;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
30
� montarea habelor pentru depozitarea/prepararea cantitatilor suplimentare de
fluid de foraj;
� pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu
o haba metalica de 40 m3, asezata in pozitie semiingropata in imediata
vecinatate a sitelor vibratoare;
� la gura sondelor se va construi cate un beci betonat, care are rolul de a
permite montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum si
rolul de a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe
podul instalatiei de foraj;
� pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in
procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de
Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de
protectie;
� utilajele care alcatuiesc instalatia de foraj se transporta la sonde in ordinea
de montaj si se amplaseaza pe pozitiile de lucru. Montarea acestora se
efectueaza strict in spatiul delimitat si nu afecteaza factorii de mediu din
exterior.
� la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul
de exploatare prin echiparea sondelor pentru productie, restul suprafetei
redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative,
intreaga suprafata se va reda in circuit;
� se vor asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,
eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si
echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.
Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip T 50 Termica
(instalatie termica de foraj) si nu se executa racord de inalta tensiune.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
31
Efectul negativ asupra factorilor de mediu, datorita tasarilor si arocamentelor din
careul sondelor, este indepartat la executarea lucrarilor de redarea terenului in
circuit, conform lucrarilor descrise la cap.4.3.5.E.
Procesul tehnologic de forare al sondelor consta in saparea a doua puturi avand
diametre descrescatoare, de la suprafata pana la baza stratului productiv, cu
ajutorul unui sistem rotativ – hidraulic, actionat de la suprafata. Procesul de foraj
se realizeaza, in intregime, cu mijloace mecanizate – utilajul instalatiei de foraj.
Metoda de foraj rotativa consta in actionarea elementului de dislocare – sapa de
foraj – cu ajutorul garniturii de prajini de foraj, de la suprafata. La aceasta metoda
de foraj este absolut necesar, ca in timpul lucrului sapei, detritusul – roca
sfaramata –, sa fie indepartat permanent de pe talpa sondelor si transportat la
suprafata. Concomitent cu activitatea expusa, sapa trebuie sa fie racita. Aceste
operatii sunt indeplinite de fluidul de foraj, care este pompat de la suprafata, cu
ajutorul pompei tip 3 PN 700, prin interiorul prajinilor de foraj. Dupa ce este
evacuat, prin orificiile sapei, fluidul de foraj se incarca cu detritus, pe care il
transporta la suprafata, prin spatiul inelar, situat intre prajini si peretii gaurii de
sonda. La suprafata, fluidul de foraj este curatat cu ajutorul sitelor vibratoare si al
separatoarelor de tip hidrociclon. Detritusul separat va fi depozitat intr-o haba
metalica, cu capacitatea de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat in fluxul
tehnologic de foraj.
In procesul de foraj, fluidul de foraj este vehiculat in circuit inchis, astfel incat
printr-o exploatare normala si corecta, nu pot avea loc pierderi pe faze.
Dupa executarea forajului fiecarui interval, are loc consolidarea gaurii de sonda,
prin tubarea acesteia, cu ajutorul unor coloane din tevi de otel, avand diametrul
corespunzator intervalului sapat.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
32
Tubarea sondelor, reprezinta operatia de introducere in gaura de sonda, a unor
burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sonda si de a creea canalul
sigur de exploatare a hidrocarburilor.
Operatiunea de tubare are in vedere:
� consolidarea peretelui gaurii de sonda;
� impiedicarea contaminarii apelor subterane, cu fluidele aflate in sonde;
� izolarea stratelor care contin hidrocarburi – petrol si gaze –, a caror
exploatare se urmareste, prevenind contaminarea cu hidrocarburi, a apelor
superioare.
Dupa executarea tubarii fiecarei coloane are loc cimentarea spatiului inelar dintre
coloana si peretele gaurii de sonda.
Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizare obiectivului
propus s-a adoptat urmatorul program de constructie (acelasi pentru fiecare sonda
din “Cluster”):
a. Coloana de ghidaj consta dintr-un burlan de tabla sudata cu diametrul de
∅∅∅∅ 450 mm x 8 mm, tubat la circa 6 m adancime, intr-un put sapat manual, cu
dimensiunea de 1 m x 1 m, centrat cu masa si cimentat pana la nivelul fundului
beciului. Rolul acestei coloane este de a consolida zona superioara a gaurii de
sonda, zona in care sunt situate roci mai slabe, de a inchide stratele acvifere de
suprafata, ferindu-le de contaminare cu fluidul de foraj si totodata de a proteja
beciul sondei si fundatiile instalatiei, de infiltratii cu fluid de foraj, care ar putea
afecta rezistenta solului.
b. Coloana de ancoraj Ø 9 5/8 in x 200 m, cimentata cu nivel la zi, are rolul
de a izola formatiunile de suprafata, apartinand dacianului, caracterizate printr-un
grad mare de instabilitate si permeabilitate, si a proteja formatiunile acvifere
impotriva contaminarii. Dupa tubajul si cimentarea coloanei se va monta la gura
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
33
putului un sistem de etansare si o instalatie de prevenire a eruptiilor care va
asigura desfasurarea forajului pentru faza urmatoare in conditii de securitate.
Se recomanda ca siul acestei coloane sa fie fixat intr-un strat bine consolidat.
c. Coloana de exploatare Ø 7 in x 780 m, se va tuba dupa efectuarea
investigatiilor geofizice prevazute si va fi cimentata cu nivel la 300 m. Aceasta
coloana de exploatare, permite executarea probelor de productie si exploatarea
acumularilor de hidrocarburi, in conditii de securitate.
Coloana de exploatare permite executarea probelor de productie si exploatarea
acumularilor de hidrocarburi in conditii de securitate.
Timpul necesar executarii lucrarilor de foraj, conform documentatiei tehnice
intocmite, este de circa 13 zile pentru fiecare sonda.
Conform proiectul de echipare a sondelor, pe perioada de realizare a forajului
sondelor, echipamentele existente pe amplasament sunt urmatoarele:
a.Echipamentul specific organizarii de santier:
� rampa prajini ;
� baraca sondor sef ;
� grup motopompa ;
� baraca chimicale ;
� baraca site vibratoare ;
� haba agitatoare ;
� haba tratare ;
� haba fluid de foraj ;
� haba fluid de foraj rezerva;
� baraca pomba apa PSI ;
� baraca pompa apa ;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
34
� baraca personal ;
� baraca prevenitor de eruptie ;
� rampa lubrefianti ;
� baraca grup electrogen ;
� haba apa PSI ;
� haba detritus ;
� haba colectare ape reziduale ;
� baraca pichetului de incendiu ;
� platforma stationare agregate ;
� baraca laborator ;
� rampa piese de schimb ;
� grup floculare centrifugare.
b.Echipament de suprafata:
� cap de pompare care se monteaza pe flansa capului de coloana,
conform STAS 12100-6/1985;
� platforma pentru instalatii de interventie;
� rampa prajini de pompare;
� unitate de pompare;
� detector lichide;
� rotator prajini;
� prevenitor de eruptie pentru prajini pompare;
� controller electronic pentru pompaj;
� skid de injectie inhibitori;
c.Echipament de adancime:
� tevi de extractie;
� prajini de pompare, SR ISO 10428/1999;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
35
� prajina lustruita de pompare, SR ISO 10428-1999;
� ancora de tubing;
� pompa de adancime;
� alte echipamente (niple, geale, reductii, etc.).
Executarea probelor de productie
Probele de productie se vor efectua cu instalatia IC 5 pe aceeasi suprafata a
careului instalatiei de foraj. Durata de realizare a probelor de productie este de
circa 4 zile pentru fiecare sonda, dupa care daca rezultatele sunt pozitive, sondele
intra in productie.
2.1.2 Punerea in functiune si exploatarea sondelor
Punerea in functiune
Tehnologia de exploatare a sondelor tip ’’ Cluster’’ 1494, 1500 Independenta este
cea de pompaj de adancime.
Dupa terminarea operatiilor de foraj si a probelor de productie, se demonteaza
instalatiile de foraj/probe productie si se transporta la alta locatie sau in “parcul
rece”. Dupa demontarea instalatiei de foraj si executarea fazei de demobilizare,
ramane inchiriata o suprafata de teren de circa 2726 m2 (din care: 1788 m
2 careul
celor doua sonde din ‘’Cluster’’ si 938 m2 acces drum).
Se estimeaza ca fiecare sonda va produce un debit brut de titei de circa 14 m3/zi si
un debit de circa 9 tone/zi.
Careul de productie (comun) este de tip ecologic, protectia mediului fiind asigurata
prin existenta:
� beciului sondei din beton monolit 2,20 m x 2,30 m x 0,80 m pentru
fiecare sonda;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
36
� sant betonat cu profil trapezoidal, avand L = 62 m si h = 0,40 m,
pentru colectarea apelor pluviale, cat si pentru eventuale scurgeri
accidentale tehnologice ce ar putea rezulta in urma functionarii
instalatiei pentru fiecare sonda;
� haba colectare ape si reziduuri 40 mc.
Colectarea titeiului de la sondele din ‘’Cluster’’ se face prin realizarea a doua
conducte de amestec, cate una pentru fiecare sonda. Conductele vor fi confectionate
din otel L 245 NB, vor fi preizolate cu polietilena extrudata tip N, si vor fi ingropate
la adancimea de 1,40 m. Conductele vor transporta titeiul de la cele doua sonde la
Parcul 5 Independenta.
Caracteristicile conductelor de amestec sunt:
� pentru sonda 1494 Independenta:
� L = aproximativ 520 m;
� Q = 10 m3/zi;
� Pp = 25 bar;
� Pl = 10 bar.
� pentru sonda 1500 Independenta:
� L = aproximativ 540 m;
� Q = 10 m3/zi;
� Pp = 25 bar;
� Pl = 10 bar.
Diferenta de suprafata de circa 5928 m2 se reda in circuitul agricol conform
prevederilor legale in vigoare, un accent deosebit acordandu-se refacerii starii
fizice a acestuia la conditiile initiale. In acest sens se va folosi si depozitul de sol
fertil decopertat in faza initiala.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
37
2.2 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare
a sondelor
Dupa terminarea perioadei de exploatare, se vor executa lucrari de dezafectare a
obiectivului, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o
anterior procesului de executie a forajului de cercetare/productie.
In etapa de postinchidere, activitatea de dezafectare trebuie sa urmeze urmatoarele
etape:
� sa protejeze sanatatea si siguranta publica;
� sa reduca si - unde este posibil - sa elimine daunele ecologice, acolo unde si
daca au existat accidental;
� sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila
pentru o alta utilizare.
Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor de dezafectare,
trebuie sa indeplineasca trei conditii:
� stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol
neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau pentru mediul
inconjurator;
� stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un
pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, pentru sanatatea
publica sau pentru mediul inconjurator;
� amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta
corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona
inconjuratoare.
In vederea dezafectarii sondelor – la sfarsitul perioadei sale de activitate - sunt
prevazute a fi executate urmatoarele operatii:
� demontarea instalatiei de extractie;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
38
� demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondelor de
cercetare/exploatare;
� transportul instalatiei de extractie si a componentelor auxiliare din incinta
careului de cercetare/exploatare a sondelor, la baza de productie, pentru
revizii, operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare;
� executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondelor, in interior, prin
izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura
sondelor.
Pentru asigurarea sondelor sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de
ciment:
� primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;
� al doilea dop de ciment, la siul coloanei;
� al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la
8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele
la rasul beciului.
� extragerea “beciului sondei”, construit din beton armat, prin executarea unei
sapaturi (groapa) de 5 x 5 x 3 m necesara acestei operatii.
Groapa va fi umpluta cu material de completare rezultat de la saparea de
sonde noi, pana la nivelul de (-)30 cm, fata de orizontul amplasamentului,
spatiu care va fi acoperit – apoi -, cu pamant fertil, obtinut prin decopertari
de la alte lucrari, acolo unde nu au fost constituite depozite de sol vegetal.
� deconectarea de la magistrala electrica. Instalatiile electrice, la
abandonarea sondelor, sunt demontate si trimise in bazele de materiale ale
OMV PETROM, pentru revizii si reutilizari:
� liniile electrice sunt dezafectate si reutilizate in alte
amplasamente.
� stalpii de sustinere a cablurilor de alimentare cu energie
electrica – de beton armat sau metalici -, sunt directionati catre
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
39
depozitele de materiale, ale companiei, iar de aici sunt
directionati catre reutilizare pe amplasamente noi.
Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de productie si care – potential -, pot fi
regasite pe amplasamentul sondelor care urmeaza a fi abandonata, sunt:
� Slamul/solul infestat rezultate din beciul sondei si de pe suprafata de teren
afectata pe parcursul activitatii de cercetare/exploatare a sondei este/sunt
colectate cu grija si transportate la depozitele aprobate de APM/ARPM in
vederea bioremedierii. Dupa trecerea acestora intr-o stare inerta se
depoziteaza final sau se utilizeaza ca material de umplutura sau pentru
drumuri de exploatare;
� Metalul rezultat ca urmare a dezafectarilor – capete de coloane, turle etc. -,
este transportat in depozitul de baza al OMV PETROM, loc in care
materialul este sortat si parte din el reutilizat, iar alta parte dirijat catre
societati autorizate pentru achizitie si valorificare. Materialul se
reutilizeaza/valorifica in totalitate;
� Betonul armat concasat rezultat ca urmare a demolarilor – fundatii motoare,
fundatii turle, fundatii de alte utilaje si rezervoare, platforme, drumuri si
racorduri la platforme -, este colectat, sortat si utilizat la consolidari de
maluri, in zone erodate, la consolidarea drumurilor noi de exploatare, in
completarea balastului. Pana la gasirea utilizarilor, a destinatiilor noi,
acesta se depoziteaza in spatii speciale ale companiei. Se valorifica in
totalitate;
� Balastul recuperat si sortat se depoziteaza in vederea utilizarii sale integrale
in amplasamente noi.
Inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua urmatoarele
operatiuni, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o,
anterior existentei sondelor:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
40
� scarificare;
� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
� discuire;
� fertilizare cu ingrasaminte naturale.
Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor sunt executate
determinari realizate de catre OSPA, in vederea stabilirii calitatii solului rezultat.
Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu -, trebuie sa certifice calitatea
solului rezultat, in raport cu zona in care, amplasamentul sondelor, se afla situat.
3. DESEURI
Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de forare si de productie sunt:
� Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt
rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele
vibratoare si colectate intr-o haba de 40 m3. Cantitatea de detritus
rezultat in urma saparii sondelor este de circa 160 tone pentru fiecare
sonda; aceasta va fi depozitata intr-o haba metalica de 40 m3, de unde
va fi transportata periodic, conform contractului de WASTE
MANAGEMENT, la Statia de Tratare/Neutralizare agreata de catre
OMV PETROM si Agentia de Mediu.
� Apele uzate sunt colectate in haba metalica de 40 m3, pentru ca mai
tarziu, sa fie reintegrate procesului tehnologic, de preparare a fluidului
de foraj.
� Apele uzate fecaloid-menajere colectate in toaleta ecologica vor fi
evacuate de catre proprietarul acestora, tert, pe baza de contract.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
41
� Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o
haba metalica cu capacitatea de 40 m3, haba fiind racordata la un sant
dalat, cu profil trapezoidal, in lungime de 62 m, pentru fiecare sonda
din ’’Cluster’’.
� Apele sunt vidanjate periodic, impreuna cu continutul beciului sondei
si sunt trimise, pentru prelucrare la parcul de rezervoare al OMV
PETROM.
� Ambalajele, in care au fost stocate materialele chimice, necesare
conditionarii fluidului de foraj, vor fi trimise la statia de fluide, a
companiei constructoare si executanta a lucrarilor de foraj, pentru a fi
reutilizate.
� Ambalaje diverse, altele decat cele in care au fost stocate reactivii
chimici – care sunt colectate selectiv si ridicate de terti specializati -
sunt:
� ambalaje din PET rezultate de la apa potabila, de la bauturi
racoritoare etc.;
� ambalaje de hartie rezultate de la alimente si presa;
� ambalaje din materiale plastice, altele decat PET, rezultate de la
diverse bauturi racoritoare sau nu, de la diverse alimente
preparate, semipreparate, nepreparate, fructe etc.;
� ambalaje de sticla rezultate de la diverse conserve sau bauturi;
� ambalaje de metal rezultate de la diverse conserve si bauturi
racoritoare sau energizante.
� Deseurile menajere vor fi colectate, in containere specializate, si apoi
transportate la groapa de gunoi, de catre terti autorizati, pe baza de
contract.
Managementul deseurilor, in cadrul careului sondelor de foraj, este, pe scurt, redat
in tabelul urmator:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
42
Tabelul nr. 3.-1.
Managementul deseurilor –
cantitatea prevazuta a fi generata -
Denumirea
deseului
Cantitatea
prevazuta a fi
generata
tone/sonda
Starea fizica
(Solid -S,Lichid –
L,
Sem
isolid-SS)
Codul deseului*)
Valorificata
Eliminata
Ramasa in
stoc
1 2 3 4 7 8 9
Detritus 160 t S 01 05 06 160 t
Ambalaje
diverse,
altele
decat cele
rezultate
de la
ambalarea
reactivilor
chimici
Necu-
antificat S 15 01 10 Da
Deseuri
menajere
amestecate
0,1 S 20 03 01
Ape uzate
menajere
Necu-
antificat SS 19 08 05 Da
*) = conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
Din procesul de foraj, rezulta o constructie care pune in comunicatie stratul
productiv cu suprafata, in vederea exploatarii acestuia. Singurele reziduuri
rezultate din proces, sunt rocile sfaramate de catre sapa de foraj – detritus – si care
sunt selectate, de catre sitele vibratoare si colectate intr-o haba metalica, cu
capacitatea de 40 m3, amplasata in vecinatatea sitelor vibratoare. Depozitarea
materialelor utilizate pentru conditionarea fluidului de foraj, se face intr-o baraca
metalica nedemontabila amenajata special pentru acest scop. Aceste materiale sunt
ambalate, de la livrare, in saci de panza, sau hartie, butoaie metalice sau de plastic.
Toate aceste ambalaje sunt returnate de catre executantul forajului pe teritoriul
societatii sale, care este autorizata sa detina, sa foloseasca si sa elimine sau sa
recicleze - prin returnare la furnizor -, ambalajele care au continut substante
periculoase. Pe teritoriul/amplasamentul sondelor se iau masuri impotriva
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
43
imprastierii acestor ambalaje, prin depozitarea lor in locuri prestabilite, in
interiorul baracii in care s-a facut si depozitarea, iar periodic acestea sunt ridicate
si trimise la sediul societatii care executa forajul.
Potential, pe amplasament, rezulta deseuri metalice care pot consta in sape de foraj
sparte sau uzate si/sau tije de forare neconforme, sau rupte, sau uzate. Acestea sunt
returnate la sediul societatii care executa forajul - si in proprietatea careia aceste
materiale sunt -, pentru a fi reconditionate sau valorificate prin proprii contracte de
servicii incheiate cu terti autorizati pentru aceste activitati.
4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL
TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1 Apa
4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Perimetrul propus pentru amplasarea careului sondelor tip ’’Cluster’’ 1494, 1500
Independenta se gaseste in sub-bazinul hidrografic al paraului Lozova, cod
cadastral XII-1.83.4, afluient stanga al raului Barladel. Cateva date hidrologice
despre bazinul paraului Lozova:
lungimea cursului de apa: = 39 km;
� altitudine:
� amonte = 140 m;
� aval = 7 m;
� panta medie: 3 0/00;
� coeficientul de sinuozitate: 1,07
� suprafata bazinului hidrografic: 233 kmp;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
44
� suprafata fondului forestier: 373 ha;
� suprafata lacurilor de acumulare permanente: 130 ha
Prin regimul hidrogeologic se intelege totalitatea manifestarilor caracteristicilor
apei (alimentare, scurgere lichida, scurgere solida, niveluri, debite, regim electric),
intr-o anumita perioada de timp, mai scurta (un an) sau mai lunga (multianuala).
4.1.2 Alimentarea cu apa
Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice,
astfel incat dupa utilizarea debitelor de apa in scopuri tehnologice, eventualele ape
uzate rezultate sunt preluate si injectate in sondele speciale de injectie pentru
revitalizarea capacitatii de productie a zacamantului.
Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in
emisarii naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de
curgere al acestora.
In conformitate cu STAS 4273 din 1983, categoria constructii hidrotehnice aferente
sondelor pentru apararea impotriva inundatiilor este 4, iar clasa de importanta este
IV, amplasamentul sondelor este neinundabil.
STAS-ul 4068-2/1987 pentru lucrarile din clasa IV de importanta, in conditiile
normale de exploatare, prevede ca probabilitatea anuala de depasire este de 5 %.
Conform scarii seismice a tarii, la proiectarea lucrarilor de constructii-montaj s-a
avut in vedere gradul VII.
Necesarul de apa tehnologica se asigura prin transport cu vidanja de la parcurile
din zona si se va asigura stocul zilnic, in rezervoarele de depozitare aferente
instalatiei de foraj.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
45
Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele
categoriilor de calitate din STAS 4706 din 1988 (categoria I, II sau III).
In principiu, cele mai mari volume de apa se utilizeaza la prepararea si
conditionarea fluidului de foraj.
Rezerva intangibila de apa PSI de 108 m3 va fi depozitata direct in rezervoarele de
stocare ale sondelor sau in habe metalice, de unde va fi distribuita la cei doi
hidranti de incendiu montati in incinta careului.
Rezerva intangibila de apa PSI de 108 m3 a fost calculata conform Normativului
NPCIPG din 1989. In tabelul 9.2.14 din normativ este specificat debitul de apa de
10 dm3/s cu presiunea dinamica la hidranti de 6 bar si faptul ca hidrantii trebuie sa
functioneze timp de 3 ore.
Apa potabila in cantitate de circa 1,0 m3/zi se va asigura din zona (localitatea
Independenta) si se va depozita la sonde in recipiente etanse (PET-uri), prevazute
special acestui scop. Aceasta va fi folosita in exclusivitate pentru consumul menajer
(baut si spalat).
Pe durata lucrarilor de realizare a sondelor (13 zile pentru foraj, respectiv 4 zile
pentru probele de productie pentru fiecare sonda), rezulta un necesar de apa
potabila de circa 17 m3 /sonda.
4.1.3 Cerinta de apa si managementul apelor uzate
In procesul tehnologic de foraj al sondelor se utilizeaza apa tehnologica de catre
executantul forajului - care este un tert autorizat -, in incinta sediului acestuia.
Aceasta este transportata de catre executantul forajului la locul de utilizare si o
foloseste in sistem inchis, fara pierderi. Eventualele pierderi accidentale sunt
recuperate de catre acesta si depozitate pe amplasamentul firmei.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
46
OMV PETROM nu utilizeaza sau depoziteaza apa folosita in procesul de foraj al
sondelor pe teritoriul sau. Produsul este valorificat prin intermediul tertilor
autorizati, care-l si depoziteaza si recupereaza.
Informativ, se poate aprecia ca, cerinta de apa tehnologica pentru forajul sondelor
este de:
� Qmed = 21,8 m3/zi;
� Qmax = 28,3 m3/zi,
Pe toata durata forajului sunt necesari circa 370 m3 de apa tehnologica pentru
fiecare sonda (inclusiv rezerva intangibila de apa).
Apele uzate fecaloid-menajere vor fi colectate intr-o toaleta ecologica. Aceasta va fi
golita prin vidanjare, de catre proprietarul acesteia care este un tert autorizat,
angajat, pe baza de contract, sa presteze aceasta activitate.
Ca ape uzate se pot considera si apele pluviale care cad pe suprafata careului
sondelor. Acestea sunt colectate intr-o haba metalica de 40 m3 montata
semiingropat. Apele uzate rezultate din spalarea podului sondelor, sunt colectate in
beciul betonat al sondelor. Toate aceste ape uzate – vidanjate -, vor fi transportate
la cel mai apropiat parc de rezervoare al OMV PETROM.
Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice,
astfel incat dupa utilizarea debitelor de apa in scopuri tehnologice, eventualele ape
uzate rezultate sunt preluate si injectate in sondele speciale de injectie pentru
revitalizarea capacitatii de productie a zacamantului.
Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in
emisarii naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de
curgere al acestora.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
47
4.1.4 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondelor
Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de
componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de
sonda ce traverseaza aceste formatiuni.
In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a
reziduurilor provenite de la sonde in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de
circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un
control pe cantitatea de fluid vehiculat.
Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a
suprafetei de lucru din sonde si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de
prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale
fluidului de foraj.
Aceasta apa uzata va fi colectata in beciul betonat al sondelor, de unde, cu ajutorul
unei pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic. Apa
tehnologica reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei
folosite in procesul tehnologic.
Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica
cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa
aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip in
grosime de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
O parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o
parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata in strat prin sonde
speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului.
Forajul sondelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante
poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
48
Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si
subterane este nesemnificativ si de scurta durata.
Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si
subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi torentiale cu intensitati
foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea
de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.
Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:
� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului de foraj,
pompa 3 PN 700;
� neetanseitati ale unor zone de racord;
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul
hidraulic – cu insertii metalice – , datorita imbatranirii materialului sau a
manevrarii bruste;
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 3 PN 700 si
manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;
� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3
avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol
pot ajunge in apele freatice;
� diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate
accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de
foraj, depozitate necorespunzator.
Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
49
Prognoza impactului asupra apei in timpul productiei sondelor
In timpul functionarii sondelor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit
substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de
suprafata.
Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:
� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de transport amestec titei, de la
sonde la parcul de rezervoare;
� neetanseitati ale unor zone de racord.
4.1.5 Masuri de diminuare a impactului
Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se
diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a
careului.
Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica
cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa
aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip cu
grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
Pentru prevenirea poluarii accidentala vor fi instituite o serie de masuri de
prevenire si control:
� respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si
echipamente, pentru asigurarea starii tehnice bune a vehiculelor,
utilajelor si echipamentelor;
� operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua
pe amplasament, ci in locatii cu dotari adecvate;
� amplasarea unei membrane impermeabile la constructia locatiei, fapt
ce va preveni infiltrarea eventualelor scurgeri accidentale;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
50
� dotarea locatiei cu materiale absorbante specifice pentru compusi
petrolieri si utilizarea acestora in caz de nevoie.
Este strict interzisa aruncarea deseurilor solide in cursurile de apa; acestea vor fi
colectate selectiv si vor fi evacuate de pe amplasament in vederea
valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.
In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce
poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:
� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei
poluate;
� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;
� limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.
Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se
respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca
impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate
de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este
extrem de redusa.
4.1.6 Conditii care trebuie respectate
A. In timpul realizarii proiectului
Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.
Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a
echipamentelor necesare executarii forajului, numai in interiorul amplasamentului
aprobat pentru aceasta activitate.
Apa necesara lucrarilor de santier se va aproviziona numai din sursa aprobata.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
51
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de forare si a celor
conexe acestora.
Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea calitatii apelor subterane, la
inceputul activitatii.
B. In timpul exploatarii proiectului
Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului si a tehnologiei de
exploatare a zacamantului.
Exploatarea zacamantului cu instalatii pozitionate strict in interiorul
aplasamentului aprobat pentru aceasta activitate.
Apele rezultate din precipitatii cazute pe amplasament - colectate in haba special
destinata acestora -, vor fi vidanjate si transportate la parcul desemnat pentru
aceasta. Nu se va permite deversarea apelor pluviale in nicio apa de suprafata sau
subterana.
Se va urmari evacuarea ritmica a continutului beciurilor sondelor, prin vidanjare si
descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui amestec.
Sub niciun motiv - sub atentionarea explicita a aplicarii masurilor legale -, sa nu se
deverseze continutul beciurilor in ape de suprafata sau subterane.
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
desemnati si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a zacamantului.
Niciun obiect sau material de pe amplasamentul utilizat in activitatile de intretinere
si reparatie a instalatiei de extractie titei sa nu ajunga in ape de suprafata sau
subterane.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
52
C. In timpul inchiderii activitatii
La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impun urmatoarele
conditii, beneficiarului sondelor:
� executarea lucrarilor de izolare a instalatiei de extractie fata de conducta
de transport amestec catre parcul de rezervoare, pentru evitarea
potentialelor scurgeri accidentale, care ar putea afecta apele de suprafata
sau cele subterane;
� executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondelor, in interior, prin
izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura
sondelor.
Pentru asigurarea sondelor sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de
ciment:
� primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;
� al doilea dop de ciment, la siul coloanei;
� al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la
8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele
la rasul beciului.
Conditia cea mai importanta in acest stadiu este aceea ca niciun obiect sau material
de pe amplasamentul utilizat in activitatile desfasurate sa nu ajunga in ape de
suprafata sau subterane.
D. In timpul dezafectarii proiectului
In vederea dezafectarii sondelor sunt prevazute a fi indeplinite urmatoarele
conditii:
� demontarea instalatiei de extractie;
� demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondelor de exploatare;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
53
� transportul instalatiei de extractie si a componentelor auxiliare din incinta
careului de exploatare a sondelor, la baza de productie, pentru revizii,
operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare.
Si in aceasta etapa, conditia cea mai importanta este aceea ca niciun obiect sau
material utilizat in activitatile desfasurate pe amplasament sa nu ajunga in ape de
suprafata sau subterane.
E. In timpul refacerii mediului
Conditiile care se impun in timpul refacerii mediului in vederea retrocedarii
terenului, catre proprietari sunt urmatoarele:
� utilajele folosite vor actiona strict pe terenul amplasamentului si a
cailor de acces la acesta;
� se vor efectua urmatoarele operatiuni, in vederea aducerii
amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o, anterior existentei
sondelor:
• scarificare;
• doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
• raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
• discuire;
• fertilizare cu ingrasaminte naturale.
Niciuna din activitatile enumerate nu vor incalca conditiile impuse in aceasta etapa,
si anume ca niciun obiect sau material utilizat in activitatile desfasurate pe
amplasament sa nu ajunga in ape de suprafata sau subterane.
Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor se impune –
ca o conditie obligatorie -, executarea de determinari de catre OSPA, in vederea
stabilirii calitatii solului rezultat. Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu -,
trebuie sa certifice calitatea solului rezultat, in raport cu zona in care,
amplasamentul sondelor, se afla situat.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
54
Se impune ca si conditie – in acest stadiu – verificarea calitatii apelor subterane, la
sfarsitul activitatii si refacerea calitatii lor, daca aceasta se impune.
F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului
Dupa predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari
suplimentare.
4.1.7 Modul in care sunt afectate stratele freatice care urmeaza a fi
strabatute de catre coloanele: de ancoraj si de exploatare
Stratele freatice care urmeaza a fi strabatute de catre coloanele de ancoraj si de
exploatare nu sunt afectate, deoarece, in vederea protejarii subsolului si a panzei
freatice impotriva eventualelor infiltratii, se va tuba coloana de ghidaj intr-un put
sapat manual, iar coloana se va betona pe toata lungimea.
Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va fi astfel preparat incat sa aibe
caracteristici compatibile cu stratele traversate, acesta neavand un caracter
poluant, deoarece concomitent cu traversarea acestora are loc tubarea coloanelor
si cimentarea acestora.
4.2 Aerul
4.2.1 Date generale
Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, subtipul climatului
continental cu nuanta de excesivitate, caracterizata de urmatorii parametri:
� temperatura medie anuala.............................................. + 10,6°C;
� temperatura minima absoluta......................................... – 29,0°C;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
55
� temperatura maxima absoluta........................................ + 39,6°C.
Precipitatiile medii anuale au valoarea cuprinsa intre 600 - 700 mm/mp.
Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
� iarna.................................... 106,4 mm/mp;
� primavara.............................187,5 mm/mp;
� vara..................................... 236,1 mm/mp;
� toamna............................... 145,0 mm/mp.
Un alt factor important al climei il reprezinta determinarea marimii si directiei
vanturilor. Astfel putem concluziona ca directia predominanta a vanturilor este cea
nord-estica (24,5%) si sud-vestica (11,8%). Calmul inregistreaza valoarea
procentuala de 29,3 %, iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are
valoarea de 1,4– 3,4 m/s.
Adancimea maxima de inghet este de 0,80 – 0,90 m, conform STAS 6054/77
(Zonarea Romaniei dupa adancimea maxima de inghet).
Conform zonarii teritoriului Romaniei in termen de valori de varf a acceleratiei
pentru proiectare ag pentru cutremure, avand intervalul mediu de recurenta LMR =
100 ani, are valoarea de 0,24 g conform Normativ P100/2006.
Conform zonarii teritoriului Romaniei in termen de perioada de control (colt), Tc a
spectrului de raspuns are valoarea de Tc = 1,0 s.
4.2.2 Surse si poluanti generati
In timpul constructiei sondelor
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip T 50 Termica (instalatie de foraj
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar
poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
56
Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr.
4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 4.2.2.-2. - si a surselor mobile -
tabel nr. 4.2.2.-3.:
Tabelul nr. 4.2.2.-1.
Denumirea
sursei Poluant
Debit
masic
(g/h)
Debit gaze/aer
impurificat
(Nm3/h)
(m3/h)
Concen-
tratia in
emisie
(mg/Nm3)
(mg/m3)
Prag de
alerta
(mg/Nm3)
(mg/m3)
Limita la
emisie =
prag de
interventie
(mg/Nm3)
(mg/m3)
1 2 3 4 5 6 7
Particule 15,6
SOx 32,4
CO 270
Hidrocar-
buri 44,4
NOx 560
Aldehide 3,6
Grup
generator
Acizi
organici 3,6
Necuantificabil
la acest stadiu al
proiectului
Necuantifica
bil la acest
stadiu al
proiectului
Tabelul nr. 4.2.2.-2.
Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h)
1 2 3
Nu este cazul
Tabelul nr. 4.2.2.-3.
Denumirea sursei Amestec gaze esapament
1. Particule 46,8
2. SOx 97,2
3. CO 810
4. Hidrocarburi 133,2
5. NOx 1332
Poluanti si debite
masice
(g/h)
6. Aldehide 10,8
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
57
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat
factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul
Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru
aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare completat cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002,
privind incinerarea deseurilor.
Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie
sunt (exprimate in kg/1000 litri):
� particule 1,560;
� SOx 3,240;
� CO 27,000;
� hidrocarburi 4,440;
� NOx 44,400;
� aldehide 0,360;
� acizi organici 0,360.
In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul
de motorina specific (30 l/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au
comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor
tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare
completat cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind
incinerarea deseurilor:
� particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;
� SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
58
� CO: 810,0 g/h limita nespecificata;
� hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;
� NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;
� aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;
� acizi organici:10,8 g/h fata de 200 g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.
In timpul productiei sondelor
In timpul functionarii investitiei emisiile amintite, mai sus, dispar exploatarea
executandu-se cu ajutorul unui motor electric.
4.2.3 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –
foraj sonde titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti
atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip T 50 Termica (instalatie de foraj
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar
poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
59
Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor
In timpul functionarii investitiei, nu mai exista emisiile eliberate in atmosfera de
catre grupul generator de electricitate, exploatarea titeiului, din zacamint, facandu-
se cu o pompa antrenata de un motor electric.
In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.
4.2.4 Masuri de diminuare a impactului
In acest caz, ca masuri de diminuare a impactului, potential, pot fi urmatoarele:
� folosirea, la lucrari, a utilajelor noi sau cu motoare performante si
omologate;
� respectarea stricta a tehnologiei de forare.
4.2.5 Conditii care trebuie respectate
A. In timpul realizarii proiectului
Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.
Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a
echipamentelor necesare executarii forajului, numai in interiorul amplasamentului
aprobat pentru aceasta activitate.
Pentru executia lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante care sa nu emita
in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din motoarele cu ardere interna
folosite pentru utilajele destinate transportului executarii forajului si obtinerii
energiei electrice necesare pe amplasament.
Nu se vor constitui niciun fel de alte surse de emisie de gaze poluante, in atmosfera
– de exemplu foc deschis, alimentat de combustibili solizi/lichizi.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
60
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele proiectului de forare si a celor conexe acestora.
B. In timpul exploatarii proiectului
Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului si a tehnologiei de
exploatare a zacamantului.
Exploatarea zacamantului cu instalatii pozitionate strict in interiorul
aplasamentului aprobat pentru aceasta activitate.
Se va urmari evacuarea ritmica a continutului beciurilor sondelor, prin vidanjare si
descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui amestec,
pentru limitarea emisiilor de compusi volatili (COV), in atmosfera.
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
desemnati si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a zacamantului.
Nu se va instala pe amplasament nici o alta sursa potentia de a polua aerul
atmosferic.
C. In timpul inchiderii activitatii
La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impune urmatoarea
conditie, beneficiarului sondelor:
� pentru executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante
care sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din
motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele destinate transportului
si executarii activitatilor de inchidere.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
61
D. In timpul dezafectarii proiectului
La dezafectarea sondelor de exploatare a zacamantului se impune urmatoarea
conditie, beneficiarului sondelor:
� pentru executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante
care sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din
motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele destinate transportului
si executarii activitatilor necesare dezafectarii.
E. In timpul refacerii mediului
Pentru perioada de refacere ecologica a amplasamentului pe care a avut loc
exploatarea zacamantului de titei se impune urmatoarea conditie, beneficiarului
sondelor:
� la executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante care
sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din
motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele destinate transportului
si executarii activitatilor necesare de ecologizare a amplasamentului.
F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului
Dupa predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari
suplimentare – nu mai exista surse de emisii poluanti in atmosfera.
4.3 Solul
4.3.1 Generalitati
Structura Independenta se situeaza la circa 20 km NV de orasul Galati, iar din
punct de vedere geologic apartine de Promontoriul Nord-Dobrogean (zona
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
62
ingropata a acestuia), la granita dintre Platforma Moesica si Platforma
Moldoveneasca.
Din punct de vedere morfologic perimetrul cercetat se incadreaza in Campia
piemontana a Covurluiului, care reprezinta o campie de tranzitie intre Podisul
Moldovei (reprezentat de Podisul Covurluiului) la nord si Campia Siretului inferior
la sud.
Relieful este relativ framantat, cu energii de relief mari, fiind format dintr-o
succesiune de interfluvii paralele, culmi sau platouri largi care coboara de la nord
catre sud, separate de vai consecvente. Altitudinea descreste de la 200 m la mai
putin de 70 m, energia reliefului variind intre 100 si 50 m. Reliful provine din
sculptarea vechii campii villafranchiene, care poate fi interpretata ca un glacies
intre Podisul Moldovei si Campia Romana.
Din punct de vedere geologic perimetrul cercetat se suprapune fundamentului
hercinic-kimmeric de tip dobrogean, acoperit de o cuvertura sedimentara jurasica
si miocen superioara-pliocen, separata de o mare lacuna stratigrafica. Depozitele
post villafranchiene (depozitele de terasa, luturile loessoide) formeaza o cuvertura
continua si definitorie pentru caracterele geografice ale unitatii.
Alcatuirea petrografica, dispozitia monoclinala a straielor si manifestarile
miscarilor neotectonice (radiare negative din pliocen - actual), au avut un rol
hotarator in modelarea relifului.
In general, prin procesul tehnologic de foraj si probele de productie, nu se produc
degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va
ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi
utilizat la redarea suprafetei de teren, dupa terminarea lucrarilor. Procesul
tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide (fluid de
foraj), reziduuri (detritusul) si substante chimice vehiculate, daca nu se iau masurile
de protectie necesare.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
63
4.3.2 Surse de poluare a solului
Procesul tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide:
� fluid de foraj;
� reziduuri, ca detritusul;
� titei;
� substante chimice vehiculate, daca nu se iau masurile de protectie
necesare.
Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:
� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,
pompa - incarcator;
� neetanseitati ale unor zone de racord;
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul
hidraulic (cu insertii metalice) datorita imbatranirii materialului sau a
manevrarii bruste;
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa si manifoldul
pompei, datorita imbatranirii materialului;
� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de 40 m3, avand ca
rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol pot ajunge
in apele freatice;
� diferite solutii folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate
accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de
foraj, depozitate necorespunzator;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
64
� pierderi accidentale de carburanti si uleiuri pe sol, provenite de la
mijloacele de transport si utilajele necesare desfasurarii lucrarilor,
precum si de la operatiunile de umplere a rezervorului de motorina ce va
exista pe amplasament.
Solutiile utilizate se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.
4.3.3 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondelor
In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si
subsolului este minim.
Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal
va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea
zonei decopertate.
Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondelor
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in
cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot
determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot
atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor
implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei solului in amplasament.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
65
4.3.4 Masuri de diminuare a impactului
Pentru protectia solului, suprafata inchiriata va fi decopertata cu depozitarea
stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,
acesta sa fie imprastiat pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea
careului pentru exploatarea sondelor.
Pe aceasta suprafata se vor executa lucrari de constructii-montaj in legatura cu
instalatia de foraj.
Se va amenaja drumul de acces din interiorul careului in constructie provizorie
pentru foraj.
Se va monta structura instalatiei pe dale de beton si se vor executa lucrari de
protectie a mediului prin construirea santurilor de scurgere a apelor pluviale si
reziduale, amplasarea habei de colectare a apei reziduale si amenajarea platformei
dalate din fata rampei de prajini.
Pentru protectia solului impotriva eventualelor scurgeri de la rezervoarele de ulei,
acestea vor avea montate ventile cu inchidere sigura si vor fi verificate periodic,
inlaturand astfel efectul de contaminare cu produse petroliere.
In vederea protejarii subsolului si a panzei freatice impotriva eventualelor
infiltratii, se vor tuba coloanele de ghidaj intr-un put sapat manual. Coloanele se
vor betona pe toata lungimea.
Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu
stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu
traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.
Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:
� controlul eventualelor manifestari eruptive;
� prevenirea contaminarii panzei freatice;
� inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare
de la suprafata.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
66
In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri
provenite de la sonde in foraj sau de exploatare in alte sonde.
Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea
instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului sondelor.
Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va
executa urmatoarea succesiune de lucrari:
� scarificarea mecanica a terenului;
� strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la
amenajarea careului ce a fost scarificat;
� imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului sondelor;
� nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata
totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);
� aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,
administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize
agropedologice de teren.
Atat in timpul forajului, cat si in timpul exploatarii, se pot ivi accidente ce pot avea
impact asupra mediului, dupa cum urmeaza:
a)in timpul forajului pot aparea eruptii necontrolabile datorita urmatoarelor cauze:
� aparitia, pe traiectul sondelor, a unor zone de pierderi de circulatie de fluid,
ce conduc la diminuarea inaltimii coloanei de fluid sub valoarea presiunii
unui strat traversat. Astfel se creeaza un raport invers intre presiunea
stratului si presiunea coloanei de fluid, ceea ce conduce la declansarea unei
eruptii libere;
� traversarea unor strate necunoscute, cu presiuni mai mari decat presiunea
coloanei de fluid de foraj;
� traversarea unor strate cu gaze ce pot conduce la gazeificarea fluidului de
foraj si implicit la usurarea acestuia. Prin reducerea greutatii specifice a
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
67
fluidului prin gazeificare, se reduce si valoarea presiunii exercitata de
coloana de fluid de foraj si apoi poate avea loc declansarea eruptiei.
Toate aceste situatii descrise mai sus pot conduce la eruptii care reprezinta
evenimente in activitatea de foraj prin pierderi materiale si prin poluarea mediului.
Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediul
ambiant a unor cantitati importante de hidrocarburi sau ape reziduale, in unele
situatii cand stratul ce a generat avaria dispune de gaze libere care produc incendiu
datorita aprinderii gazelor de suprafata.
Toate deversarile si emisiile de produsi rezultati in urma eruptiilor libere
necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a apelor
subterane si a aerului.
Prevenirea unei eruptii necesita urmatoarele masuri:
� cunoasterea si urmarirea simptomelor unei manifestari la sonde;
� tubarea coloanelor la adancimile de reper obligatoriu;
� cunoasterea gradientilor de fisurare si de presiune a sondelor;
� dotarea sondelor cu echipamente si instalatii de prevenire corespunzatoare
solicitarilor maxime estimate;
� dotarea cu echipamente si instalatii de control ale proceselor tehnologice;
� stapanirea procesului de evacuare a fluidelor sau gazelor patrunse in gaura
de sonda si restabilirea echilibrului sondei;
� respectarea regulamentului de prevenire a eruptiilor;
� instruirea personalului operativ in scopul combaterii eruptiilor.
La amenajarea suprafetei de teren ce se va ocupa temporar, se va avea in vedere
conservarea stratului vegetal care va fi utilizat la redarea suprafetei de teren dupa
terminarea lucrarilor.
In cazul in care sondele vor da rezultate la probele de productie, careul se va
restrange la 2726 m2 (din care: 1788 m
2 careul celor doua sonde din ‘’Cluster’’ si
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
68
938 m2 acces drum) necesara exploatarii sondelor, restul suprafetei redandu-se
circuitului initial (5928 m2).
In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara
de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia
forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.
In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia
unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut efectuarea urmatoarelor lucrari de
suprafata:
� stratul de sol vegetal din incinta careului, se va decoperta pe adancimea de
circa 50 cm, urmand ca acesta, sa constituie depozit de sol vegetal;
� amenajarea unui sant betonat cu profil trapezoidal racordat la haba de 40
m3, pentru colectarea apelor uzate;
� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua
urmatoarele operatii:
� scarificare;
� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
� discuire;
� fertilizare cu ingrasaminte naturale.
4.3.5 Conditii care trebuie respectate
A. In timpul realizarii proiectului
Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
69
Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a
echipamentelor necesare executarii forajului, numai in interiorul amplasamentului
aprobat pentru aceasta activitate.
Toate suprafetele ocupate de obiecte , instalatii sau utilaje se vor plasa pe suprafete
acoperite cu dale de beton.
Nu se va depozita nimic, direct pe sol, fara ca acesta sa fie protejat fie prin dale de
beton, fie prin folii de material plastic impermeabile scurgerilor accidentale de
diferite substante.
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de forare si a celor
conexe acestora.
Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea calitatii solului, la inceputul
activitatii.
B. In timpul exploatarii proiectului
Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului si a tehnologiei de
exploatare a zacamantului.
Exploatarea zacamantului cu instalatii pozitionate strict in interiorul
aplasamentului aprobat pentru aceasta activitate.
Se va urmari evacuarea ritmica a continutului beciurilor sondelor, prin vidanjare si
descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui amestec.
Sub niciun motiv - sub atentionarea explicita a aplicarii masurilor legale -, nu se va
deversa continutul beciurilor pe sol.
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
desemnati si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a zacamantului.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
70
Niciun obiect sau material de pe amplasamentul utilizat in activitatile de intretinere
si reparatie a instalatiei de extractie titei sa nu ajunga pe sol.
Circulatia personalului si a utilajelor – pe amplasament si spre amplasament se va
face numai pe suprafete acoperite cu dale de beton sau piatra compactata.
C. In timpul inchiderii activitatii
La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impun urmatoarele
conditii, beneficiarului sondelor:
� executarea lucrarilor de izolare a instalatiei de extractie fata de conducta
de transport amestec catre parcul de rezervoare, pentru evitarea
potentialelor scurgeri accidentale, care ar putea afecta solul;
� executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondelor, in interior, prin
izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura
sondei.
Pentru asigurarea sondelor sunt prevazute si trebuie a fi realizate, trei
dopuri de ciment:
� primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;
� al doilea dop de ciment, la siul coloanei;
� al treilea dop de ciment, la gura sondelor, cu oglinda frezabila
la 8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia
coloanele la rasul beciului.
Conditia cea mai importanta in acest stadiu este aceea ca niciun obiect sau material
de pe amplasamentul utilizat in activitatile desfasurate sa nu ajunga pe sol.
D. In timpul dezafectarii proiectului
In vederea dezafectarii sondelor sunt prevazute a fi indeplinite urmatoarele
conditii:
� demontarea instalatiei de extractie;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
71
� demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondelor de exploatare;
� transportul instalatiei de extractie si a componentelor auxiliare din incinta
careului de exploatare a sondelor, la baza de productie, pentru revizii,
operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare.
Si in aceasta etapa, conditia cea mai importanta este aceea ca niciun obiect sau
material utilizat in activitatile desfasurate pe amplasament sa nu ajunga pe sol.
E. In timpul refacerii mediului
Conditiile care se impun in timpul refacerii mediului in vederea retrocedarii
terenului, catre proprietari sunt urmatoarele:
� utilajele folosite vor actiona strict pe terenul amplasamentului si a
cailor de acces la acesta;
� se vor efectua urmatoarele operatiuni, in vederea aducerii
amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o, anterior existentei
sondelor:
• scarificare;
• doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
• raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
• discuire;
• fertilizare cu ingrasaminte naturale.
Niciuna din activitatile enumerate nu va incalca conditiile impuse in aceasta etapa,
si anume ca niciun obiect sau material utilizat in activitatile desfasurate pe
amplasament sa nu ajunga pe sol.
Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor se impune –
ca o conditie obligatorie -, executarea de determinari de catre OSPA, in vederea
stabilirii calitatii solului rezultat. Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu -,
trebuie sa certifice calitatea solului rezultat, in raport cu zona in care,
amplasamentul sondelor, se afla situat.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
72
F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului
Dupa predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari
suplimentare care sa vizeze protectia solului.
4.4 Geologia subsolului
Din punct de vedere geologic perimetrul cercetat se suprapune fundamentului
hercinic-kimmeric de tip dobrogean, acoperit de o cuvertura sedimentara jurasica
si miocen superioara-pliocen, separata de o mare lacuna stratigrafica. Depozitele
post villafranchiene (depozitele de terasa, luturile loessoide) formeaza o cuvertura
continua si definitorie pentru caracterele geografice ale unitatii.
Alcatuirea petrografica, dispozitia monoclinala a straielor si manifestarile
miscarilor neotectonice (radiare negative din pliocen - actual), au avut un rol
hotarator in modelarea relifului.
Relieful este relativ framantat, cu energii de relief mari, fiind format dintr-o
succesiune de interfluvii paralele, culmi sau platouri largi care coboara de la nord
catre sud, separate de vai consecvente. Altitudinea descreste de la 200 m la mai
putin de 70 m, energia reliefului variind intre 100 si 50 m. Reliful provine din
sculptarea vechii campii villafranchiene, care poate fi interpretata ca un glacies
intre Podisul Moldovei si Campia Romana
Lucrarile de cercetare geologica prin foraj au pus in evidenta (anii 1958-1959)
acumulari de hidrocarburi la nivelul Pliocenului inferior, dispus transgresiv si
discordant pe relieful de eroziune al Cristalinului, iar in anul 2002 o acumulare de
gaze libere in Dacian.
Pentru identificarea litologiei terenului pe perimetrul cercetat au fost executate
cinci sondaje geotehnice pe perimetrul propus pentru careul viitoarelor sonde, care
au interceptat urmatoarea succesiune litologica:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
73
Forajul geotehnic Fg1 :
� 0,00 - 0,50 m - sol argilos;
� 0,50 - 2,80 m = praf argilos cafeniu, plastic vartos, cu concretiuni
calcaroase;
� 2,80 - 6,50 m = praf argilos nisipos galben cafeniu, plastic vartos, cu
concretiuni calcaroase mari;
� 6,50 - 10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic consistenta-plastic
vartoasa, cu concretiuni calcaroase.
La data cercetarilor (august 2011), in forajul geotehnic Fg1 nu au fost interceptate
infiltratii de ape subterane pana la adancimea de 10,00 m.
Forajul geotehnic Fg2:
� 0,00 - 0,50 m = sol argilos;
� 0,50 - 2,60 m = praf argilos cafeniu, plastic vartos, cu concretiuni
calcaroase;
� 2,60 - 6,80 m = praf argilos nisipos galben cafeniu, plastic vartos, cu
concretiuni calcaroase mari;
� 6,80 - 10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic consistenta-plastic
vartoasa, cu concretiuni calcaroase.
La data cercetarilor (august 2011), in forajul geotehnic Fg2 nu au fost
interceptate infiltratii de ape subterane pana la adancimea de 10,00 m.
Forajul geotehnic Fg3:
� 0,00-0,50 m = sol argilos;
� 0,50 - 2,80 m = praf argilos cafeniu, plastic vartos, cu concretiuni
calcaroase;
� 2,80 - 7,00 m = praf argilos nisipos galben cafeniu, plastic vartos, cu
concretiuni calcaroase mari;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
74
� 7,00 - 10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic vartoasa, cu
concretiuni calcaroase.
La data cercetarilor (august 2011), in forajul geotehnic Fg3 nu au fost interceptate
infiltratii de ape subterane pana la adancimea de 10,00 m.
Forajul geotehnic F4:
� 0,00 - 0,50 m = sol argilos;
� 0,50 - 2,40 m = praf argilos cafeniu, plastic vartos, cu concretiuni
calcaroase;
� 2,40 - 6,80 m = praf argilos nisipos galben cafeniu, plastic vartos, cu
concretiuni calcaroase mari;
� 6,80 - 10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic vartoasa, cu
concretiuni calcaroase.
La data cercetarilor (august 2011), in forajul geotehnic Fg4 nu au fost interceptate
infiltratii de ape subterane pana la adancimea de 10,00 m.
Forajul geotehnic F5:
� 0,00 - 0,50 m - sol argilos;
� 0,50 - 2,10 m = praf argilos cafeniu, plastic vartos, cu concretiuni
calcaroase;
� 2,10 - 7,20 m = praf argilos nisipos galben cafeniu, plastic vartos, cu
concretiuni calcaroase mari;
� 7,20 - 10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic consistenta-plastic
vartoasa, cu concretiuni calcaroase.
La data cercetarilor (august 2011), in forajul geotehnic Fg5 nu au fost interceptate
infiltratii de ape subterane pana la adancimea de 10,00 m.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
75
In urma forajelor geotehnice efectuate s-a constatat ca perimetrul cercetat nu este
afectat de fenomene de alunecare, eroziune, sau alte fenomene geologice care sa
puna in pericol stabilitatea obiectivului proiectat.
Din punct de vedere litologic, in forajele geotehnice executate s-a interceptat o
alternanta de prafuri argiloase cu prafuri nisipoase argiloase si argile prafoase,
cafenii sau galben cafenii, cu numeroase concretiuni calcaroase, in general plastic
vartoase, incadrate in clasa pamanturilor sensibile !a umezire, cazul A, cu tasari
mai mici de 5 cm/m, conform STAS 1243-88 si normativ NP074/2007, pana la
adancimea de 10.00 m.
In forajele geotehnice executate nu au fost interceptate infiitratii de ape pe
toata adancimea investigata.
4.4.1 Surse de poluare a subsolului
Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de foraj se poate – accidental -,
polua subsolul, prin padrunderea de pe sol a diverselor fluide prezente pe
amplasamentul sondelor de foraj, in perioada de forare a sondelor:
� fluid de foraj;
� reziduuri, ca detritusul;
� titei.
Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:
� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului de foraj,
pompa 3 PN 700 - incarcator;
� neetanseitati ale unor zone de racord;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
76
� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3
avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol
pot ajunge in apele freatice.
Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de exploatare a forajului se poate –
accidental -, polua subsolul, cu:
� titei;
� apa sarata.
Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:
� neetanseitati ale unor zone de racord pe traseul de transport titei la parc;
� depasirea capacitatii de inmagazinare a beciurilor sondelor, avand ca
rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare de pe sol pot
ajunge in apele freatice.
4.4.2 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondelor
In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra subsolului
este minim.
Un impact slab, in faza de executie a forajului sondelor, se va inregistra asupra
subsolului.
Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondelor
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati
care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
77
afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2
pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica
lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei subsolului, in amplasament.
De asemenea, pot exista si situatii de poluari accidentale care pot fi provocate de
activitati diverse.
4.4.3 Masuri de diminuare a impactului
Atunci cand se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara de
sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia
forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.
In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra subsolului de
aparitia unor astfel de situatii, proiectantul prevede efectuarea urmatoarelor
lucrari:
� stratul de sol poluat in adancime se va indeparta si transporta in depozite
agreate de catre APM unde va avea loc depoluarea acestora;
� volumul ramas va fi completat cu material de umplutura sau sol depoluat.
Pentru prevenirea poluarii accidentala vor fi instituite o serie de masuri de
prevenire si control:
� respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si
echipamente, pentru asigurarea starii tehnice bune a vehiculelor,
utilajelor si echipamentelor;
� operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua
pe amplasament, ci in locatii cu dotari adecvate;
� amplasarea unei membrane impermeabile la constructia locatiei, fapt
ce va preveni infiltrarea eventualelor scurgeri accidentale;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
78
� dotarea locatiei cu materiale absorbante specifice pentru compusi
petrolieri si utilizarea acestora in caz de nevoie.
Este strict interzisa aruncarea deseurilor solide in cursurile de apa; acestea vor fi
colectate selectiv si vor fi evacuate de pe amplasament in vederea
valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.
In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra subsolului si a
apelor subterane, de aparitia unor astfel de situatii, proiectantul prevede efectuarea
urmatoarelor lucrari:
� stratul de sol poluat in adancime se va indeparta si transporta in depozite
agreate de catre APM unde va avea loc depoluarea acestora;
� volumul ramas va fi completat cu material de umplutura sau sol depoluat.
4.5 Biodiversitatea
In tratarea specifica a biodiversitatii existente pe zona cercetata s-a tinut cont si de
Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 776/05.05.2007, privind
declararea siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000, in Romania.
4.5.1 Referiri generale despre biodiversitatea Luncii Siretului
Inferior
Zona de exploatare a sondelor tip ’’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta se gaseste la
o distanta de circa 1,4 km fata de limita ariei de protectie speciala avifaunistica
Lunca Siretului Inferior – RO SPA 0071 Lunca Siretului Inferior, stabilit prin
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
79
protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene
Natura 2000 in Romania.
Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 privind declararea
ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania, suprafata unitatii administrativ – teritoriale
Schela cuprinsa in situl RO SPA 0071 Lunca Siretului Inferior (in procente), este de
2 %.
Date generale despre aria de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului
Inferior – RO SPA 0071
Tip sit: SPA
Extindere sit :
� xmin: 664 604,0
� ymin: 436 461,0
� xmax: 729 586,0
� ymax: 518 700,0
Suprafata: 38 496 ha
Informatii generale:
� Tip: J
� Respondent: Grupul de lucru Natura2000
� Manager: Balta Talabasca se afla in custodie S.C. NEGRO S.R.L.
� Coordonatele caracteristice: 45°52"42', 27°16"58'
� Altitudine med/max/min: 33,0/303,0/0,0
� Calitate: Lunca Siretului Inferior se intinde pe raza judetelor
Galati, Braila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes national,
din judetul Galati, incluse in Lunca Siretului Inferior: Balta
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
80
Potcoava si Balta Talabasca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de
curs al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat in urma
actiunii de indiguire a luncii Siretului inferior, datorita suprafetei si
adancimii mai mare si datorita legaturii stranse cu stratul de apa
freatica. Intre balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca.
Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de
asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha,
Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Talabasca este o zona de o
deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat
in calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide
(Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea),
threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide
(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata,
Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica
atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra
avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa
ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo,
Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo
rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
� Vulnerabilitate: Activitati antropice cu impact negativ asupra
ecosistemului: pasunat, pescuit, vanatoare, extragere de nisip si
pietris, poluarea apei.
� Desemnarea: Balta Potcoava: Hotararea Consiliului Judetean
Galati nr. 46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie
oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului Galati Legea nr.
5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata in M. Of.
152/2000, pozitia 2.411. O.U. nr.236/2000, publicata in M. Of.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
81
nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata in M.Of.
nr.433/2001 Legislatia europeana si internationala: Directiva
Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE,
conventiile internationale privind diversitatea biologica si
dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale Balta
Talabasca: Hotararea Consiliului Judetean Galati
nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala
a unor zone de pe teritoriul judetului Galati Legea nr. 5/2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata in M. Of. 152/2000,
pozitia 2.412. O.U. nr.236/2000, publicata in M. Of. nr.625/2000,
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr.462/2001, publicata in M.Of. nr.433/2001
Legislatia europeana si internationala: Directiva
Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE,
conventiile internationale privind diversitatea biologica si
dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
� Proprietari/Administratori: Proprietate de stat si privata.
Caracterizare: Este o zona de subsidenta cu altitudini reduse (aproximativ 5 m). Se
intalnesc paduri de lunca. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata
de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus
si altele. Este o zona aflata in calea migratiei numeroaselor specii de pasari
acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea
purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide
(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
82
nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus
himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa
totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo,
Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide
(Acrocephalus sp.) s.a.
Specii prioritare: 21 inregistrari pentru ROSPA0071
Specname Anexa
II Residenta Inmultire Iernat Pasaj Populatia Conservare Izolare Global
Pelecanus
onocrotalus Y 60-75 i C B C C
Ixobrychus
minutus Y 10-15 p C B C C
Nycticorax
nycticorax Y 20-30 p C B C C
Ardeola ralloides Y 5-10 p D B C C
Egretta garzetta Y 20-45 p 80-180
i C B C C
Egretta alba Y 15-30 p 50-160
i C B C C
Ardea purpurea Y 5-12 p D B C C
Ciconia ciconia Y 300-
500 i C B C C
Platalea leucorodia Y 5-20 p C B C C
Cygnus cygnus Y 4-10 i D B C C
Aythya nyroca Y 20-25 p 100-
150 i C B C C
Circus aeruginosus Y 6-12 p C B C B
Recurvirostra
avosetta Y 5-12 p 25-30 i C B C C
Glareola
pratincola Y 10-14 i C B C C
Larus minutus Y 20-35 i D B C C
Gelochelidon
nilotica Y 5-10 i B B C B
Sterna hirundo Y 3-5 p 30-50 i D B C C
Chlidonias
hybridus Y 80-100 p
380-
450 i C B C C
Alcedo atthis Y 15-25 p D B C C
Lanius collurio Y 15-25 p D B C C
Lanius minor Y 20-35 p C B C C
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
83
La vizita efectuata, in teren – pe viitorul amplasament al sondelor tip ‘’Cluster’’
1494, 1500 Independenta, nu au fost identificati indivizi ai speciilor enumerate
mai sus.
Habitate prioritare: 0 inregistrari pentru ROSPA0071
Specii prioritare: 2 inregistrari pentru ROSPA0071
Nume Populatia Motiv
Vertigo angustior C C
Vertigo moulinsiana C C
Pe parcursul cercetarii amplasamentului destinat exploatarii sondelor tip
‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta nu au fost identificati membrii ai speciilor
nominalizate in tabel si nici cuiburi care ar putea fi indicatoare ale acestora.
4.5.2 Generalitati
Vegetatia apartine, in cea mai mare parte pajistilor stepice cu graminee si diverse
ierburi xerofile, determinate de conditiile de clima, precum se de substratul litologic
alcatuit din loess, care ocupa cea mai mare suprafata. Predomina grupari de: Poa
bulbosa (firuta cu bulbi), Artemisia austriaca (pelinta de stepa), Cynodon dactylon
(pir gros), Festuca Vallesiaca (paius), Agropiron cristatum (pir crestat).
Elemente xerofile patrund din stepele orientale euro-asiatice, cum sunt: Stipa
lessingiana (colilia), Adonis wolgensis (ruscuta), Centaurea orientalis (maturica),
etc. In afara de aceste asociatii vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin
Andropogon ischaemum, care este rezistenta la pasunat si se instaleaza usor pe
terenurile degradate. Pe nisipurile solidificate apar: Salsola ruthenica (saracica),
Cecatoca ipussarenarius (ciulinii), etc. In Campia Covurluiului se intalneste si
vegetatia lemnoasa de silvostepa, in care predomina doua specii ca: Quercus
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
84
pendunculiflora (stejarul brumariu) si Quercus pubescens (stejarul pufos); ele
apar fie in arborete pure, fie alaturi de Quercus cerris (cerul), Quercus frainetto
(garnita), Quercus robur (stejarul perpendicular) etc.
Fauna este specifica stepei si silvostepei, dominata fiind de prezenta rozatoarelor,
cum sunt: popandaul (Citellus citellus), harciogul (Cricetus cricetus), orbetele sau
catelul pamantului (Spalax leucodon), precum si numeroase specii de soareci de
camp si iepuri.
Dintre pasari cele mai frecvente sunt prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea
(Perdix perdix), ciocarlia etc. Dintre reptile: soparla (Elaphe quatorliniata
sauromates pallas), soparla de stepa. Sunt si insecte specifice zonei de campie:
lacuste, cosasi, greieri.
Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele
umanitatii nu au putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a
dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct
de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a sondelor, se pot evidentia:
� ecosistemul agrotehnic;
� ecosistemul legat de asezarile umane.
Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole si de livezile de pomi
fructiferi; reprezinta ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor
primari.
Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante
spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este
astfel disputat intre cele doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta
categorie de factori ecologici dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati, si
anume cea datorata consumatorilor de ordinul unu, desemnati cu numele de
daunatori: insecte, ciuperci.
Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari
a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
85
locuitorilor, cu inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem
ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu
destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii, conduce
la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie locuri
predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales
microbiologice – bacterii, drojdii si fungi –, caracterizate prin specificitati
geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare,
existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care alcatuiesc
comunitati specifice.
4.5.3 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondelor
In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de
lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va
reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.
Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentului este reprezentata de iepuri,
soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivului de investitie.
Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si
acvatice este nesemnificativ.
Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei
obiectivului este minim.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
86
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondelor
Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului
aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei
terestre si acvatice este nesemnificativ.
Situarea amplasamentului destinat exploatarii sondelor tip ‘’Cluster’’ 1494, 1500
Independenta la o distanta de circa 1,4 km fata de zona definita – in termenii
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 – ca arie naturala protejata,
nu implica si nici nu determina – direct sau indirect - , niciun impact asupra
faunei si florei existente in aceasta arie.
Activitatea de exploatare nu modifica compozitia speciilor sau a tipurilor de
ecosisteme terestre si acvatice, nu are ca efect distrugerea sau alterarea habitatelor
speciilor de plante, nu altereaza speciile si populatiile de pasari, mamifere, pesti,
amfibii, reptile protejate sau nu.
Exploatarea sondelor tip ‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta – potential - , nu
poate determina modificari ale compozitiilor de specii sau ale resurselor speciilor
de plante cu/fara importanta economica.
Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor.
4.5.4 Masuri de diminuare a impactului
Dupa executia lucrarilor de constructie si foraj, vegetatia va repopula in mod
sistemic zona.
Amplasarea sondelor tip ’’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta in zona propusa nu
va avea ca impact asupra starii de fapt existenta – raportata la biodiversitate -, in
acest moment, si nu va modifica componentele biodiversitatii.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
87
Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului datorat
activitatii de amplasare a sondelor de foraj, asupra biodiversitatii.
4.5.5 Conditii care trebuie respectate
A. In timpul realizarii proiectului
Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.
Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a
echipamentelor necesare executarii forajului, numai in interiorul amplasamentului
aprobat pentru aceasta activitate.
Personalul si utilajele nu trebuie si nici nu va interactiona cu vegetatia si fauna din
vecinatate sub niciun motiv.
Nu se va permite deversarea lichidelor sau depozitarea de materiale in afara
amplasamentului aprobat.
Se va evita - de catre personalul - hranirea cu alimente, sau lasarea hranei
personalului la liberul acces al pasarilor sau a altor animale.
Se va interzice, in mod imperativ – intregului personal - sa arunce resturile de
mancare in vecinatatea sau pe teritoriul amplasamentului, astfel incat acestea sa
ajunga accesibile faunei salbatice.
Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea
faunei potentiale aflate in vecinatate.
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de forare si a celor
conexe acestora.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
88
B. In timpul exploatarii proiectului
Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului si a tehnologiei de
exploatare a zacamantului.
Exploatarea zacamantului cu instalatii pozitionate strict in interiorul
aplasamentului aprobat pentru aceasta activitate.
Se va executa ingradirea beciurilor sondelor si a utilajelor aflate in miscare, pentru
a evita accidentarea intamplatoare a faunei migratoare din vecinatati si care ar
tranzita amplasamentul sondelor de productie.
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
desemnati si se va aplica sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la
normele, regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a
zacamantului.
Niciun obiect sau material de pe amplasamentul utilizat in activitatile de intretinere
si reparatie a instalatiei de extractie titei sa nu ajunga pe vegetatie sau sol.
C. In timpul inchiderii activitatii
La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impune urmatoarea
conditie, beneficiarului sondelor:
� executarea lucrarilor de izolare a instalatiei de extractie fata de conducta
de transport amestec catre parcul de rezervoare, pentru evitarea
potentialelor scurgeri accidentale, care ar putea afecta flora si fauna din
vecinatate;
Conditia cea mai importanta in acest stadiu este aceea ca niciun obiect sau material
de pe amplasamentul utilizat in activitatile desfasurate sa nu ajunga sa afecteze
flora si fauna din zona.
Nu se va permite deversarea lichidelor sau depozitarea de materiale in afara
amplasamentului aprobat.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
89
Se va evita de catre intreg personalul - hranirea, cu alimente, sau lasarea hranei
personalului la liberul acces al pasarilor sau a altor animale.
Se va interzice, in mod imperativ – intregului personal - sa arunce resturile de
mancare in vecinatatea sau pe teritoriul amplasamentului, astfel incat acestea sa
ajunga accesibile faunei salbatice.
Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea
faunei potentiale aflate in vecinatate.
D. In timpul dezafectarii proiectului
In vederea dezafectarii sondelor prevederea si executarea activitatilor va trebui sa
se desfasoare astfel incat flora si fauna din vecinatate sa nu fie afectata.
Si in aceasta etapa, conditia cea mai importanta este aceea ca niciun obiect sau
material utilizat in activitatile desfasurate pe amplasament sa nu ajunga sa afecteze
flora si fauna din vecinatate.
Nu se va permite deversarea lichidelor sau depozitarea de materiale in afara
amplasamentului aprobat.
Se va evita hranirea, cu alimente, sau lasarea hranei personalului la liberul acces
al pasarilor sa a altor animale – de catre personalul muncitor.
Se va interzice, in mod imperativ – intregului personal - sa arunce resturile de
mancare in vecinatatea sau pe teritoriul amplasamentului, astfel incat acestea sa
ajunga accesibile faunei salbatice.
Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea
faunei potentiale aflate in vecinatate.
E. In timpul refacerii mediului
Una din conditiile imperative se refera la a nu se depasi – prin activitatile de
ecologizare a terenului -, limitele amplasamentului aprobat.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
90
Se va evita hranirea, cu alimente, sau lasarea hranei personalului la liberul acces
al pasarilor sa a altor animale – de catre personalul muncitor.
Se va interzice, in mod imperativ – intregului personal - sa arunce resturile de
mancare in vecinatatea sau pe teritoriul amplasamentului, astfel incat acestea sa
ajunga accesibile faunei salbatice.
Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea
faunei potentiale aflate in vecinatate.
F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului
La predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari
suplimentare.
4.6 Peisajul
4.6.1 Informatii despre peisaj
Locatia propusa pentru amplasarea sondelor tip ’’Cluster’’ 1494, 1500
Independenta se gaseste in extravilanul localitatii Independenta, pe un teren relativ
plan situat pe terasa inferioara- lunca stanga a paraului Lozova, din bazinul
hidrografic al Siretului, raul Barladel.
Din punct de vedere administrativ perimetrul pe care sunt amplasate sondele
apartin localitatii Independenta, judetul Galati.
Din punct de vedere morfologic perimetrul cercetat se incadreaza in Campia
piemontana a Covurluiului, care reprezinta o campie de tranzitie intre Podisul
Moldovei (reprezentat de Podisul Covurluiului) la nord si Campia Siretului inferior
la sud.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
91
Relieful este relativ framantat, cu energii de relief mari, fiind format dintr-o
succesiune de interfluvii paralele, culmi sau platouri largi care coboara de la nord
catre sud, separate de vai consecvente. Altitudinea descreste de la 200 m la mai
putin de 70 m, energia reliefului variind intre 100 si 50 m. Reliful provine din
sculptarea vechii campii villafranchiene, care poate fi interpretata ca un glacies
intre Podisul Moldovei si Campia Romana.
4.6.2 Explicarea utilizarii terenului
Tabelul nr. 4.6.2-1. Utilizarea terenului Suprafata (m
2)
Inainte de punerea
in aplicare a
proiectului
Dupa punerea in
aplicare a
proiectului
Recultivata
(dupa redare)
1 2 3 4
In agricultura:
� teren pasune
� gradini
� arabil
� faneata
� livada
8654
1788
5928
Teren silvic
Drumuri - 938 -
Zone construite (curti,
suprafata construita) - -
Ape - - -
Alte terenuri:
� vegetatie
plantata
� zone umede
� teren deteriorat
� teren
neproductiv
-
-
-
TOTAL
8654
2726
5928
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
92
4.6.3 Suprafata de teren ocupata
Tabelul nr. 4.6.3.-1
Nr.
crt. Denumirea obiectivului
Dimensiuni
(m)
Suprafata de
teren temporar
necesara
(mp)
Nr. Din plan
1. Suprafata ocupata de
obiectivele instalatiei de
foraj
- - -
2. Suprafata de protectie - - -
3. Suprafata incinta careu 4998 -
4. Suprafata campus - - -
5. Suprafata ocupata de drum
acces , conducta amestec 3656 -
TOTAL 8654
4.6.4 Impactul asupra peisajului
Amplasarea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta in zona propusa nu
va avea ca impact asupra starii de fapt existenta – raportata la peisaj -, in acest
moment si nu va modifica componentele peisajului.
4.6.5 Masuri de diminuare a impactului
Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de
amplasare a sondelor de foraj asupra peisajului.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
93
4.7 Mediul social si economic
Existenta in zona exploatarilor petroliere a sondelor de foraj si extractie nu va
conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu
va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sondele, prin
amplasamentul lor, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane.
Sondele se vor amplasa in extravilanul localitatii Independenta, judetul Galati.
Distanta de la locatia sondelor tip ’’Cluster’’ 1949, 1500 Independenta la prima
casa este de circa 560 m, sondele fiind situate in extravilanul localitatii
Independenta, pe un teren relativ plan situat pe terasa inferioara- lunca stanga
a paraului Lozova, din bazinul hidrografic al Siretului, raul Barladel.
Avand in vedere ca distanta la care se afla sondele fata de prima casa este mai
mare decat cea minima impusa (50 m) se considera ca securitatea asezarilor
umane, nu este afectata.
Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a
mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a
obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a
populatiei este nesemnificativ.
4.7.1 Impactul asupra mediului social si economic
Amplasarea sondelor in extravilanul localitatii Independenta nu poate avea un
impact semnificativ asupra mediului social si nici asupra mediului economic al
zonei.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
94
4.7.2 Masuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.8 Zgomotul
4.8.1 Generalitati
Zgomotul se constituie ca un factor de mediu omniprezent pentru care limita
definita ca fiind nivelul corect si nivelul definit ca nociv este dependenta de o
multitudine de factori:
� fizici: ai zgomotului;
� personali: determinati de calitatea receptorului etc.
� factori greu de identificat si cuantificat.
Expunerea ocazitionala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o
perioada relativ scurta de timp este responsabila de efecte otice, de
diminuarea acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat
in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului
de miocard etc.
Cazul in care exista expuneri asupra populatiei, caracterizate prin niveluri
reduse, ale zgomotului, dar persistente, efectele principale sunt cele
nespecifice, datorate actiunii de factor de stres neurotrop al zgomotului.
Stresul se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si a
capacitatilor amnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si
comportamentale care se manifesta clinic prin oboseala, iritabilitate si senzatie de
disconfort.
Alte efecte au caracter nespecific si de cele mai multe ori infraclinic, cu o etiologie
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
95
multifactoriala, evolueaza de la simple modificari fiziologice, pana la
inducerea de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice,
agravarea bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine etc.
Pentru evaluarea impactului zgomotului, doua aspecte sunt importante:
� extinderea impactului - exprimata prin numarul persoanelor afectate;
� intensitatea impactului - exprimata prin nivelul de zgomot, exprimat in dB.
Avand in vedere faptul ca, activitatile desfasurate in cadrul tehnologiei de
forare sonde titei se desfasoara cu precadere in spatii deschise si la o
departare convenabila pentru ca zgomotul emis de motoarele utilajelor folosite
– 83,7 dB(A), nivel masurat langa acelasi tip de utilaje, aflate in functiune la
sonde asemanatoare -, se poate afirma ca functionarea obiectivului analizat, nu
genereaza zgomot care sa depaseasca nivelul maxim admisibil de 65 dB(A) –
STAS 10009/1988 -, corespunzator unitatilor industriale – masurabil la limita
careului sondelor -, fapt pentru care se poate aprecia ca minim si acceptabil,
impactul produs asupra confortului fonic al populatiei din zona si aceasta se va
intampla doar pe parcursul existentei santierului de forare sonde, nivelul de
zgomot scazand drastic pe timpul exploatarii titeiului.
4.8.2 Prognoza impactului
Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de foraj,
a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta careului.
Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a utilitatilor din
careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.
Principalele surse de zgomot si vibratii pe amplasament vor fi reprezentate de:
� functionarea motoarelor, de actionare si a generatoarelor electrice;
� manipularea materialului tubular;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
96
� functionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului.
Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar, avand ca durata:
� utilajele terasiere folosite la amenajarea terenului: circa 16 zile, 10 ore/zi;
� instalatie de foraj: circa 17 zile, 24 ore/zi;
� manipularea materialului tubular: circa 17 zile, 24 ore/zi.
4.8.3 Masuri de diminuare a impactului
Pentru limitarea potentialului impact al poluarii sonore determinate de
activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat, asupra sanatatii
populatiei se recomanda urmatoarele masuri:
� desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de
lucru;
� automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita
amplasamentului in scopul aplicarii de masuri corective privitoare
la poluarea sonora excesiva.
In conditiile amplasarii obiectivului, nivelurile estimate ale zgomotului se vor
incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar impactul asupra sanatatii
populatiei poate fi apreciat ca redus.
4.8.4 Conditii care trebuie respectate
A. In timpul realizarii proiectului
Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
97
Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea
vecinatatilor.
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de forare si a celor
conexe acestora.
Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in
perioadele de maxima activitate.
B. In timpul exploatarii proiectului
Nu se impun conditionari privitoare la zgomot, in aceasta faza a proiectului,
deoarece intreaga activitate de extractie este silentioasa, utilizandu-se, pentru
aceasta, motoare electrice.
C. In timpul inchiderii activitatii
Conditia care trebuie respectata de catre executant - in aceasta faza a proiectului -
este aceea de respectare stricta a proiectului.
Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea
vecinatatilor.
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele proiectului.
Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in
perioadele de maxima activitate.
D. In timpul dezafectarii proiectului
O conditie care trebuie respectata de catre executant - in aceasta faza a proiectului
- este aceea de respectare stricta a proiectului.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
98
Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea
vecinatatilor.
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de dezafectare si a
celor conexe acestora.
Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in
perioadele de maxima activitate.
E. In timpul refacerii mediului
Conditia care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a proiectului
- este aceea de respectare stricta a procedurilor care se impun.
Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea
vecinatatilor.
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de ecologizare a
amplasamentului.
Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in
perioadele de maxima activitate.
F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului
La predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari
suplimentare.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
99
4.9 Protectia impotriva radiatiilor
In activitatea de foraj nu se folosesc si nu se emit substante radioactive.
4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
Nu este cazul.
5 ANALIZA ALTERNATIVELOR
Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura – foraj si echipare sondelor,
potential exploatare sonde –, au fost luate in considerare mai multe
variante/alternative, ale activitatii, previzionata a se desfasura.
5.1. Analiza alternativei denumita:Varianta 0 (zero)
In cazul alegerii variantei zero – situatia actuala a amplasamentului ramane, in
continuare, aceeasi -, ar rezulta urmatoarele:
Dezavantaje
� dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei ar
scadea cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat
in cazul exploatarii zacamantului prin sondele tip‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta;
� dezvoltarea economica a localitatii Independenta, judetul Galati, ar
incetini;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
100
� dezvoltarea vietii sociale a locuitorilor localitatii ar stagna;
� nivelul de trai al locuitorilor ar regresa;
� infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar deteriora etc.
In cazul alegerii variantei zero – situatia actuala a amplasamentului ramane, in
continuare, aceeasi -, ar rezulta urmatoarele:
Avantaje
� calitatea solului specific zonei ramane la cea actuala.
5.2. Analiza alternativei denumita:Varianta 1
In cazul alegerii variantei unu, situatia actuala a amplasamentului se modifica
pentru a permite executarea forajului si echiparii sondelor tip ’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta, iar daca rezultatele forajului de cercetare nu justifica
exploatarea zacamantului, atunci ar rezulta urmatoarele:
Dezavantaje
� dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei ar
scadea cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat
in cazul exploatarii zacamantului prin sondele tip ’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta;
� dezvoltarea economica a localitatii Independenta, judetul Galati, ar
incetini;
� dezvoltarea vietii sociale a locuitorilor localitatii ar stagna;
� nivelul de trai al locuitorilor ar regresa;
� infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar deteriora etc.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
101
In cazul alegerii variantei unu – situatia amplasamentului, dupa oprirea activitatii-,
ar rezulta urmatoarele:
Avantaje
� calitatea solului decopertat va ramane neschimbata fata de cea
initiala, dupa refacerea ecologica a amplasamentului, in vederea
redarii lui proprietarilor.
5.3. Analiza alternativei denumita:Varianta 2
In cazul alegerii variantei doi, situatia actuala a amplasamentului se modifica, ca
locatie - pe un alt amplasament -, pentru a permite executarea forajului si echiparii
sondelor tip ’’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta din localitatea Independenta,
judetul Galati, iar daca rezultatele forajului de cercetare justifica exploatarea,
pentru productie, a zacamantului, atunci ar rezulta urmatoarele:
Dezavantaje
� strabaterea stratelor geologice ar fi mai neeconomica din punct de
vedere al inclinatiei forajului;
� forarea catre zacamant din alta pozitie decat cea indicata de
specialistii in forare ar putea avea – potential -, o probabilitate mai
mare de a strabate strate geologice deja afectate de extractiile
anterioare, prin urmare mai vulnerabile de a fi supuse unor poluari
de adancime ale unor strate deja mai poroase.
In cazul alegerii variantei doi – situatia amplasamentului, prin exploatarea
zacamantului de titei, prin sondele forate -, ar rezulta urmatoarele:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
102
Avantaje
� dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei s-ar
mari cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat in
cazul exploatarii zacamantului de titei, prin sondele tip ’’Cluster’’
1494, 1500 Independenta din localitatea Independenta, judetul
Galati;
� dezvoltarea economica a localitatii Independenta, judetul Galati, ar
creste prin contributia financiara a OMV PETROM la bugetul local;
� nivelul de trai al locuitorilor ar creste;
� dezvoltarea vietii sociale a locuitorilor localitatii ar creste;
� infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar putea intretine prin
fondurile suplimentare la bugetul local etc.
5.4. Analiza alternativei denumita:Varianta 3
In cazul alegerii variantei trei, situatia actuala a amplasamentului se modifica
pentru a permite executarea forajului si echiparii sondelor tip ’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta, iar daca rezultatele forajului de cercetare justifica exploatarea,
pentru productie, a zacamantului, atunci ar rezulta urmatoarele:
Dezavantaje
� s-ar actiona asupra solului - prin decopertare -, sol care va fi
prezervat pentru refacerea ecologica a amplasamentului, la sfarsitul
activitatii de extractie.
In cazul alegerii variantei trei – situatia amplasamentului, prin exploatarea
zacamantului de titei, prin sondele forate -, ar rezulta urmatoarele:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
103
Avantaje
� dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei s-ar
mari cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat in
cazul exploatarii zacamantului de titei, prin sondele tip ’’Cluster’’
1494, 1500 Independenta;
� dezvoltarea economica a localitatii Independenta, judetul Galati, ar
creste prin contributia financiara a OMV PETROM la bugetul local;
� nivelul de trai al locuitorilor ar creste;
� dezvoltarea vietii sociale a locuitorilor localitatii ar creste;
� infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar putea intretine prin
fondurile suplimentare la bugetul local etc.
Pentru o privire sintetica asupra alegerii alternativei celei mai bune vom tabela
toate aspectele de unde vom putea viziona concluzia.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
104
Nr crt
Factor de mediu
Marimea
impactului
Durata
impactului
Reversibilitatea
impactului
Viabilitatea
si eficienta
masurilor de
ameliorare
Total
punctaj
Varianta zero
1 Apa 10 10 10 10 40
2 Sol 10 10 10 7 37
3 Aer 10 10 10 10 40
4 Flora si fauna 10 10 10 10 40
5 Mediu social si
economic
2 1 1 2 6
6 Sanatatea populatiei 10 10 10 10 40
TOTAL 203
Varianta unu
1 Apa 10 10 10 10 40
2 Sol 2 2 3 7 14
3 Aer 3 3 3 5 14
4 Flora si fauna 2 3 2 2 9
5 Mediu social si
economic
10 10 10 10 40
6 Sanatatea populatiei 9 8 8 7 32
TOTAL 149
Varianta doi
1 Apa 10 10 10 10 40
2 Sol 2 4 4 8 18
3 Aer 5 4 5 7 21
4 Flora si fauna 6 7 8 6 27
5 Mediu social si
economic
10 10 10 10 40
6 Sanatatea populatiei 9 8 8 7 32
TOTAL 178
Varianta trei
1 Apa 10 10 10 10 40
2 Sol 2 4 4 9 19
3 Aer 5 4 5 9 23
4 Flora si fauna 6 7 8 6 27
5 Mediu social si
economic
10 10 10 10 40
6 Sanatatea populatiei 9 8 8 8 33
TOTAL 182
Scala de apreciere este de la 1 la 10, nota 1 contand ca efect negativ maxim, iar nota 10 reprezentand impact zero
asupra factorului de mediu
S-a ales varianta trei care prezinta cel mai ridicat punctaj: 182, fata de varianta
zero(0) – varianta de referinta -, care a prezentat un punctaj de 203.
Alternativa aleasa pentru proiect are in vedere urmatoarele considerente:
� dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei s-ar
mari cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat in
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
105
cazul exploatarii zacamantului de titei, prin sondele tip ’’Cluster’’
1494, 1500 Independenta;
� dezvoltarea economica a localitatii Independenta, judetul Galati, ar
creste prin contributia financiara a OMV PETROM la bugetul local;
� nivelul de trai al locuitorilor ar creste;
� dezvoltarea vietii sociale a locuitorilor localitatii ar creste;
� infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar putea intretine prin
fondurile suplimentare la bugetul local etc.
In cazul alegerii variantei zero se considera ca terenul are un potential vegetal
scazut, acesta se va degrada prin neutilizare, deoarece va fi necesara o interventie
drastica asupra lui pentru a-l ridica la un nivel acceptabil de productivitate prin:
� fertilizare chimica masiva;
� fertilizare naturala masiva;
� irigare permanenta.
Prin urmare alegerea variantei zero inseamna costuri nerecuperabile in timp si
alternativa continuarii degradarii solului sub actiunea factorilor climaterici.
6 MONITORIZAREA
Activitatea care este proiectata a se desfasura, nu necesita monitorizare, deoarece
amplasarea acesteia se afla intr-un camp de exploatare in care sunt prezente si in
functiune multe sonde, parcuri de rezervoare si instalatii de producere abur.
Monitorizarea individuala a sondelor – in timpul realizarii proiectului, in timpul
exploatarii si in timpul inchiderii –, din punct de vedere al emisiilor – potentiale -,
in mediu ambiant, nu poate fi executata, deoarece prelevarile probelor pot interfera
cu emisiile altor activitati, mai sus enumerate. Din punctul de vedere al poluarii
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
106
potentiale a aerului se poate aprecia ca amplasarea sondelor este intr-o zona in
care miscarile de aer sunt cvasipermanente si importante realizandu-se o dispersie
drastica, a potentialilor poluanti emisi in aer, care in aceste conditii, nu ar permite
detectia acestora.
7 MASURI DE PROTECTIA MUNCII
La elaborarea prezentei documentatii s-au respectat prevederile din legislatie,
normele si normativele in vigoare referitoare la protectia muncii specifice activitatii
de forare sonde, dupa cum urmeaza:
1. Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/14.07.2006 modificata si
completata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 955/08.09.2010;
2. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea
Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/14.07.2006
privind securitatea si sanatatea in munca modificata si completata prin
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 955/08.09.2010;
3. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1050/09.08.2006 privind Cerintele
minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria
extractiva de foraj;
4. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 971/26.07.2006 privind Cerintele minime
pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;
5. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 300/02.03.2006 privind Cerintele
minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile;
6. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1048/09.08.2006 privind Cerintele
minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
107
7. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1146/30.08.2006 privind Cerintele
minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre
lucratori a echipamentelor de munca;
8. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1058/09.08.2006 privind Cerintele
minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor
care pot fi expusi unui potential risc datorita atmosferelor explozive;
9. MMPS Norme specifice de securitate a muncii la lucrarile de foraj sonde,
editia 1995;
10. Regulamentul pentru prevenirea eruptiilor la forajul, punerea in productie si
exploatarea sondelor de titei si gaze, editia 1982;
11. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice
de stingere, pentru unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990;
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru extractia titeiului, elaborate si
editate de institutul de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii
(I.C.S.P.M.) Bucuresti in colaborare cu specialisti din unitati de profil si din
cadrul M.M.P.S. si I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S., editia 1996;
13. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize
fizico - chimice si mecanice, elaborate si editate de institutul de Cercetari
Stiintifice pentru Protectia Muncii (I.C.S.P.M.) Bucuresti in colaborare cu
specialisti din unitati de profil si din cadrul M.M.P.S. si I.S.T.P.M. si avizate
de M.M.P.S., editia 1996.
7.1 Obligatiile proiectantului
La realizarea proiectului s-au aplicat normele de securitate a muncii, precum si
prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
108
care se refera la masurile de securitate a muncii. Masurile au fost stabilite functie
de gradul de periculozitate, detaliat pe faze de lucru.
Documentatia tehnica cuprinde lista de dispozitive, instalatii si aparate necesare
asigurarii securitatii muncii, in perioada de executie a lucrarilor, precum si cele
necesare exploatarii, tinandu-se cont ca acestea trebuie sa fie certificate din punct
de vedere al securitatii muncii.
Proiectantul asigura completarea documentatiei cu masurile impuse, cu ocazia
controalelor de protectie a muncii, efectuate de catre organele abilitate.
Proiectantul acorda asistenta tehnica executantului si beneficiarului, in vederea
rezolvarii problemelor de securitate a muncii, aparute in realizarea lucrarilor de
constructii, garantand eficienta acestora.
La cererea beneficiarului, in cadrul unui contract de asistenta tehnica, proiectantul
va urmari modul in care constructorul respecta regulile de protectie a muncii
prevazute in proiect, oprind continuarea lucrarilor, atunci cand se constata abateri
de la prevederile proiectului.
La receptia lucrarilor, proiectantul, va verifica daca au fost executate prevederile
de protectie a muncii, cuprinse in proiect, aplicatii care sunt necesare exploatarii,
in deplina siguranta, a constructiei.
La cererea beneficiarului se vor intocmi instructiuni de intretinere si exploatare a
constructiilor, dupa punerea in functiune, inclusiv de protectie a muncii.
Masurile de protectie a muncii, din prezentul proiect, nu sunt limitative, executantul
si beneficiarul urmand a lua si alte masuri care se impun.
7.2 Obligatiile executantului
Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de constructii in conditii care sa
asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
109
Acesta trebuie, in conformitate cu prevederile Legii nr. 319/14.07.2006 privind
securitatea si sanatatea in munca, sa fie autorizat, din punct de vedere al protectiei
muncii, de catre Inspectoratul Teritorial pentru Protectia Muncii.
In scopul realizarii lucrarilor de constructii, in conditii de necesitate, executantul
are urmatoarele obligatii:
� sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al
securitatii muncii si daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand
proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale;
� sa raspunda cerintelor HSEQ – OMV PETROM – Precalificare;
� sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a
muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind
executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare, necesare realizarii
constructiilor;
� sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul
realizarii unei exploatari ulterioare a lucrarilor de constructii–montaj, in
conditii de securitate a muncii si sa sesizeze beneficiarul si proiectantul,
cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzatoare,
sa faca propuneri de solutionare si sa solicite, acestora, aprobarile
necesare;
� sa ceara beneficiarului, ca proiectantul, sa acorde asistenta tehnica in
vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii, in cazurile
deosebite, aparute in executarea lucrarilor de constructii;
� sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor,
precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.
Avand in vedere ca activitatea de constructii montaj se desfasoara cu angajati de
diferite profesii si meserii, folosindu-se utilaje si instalatii cu grade de complexitate
ridicata, la controlul locurilor de munca se vor urmari urmatoarele aspecte:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
110
� verificarea modului de respectare a legislatiei si normelor specifice de
securitate a muncii in vigoare, a altor dispozitii legale, organizarea locului
de munca, conditiile de lucru, supravegherea tehnica, ordinea si disciplina
precum si cerintele HSEQ ale OMV PETROM;
� verificarea modului cum sunt respectate tehnologia de lucru sau
instructiunile de lucru, organizarea in conditii de securitate a activitatii;
� identificarea factorilor de risc, a pericolelor de accidentare, pe fiecare faza
a procesului tehnologic, la utilajele si instalatii si in mod deosebit, la
lucrarile cu nivel ridicat de tehnicitate si grad marit de periculozitate;
� verificarea modului in care se face instructajul periodic la locul de munca,
precum si eficienta lui;
� verificarea dotarii si utilizarii dispozitivelor de protectie interzicand
improvizatiile;
� verificarea existentei si functionarii aparatelor de protectie pe utilaje si
instalatii:
� limitatoare de cursa;
� limitatoare de sarcina;
� semnalizatoare de oprire;
� semnalizatoare optice si acustice de avertizare;
� verificarea autorizarii interne a angajatilor pe meserii;
� dotarea tuturor angajatilor cu echipament individual de protectie, in
completare la masurile de protectie colectiva, la locurile de munca. Se
acorda o atentie deosebita prevenirii accidentelor prin cadere de la
inaltime si prin caderea de obiecte dupa cum urmeaza:
� scule, conform prevederilor din normele specifice;
� cai de acces amenajate corespunzator;
� balustrade de protectie;
� golurile din plansee acoperite sau imprejmuite;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
111
� platforme de lucru;
� avertizarea locurilor periculoase;
� existenta autorizatiei de functionare a schelelor autoridicatoare;
� angajatii sa fie verificati periodic din punct de vedere medical in functie de
meseriile pe care le exercita;
� toate utilajele care sunt in exploatare, pe santier, sa fie verificate conform
graficelor de revizii si reparatii;
� aparatura de masura si control sa fie verificata la termenele scadente si in
buna stare de functionare;
� verificarea existentei autorizatiilor ISCIR, pentru utilajele care intra sub
aceasta incidenta;
� se urmareste modul in care sunt realizate programele privind imbunatatirea
conditiilor de munca, incluse in contractul colectiv al agentului economic.
7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei
Beneficiarul raspunde de preluarea si exploatarea lucrarilor de constructii–montaj,
care sa asigure securitatea muncii. La receptia lucrarilor participa si personalul
din cadrul compartimentului de protectie a muncii.
Cu ocazia receptiei, beneficiarul investitiei are urmatoarele obligatii:
� sa analizeze proiectul din punct de vedere al masurilor de securitate a
muncii si, in cazul in care constata deficiente, lipsuri sau neconcordante
fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa ceara proiectantului
remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau
punerea in concordanta a prevederilor din proiect, cu cele din legislatie;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
112
� sa conlucreze cu proiectantul lucrarii la definitivarea instructiunilor de
securitate a muncii pentru lucrarile in care se promoveaza tehnologii noi de
executie;
� sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii
anumitor probleme de securitate a muncii;
� pentru lucrarile de constructii care se executa in paralel cu desavarsirea
procesului de productie, sa incheie, cu executantul, un protocol – anexa la
contract – in care se vor prevedea urmatoarele:
� delimitarea suprafetei in care se executa lucrarile si unde
raspunderea, pentru asigurarea masurilor de securitate a muncii,
revine executantului;
� stabilirea drumurilor si cailor de acces;
� masurile de securitate a muncii, dispozitivele si echipamentul de
protectie pe care beneficiarul trebuie sa-l puna la dispozitia
executantului, in cazul desfasurarii lucrarilor, paralel cu procesul
de productie;
� instruirea personalului constructor de catre beneficiar, pe baza
normelor si instructiunilor proprii de protectie a muncii;
� masurile de securitate a muncii pe care trebuie sa le asigure
beneficiarul, in cazul in care solicita interventia executantului,
pentru a face fata unor situatii care pericliteaza functionarea
instalatiilor sale;
� sa controleze, cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii –
montaj, realizarea de catre executant a tuturor masurilor de
securitate a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand
receptia lucrarilor de constructii, care nu corespund din punct de
vedere al securitatii muncii.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
113
Conditiile ca o receptie sa fie admisa, din punct de vedere al protectiei muncii, sunt
urmatoarele:
� sa fie montate corect si in buna stare de functionare toate dispozitivele,
aparatele si instalatiile de protectie a muncii;
� sa fie prezentate autorizatiile prealabile, cerute de legislatie si actele
normative in vigoare, pentru a se verifica daca au fost adaugate clauze si
daca acestea au fost realizate;
� sa fie depuse autorizatiile de functionare pentru recipientele sub presiune si
pentru instalatiile de ridicat, conform prevederilor ISCIR;
� sa fie prezentate buletinele de deteriorari, in timpul proceselor tehnologice;
� sa fie prezentate buletinele de masuratori solicitate pentru instalatiile
energetice si de gaze;
� sa fie prezentate certificatele de garantie solicitate, in mod expres, de
legislatie si regulamentele in vigoare;
� sa nu semneze receptia definitiva a lucrarilor de constructii atunci cand
determinarile privind microclimatul, zgomotul si vibratiile, iluminatul,
efectuate in timpul probelor tehnologice, nu corespund documentatiei
tehnice;
� beneficiarul este obligat sa exploateze constructiile si instalatiile aferente in
conformitate cu prevederile din documentatia tehnico-economica si in ceea
ce priveste normele de securitate a muncii, sa nu efectueze nicio modificare
care ar putea influenta respectarea acestora.
Un alt aspect care trebuie cunoscut de catre beneficiari il constituie modul in care
trebuie realizate conventiile de securitate, ca anexe la contractele tehnico-
economice.
Acestea nu au un caracter restrictiv, asa cum poate s-a inteles din proiect, ele
putand cuprinde si alte clauze, functie de conditiile concrete in care se desfasoara
activitatea.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
114
Personalului angajat in cadrul compartimentelor de protectie a muncii ii revine
sarcina de a urmari permanent, prin controale la locurile de munca, aplicarea si
respectarea, intocmai, a obligatiilor ce revin – pe linia protectiei muncii –, celor
trei factori care contribuie la realizarea unei constructii.
7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor
7.4.1 Generalitati
La elaborarea prezentului proiect si in timpul lucrarilor de constructii, s-au
respectat si se vor respecta prevederile legislatiei, normele si normativele, in
vigoare, dupa cum urmeaza:
� Legea nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor modificata
prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 70/14.06.2009, pentru
modificarea si completarea unor acte normative privind taxe si tarife cu
caracter nefiscal;
� Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/28.02.2007 privind
aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
� Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului – P 118/1999;
� Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice
de stingere pentru Unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990;
� Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor;
� Regulament pentru prevenirea eruptiilor la foraj, punerea in productie si
exploatarea sondelor de titei si gaze - M.P. 1982.
� Legea nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
115
� Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/28.02.2007 privind
aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
� Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului – P 118/1999;
� Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice
de stingere pentru Unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990;
� Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor;
� Regulament pentru prevenirea eruptiilor la foraj, punerea in productie si
exploatarea sondelor de titei si gaze - M.P. 1982.
Masurile de protectie si stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt
limitative, constructorul si beneficiarul urmand sa ia si alte masuri, care se impun.
Dupa punerea in functiune a constructiei este interzisa executarea de lucrari de
completari sau modificari, ale constructiei, fara acordul proiectantului.
7.4.2 Prevederi specifice
Sondele vor intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor prevazute
prin proiect.
Sondele vor fi exploatate si supravegheata de personalul pregatit special in acest
scop. Supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la
sondele de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri
pentru interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul emanatiei -
functie de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi marita – ,
interzicerea apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar putea produce
scantei.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
116
OMV PETROM – Asset IX- Moldova Sud, proprietarul sondelor, va organiza puncte
de interventie echipate cu mijloace auto, utilaje, unelte si personal pentru
remedierea scurgerilor, colectarea titeiului revarsat si stingerea eventualelor
incendii.
La efectuarea unor lucrari de reparatii sau interventii, se vor folosi numai scule
care nu produc scantei prin lovire sau frecare.
In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua
urmatoarele masuri:
� se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de
robinete, blindare, izolare etc.;
� se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;
� se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de
unde a avut loc deversarea;
� se va interzice fumatul in zona;
� se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de
transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;
� va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;
� se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;
� iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;
� pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare
"Pericol de incendiu, interzisa aprinderea focului".
Este interzisa producerea sondelor direct in rezervoarele sau habele parcului, fara
trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.
Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla
permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare
luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
117
Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a
se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la
accidente si la emanatii de titei si gaze.
Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor
la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.
La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua
de canalizare.
Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.
In interiorul careului sondelor este interzis fumatul si accesul cu chibrituri, brichete
sau alte surse de foc.
Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii
incendiilor.
Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea
interveni in caz de incendiu.
Se interzice a se pastra in interiorul careului de sonde gazolina sau condensat in
vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii etc., imbibate cu produse petroliere, se vor
pastra in cutii metalice, cu capac, in locuri anume stabilite, in zona fara pericol de
explozie.
Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi
instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate
in dotarea careului respectiv.
In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma
sau pulbere si CO2.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
118
8 SITUATII DE RISC
8.1 Accidente potentiale
In situatia normala de executare a lucrarilor de foraj, nu apar efecte poluante
asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii
corespunzatoare a instalatiei de foraj si a unei organizari si discipline riguroase a
muncii. In timpul forajului sondelor este posibil sa apara si incidente, cu posibil
impact asupra mediului, prin declansarea eruptiilor libere, necontrolabile, care se
pot produce datorita urmatoarelor cauze:
A. neasigurarea contrapresiunii necesare asupra stratelor. Reducerea
contrapresiunii asupra unui strat, se datoreaza, fie scaderii densitatii
fluidului de foraj, fie scaderii inaltimii coloanei de fluid, din gaura de
sonda:
a. scaderea densitatii are loc din cauza patrunderii de fluide mai usoare,
din strat, in fluidul de foraj. Cel mai frecvent caz este gazeificarea
fluidului de foraj, in timpul traversarii, cu viteze mari, a stratelor de
gaze;
b. scaderea inaltimii coloanei de fluid de foraj, in gaura de sonda, se
poate produce, in cazul pierderilor de circulatie;
B. necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de
prevenire a eruptiilor;
C. existenta unui echipament de prevenire a eruptiilor necorespunzator, pentru
presiunile la care este supus, la sondele respective.
Cuantificarea riscului aparitiei unei eruptii, functie de cauzele care o genereaza:
Tabelul nr. 8.1.-1.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
119
Cauza Probabilitate Clasificarea
gravitatii Risc
A.a. 1 (mica) 2 (medie) 2
A.b. 1 (mica) 2 (medie) 2
B. 1 (mica) 3 (majora) 3
C. 1 (mica) 3 (majora) 3
Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediu
ambiant a unor cantitati importante de fluid de foraj, hidrocarburi, apa de
zacamant.
Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma eruptiilor libere
necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.
Tabelul nr. 8.1.-2.
Agent
poluant Pericol Sursa Cale Tinte
Atinge-
rea
tintei
Impor-
tanta
riscului
Necesitatea
lucrarilor
de
remediere
Hid
roca
rburi
lic
hid
e si
gaz
oas
e
Exploziv
Str
at g
eolo
gic
Dev
ersa
re d
irec
ta
Aer
Sol
Ape de
supra-
fata
Flora
Fauna
Da
Da
Da/Nu
Da
Da
Major
Major
Major
Major
Major
Nu
Da
Da
Da
Nu
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
120
8.2 Planuri pentru situatii de risc
Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp
specificata si este adesea descris sub forma ecuatiei:
Risc = Pericol x Expunere
Risc = Probabilitate x Gravitate
Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla riscurile provenite de la
un amplasament, prin identificarea:
� agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante;
� resurselor si receptorilor expusi riscului;
� mecanismelor prin care se realizeaza riscul;
� riscurilor importante, care apar pe un amplasament;
� masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel
acceptabil.
Pentru a raspunde cerintelor Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului nr. 184/21.09.1997, se prezinta in continuare matricea pentru analiza
relatiei sursa-cale-receptor, pentru sursele posibile de poluare prezentate.
Tabelul nr. 8.2.-1.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
121
Agent
poluant
Pericol
Surse Cai Tinte
Atin-
gerea
tintei
Impor-
tanta
riscului
Necesitatea
lucrarii de
remediere
1 2 3 4 5 6 7 8
Flu
id d
e fo
raj
Iner
t
� fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
� neetanseitati ale unor
zone de racord;
� fisurare furtun
vibrator;
aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare.
Dev
ersa
re
Sol
Da
Mica
Inchiderea
sursei de
poluare.
Colectarea
poluantului
Ape
reziduale
Fit
oto
xic
haba de depozitare ape
reziduale.
Dev
ersa
re
Sol,
Ape
sub-
terane
Da
Nu
Mica
/
Medie
Nu
Fluid de
foraj
Ape
reziduale
Fit
oto
xic
� fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
� neetanseitati ale unor
zone de racord;
� aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare;
� haba de depozitare
ape reziduale.
Dev
ersa
re
Sol
Da
Medie
Colectare
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
122
Fluid de
foraj
Solutii
chimice
Fit
oto
xic
� fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
� neetanseitati ale unor
zone de racord;
� fisurare furtun
vibrator;
� aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare;
� haba de depozitare
ape reziduale.
Dev
ersa
re
Impra
stie
re
Sol
Da
Medie
Colectare
Fluid de
foraj
Ape
reziduale
Solutii
chimice
Fit
oto
xic
� fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
� neetanseitati ale unor
zone de racord;
� fisurare furtun
vibrator;
� aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare;
� haba de depozitare
ape reziduale;
� produse chimice
necesare tratarii
fluidului de foraj
depozitat
necorespunzator.
Dev
ersa
re
Impra
stie
re
Sol
Medie
Colectare
Cuantificarea riscului:
� agent poluant: fluid de foraj
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
123
Probabilitate = 1 (mica);
Gravitate = 1 (usoara);
R = 1 x 1 = 1
� agent poluant: apa reziduala
Probabilitate = 1 (mica);
Gravitate = 2 (medie);
R = 1 x 2 = 2
� agent poluant: solutii chimice
Probabilitate = 1 (mica);
Gravitate = 1 (usoara);
R = 1 x 1 = 1
Pe baza celor de mai sus se poate aprecia ca riscul este minim.
8.3 Masuri de prevenire a accidentelor
Acestea se pot realiza prin:
� pastrarea curateniei in careul sondelor pentru evitarea formarii solutiilor
poluante, din materialele imprastiate in timpul ploilor;
� efectuarea probelor de presiune a manifoldului pompei, inainte de inceperea
lucrarilor de foraj;
� verificarea etanseitatii habelor pentru depozitarea fluidelor de foraj;
� depozitarea materialelor chimice necesare tratarii fluidului de foraj, in
baraca de chimicale;
� in timpul forajului, cat si dupa terminarea lucrarilor, se interzice deversarea
fluidelor si a altor reziduuri pe alte terenuri, decat in locurile special
amenajate-habe metalice, batale/depozite autorizate.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
124
In cazul in care datorita neetanseitatii se poate produce poluarea solului si a
subsolului, trebuie luate urmatoarele masuri:
� inchiderea imediata a sursei de poluare;
� colectarea poluantului (in masura in care aceasta este posibil);
� limitarea intinderii poluarii cu ajutorul digurilor;
� inlaturarea zonei poluante prin decopertare.
Pentru evitarea declansarii unor eruptii necontrolabile, se vor respecta urmatoarele
masuri de siguranta:
a) masuri tehnologice:
� executarea lucrarilor de foraj cu respectarea programelor de lucru si a
proiectelor tehnologice de foraj;
� pe timpul activitatii de foraj detritusul si fluidul de foraj, vor fi depozitate
numai in habe metalice etanse;
� organizarea lucrului la sonde si instruirea brigazii in asa fel incat sa se
observe si sa sesizeze, primele simptome de manifestare ale sondelor;
� forajul propriu-zis, operatiunile de carotaj si perforare, punere in productie
si exploatare, precum si orice fel de operatii, in gaura de sonda, se vor
executa numai cu instalatii de prevenire si stingere a eruptiilor, montate
complet, corect si mentinute in stare de functionare;
� instalatia de prevenire si echipamentele anexe, trebuie sa fie corespunzatoare
presiunii, la care va fi solicitata. De asemenea, aceasta trebuie sa fie
completa, montata, mentinuta in perfecta stare de functionare, probata la
presiune si supusa periodic, in timpul lucrarilor la verificari si probe de
functionare;
� este absolut necesar ca sondele sa fie prevazuta cu rezerva de fluid de foraj si
materiale de ingreunat, alimentare cu apa si cu echipament auxiliar
corespunzator;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
125
� personalul trebuie sa fie bine instruit asupra importantei, scopului
constructiei, intretinerii si modului de functionare a instalatiei de prevenire;
� la sonde trebuie sa existe rezerva de fluid de foraj, materiale de ingreunat
conform “Regulamentului de prevenire a manifestarilor eruptive”, editia
1982.
b) masuri organizatorice:
� seful de sonda, seful de formatie, sondorul sef, sa fie autorizati de catre
ICPT Campina, Centrul de Perfectionare a Personalului, sa lucreze in
formatia de foraj sonde, in urma examenului sustinut la tema:
“Prevenirea si tratarea manifestarilor eruptive la sondele de
hidrocarburi”.
Riscul producerii de eruptii libere este exclus, intrucat inca din faza de proiectare
se ia in calcul acest factor - prin elaborarea fisei de caracterizare complexa a
coloanei stratigrafice si fundamentare a schemei de tubaj si a programului fluidului
de foraj, pe baza informatiilor obtinute de la sondele de corelare - in vederea
asigurarii sigurantei maxime, pe timpul efectuarii lucrarilor de foraj si asigurarea
masurilor enumerate mai sus.
Masurile care se impun, pentru protejarea factorilor de mediu, pentru fiecare etapa
de lucru in parte, sunt urmatoarele:
� Amenajarea careului sondelor:
� se va executa asa cum este descris la capitolul 1.4.8.
� Forajul sondelor:
� forajul sondelor se executa conform “Proiectului tehnic de foraj” si
respectarea “Normelor specifice de securitate a muncii la lucrarile de
foraj sonde”, editia 1995, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale, a “Regulamentului pentru prevenirea eruptiilor la forajul,
punerea in productie si exploatarea sondei de titei si gaze”, editia 1982,
a “Normelor de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
126
mijloace tehnice de stingere pentru unitatile Ministerului Petrolului”,
editia 1990;
� dupa terminarea montajului instalatiilor de foraj si inaintea inceperii
forajului, se face receptia acestora, de catre o comisie formata din
director tehnic, inginer sef mecanic, sef compartiment protectia muncii,
inginer sef energetic al schelei contractoare a lucrarilor de foraj si se
executa probe tehnologice, ale utilajelor instalatiilor de foraj;
� proba de presiune hidraulica a manifoldului pompelor si a conductelor
de refulare, pana la prajina de antrenare, va fi executata numai in ziua
dinnainte de inceperea forajului sau dupa orice demontare sau
inlocuire de piese sau subansamble, din sistemul de circulatie a
fluidului de foraj. Proba se executa la o presiune egala de 1,5 ori
presiunea maxima de lucru;
� in procesul de foraj, vehicularea, tratarea si transportul fluidului de
foraj se realizeaza in sistem inchis;
� apele reziduale si apele pluviale sunt colectate de un sistem de santuri
betonate sau dalate;
� bazinul consta dintr-o haba metalica cu capacitatea de 40 m3, care se
va ingropa si proteja cu capac metalic, urmand ca haba sa fie asezata
pe un strat drenant, de nisip, cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj
haba se va hidroizola cu doua straturi de bitum. In jurul bazinului se va
asigura o imprejmuire de protectie;
� pastrarea curateniei in careul sondelor, pentru evitarea formarii
solutiilor poluante din materialele imprastiate, in timpul ploilor;
� verificarea etanseitatii tuturor capacelor utilajelor, care pot emite
poluanti;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
127
� traversarea primului interval (pentru tubarea si cimentarea coloanelor
de ancoraj) se face cu fluid de foraj natural, care sa afecteze, minimal,
stratele friabile de suprafata si eventualele strate freatice traversate;
� datorita diferentei de presiune sonda-strate, in dreptul rocilor
traversate, fluidul de foraj depune, prin filtrare o turta din particule
solide, care consolideaza pietrisurile, nisipurile si alte roci slab
cimentate sau fisurate, nu permite contaminarea cu fluide de foraj, a
posibilelor acvifere existente;
� prin realizarea programului de constructie propus, tubajul coloanelor -
de ancoraj si de exploatare -, cimentarea acestora, se realizeaza
protectia solului si a apelor subterane in timpul forajului, probelor de
productie si a exploatarii sondelor;
� cimentarea coloanelor se executa in sistem inchis, cimentul fiind
transportat in autocontainere. Operatia de cimentare va fi precedata de
probarea intregului echipament tehnic folosit: agregate, conducte,
furtune, ventile de retinere, la presiunea egala cu 1,5 presiunea
maxima de lucru. Pompele agregatului de cimentare vor fi prevazute cu
supape de siguranta si manometre;
� dupa tubajul si cimentrarea fiecarei coloane se monteaza instalatia de
prevenire a eruptiilor conform „Regulamentului pentru prevenirea
eruptiilor la forajul, punerea in productie si exploatarea sondei de titei
si gaze”, editia 1982;
� detritusul se depoziteaza temporar intr-o haba metalica de 40 m3 si se
transporta periodic in locuri special amenajate: batale de slam sau de
reziduuri autorizate;
� produsele chimice necesare tratarii fluidului de foraj ramase
neutilizate se transporta la magazia de materiale a societatii
contractoare a lucrarilor de foraj;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
128
� dupa incheierea lucrarilor de foraj se vor executa lucrari de
reconstructie ecologica pe suprafata de teren inchiriata temporar
pentru foraj, mai putin cea necesara pentru montarea instalatiei de
exploatare.
� Probe de productie
� probele de productie se vor efectua cu IC 5;
� in vederea protectiei factorilor de mediu, sol, subsol, ape subterane si
de suprafata, se vor folosi lucrarile de protectie a mediului realizate la
forajul sondelor, amintite anterior;
� in timpul operatiilor de probare strate si de punere in productie, la
gura sondei se monteaza un cap de eruptie de 210 atm. Operatiile de
pistonare se executa in sistem inchis cu sistem de etansare pe cablu de
pistonat, lichidele - apa de zacamant, petrol - fiind recuperate in habe
metalice etanse;
In timpul exploatarii, titeiul este vehiculat in sistem inchis, de la sonde la parcul de
separatoare.
Alte masuri de prevenire:
� sondele vor intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor
prevazute prin proiect;
� sondele vor fi exploatata si supravegheata de personalul pregatit special in
acest scop;
� supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la
sondele de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia
masuri pentru interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul
emanatiei - functie de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi
marita -, interzicerea apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar
putea produce scantei.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
129
OMV PETROM – Asset IX–Moldova Sud, proprietarul sondelor, va organiza puncte
de interventie echipate cu mijloace auto, utilaje, unelte si personal pentru
remedierea scurgerilor, colectarea titeiului revarsat si stingerea eventualelor
incendii.
La efectuarea unor lucrari de reparatii si interventii se vor folosi numai scule care
nu produc scantei prin lovire sau frecare.
In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua
urmatoarele masuri:
� se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de robinete,
blindare, izolare etc.;
� se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;
� se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de
unde a avut loc deversarea;
� se va interzice fumatul in zona;
� se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de
transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;
� va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;
� se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;
� iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;
� pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare "Pericol
de incendiu, interzisa aprinderea focului".
Se interzice trimiterea productiei sondelor direct in rezervoarele sau habele
parcului, fara trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.
Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla
permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare
luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
130
Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a
se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la
accidente si la emanatii de titei si gaze.
Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor
la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.
La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua
de canalizare.
Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.
In interiorul careului sondelor este interzis fumatul si accesul cu chibrituri, brichete
sau alte surse de foc.
Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii
incendiilor.
Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea
interveni in caz de incendiu.
Se interzice a se pastra, in interiorul careului sondelor, gazolina sau condensat, in
vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii etc., imbibate cu produse petroliere, se vor
pastra in cutii metalice, cu capac, in anumite locuri stabilite, in zona fara pericol de
explozie.
Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi
instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate
in dotarea careului respectiv.
In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma
sau pulbere si CO2.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
131
9 DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind
alcatuirea/intocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului, generat
de forajul si echiparea sondelor tip ’’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta, judetul
Galati.
10 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
10.1 Amplasament
Sondele tip ‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta, sonde exploatare titei, sunt
amplasate in extravilanul localitatii Independenta, judetului Galati, terenul
apartinand unor propietari particulari conform Certificatului de Urbanism Nr.
263/9477 din 30.11.2011 si are categoria de folosinta –arabil.
Din punct de vedere morfologic perimetrul propus pentru amplasarea sondelor tip
‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta se incadreaza in Campia piemontana a
Covurluiului, care reprezinta o campie de tranzitie intre Podisul Moldovei
(reprezentat de Podisul Covurluiului) la nord si Campia Siretului inferior la sud.
Distanta de la locatia sondele tip ‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta la prima
casa este de circa 560 m, iar distanta intre cele doua sonde tip ’’Cluster’’ 1494 si
1500 Independenta este de circa 20 m (sondele se afla in acelasi careu)
Coordonatele celor 2 sonde din’’Cluster’’ in sistem STEREO 70 sunt:
� pentru sonda 1494 Independenta :
� X = 448 060,41;
� Y = 720 319,30;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
132
� pentru sonda 1500 Independenta :
� X = 448 039,99;
� Y = 720 319,30.
10.2 Descrierea activitatii
Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,
ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari
care au un caracter temporar.
Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –
zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondelor si conditiile geofizice ale
structurii.
Durata lucrarilor de realizare a sondelor este de circa 33 de zile pentru fiecare
sonda, iar adancimea de foraj este de 780 m.
In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:
� organizarea de santier;
� executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii
– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;
� executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;
� incheierea procesului de foraj;
� demobilizarea instalatiilor de foraj si anexelor;
� transportul acestora la alta locatie sau la baza de reparatii;
� executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondelor pentru
exploatare;
� executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin
reducerea careului sondelor, de la dimensiunile necesare de foraj la cele
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
133
necesare procesului de exploatare, vechilor proprietari, in circuitul initial,
prin lucrari de reconstructie ecologica.
Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii
drumului de acces la sonde, amenajarii careului sondelor, precum si lucrari pentru
protectia mediului, aferente instalatiilor de foraj.
In cadrul organizarii de santier, pentru activitatea sociala a personalului care
executa lucrarile necesare realizarii obiectivului se impune:
� asigurarea apei potabile necesara prepararii hranei;
� asigurarea apei potabile necesara igienei personale;
� montarea toaletelor ecologice;
� racordarea baracilor necesare organizarii de santier la reteaua
electrica;
� racordarea bucatariei, dusurilor si spalatoarelor la sistemul de
colectare si depozitare a apelor menajere uzate.
Probele de productie se vor efectua cu IC 5. Durata de realizare a probelor de
productie este de circa 4 zile pentru fiecare sonda, dupa care, daca rezultatele sunt
pozitive, sondele intra in productie.
10.3 Prognoza impactului
10.3.1 Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa
Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondelor
Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de
componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de
sonda ce traverseaza aceste formatiuni.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
134
In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a
reziduurilor provenite de la sonde in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de
circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un
control pe cantitatea de fluid vehiculat.
Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a
suprafetei de lucru din sonde si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de
prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale
fluidului de foraj.
Aceasta apa uzata va fi colectata in beciurile betonate ale sondelor, de unde, cu
ajutorul unei pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic. Apa
tehnologica reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei
folosite in procesul tehnologic.
Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica
cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa
aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip in
grosime de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
O parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o
parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata in strat prin sonde
speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului.
Forajul sondelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante
poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.
Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si
subterane este nesemnificativ si de scurta durata.
Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si
subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati
foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea
de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.
Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
135
� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului de foraj;
� neetanseitati ale unor zone de racord;
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul
hidraulic – cu insertii metalice – , datorita imbatranirii materialului sau a
manevrarii bruste;
� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 3 PN 700 si
manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;
� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3
avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol
pot ajunge in apele freatice;
� diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate
accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de
foraj, depozitate necorespunzator.
Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.
Prognoza impactului asupra apei in timpul productiei sondelor
In timpul functionarii sondelor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit
substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de
suprafata.
Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:
� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de transport amestec titei, de la
sonde la parcul de rezervoare;
� neetanseitati ale unor zone de racord.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
136
10.3.2 Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer
Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –
foraj sonde titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti
atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip T 50 Termica (instalatie de foraj
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar
poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.
Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor
In timpul functionarii investitiei, nu mai exista emisiile eliberate in atmosfera de
catre grupul generator de electricitate, exploatarea titeiului, din zacamint, facandu-
se cu o pompa antrenata de un motor electric.
In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
137
10.3.3 Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol
Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondelor
In urma celor prezentate putem considera ca impactul asupra solului si subsolului
este minim.
Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal
va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea
zonei decopertate.
Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondelor
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in
cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot
determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot
atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor
implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei solului in amplasament.
10.3.4 Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol
Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondelor
In urma celor prezentate putem considera ca impactul asupra subsolului este
minim.
Un impact slab, in faza de executie a forajului sondelor, se va inregistra asupra
subsolului.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
138
Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondelor
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati
care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina
afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2
pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica
lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei subsolului, in amplasament.
De asemenea, pot exista si situatii de poluari accidentale care pot fi provocate de
activitati diverse.
10.3.5 Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondelor
In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de
lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va
reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.
Amenajarile prevazute nu influenteaza dinamica resurselor de specii de vanat si a
speciilor rare de pesti. Investitia nu are influenta asupra rutelor de migrare.
Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentului este reprezentata de iepuri,
soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivului de investitie.
Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si
acvatice este nesemnificativ.
Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei
obiectivului este minim.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
139
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondelor
Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului
aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei
terestre si acvatice este nesemnificativ.
Situarea amplasamentului destinat exploatarii sondelor tip ‘’Cluster’’ 1494, 1500
Independenta la o distanta de 1,4 km fata de zona definita – in termenii
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 – ca arie naturala protejata,
nu implica si nici nu determina – direct sau indirect - , niciun impact asupra
faunei si florei existente in aceasta arie.
Activitatea de exploatare nu modifica compozitia speciilor sau a tipurilor de
ecosisteme terestre si acvatice, nu are ca efect distrugerea sau alterarea habitatelor
speciilor de plante, nu altereaza speciile si populatiile de pasari, mamifere, pesti,
amfibii, reptile protejate sau nu.
Exploatarea sondelor tip ‘’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta – potential - , nu
poate determina modificari ale compozitiilor de specii sau ale resurselor speciilor
de plante cu/fara importanta economica.
Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor.
10.4 Gospodarirea deseurilor
Tipurile de deseuri rezultate dn activitatea de foraj si de productie sunt:
� Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt
rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele
vibratoare si colectate intr-o haba de 40 m3 ; aceasta va fi depozitata
intr-o haba metalica de 40 m3, de unde va fi transportata periodic,
conform contractului de WASTE MANAGEMENT, la Statia de
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
140
Tratare/Neutralizare agreata de catre OMV PETROM si Agentia de
Mediu.
� Apele uzate sunt colectate in haba metalica de 40 m3, pentru ca mai
tarziu, sa fie reintegrate procesului tehnologic, de preparare a fluidului
de foraj.
� Apele uzate fecaloid-menajere colectate in toaleta ecologica vor fi
evacuate de catre proprietarul acestora, tert, pe baza de contract.
� Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o
haba metalica cu capacitatea de 40 m3, haba fiind racordata la un sant
dalat cu profil trapezoidal, in lungime de 62 m.
� Apele sunt vidanjate periodic, impreuna cu continutul beciurilor
sondelor si sunt trimise, pentru prelucrare la parcul de rezervoare al
OMV PETROM.
� Ambalajele, in care au fost stocate materialele chimice, necesare
conditionarii fluidului de foraj, vor fi trimise la statia de fluide, a
companiei constructoare si executanta a lucrarilor de foraj, pentru a fi
reutilizate.
� Ambalaje diverse, altele decat cele in care au fost stocate reactivii
chimici – care sunt colectate selectiv si ridicate de terti specializati -
sunt:
� ambalaje din PET rezultate de la apa potabila, de la bauturi
racoritoare etc.;
� ambalaje de hartie rezultate de la alimente si presa;
� ambalaje din materiale plastice, altele decat PET, rezultate de la
diverse bauturi racoritoare sau nu, de la diverse alimente
preparate, semipreparate, nepreparate, fructe etc.;
� ambalaje de sticla rezultate de la diverse conserve sau bauturi;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
141
� ambalaje de metal rezultate de la diverse conserve si bauturi
racoritoare sau energizante.
� Deseurile menajere vor fi colectate, in containere specializate, si apoi
transportate la groapa de gunoi, de catre terti autorizati, pe baza de
contract.
10.5 Gospodarirea substantelor toxice periculoase
In procesul tehnologic de forare, nu sunt utilizate substante, care intra sub
incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea
listei substantelor toxice.
Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile
Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.
In procesul tehnologic de foraj al sondelor se utilizeaza fluidul de foraj preparat de
catre executantul forajului - care este un tert autorizat -, in incinta sediului
acestuia, este transportat de catre acesta la locul de utilizare, iar excesul este
recuperat de catre acesta si depozitat pe amplasamentul firmei. OMV PETROM nu
prepara sau depoziteaza fluid de foraj pe teritoriul sau, ci numai utilizeaza acest
produs prin intermediul tertilor autorizati, care-l si prepara, depoziteaza,
recupereaza si utilizeaza.
Cantitatea suplimentara necesara de fluid de foraj este preparata in habe de
suprafata, sub agitare continua cu ajutorul unor bustere; acesta este preluat din
habe de pompele instalatiei, pompat prin prajini in gaura de sonda, de unde se
reintoarce prin spatiul inelar, in haba dinaintea sitelor vibratoare si circuitul se
repeta.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
142
Circulatie fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un
control pe cantitatea de fluid vehiculat. Tot circuitul fiind inchis, nu exista
pierderi sau scurgeri de fluid de foraj.
Detritusul generat de sapa de foraj este transportat de fluid la suprafata, trecut prin
site vibratoare si colectat in haba de detritus. Din aceasta haba, detritusul rezultat
este tras cu o pompa , centrifugat, floculat, apa rezultata se intoarce in haba de
preparare, iar detritusul este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la
Statia de Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu
(aplicare Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona pentru
refolosire la alte sonde.
Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu
stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant deoarece concomitent cu
traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.
Cantitatea de fluid de foraj va fi minimizata prin utilizarea unui sistem de curatire a
fluidelor care permite recircularea acestora dupa indepartarea impuritatilor si
tratarea in vederea corectarii proprietatilor acestuia.
Retetele fluidelor de foraj sunt specifice fiecarui tert care le utilizeaza, precum si
functie de categoria stratelor geologice strapunse.
In scopul reducerii riscului asociat utilizarii unor substante cu caracteristici
periculoase, la prepararea fluidului de foraj au fost inlocuiti constituentii si aditivii,
inclusiv lubrifiantii si inhibitorii de coroziune cu toxicitate ridicata, cu altii mai
putin toxici. Astfel, s-au inlocuit sarurile de crom, motorina din fluidele de emulsie
inversa cu poliglicoli, cu baze organice, polimeri biodegradabili. Pentru
cuantificarea toxicitatii fluidelor de foraj se utilizeaza indicatorul concentratie
letala LC50, care se exprima in ppm. Valorile mari ale parametrului LC50 indica
toxicitate redusa si invers, valorile scazute semnifica un nivel crescut de toxicitate.
Fluidele cu LC50 mai mic de 30 000 ppm sunt interzise. In cazul forajului acestei
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
143
sonde, fluidele utilizate au LC50 de 80 000 ÷ 90 000 ppm, ceea ce denota un grad de
toxicitate redus.
Compusii, biodegradabili, folositi la prepararea fluidului de foraj sunt:
� Pac-Le - celuloza anionica, masa moleculara mica;
� Pac-Re - celuloza anionica, masa moleculara mare;
� Barazan - biopolymer cu masa moleculara mare;
In general, in procesul tehnologic de forare a unei sonde sunt nominalizate
urmatoarele produse chimice necesare la prepararea, intretinerea si conditionarea
fluidului de foraj:
� NaOH, cu fraza de risc: R 36/38, avand ca recomandare de prudenta: S 26-
37/39-45 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.
1408/04.11.2008, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor
periculoase;
� soda calcinata, cu fraza de risc: R 36, avand ca recomandare de prudenta: S
22-26 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.
1408/04.11.2008.
Restul de componente neregasindu-se in Anexa 2 „Lista substantelor periculoase”,
a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea,
ambalarea si etichetarea substantelor periculoase:
� bentonita;
� CaCO3;
� derivat de lignit;
� biopolimer tip xanthan;
� inhibitor de argila cu caracter amfoter ;
� amidon pregelatinizat;
� paraformaldehida.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
144
10.6 Masuri de diminuare a impactului
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: apa
Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se
diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a
careului.
Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica
cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa
aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip cu
grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
Pentru prevenirea poluarii accidentala vor fi instituite o serie de masuri de
prevenire si control:
� respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si
echipamente, pentru asigurarea starii tehnice bune a vehiculelor,
utilajelor si echipamentelor;
� operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua
pe amplasament, ci in locatii cu dotari adecvate;
� amplasarea unei membrane impermeabile la constructia locatiei, fapt
ce va preveni infiltrarea eventualelor scurgeri accidentale;
� dotarea locatiei cu materiale absorbante specifice pentru compusi
petrolieri si utilizarea acestora in caz de nevoie.
Este strict interzisa aruncarea deseurilor solide in cursurile de apa; acestea vor fi
colectate selectiv si vor fi evacuate de pe amplasament in vederea
valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.
In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce
poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
145
� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei
poluate;
� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;
� limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.
Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se
respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca
impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate
de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este
extrem de redusa.
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: aer
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip T 50 Termica (instalatie de foraj
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar
poluarea aerului este de scurta durata si numai pe perioada executarii forajului nu
si a productiei.
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: sol si subsol
Pentru protectia solului, suprafata inchiriata va fi decopertata cu depozitarea
stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,
acesta sa fie imprastiat pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea
careului pentru exploatarea sondelor.
Pe aceasta suprafata se vor executa lucrari de constructii-montaj in legatura cu
instalatia de foraj.
Se va amenaja drumul de acces din interiorul careului in constructie provizorie
pentru foraj.
Se va monta structura instalatiei pe dale de beton si se vor executa lucrari de
protectie a mediului prin construirea santurilor de scurgere a apelor pluviale si
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
146
reziduale, amplasarea habei de colectare a apei reziduale si amenajarea platformei
dalate din fata rampei de prajini.
Pentru protectia solului impotriva eventualelor scurgeri de la rezervoarele de ulei,
acestea vor avea montate ventile cu inchidere sigura si vor fi verificate periodic,
inlaturand astfel efectul de contaminare cu produse petroliere.
In vederea protejarii subsolului si a panzei freatice impotriva eventualelor
infiltratii, se vor tuba coloanele de ghidaj in puturi sapate manual. Coloanele se vor
betona pe toata lungimea.
Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu
stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu
traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.
Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:
� controlul eventualelor manifestari eruptive;
� prevenirea contaminarii panzei freatice;
� inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare
de la suprafata.
In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri
provenite de la sonde in foraj sau de exploatare in alte sonde.
Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea
instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului sondelor.
Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va
executa urmatoarea succesiune de lucrari:
� scarificarea mecanica a terenului;
� strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la
amenajarea careului ce a fost scarificat;
� imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului sondelor;
� nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata
totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
147
� aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,
administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize
agropedologice de teren.
Atat in timpul forajului, cat si in timpul exploatarii, se pot ivi accidente ce pot avea
impact asupra mediului, dupa cum urmeaza:
a)in timpul forajului pot aparea eruptii necontrolabile datorita urmatoarelor cauze:
� aparitia, pe traiectul sondelor, a unor zone de pierderi de circulatie de fluid,
ce conduc la diminuarea inaltimii coloanei de fluid sub valoarea presiunii
unui strat traversat. Astfel se creeaza un raport invers intre presiunea
stratului si presiunea coloanei de fluid, ceea ce conduce la declansarea unei
eruptii libere;
� traversarea unor strate necunoscute, cu presiuni mai mari decat presiunea
coloanei de fluid de foraj;
� traversarea unor strate cu gaze ce pot conduce la gazeificarea fluidului de
foraj si implicit la usurarea acestuia. Prin reducerea greutatii specifice a
fluidului prin gazeificare, se reduce si valoarea presiunii exercitata de
coloana de fluid de foraj si apoi poate avea loc declansarea eruptiei.
Toate aceste situatii descrise mai sus pot conduce la eruptii care reprezinta
evenimente in activitatea de foraj prin pierderi materiale si prin poluarea mediului.
Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediul
ambiant a unor cantitati importante de hidrocarburi sau ape reziduale, in unele
situatii cand stratul ce a generat avaria dispune de gaze libere care produc incendiu
datorita aprinderii gazelor de suprafata.
Toate deversarile si emisiile de produsi rezultati in urma eruptiilor libere
necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a apelor
subterane si a aerului.
Prevenirea unei eruptii necesita urmatoarele masuri:
� cunoasterea si urmarirea simptomelor unei manifestari la sonde;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
148
� tubarea coloanelor la adancimile de reper obligatoriu;
� cunoasterea gradientilor de fisurare si de presiune a sondelor;
� dotarea sondelor cu echipamente si instalatii de prevenire corespunzatoare
solicitarilor maxime estimate;
� dotarea cu echipamente si instalatii de control ale proceselor tehnologice;
� stapanirea procesului de evacuare a fluidelor sau gazelor patrunse in gaura
de sonda si restabilirea echilibrului sondelor;
� respectarea regulamentului de prevenire a eruptiilor;
� instruirea personalului operativ in scopul combaterii eruptiilor.
La amenajarea suprafetei de teren ce se va ocupa temporar, se va avea in vedere
conservarea stratului vegetal care va fi utilizat la redarea suprafetei de teren dupa
terminarea lucrarilor.
In cazul in care sondele vor da rezultate la probele de productie, careul se va
restrange la suprafata de 2726 m2 (din care: 1788 m
2 careul celor doua sonde din
‘’Cluster’’ si 938 m2 acces drum) necesara exploatarii sondelor, restul suprafetei
redandu-se circuitului initial (5928 m2).
In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara
de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia
forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.
In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia
unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut efectuarea urmatoarelor lucrari de
suprafata:
� stratul de sol vegetal din incinta careului, se va decoperta pe adancimea de
circa 50 cm, urmand ca acesta, sa constituie depozit de sol vegetal;
� amenajarea unui sant betonat cu profil trapezoidal racordat la haba de 40
m3, pentru colectarea apelor uzate;
� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua
urmatoarele operatii:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
149
� scarificare;
� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
� discuire;
� fertilizare cu ingrasaminte naturale.
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: flora si fauna
Dupa executia lucrarilor de constructie si foraj, vegetatia va repopula in mod
sistemic zona.
Amplasarea sondelor tip ’’ Cluster’’ 1494, 1500 Independenta in zona propusa nu
va avea ca impact starea de fapt existenta – raportata la biodiversitate -, in acest
moment, si nu va modifica componentele biodiversitatii.
Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de
amplasare a sondelor de foraj asupra biodiversitatii.
10.7 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra
conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
Existenta in zona exploatarilor petroliere a sondelor de foraj si extractie nu va
conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu
va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sondele, prin
amplasamentul lor, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane.
Sondele se vor amplasa in extravilanul localitatii Independenta, judetul Galati.
Distanta de la locatia sondelor tip ’’ Cluster’’ 1494, 1500 Independenta la prima
casa este de circa 560 m, sondele fiind situate in extravilanul localitatii
Independenta, pe un teren relativ plan situat pe terasa inferioara- lunca stanga
a paraului Lozova, din bazinul hidrografic al Siretului, raul Barladel.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
150
Avand in vedere ca distanta la care se afla sondele fata de prima casa este mai
mare decat cea minima impusa (50 m) se considera ca securitatea asezarilor
umane, nu este afectata.
Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a
mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a
obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a
populatiei este nesemnificativ.
11 CONCLUZII SI RECOMANDARI
11.1 Concluzii
1. Factor de mediu: apa
In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de
protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui
factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.
2. Factor de mediu: aerul
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip T 50 Termica (instalatie de foraj
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada executarii forajului, dar nu
si in perioada de productie a acesteia. Poluarea aerului este de scurta durata si
nesemnificativa.
3. Factori de mediu: solul si subsolul
Activitatea de foraj poate produce un impact major asupra solului si subsolului,
prin poluarea acestora, cu diverse fluide, substante chimice, daca nu se iau
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
151
masurile de protectie necesare, si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor
de amenajare a careului sondelor si a drumului de acces, in conditiile de relief
existente.
In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului este minim.
4. Factori de mediu: flora si fauna
Nu au loc modificari ale compozitiilor de specii, sau ale resurselor speciilor de
plante cu importanta economica.
Amenajarile prevazute nu influenteaza dinamica resurselor de specii de vanat si a
speciilor rare de pesti. Investitia nu are influenta asupra rutelor de migrare.
Forajul sondelor si probarea stratelor se va desfasura numai in incinta
amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta
ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.
5. Sanatatea populatiei
Avand in vedere faptul ca distanta dintre amplasamentul sondelor si prima casa din
vecinatatea sondelor este suficient de mare – circa 560 m - si ca desfasurarea
normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a mediului, se
estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane si a starii de sanatate a
populatiei este nesemnificativ.
In concluzie, in conditiile respectarii procesului tehnologic de foraj si a tuturor
masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a vegetatiei si
faunei forestiere, a aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global
produs de aceasta activitate asupra mediului este, in general, redus.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
152
11.2 Recomandari
Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei
factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de colective,
in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii normelor de
protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se indice modul
de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita poluarea
accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie ecologica trebuie
sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a muncii sau chiar
concomitent cu acestea.
A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a
trece la masuri ameliorative sau de remediere.
Pentru prevenirea poluarii, cat si a protejarii factorilor de mediu (sol, apa, aer) se
fac urmatoarele recomandari:
� decopertarea pe o grosime de 50 cm si depozitarea stratului vegetal, conform
Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat de Ministerul Petrolului,
in incinta careului sondelor, acesta constituind depozitul de sol vegetal care
se va folosi la redarea terenului; terenul decopertat se niveleaza la o singura
cota si se compacteaza pana la obtinerea gradului de compactare (98 %);
� amenajarea sistemului rutier la platforma careului si drumul interior sunt
compuse din:
Sistem rutier tip 1 SR 1:
� 10 cm imbracaminte din macadam;
� 20 cm fundatie din piatra de cariera pentru drumuri asternuta
mecanic cu impanare si fara innoroire;
� 50 cm strat de balast;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
153
� 20 cm, grosime dupa compactare, strat de forma imbunatatit cu 50 %
balast.
IC5 (S = 51 mp):
� 18 cm imbracaminte din dale 3 x 1 x 0,18 m;
� 2 cm nisip cilindrat;
� 15 cm fundatie din piatra de cariera pentru drumuri asternuta
mecanic cu impanare si fara innoroire;
� 45 cm strat de balast;
� 20 cm, grosime dupa compactare, strat de forma imbunatatit cu 50 %
balast.
Sistem rutier tip SR 2:
� 60 cm strat de balast;
� 20 cm, grosime dupa compactare, strat de forma imbunatatit cu 50 %
balast.
Platforma pentru obiecte si camp:
� 30 cm strat de balast.
Toate aceste lucrari se vor executa pe o platforma pregatita la un grad de
compactare minim 98 %.
� montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un
strat de balast compactat;
� asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin
executia unui sant dalat ,cu profil trapezoidal, in lungime de 62 m si
adancimea de 0,40 m pentru fiecare sonda din ’’Cluster’’;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
154
� asigurarea colectarii si evacuarii apelor reziduale provenite din procesul de
productie care se descarca in bazinul de colectare reziduuri, se realizeaza
prin executia unui sant betonat, cu profil trapezoidal, in lungime de circa 30
m si adancimea de 0,40 m pentru fiecare sonda din ’’Cluster’’.
� amplasarea in interiorul careului de foraj in pozitie semiingropata a habei de
reziduuri, avand capacitatea de 40 m3. Pentru amplasarea habei se vor
excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip
cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua
straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi
imprejmuita si se va proteja cu un capac;
� montarea habelor pentru depozitarea/prepararea cantitatilor suplimentare de
fluid de foraj;
� pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu
o haba metalica de 40 m3, asezata in pozitie semiingropata in imediata
vecinatate a sitelor vibratoare;
� curatirea santurilor de reziduuri si a habei de colectare;
� demobilizarea santurilor betonate, scoaterea si transportul habelor de
detritus si a habei de reziduuri de pe locatie;
� astuparea excavatiilor (gaurilor) unde au fost pozitionate habele;
� scarificarea si nivelarea suprafetei careului si restrangerea la nivelul
careului pentru exploatarea sondelor;
� imprastierea pamantului vegetal din depozitul de pamant aflat in apropierea
careului;
� aratura mecanica in doua sensuri, discuirea si administrarea de ingrasaminte
chimice si organice, precum si efectuarea a 4 determinari agropedologice de
teren, conform Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului
nr. 184/21.09.1997;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
155
� la sfarsitul etapei de cercetare, pentru exploatare, sondele vor fi completate
cu urmatoarele echipamente si dispozitive, care raman in careul restrans:
a. Echipament de suprafata:
� cap de pompare care se monteaza pe flansa capului de coloana, conform
STAS 12100-6/1985;
� platforma pentru instalatii de interventie;
� rampa prajini de pompare;
� unitate de pompare;
� detector lichide;
� rotator prajini;
� prevenitor de eruptie pentru prajini pompare;
� controller electronic pentru pompaj;
� skid de injectie inhibitori;
b. Echipament de adancime:
� tevi de extractie;
� prajini de pompare, SR ISO 10428/1999;
� prajina lustruita de pompare, SR ISO 10428-1999;
� ancora de tubing;
� pompa de adancime;
� alte echipamente (niple, geale, reductii, etc.).
12 ANEXE
a) CERTIFICAT DE ATESTARE
� CI in RNESPM pozitia 406/2011;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1494,
1500 Independenta
Februarie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA171/02.02.2012; Cod: EE-505-E/2012
156
b) ACTE, PLANURI SI PLANSE
� Certificat de Urbanism Nr. 263/ 9477 din 30.11.2011
� Plan amplasament in zona sondele tip ’’Cluster’’ 1494, 1500
Independenta scara 1:2500;
� Schema ROSPA0071 Lunca siretului Inferior;
� Harta Retelei Natura 2000;
� Plan amplasare insalatie T 50 sonda 1494 Independenta scara 1:500;
� Plan amplasare insalatie T 50 sonda 1500 Independenta scara 1:500;
� Plan de situatie sondele tip ’’Cluster’’ 1494, 1500 Independenta scara
1:500;
� Plan amenajare careu foraj si drum acces sonda 1494 Independenta scara
1:500;
� Plan amenajare careu foraj si drum acces sonda 1500 Independenta scara
1:500.
Top Related