Ceai Prostata
Universitatea de Medicina şi Farmacie “Carol Davila”- Bucureşti
Facultatea de Farmacie
CONTRIBUŢII LA STUDIUL FARMACOGNOSTIC AL CEAIULUI PROSTATA
Coordonator: Conf. dr. Cerasela Elena Gird
Student: Preda Oana Maria AlexandraGr. 3, an III
Preda Oana Maria Page 1
Ceai Prostata
Planul lucrării
Introducere
Capitolul.1. Date generale privind Ceaiul Prostata1.1. Compoziția ceaiului, acțiunile, utilizările și modul de preparare conform producătorului1.2. Descrierea produselor componente ale ceaiului1.3. Compoziția chimică a produselor componente ale ceaiului1.4. Acțiunea farmacologică a materiilor prime vegetale1.5. Întrebuințările materiilor prime vegetale1.6. Preparate farmaceutice care conțin extracte sau produse vegetale componente ale formulării farmaceutice
Capitolul.2. Studiul farmacognostic al ceaiului Hapciu2.1. Determinarea identității2.1.1. Examen macroscopic2.1.2. Examen microscopic2.1.3. Analiza chimică calitativă a soluției extractive apoase2.2. Determinarea purității 2.2.1. Determinarea corpurilor străine2.2.2. Determinarea impurităților 2.3. Determinarea calității2.3.1. Determinări preliminare2.3.2. Dozarea principiilor active
Capitolul.3. Corelații între principiile active identificate si acțiunea terapeutică a ceaiului Hapciu
Capitolul.4. Concluzii
Bibliografie
Preda Oana Maria Page 2
Ceai Prostata
Introducere
Răceala este cea mai frecventă afecțiune care apare în timpul iernii. Deși persoane de toate vârstele pot fi afectate de acest virus, cei mai expuși sunt copiii și bătrânii, din cauza imunității scăzute. De obicei, simptomele răcelii apar după aproximativ 3 zile de la expunerea la un virus. Dintre semnele răcelii, se remarcă: secreții nazale, în special apoase, congestie nazală, dureri în gât, tuse, strănut, dureri ușoare de cap, febră, stare de oboseală, lăcrimare excesivă.
Simpla răceală numită rinofaringită acută (guturaiul; coriză; rinită acută) este inflamația mucoasei nazale și faringiene; procesul inflamator poate cuprinde și sinusurile paranazale și urechea medie. Strănutul este caracteristic unei simple răceli, fiind cauzat de iritația mucoasei nazale. Se întâlnește cel mai des în lunile reci de iarnă și afectează în general copiii și adulții de toate vârstele. Majoritatea dintre noi răcim între două și patru ori pe an, iar timpul de vindecare este cam de o săptămână. În cazul unei răceli, dacă nu mai este vorba și de alte infecții, nu trebuie consultat un doctor.
O afecțiune cu un nivel de gravitate și dificultate mai ridicat decât al răcelii este gripa. Aceasta reprezintă o infecție respiratorie contagioasă, iar pentru persoanele care au probleme cronice de sănătate, gripa poate duce la complicații nedorite, cum ar fi pneumonia. Formele primare ale acestei afecțiuni pot fi tratate prin: odihnă la pat, un calmant ușor pentru dureri și foarte multe lichide.
Plante medicinale care ajută în tratamentul răcelii și al gripei: Ginsengul (Ginseng) - tratamentul cu ceai, cu tinctură sau cu pulbere de ginseng
siberian scurtează durata virozelor sau gripei la jumătate. Planta acţionează direct împotriva virusurilor care dau răceală şi gripă. De fapt, odată pătrunse în corp, aceste substanţe stimulează producţia de interferon, antiviral natural. Astfel, persoanele care se confruntă cu simptomele răcelii sau gripei pot începe o cură cu două-trei grame de pulbere de ginseng de trei ori pe zi. În funcţie de recomandarea fitoterapeutului, cura poate dura aproximativ şapte zile.
Scoarţă de salcie (Salicis cortex) - unul dintre cele mai eficiente remedii împotriva febrei este aspirina naturală, adică preparatele din scoarţă de salcie. Alte variante de remedii care scad febra sunt ceaiurile din pelin (Artemisia absinthium), ghinţură, anghinare (Cynarae folium) şi din păpădie (Taraxaci folium).
Busuioc - în cazul în care guturaiul sau gripa se manifestă şi prin tuse productivă, cu expectoraţie, se bea infuzie de busuioc sau de ciuboţica-cucului. Ciuboțica cucului (Primulae flores) prin substanțele active conținute, având efect de decongestionare și eliberare a căilor respiratorii. Şi infuzia de cimbrişor este la fel de eficientă. În caz de tuse seacă, se poate apela la pătlagină (Plantaginis folium), podbal (Farfarae folium), scaiul vânăt (Eryngiumplanum) sau tei (Tilliae flores).
Eucalipt (Eucalyptus) şi mentă (Methae folium) - Pentru a elibera căile respiratorii, poţi folosi pulverizatoarele speciale cu apă de mare, care ajută la eliminarea secreţiilor abundente. În plus, pentru a reduce inflamaţia de la acest nivel, apelează la uleiurile volatile de busuioc, mentă sau de eucalipt. O soluţie mai practică este utilizarea cremelor pe bază de astfel de plante, aplicate sub nas şi pe frunte.
Ghimbir (Zingiber) cu lămâie şi miere - combinaţie extrem de eficientă pentru înlăturarea rapidă a simptomelor răcelii sau gripei, dar şi pentru prevenirea unor episoade ulterioare. Toate au efect puternic de stimulare a mecanismelor naturale de luptă împotriva virusurilor gripale. În plus, ghimbirul şi mierea combat tusea şi scad febra.
Preda Oana Maria Page 3
Ceai Prostata
Capitolul 1. Date privind ceaiul Hapciu
1.1. Compoziția ceaiului, acțiunile, utilizările și modul de preparare conform producătorului
CEAI HAPCIU RĂCEALĂ ȘI GRIPĂ Producător: FARES
Ingrediente:fructe de măceș (Cynosbati fructus), flori de hibiscus (Hibisci flos), muguri de pin (Turiones pini), scorțișoară (Cinnamoni cortex), fructe de fenicul (Foeniculi fructus), fructe de anason (Anisi fructus), șovârv (Origani herba), flori de soc (Sambuci flos), salvie (Salviae herba), cimbrișor (Serpylli herba).
Efect: antiinflamator, de favorizare a transpiratiei, expectorant, vitaminizant
Recomandări: infuzia se va consuma de la apariția primelor simptome și semne ale stării gripale, răcelii, precum și în infecții acute de căi respiratorii. Contraindicații: sarcină și alăptare Efecte secundare și interacțiuni: la dozele recomandate nu se cunosc Preparare: peste 1 plic se toarnă 200 ml apă clocotită și se lasă 5-10 minute Întrebuințare: copii = 1-2 căni pe zi adulți = 3-4 căni pe zi
Preda Oana Maria Page 4
Ceai Prostata
1.2 Fișele produselor vegetale
1.2.1. Fructe de măceș (Cynosbati fructus)
Descriere: este formată din pseudofructele speciilor menționate. Acestea sunt întregi, cu receptaculul globulos ovoid sau elipsoidal, cu suprafața exterioară întreagă sau zbârcită. La bază pseudofructului se observă resturi de pediceli, iar la extremitatea opusă un disc plan sau conic cu resturi de stile scurte, glabre sau păroase formând un capitul mai mult sau mai puțin evident. Au culoare roșie-cărămizie, până la roșu aprins, sunt fără miros și au un gust plăcut, acrișor. În interior se află numeroase fructe ( achene ) cu peri aspri care sunt și ele utilizate în terapeutică.
Compoziție chimică: 250-500 mg% acid ascorbic,
carotenoide (provitamina A) vitaminele B1, B2, PP şi K, vitamina P
Preda Oana Maria Page 5
Ceai Prostata
Zaharuri Acid malic Acid citric Pectina Taninuri Uleiuri volatile Lecitina Dextrina Vanilina Saruri minerale de K, Na, Fe, Mg
Acțiune farmacologică: datorită conținutului ridicat în acid ascorbic și dehidroascorbic care formează un sistem “redox”, produsele farmaceutice sau alimentare joacă un rol important atât în oxidoreducerile biologice cât și în respirația celulară. Datorită celorlalte vitamine și în special vitaminei P au proprietatea de a scădea permeabilitatea și fragilitatea capilarelor. Aduc un aport de săruri necesare organismului și au acțiune diuretică. Se recomandă în avitaminoză C, în afecțiuni hepatice și renale ca diuretic.
Întrebuințări: uz intern – avitaminoze, enterocolite, calculoză renală, tulburări de circulație periferică, litiază biliară, helmintiază, dischinezie biliară, litiază renală, sedativ.
Preparate farmaceutice: - ceai aromat, hepatic nr. 2, ceai tonic aperitiv- achenele în ceaiul diuretic nr. 2- din pulpa pseudofructelor se prepară siropuri (sirop de măceș), Sambucovit, gemuri, dulceață, vin.
Preda Oana Maria Page 6
Ceai Prostata
1.2.2. Flori de hibiscus (Hibisci flos)
Descriere: se recoltează, de obicei, numai petalele care se prezintă ca o masă friabilă, foioasă, în stare uscată, de culoare roșu grenat, cu gust acrișor și lipsite de miros.
Compoziție chimică:o Antocianidoli și antocianozide: delfinidol, hibiscina, hibiscetol, gosipetina
Preda Oana Maria Page 7
Ceai Prostata
Delfinidol
o Acizi organici: acid citric, acid hibiscic, acid ascorbic, malic, malonic, tartric
o mucilagii o flavoneo ulei volatilo saponozide
Acțiune farmacologică: o capilaroprotectoare o diureticăo antioxidantă o laxativăo spasmolitică o antibacterinăo antiinflamatoare
Întrebuințări: o tulburări induse de insuficiența venoasă o tulburări induse de fragilitatea capilară
Preda Oana Maria Page 8
Ceai Prostata
o afecțiuni vasculare și retiniene o ateroscleroza
Preparate farmaceutice:- ceai hibiscus- ceai fructe de padure
1.2.3. Muguri de pin (Turiones pini)
Descriere: mugurii recoltați de pe ramurile tinere ale arborelui Pinus sylvestris L.. La capătul ramurilor se formează, în perioada de primăvară, mugurii acoperiți de frunze tinere, de
Preda Oana Maria Page 9
Ceai Prostata
culoare verde deschis. Se recoltează îndeosebi de pe ramurile laterale, înaintea dezvoltării frunzelor tinere.
Compoziție chimică: ulei volatil bogat în hidrocarburi monoterpenice, substanţe rezinoase, derivaţi
flavonici, heterozide fenolice – pinen, limonen și silvestren; acetat de bornil, cuminaldehida, anisaldehida, cadinen, fenchilalcool, pinitol (metoxi-inozitol)
pinitol
frunzele conţin până la 300 mg% vitamină C principiu amar – pinipicrozida flavone – silpina piceozida – salinigrina substanţe fenolice – pinosilvina, pinorezitol, alcool coniferilic și coniferozida
Preda Oana Maria Page 10
Ceai Prostata
Acțiune farmacologică: tonică, stimulentă antiseptică, antiinflamatoare şi decongestivă prin hidrocarburile monoterpenice
majoritare în compoziţia uleiului volatil uşor diuretică prin derivaţii flavonici antiscorbutică pentru frunze
Întrebuințări: în tratamentul infecţiilor respiratorii (bronşite, astm, sinuzite, gripă) în tratamentul infecţiilor urinare (cistite, nefrite, pielonefrite, uretrite) afecţiuni reumatismale frunzele se pot întrebuinţa în tratamentul scorbutului
Preparate farmaceutice: ceai antibronşitic
1.2.4. Scortisoara (Cinnamoni cortex)
Preda Oana Maria Page 11
Ceai Prostata
Descriere: recoltarea se face de pe ramuri în vârstă de 3-4 ani și tăiate în lungime de 1-1,5 m. Ramurile tăiate, groase de 1,5-2 cm, se decortică cu un cuțit de bronz sau inox, se răzuie suberul până la inelul mecanic și se pun foițele astfel obținute în pachete.
Compoziție chimică: Ulei volatil (aldehida cinamica; eugenol; 1,8-cineol; α-pinen; linalol; α-terpineol;
acetat de cinamil; cinamilalcool (urme); benzoat de benzil)
Aldehida cinamica Eugenol
2-3% tanin rezine amidon glucide simple mucilagii
Acțiune farmacologică: stomahică antiseptică
Întrebuințări: aromatizant și condiment în alimentație excitant al peristaltismului intestinal uleiul volatil este un stimulent general al respirației și circulației în doze mari este convulsivant extern, se asociază la diverse preparate, sub forma de loțiuni sau unguente aromatice,
antireumatice, revulsive, stimulente, împotriva înțepăturilor de insecte
1.2.5. Fructe de fenicul (Foeniculi fructus)
Preda Oana Maria Page 12
Ceai Prostata
Descriere: Conform FR X produsul vegetal Foeniculi fructus reprezintă fructele mature uscate după recoltare de la Sp. Foeniculum vulgarae, fenicul, anason dulce, molură, fam. Apiaceae și trebuie să conțină cel puțin 3.5%ulei volatil Achene formate din două mericarpe libere glabre, alungite, drepte sau recurbate cu 5 coaste proeminente, culoare brun verzuie sau cafenie. Miros aromat specific. Gust dulceag, slab arzător.
Compoziție chimică: 2-8.5 % ulei volatil bogat în fenol metil eteri (anetol, estragol, eugenol);
Estragol eugenol
20% acizi grasi superiori, fitosteroli (steroli, stigma sterol, colesterol)
derivați cumarinici (esculetol, umbeliferona);
Esculetol umbeliferona
Preda Oana Maria Page 13
Ceai Prostata
furanocumarine (xantotoxina, bergapten, imperatorina);
derivați polifenol carboxilici (acid cafeic și clorogenic);
pectine, oze.
Acțiune farmacologică: Carminativă, stomahică. Galactogogă, ușor diuretică, vermifugă.
Întrebuințări: Feniculul are proprietatea de a stimula secreția laptelui (galactogog) și de a mări diureza. Singur sau în asociație cu chimionul se recomandă mamelor care alăptează.
În același timp feniculul absoarbe gazele ce se formează în stomacul sugarilor, liniștind astfel crampele (carminativ). Același efect are și asupra adulților care se simt balonați după masă. Fructele au și o acțiune calmantă asupra spasmelor mușchilor bronhici, liniștind tusea convulsivă și astmatică. Totodată ușurează expectorația în tusea bronșitică. Fiind plăcut la gust se recomandă mai ales la copii. În tulburări digestive ceaiul de fenicul aduce o liniștire a spasmelor stomacului și intestinelor, calmând durerile și restabilind apetitul (pofta de mâncare).
Extern, feniculul se folosește sub formă de băi în tratamentul unor boli de piele, gargară, în inflamațiile gâtului și băi de ochi, având acțiune antiseptică .
Preda Oana Maria Page 14
Ceai Prostata
Preparate farmaceutice:
- Sirop de fenicul - Tinctura de fenicul - Ceai contra colicilor pentru copii, Ceai gastric- Rhamnolex, Normoponderol, Sedocalm
Obs: Fructele de fenicul administrate în doze mari sunt toxice pentru SNC, produc crize eplieptiforme, somnolență, halucinații.
.
1.2.6. Fructe de anason (Anisi fructus)
Preda Oana Maria Page 15
Ceai Prostata
Descriere: fructe pubescente, acoperite cu peri aspri, foarte scurți. De formă ovală, subcordate la bază, de 3-5 mm lungime și 2-3 mm grosime. fiecare fruct este format din două mericarpe (achene) unite între ele, greu separabile, fiind ornamentate cu 5 coaste liniare, 3 dorsale și 2 marginale, echidistanțe. În partea superioară se observă stilopodul în formă de disc purtând resturile stilulilor, iar la bază un peduncul subțire. De culoare cenușiu - verzui sau galbene - cenușii, au miros plăcut, caracteristic, aromat, gust dulceag, slab arzător.
Compoziție chimică: 2-3% ulei volatil format din 80-90% anetol, metilcavicol sau izoanetol, cantități mici
de cetone, aldehide anisice, aldehida acetică;
10-20% lipide, colina, 20% substanțe albuminoide (protide), zaharuri, amidon, 6-10% substanțe minerale
Preda Oana Maria Page 16
Ceai Prostata
Cumarine – umbeliferona, scopoletol, bergapten, umbeliprenina
Acțiune farmacologică: acțiune expectorantă, carminativă și galactogogă excită peristaltismul intestinal stimulează secreția salivară, gastrică, intestinală și pancreatică spasmolitic şi dezinfectant al căilor urinare cu rezultate bune în litiaze
Întrebuințări: asupra sistemului nervos central, în doze terapeutice, au efect stimulant în special
asupra centrilor respirației și circulației. supradozate, preparatele pe bază de ulei volatil de anason (sau fructele în cantități
peste 5 g pe zi) produc stări de excitație puternică manifestate prin insomnii, excitații motorii și psihice, tulburări de vorbire, euforie, urmate de convulsii puternice, după care pot apărea stări cometoase și puternică depresiune asupra sistemului nervos central.
utilizarea îndelungată chiar în doze mai mici produce iritarea mucoaselor digestive se utilizează în anorexii și dispepsii, ca expectorant, carminativ și corectiv al gustului
unor medicamente
Preparate farmaceutice: Intră în formula "Species pectoralis" (FR.VIII); uleiul volatil in Calmotusin, Carbocif, Gastrosedol, în spirtul de amoniac anisat, în spirtul de clorura de amoniu anisat, tinctura etc.
Obs: Contraindicat în gastrite hiperacide și ulcer gastric și duodenal, enterocolite cronice și acute.
Preda Oana Maria Page 17
Ceai Prostata
1.2.7. Șovârv (Origani herba)
Descriere: formată din tulpinile drepte, ramificate, de 15-25 cm lungime, fără partea inferioară lignificată, de culoare roșiatică, fin pubescente; frunzele sunt pețiolate, întregi, ovate, pubescente în special pe partea inferioară, cu marginea slab crenat-serată, cu 3-5 perechi de nervuri secundare. Inflorescență dispusă în corimb este formată din cime de nervuri secundare. Inflorescență dispusă în corimb este formată din cime contractate, alcătuind spiculețe cilindrice sau prismatice. Bracteele sunt roșietice, ovate, sesile de lungimea caliciului. Corolă roșietică-purpurie, mai rar albă-rozee, staminele divergente, 4 la număr, cu stilul lung. Mirosul este aromat, caracteristic, gustul amar-aromatic.
Compoziție chimică: 0,15-1% ulei volatil cu conținut ridicat în timol și carvacrol; cimol și cantități mai mici
de α-tuiona (origanen), dipenten, selinen, α-terpinen și alte terpene;
timol carvacrol tuiona selinen
tanoizi formați din acid cafeic și depsidele lor (cca 8%), acid ursolic, cafeic, oleanolic flavone – apigenol, luteol, kempferol, narigenol, retusina, aurina, leptozidina
Preda Oana Maria Page 18
Ceai Prostata
apigenol luteol
kempferol
antociani – peonidol, malvidol
Peonidol malvidol
substanțe amare
Acțiune farmacologică: uleiul volatil are acțiune antispastica asupra musculaturii netede și sedativă asupra
sistemului nervos central și în special asupra centrilor respirației; produce o ușoară bronhodilatație.
datorită substanțelor amare și tanoizilor are acțiune tonic - amară și ușor astringentă, carminativă.
Întrebuințări: traheite și bronșite și unele afecțiuni stomacale, în special în gastritele anacide
Preparate farmaceutice: Intră în compoziția ceaiului antibronșitic nr.2 și în ceaiul sedativ.
Preda Oana Maria Page 19
Ceai Prostata
1.2.8. Flori de soc (Sambuci flos)
Descriere: florile separate din inflorescențe, recoltate de la arbustul Sambucus nigra L.. produsul propriu-zis este constituit numai din florile micim cu un diametru ce nu depășește 5-6 mm, de culoare alb-gălbuie, pe tipul 5, fără miros, cu gust dulceag, mucilaginos și iute, care se obțin după uscarea inflorescentlor umbeliforme, de culoare albă, cu miros grețos, prin scuturare și cernere.
Compoziție chimică:- flavone- saponozide- mucilagii- heterozide cianogene – sambunigrozida, prunazozida, zierina, holocasina- amine alifatice: etilamina, izobutilamina, izoamilamina- ulei volatil, acid clorogenic- tanin, acizi organici
Acțiune farmacologică: - diuretică (flavone, saponozide, săruri de potasiu); - antitusivă (sambunigrozidă);- expectorantă (saponozide);- diaforetică (posibil prin flavone şi acizi fenolici; prin administrarea internă a infuziei
fierbinte, se intensifică răspunsul glandelor sudoripare la stimuli fierbinţi);- slab laxativă şi emolientă / demulcentă (mucilagii); antiinflamatoare.-
Întrebuințări:
Preda Oana Maria Page 20
Ceai Prostata
- viroze respiratorii- stări gripale – diaforetic-
Preparate farmaceutice: Sinupret Ceai de soc Ceai antigripal
1.2.9. Salvie (Salviae herba)
Descriere: frunzele recoltate de la specia Salvia officinalis L.. se recoltează frunzele de pe plante din al doilea an de vegetație. Cât timpul este cald, uscarea se face în strat subțire, pe cale naturală, la umbră. Sunt frunze întregi, lanceolate, cu margine crenelată, pețiolate. Cele tinere sunt pubescente, alb argintii pe ambele fețe. Cele bătrâne sunt glabre și de culoare verde pe fața superioară, cenușii pe cea interioară. Mirosul este puternic, aromat, gustul amar și astringent.
Compoziție chimică: ulei volatil (1,5-2,5%) – tuiona, α-pinen, camfen, mircen, β-pinen, γ-terpinen,
limonen, cis-ocimen, trans-ocimen, camfora,
Preda Oana Maria Page 21
Ceai Prostata
Camfora Tuiona
derivaţi flavonici (1-3%, heterozide ale apigenolului), ODP-uri (acizi rozmarinic, cafeic, clorogenic, p-cumaric, ferulic), taninuri catehice, principii amare (picrosalvina, acid carnasolic, carnasol, salvină),
derivaţi triterpenici (acid crategolic, ursolic, oleanolic), vitamine (C, B1)
Acțiune farmacologică: stomahică (principii mare), estrogenă, emenagogă (ulei volatil cu sclareol),
Preda Oana Maria Page 22
OH
OOH
O
carnasol
Ceai Prostata
hipoglicemiantă (taninul reducerea absorbţiei glucozei), antiseptică (ulei volatil), coleretică (ulei volatil şi ODP-uri), spamolitică (ulei volatil şi heterozide ale apigenolului).
Întrebuințări: anorexii, viroze, gingivite, stomatite, laringite, faringite (gargarisme); adjuvant în tulburări de climacteriu Nu se recomandă administrarea produsului vegetal la nou-născuţi (tuiona şi tuiolul din
uleiul volatil sunt neurotoxice). Administrarea orală se face cu prudenţă la gravide (sclareolul şi viridiflorolul din
uleiul volatil au proprietăţi estrogenice). Inhibă secreţia lactată, fiind întrebuinţată în medicina populară în acest scop.
Preparate farmaceutice:SalviaclimAnginesinSalviaseptEnterosanolSalus salbei
1.2.10. Cimbrișor (Serpylli herba)
Descriere: produsul e format din partea aeriană înflorită, recoltată de la planta Thymus serpyllum L.. formată din părțile aeriene nelignificate recoltate în timpul înfloririi. Se prezintă sub formă de tulpini în 4 muchii sau rotunde, păroase sau glabre cu lăstari sterili și ramuri florifere. Frunzele mici, rigide, cu o nervură mediană și câte 3 nervuri laterale proeminente, scurt pețiolate, ovat-eliptice, până la oblungi, la vârf rotunjite, glabre, cu marginea plană sau ușor recurbata. Florile mici, de culoare roșie sau roz dispuse în glomerule. Miros plăcut caracteristic, pătrunzător, gustul puternic aromat.
Preda Oana Maria Page 23
Ceai Prostata
Compoziție chimică:
o ulei volatil 0,5 – 1,2% - borneol, carvacrol, timol, terpineol, cineol, p-cimol, mircen, ß-cariofilen
Borneol carvacrol timol ß-cariofilen
o acid ursolic, acid cafeic, o tanin 4-8%, o glicozide flavonice, o derivate ale apigeninei si luteolinei, o o substanță amară – serpilina, o săruri ale acidului malic
Acțiune farmacologică: o diaforetica, o diuretica, o coleretica, o antihelmintica, antiseptica intestinala
Întrebuințări:o acțiune calmantă asupra tuseio stomahic-aromatic în tusea spastică, convulsivă și astmaticăo NU se administrează în dispepsii și hipopepsii grave inhibând activitatea enzimatică și
nici în insuficiență pancreatică. o
Preparate farmaceutice: intră în compoziția ceaiurilor antiastmatic, antidiareic și ceaiului pentru gargară
Preda Oana Maria Page 24
Ceai Prostata
CAPITOLUL II
Studiul farmacognostic al ceaiului de gripă și răceală
2.1. Determinarea identității 2.1.1. Analiza macroscopic ă .
Preda Oana Maria Page 25
Ceai Prostata
Are ca scop stabilirea caracterelor morfologice și organoleptice ale produsului vegetal. Examinarea macroscopică presupune stabilirea aspectului, dimensiunilor, culorii, mirosului și gustului. Rezultat : produsul vegetal se prezintă sub formă de pulbere de culoare brun-roșcată datorită florilor de hibiscus și a scorțișoarei. Are un miros caracteristic de fructe de anason și scorțișoară. Gustul este acru, astringent. Amestecul de produse vegetale este condiționat în pliculețe de hârtie care conțin 1.5 g apoi sunt ambalatecate 20 de pliculețe într-o cutie de carton. Pe ambalajul exterior sunt inscripționate denumirea produselor vegetale care intră în compoziția ceaiului, cantitatea de ceai, instrucțiunile de preparare și întrebuințare precum și numărul de lot și termenul de expirare.
Preda Oana Maria Page 26
Ceai Prostata
2.1.2. Analiza microscopic ă Are ca scop stabilirea țesuturilor și elementelor anatomice caracteristice unui anumit tip de produs vegetal. Examenul microscopic s-a realizat pe pulbere de ceai hapciu, clarificată cu cloralhidrat 80%. S-au parcurs următoarele etape : - omogenizarea pulberii prin sitare - clarificarea pulberii vegetale cu agent de clarificare cloralhidrat 800 g/l. - colorarea elementelor lignificate cu agent de colorare fluoroglucina clorhidrică 10g/l. Tehnică obținerii preparatului microscopic din pulbere: Pe o lamă de microscop se aduc 2-3 picături din soluția de cloralhidrat 800 g/l și se presară câteva fragmente de pulbere vegetală. Preparatul rezultat se trece cu mișcări succesive prin flacără unui bec de gaz până se percepe un miros caracteristic de reactiv și se observă degajarea unor vapori albicioși. Se adaugă câteva picături de floroglucină clorhidrică și se așează lamela la microscop. Preparatul se observă la microscop cu obiectivul 10x.
1.Elemente comune:-multiple vase de lemn atat de calibru mic cat si de calibru mare-suber (Cinnamomum cortex)-papile-endoteciu-parenchim cortical (Cinnamomum sp)-peri tectori-stomate de tip diacritic-fragmente din endosperm cu ulei gras
Preda Oana Maria Page 27
Ceai Prostata
2.Elemente specifice:-peri tectori cu aspect de canin (Anisi fructus)-numeroase granule de amidon (Cinnamomum cortex)-grauncioare de polen echinulat de dimensiuni mari (Hibisci flores)-peri glandulari octocelular
Preda Oana Maria Page 28
Ceai Prostata
2.1.3. Analiza chimică calitativă a soluțiilor extractive apoase
Are ca scop stabilirea principalelor grupe de principii active existente în soluția apoasă obținută conform indicațiilor producătorului, prin reacții chimice specifice. Reacții efectuate pe soluția apoasă 2.1.3.1. Identificarea ozelor
• Reacția cu Reactivul Fehling Datorită caracterului reducător ozele și poliozele au capacitatea de a reacționa cu Reactivul Fehling formând un precipitat de culoare roșie cărămizie de oxid cupros.
• Reacția MolishÎn prezența acidului sulfuric concentrat, ozele se deshidratează cu formarea
furfuralului (pentoze) sau hidroxi metil furfural (hexoze). Acestea prin cuplare cu timol generează compuși colorați în roșu purpuriu.
2.1.3.2. Identificarea mucilagiilor
• Reacția MolishAcidul sulfuric concentrat are și rol de agent de depolimerizare pe lângă rolul sau de
deshidratare în furfural sau hidroximetil furfural. Prin culpare cu timol se formează compuși colorați în roșu sau roșu purpuriu.
• Reacția de precipitare în alcool și colorare cu hematoxilinăPoliholozidele de tip mucilagii au proprietatea de a precipita în alcool metilic absolut
formând un precipitat abundent. Prin colorare cu hematoxilină acesta capătă culoarea violet.
Preda Oana Maria Page 29
Ceai Prostata
Schema de extracție, separare și identificare a ozelor și poliholizidelor (Schema nr 1)
1.5 g pv + 3x 10 ml apa10-15 min, agitare,Filtrare prin vată
Soluție extractivă apoasă produs vegetal epuizat
1 ml sol 3-5 ml sol 6-7 ml sol + concentrare pe BN concentrare
1 ml Reactiv Fehling (I +II) reziduu 2-3 ml sol se aduc în fir subțire + peste 10 ml metanol absolut sau acetona 0.5 ml ac sulfuric conc
+ 1-2 pic timol 10 g/l
Preda Oana Maria Page 30
Ceai Prostata
Pp roșu cărămiziu colorație roșie purpurie Precipitat voluminos
ID. OZE ID. OZE SI POLIHOLOZIDE ID. MUCILAGII
2.1.3.3. Identificarea carotenoidelor
Carotenoidele sunt insolubile în apa. Numai formele glicoidate sunt solubile în apa.
• Reacția Carr-PriceLa tratare cu triclorura de stibiu carotenoidele formează compuși colorați în albastru,
care trec în purpuriu și apoi în roșu brun.
• Reacția WintersteinLa tratare cu acid sulfuric concentrat carotenoidele formează compuși colorați în
albastru verzui.
• Reacția cu acid clorhidric concentratLa tratare cu acid clorhidric concentrat carotenoidele cu structura formează compuși
colorați în albastru-verzui.
Schema de extracție și identificare a carotenoidelor (Schema nr 2)
1 g PV + 2 X 10 ml apa, t, 10 min
Filtrare prin vată
Preda Oana Maria Page 31
Ceai Prostata
Soluție apoasă PV epuizat
5 ml 5 ml 5 ml evaporare evaporare evaporare pe baie de nisip pe baie de nisip pe baie de nisip
reziduu reziduu reziduu + 1-2 pic. R. Carr-Price + 1-2 pic. Acid sulfuric conc. + 1-2 pic acid clorhidric conc.
Nu și-au schimbat culoarea
2.1.3.4. Identificarea alcaloizilor
Alcaloizii baze terțiare sunt solubili în solvenți apolari, insolubili în apă. Alcaloizii baze cuaternare sunt solubile în apă la PH=8-9. Pentru extracție s-a folosit metoda Stas-Otto varianta cu solvent polar acidulat. Identificarea alcaloizilor se face prin reacții generale și reacții specifice Reacții generale
• Reacția cu R. Mayer.Reactivul Mayer este o soluție apoasă de tertaiodmercuriat(II) de potasiu și care în
prezența alcaloizilor formează un precipitat alb gălbui solubil în exces de reactiv.
• Reacția cu R. BertrandReactivul Bertrand este o soluție apoasă de acid silicowolframic care în prezența
alcaloizilor formează un precipitat alb, solubil în exces de reactiv.
Schema de extracție, purificare și identificare a alcaloizilor, metoda Stas-Otto cu solvent polar acidulat (Schema nr. 3)
Preda Oana Maria Page 32
Ceai Prostata
1.5 g PV + 20 ml apa, t, 10 min
Filtrare prin vată
Soluție apoasă pv epuizat
+NH4OH 10g/l -PH 8-9+3-4 ml eter etilic, palnie de separare
Soluție eterică soluție apoasă alcalină +3 ml HCl 2g/l, palnie de separare
Soluție apoasă acidulată soluție eterică
1 ml 1 ml 1 ml
Martor +1-2 pic R Mayer +1-2 pic R Bertrand
reacție negativă reacție negativă
2.1.3.5. Identificarea heterozidelor fenolice de tip C6-C1
Reac ția cu Clorura de fer
Compușii fenolici de tip C6-C1 au capacitatea de a forma colorații specifice la tratarea cu FeCl3: salicozidă și populozida colorație roșie sau roșie portocalie; salicilatul de metil colorație roșie violetă Obs. Este necesară purificarea soluției cu acetat bazic de plumb pentru indepartatea altor principii active care interferă în reacția de identificare. 2.1.3.6. Identificarea heterozidelor fenolice de tip C6-C3
Identificarea ODP-urilor
• Reacția cu Reactivul ArnowÎn prezența acidului azotos (format în sistem prin reacția azotitului de sodiu cu acidul
clorhidric) acidul cafeic formează nitrozoderivati. Aceștia în mediu alcalin tautomerizeaza la izonitrozoderivati, compuși colorați în roșu intens.
Preda Oana Maria Page 33
Ceai Prostata
• Reacția cu Reactivul FehlingODP-urile prezintă caracter reducător manifestat față de reactivul Fehling. Se observă
apariția precipitatului roșu cărămiziu de oxid cupros.
2.1.3.7. Identificarea flavonozidelor
• Formarea fenoxizilor Flavonozidele și agliconii formează în mediu alcalin fenoxizi colorați în galben intens.
• Reacția Shibata (reacția cianidolului)În prezența hidrogenului (format în sistem prin reacția dintre Mg cu HCl concentrat)
gruparea ceto a flavonelor este redusă astfel încât flavonele sunt transformate în antociani. Se observă virajul culorii de la galben la roșu sau portocaliu în cazul flavonelor propriu-zise.
• Reacția formării chelațilorProprietatea flavonozidelor și a agliconilor aceestora de a forma în prezența metalelor
bi și tri-valente chelați de culoare galbenă.
2.1.3.8. Identificarea antocianozidelor
• Reacția cu Reactivul FehlingAntocianozidele au proprietatea de a reduce hidroxidul amino cupric la oxidul cupros
sub formă de precipitat de culoare brun cărămizie.
• Reacția virajului de culoarePrin variația ph-ului au loc modificări structurale însoțite de modificarea culorii. La
adăugarea treptată de Hidroxid de Sodiu 100g/l se observă modificarea culorii la violet, apoi la verde și în final la galben. Până la PH ≤12 reacțiile sunt reversibile prin adăugarea de acid clorhidric 1 mol/L.
2.1.3.9. Identificarea proantocianilor
• Reacția Bath SmithÎn mediu acid și la cald proantocianii se transformă în antociani. Reacția are loc prin
intensificarea culorii roșii în mediu de alcool n-butilic.
2.1.3.10. Identificarea taninurilor
Reacții comune taninurilor galice și taninurilor catehice
• Reacția cu FeCl ₃ În prezența cationului Fe(III), taninurile catehice formează precipitate și/sau colorații
verzi-negricioase, iar cele galice formează precipitate și/sau colorații albastre-negricioase.
• Reacția cu ionii metalelor grele
Preda Oana Maria Page 34
Ceai Prostata
Reacția are la bază proprietatea taninurilor de a precipita cu ionii metalelor grele. Se observă apariția unui precipitat brun.
Reacții specifice
• Reacția de formare a flobafenelor Taninurile catehice condensează în mediul acid mineral cu formare de flobafene, precipitate de culoare roșu brun.
2.1.3.11. Identificarea antracenozidelor
• Reacția BorntragerEmodolii 1,8-dihidroxilați, forme oxidate, formează în soluții apoase alcaline
emodinați de culoare roșu violetă.
• Reacția SchoutetenEmodolii forme reduse formează cu boraxul compuși cu fluorescență verde albăstruie
în lumina UV.
2.1.3.12. Identificarea saponozidelor
• Reacția de precipitare cu Hidroxidul de BariuSaponozidele formeaza cu hidroxidul de Bariu, precipitate albe insolubile in exces de
reactiv.• Proba spumefierii
Soluție apoasă conținând saponozide, prin agitare energică timp de 15 secunde formează o coloană de spumă persistentă timp de 15 minute. • Reacția Lieberman Burchard
În prezența anhidridei acetice și a acidului sulfuric concentrat, compușii cu nucleu sterolic suferă reacții de deshidratare, dehidrogenare și dimerizare finalizate cu formarea unui dimer colorat în verde.
Rezultate
Rezultatele analizei chimice calitative a Ceaiului Hapciu
Nr. Crt.
Principiul activ Reacții efectuate Rezultatul experimentului
Concluzii
1. Identificare oze Reacția Fehling Pp roșu-cărămiziu pozitivReacția Molisch Roșu-portocaliu pozitiv
2. Identificare mucilagii
Reacția Molisch Roșu-portocaliu pozitivReacția precipitării in alcool
Pp voluminos pozitiv
3. Identificare Reacția Carr-Price Nu dă colorație roșie negativ
Preda Oana Maria Page 35
Ceai Prostata
carotenoide Reacția Winterstein Nu dă colorație albastră negativReacția cu HCl concentrat
Nu dă colorație albastră negativ
4. Identificare alcaloizi Reacția Mayer Nu pp negativReacția Bertrand Nu pp negativ
5. Identificare heterozide fenolice
tip C6-C1
Reacția cu FeCl₃ Nu dă colorație negativ
6. Identificare heterozide fenolice
tip C6-C3
Reacția Arnow Colorație roșie pozitivReacția Fehling Pp roșu-cărămiziu pozitiv
7. Identificare flavonozide
Reacția fenoxizilor Colorație roșie pozitivReacția Shibata Coloratie galbena pozitivReacția formării chelatilor
Colorație roșie pozitiv
8. Identificare antocianozide
Reacția Fehling Pp roșu-cărămiziu pozitivReacția virajului de culoare
Viraj de culoare pozitiv
9. Identificare proantocianozide
Reacția Bath-Smith Colorație roșie pozitiv
10. Identificare taninuri Reacția FeCl₃ Pp verde-negricios pozitiv-tanin catehic
11. Identificare antracenozide
Reacția Borntrager Nu dă colorație violet negativReacția Schouteten Nu dă fluorescență negativ
12.Identificare saponozide
Reacția de precipitare cu Ba(OH)₂
Nu pp negativ
Proba spumefierii Spuma sub 1cm negativReacția Lieberman-Burchard
Nu dă colorație negativ
Preda Oana Maria Page 36
Ceai Prostata
Id. Oze – R. Fehling R. Molish Id. Mucilagii – R. pp in alcool
Id. Carotenoide – R. Carr-Price, Id. Alcaloizi – R. Mayer, Id. ODP-uri – R. ArnowR. Winterstein, R. cu HCl concentrat R. Bertrand
Id. Flavonozide- R. Fenoxizilor, R. Shibata, Id. antociani Id. Tanin – R. FeCl₃ R. formării chelatilor Id. Proantociani
Preda Oana Maria Page 37
Ceai Prostata
2.2. Determinarea purității 2.2.1. Determinarea corpurilor străine2.2.2. Determinarea impurităților
Determinarea purității este o etapă importantă în stabilirea calității preparatului fitoterapeutic. Determinarea impurităților se face conform regulilor impuse de farmacopee sau alte norme interne. Se urmărește separarea și identificarea impurităților: atât cele aparținând aceleiași specii cum ar fi produsele vegetale care nu conțin principia active, sau conțin principii active cu caracter toxic, sau produsul vegetal respective, dar alterat sau degradat. De asemenea se cercetează dacă produsele vegetale care intră în componența ceaiului și impurități exogene cum ar fi: părți din alte specii, fragmente de nisip, pământ, insecte.
2.3. Determinarea calității2.3.1. Determinări preliminare
Determinarea factorului de îmbibare Factorul de îmbibare reprezintă volumul ocupat de 1g produs vegetal și mucilagiul aderent după îmbibarea cu apa. Mod de lucru: În FR X se precizează un repaos de 4 ore și folosirea eprubetelor gradate de 25 ml. Se pune în contact produsul vegetal mărunțit cu un volum corespunzător de apă, se lasă în repaos timp de 4 ore, apoi se citește volumul. Factorul de îmbibare se determină prin diferența între volumul final și volumul inițial. Factorul de îmbibare al ceaiului hapciu este 5,3. Determinarea indicelui de spumefiereIndicele de spumefiere reprezintă diluția minimă a unei soluții conținând saponozide, care prin agitare energică în plan vertical, timp de 15 secunde, într-o eprubetă cu înălțimea de 160 mm cu diametrul de 16 mm, formează o coloană de spumă înaltă de un 1 cm, persistentă cel putin 15 min.Rezultat: coloana de spuma a avut sub 1cm dupa cele 15minute, produsul nu contine saponozide.
Preda Oana Maria Page 38
Ceai Prostata
2.3.2. Dozarea principiilor active
Dozarea flavonelor Tehnica de lucru:-1 g produs vegetal se extrage cu 100g apă sub formă de infuzie; se lasă în repaus aproximativ 15minute și se filtrează în balon cotat de 100 ml și se completează la volum cu apa-se ia o probă de 1 ml soluție extractiva în balon cotat de 10 ml-se adaugă 0,6 ml sol AlCl3 2,5% și se completează cu apa la 10 ml-în paralel se realizează și o probă martor: 1mL sol extractiva se aduce în balon cotat de 10 ml și se completeaza cu apa - se lasă în repaos 30 min și apoi se citesc extincțiile la spectrofotometru la 427 nm.
Rezultate:Cp = 0.2Ep=0,157 => Et=0,137 => Cet=2
C%= 0.157/0.137x2/0.2x100 = 1145.985 mg% flavone exprimate in rutozide
Dozare ODP-uri
Principiul metodei: determinarea intensităţii coloraţiei roşii a oximei acidului cafeic, obţinută în urma reacţiei cu reactivul Arnow.Reactivi necesari: acid clorhidric 0.5 N, hidroxid de sodiu 0.5 N, reactiv ArnowTehnica de lucru: în două baloane cotate de 10 ml se pun următorii reactivi în ordinea menţionată Se citesc extincţiile la 510nm, în cuve de 1 cm. Citirea se face faţă de proba martor.Calcularea cantităţii de derivaţi polifenolici (ODP-uri) se efectuează în raport cu o curbă etalon construită cu cantităţi cunoscute de acid cafeic sau de cinarină. Rezultat:Cp = 0.1Ap = 0.238 => Aet = 0.193 => Cet=13.36
c%=0.238/0.193x13.36x0.1x100 = 16475.025 µg% ODP (acid cafeic)
Preda Oana Maria Page 39
Ceai Prostata
Capitolul.3. Corelații între principiile active identificate si acțiunea terapeutică a ceaiului Hapciu
Ceaiul reunește plante folosite tradițional, asociate și dozate optim, folosite ca adjuvant în tratamentul preventiv și curativ al gripei și răcelii prin stimularea acțiunile sale: diuretică, diaforetică, antitusivă, expectorantă, calmantă pentru tuse, stimulatoare a respirației și circulației, antibacteriană și vitaminizantă. Determinarea calitativă și cantitativă, precum și stabilirea purității ceaiului ajută la exemplificarea corelațiilor între principiile active identificate (substanțe cu caracter reducător, oze, mucilagii, O.D.P.-uri, tanin catehic, antocianozide) și acțiunea terapeutică a ceaiului. Componentele ceaiului au acțiuni terapeutice caracteristice. Toate aceste plante, împreună cu principiile active din ele (demonstrate prin reacțiile chimice corespunzătoare), prezente în ceai alcătuiesc o combinație perfectă cu efecte terapeutice asupra stărilor gripale.
Capitolul.4. Concluzii
Analiza farmacognostica efectuată asupra ceaiului Hapciu a permis identificarea unora din produsele vegetale care alcătuiesc acest amestec. Este justificat numărul mare de componente, având efecte complementare pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate în cazul răcelii și al gripei. Studiile fitochimice efectuate susțin recomandările producătorului.
Preda Oana Maria Page 40
Ceai Prostata
Bibliografie
1. Grigorescu Em., Ciulei I., Stanescu U. - Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie, Vol. I, Edit. Medicala, Bucuresti, 1993.
2. Grigorescu Em., Ciulei I., Stanescu U. - Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie, Vol. II, Edit. Medicala, Bucuresti, 1993.
3. Bujor O., Popescu O. – Fitoterapie traditionala si moderna, Edit. Fiat Lux, Bucuresti, 1998.
4. Stroescu V. - Bazele farmacologice ale practicii medicale, editia a VI-a, Ed. Medicala,Bucuresti, 1998
5. Dobrescu D. - Farmacoterapie practica, vol. I, Ed. Medicala, Bucuresti, 19896. Gîrd C.E, Dutu L.E., Popescu M. L., Pavel M. - Farmacognozie Baze practice vol I,
Edit. Universitara Carol Davila, 20057. Gîrd C.E, Dutu L.E., Popescu M. L., Pavel M. - Farmacognozie Baze practice vol II,
Edit. Universitara Carol Davila, 20068. xxx - Farmacopeea Româna editia a X-a, Ed. Medicala, 2000
Preda Oana Maria Page 41
Top Related