proiect farmacognozie

Ceai Prostata

Universitatea de Medicina şi Farmacie “Carol Davila”- Bucureşti

Facultatea de Farmacie

CONTRIBUŢII LA STUDIUL FARMACOGNOSTIC AL CEAIULUI PROSTATA

Coordonator: Conf. dr. Cerasela Elena Gird

Student: Preda Oana Maria AlexandraGr. 3, an III

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Planul lucrării

Introducere

Capitolul.1. Date generale privind Ceaiul Prostata1.1. Compoziția ceaiului, acțiunile, utilizările și modul de preparare conform producătorului1.2. Descrierea produselor componente ale ceaiului1.3. Compoziția chimică a produselor componente ale ceaiului1.4. Acțiunea farmacologică a materiilor prime vegetale1.5. Întrebuințările materiilor prime vegetale1.6. Preparate farmaceutice care conțin extracte sau produse vegetale componente ale formulării farmaceutice

Capitolul.2. Studiul farmacognostic al ceaiului Hapciu2.1. Determinarea identității2.1.1. Examen macroscopic2.1.2. Examen microscopic2.1.3. Analiza chimică calitativă a soluției extractive apoase2.2. Determinarea purității 2.2.1. Determinarea corpurilor străine2.2.2. Determinarea impurităților 2.3. Determinarea calității2.3.1. Determinări preliminare2.3.2. Dozarea principiilor active

Capitolul.3. Corelații între principiile active identificate si acțiunea terapeutică a ceaiului Hapciu

Capitolul.4. Concluzii

Bibliografie

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Introducere

Răceala este cea mai frecventă afecțiune care apare în timpul iernii. Deși persoane de toate vârstele pot fi afectate de acest virus, cei mai expuși sunt copiii și bătrânii, din cauza imunității scăzute. De obicei, simptomele răcelii apar după aproximativ 3 zile de la expunerea la un virus. Dintre semnele răcelii, se remarcă: secreții nazale, în special apoase, congestie nazală, dureri în gât, tuse, strănut, dureri ușoare de cap, febră, stare de oboseală, lăcrimare excesivă.

Simpla răceală numită rinofaringită acută (guturaiul; coriză; rinită acută) este inflamația mucoasei nazale și faringiene; procesul inflamator poate cuprinde și sinusurile paranazale și urechea medie. Strănutul este caracteristic unei simple răceli, fiind cauzat de iritația mucoasei nazale. Se întâlnește cel mai des în lunile reci de iarnă și afectează în general copiii și adulții de toate vârstele. Majoritatea dintre noi răcim între două și patru ori pe an, iar timpul de vindecare este cam de o săptămână. În cazul unei răceli, dacă nu mai este vorba și de alte infecții, nu trebuie consultat un doctor.

O afecțiune cu un nivel de gravitate și dificultate mai ridicat decât al răcelii este gripa. Aceasta reprezintă o infecție respiratorie contagioasă, iar pentru persoanele care au probleme cronice de sănătate, gripa poate duce la complicații nedorite, cum ar fi pneumonia. Formele primare ale acestei afecțiuni pot fi tratate prin: odihnă la pat, un calmant ușor pentru dureri și foarte multe lichide.

Plante medicinale care ajută în tratamentul răcelii și al gripei: Ginsengul (Ginseng) - tratamentul cu ceai, cu tinctură sau cu pulbere de ginseng

siberian scurtează durata virozelor sau gripei la jumătate. Planta acţionează direct împotriva virusurilor care dau răceală şi gripă. De fapt, odată pătrunse în corp, aceste substanţe stimulează producţia de interferon, antiviral natural. Astfel, persoanele care se confruntă cu simptomele răcelii sau gripei pot începe o cură cu două-trei grame de pulbere de ginseng de trei ori pe zi. În funcţie de recomandarea fitoterapeutului, cura poate dura aproximativ şapte zile.

Scoarţă de salcie (Salicis cortex) - unul dintre cele mai eficiente remedii împotriva febrei este aspirina naturală, adică preparatele din scoarţă de salcie. Alte variante de remedii care scad febra sunt ceaiurile din pelin (Artemisia absinthium), ghinţură, anghinare (Cynarae folium) şi din păpădie (Taraxaci folium).

Busuioc - în cazul în care guturaiul sau gripa se manifestă şi prin tuse productivă, cu expectoraţie, se bea infuzie de busuioc sau de ciuboţica-cucului. Ciuboțica cucului (Primulae flores) prin substanțele active conținute, având efect de decongestionare și eliberare a căilor respiratorii. Şi infuzia de cimbrişor este la fel de eficientă. În caz de tuse seacă, se poate apela la pătlagină (Plantaginis folium), podbal (Farfarae folium), scaiul vânăt (Eryngiumplanum) sau tei (Tilliae flores).

Eucalipt (Eucalyptus) şi mentă (Methae folium) - Pentru a elibera căile respiratorii, poţi folosi pulverizatoarele speciale cu apă de mare, care ajută la eliminarea secreţiilor abundente. În plus, pentru a reduce inflamaţia de la acest nivel, apelează la uleiurile volatile de busuioc, mentă sau de eucalipt. O soluţie mai practică este utilizarea cremelor pe bază de astfel de plante, aplicate sub nas şi pe frunte.

Ghimbir (Zingiber) cu lămâie şi miere - combinaţie extrem de eficientă pentru înlăturarea rapidă a simptomelor răcelii sau gripei, dar şi pentru prevenirea unor episoade ulterioare. Toate au efect puternic de stimulare a mecanismelor naturale de luptă împotriva virusurilor gripale. În plus, ghimbirul şi mierea combat tusea şi scad febra.

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Capitolul 1. Date privind ceaiul Hapciu

1.1. Compoziția ceaiului, acțiunile, utilizările și modul de preparare conform producătorului

CEAI HAPCIU RĂCEALĂ ȘI GRIPĂ Producător: FARES

Ingrediente:fructe de măceș (Cynosbati fructus), flori de hibiscus (Hibisci flos), muguri de pin (Turiones pini), scorțișoară (Cinnamoni cortex), fructe de fenicul (Foeniculi fructus), fructe de anason (Anisi fructus), șovârv (Origani herba), flori de soc (Sambuci flos), salvie (Salviae herba), cimbrișor (Serpylli herba).

Efect: antiinflamator, de favorizare a transpiratiei, expectorant, vitaminizant

Recomandări: infuzia se va consuma de la apariția primelor simptome și semne ale stării gripale, răcelii, precum și în infecții acute de căi respiratorii. Contraindicații: sarcină și alăptare Efecte secundare și interacțiuni: la dozele recomandate nu se cunosc Preparare: peste 1 plic se toarnă 200 ml apă clocotită și se lasă 5-10 minute Întrebuințare: copii = 1-2 căni pe zi adulți = 3-4 căni pe zi

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

1.2 Fișele produselor vegetale

1.2.1. Fructe de măceș (Cynosbati fructus)

Descriere: este formată din pseudofructele speciilor menționate. Acestea sunt întregi, cu receptaculul globulos ovoid sau elipsoidal, cu suprafața exterioară întreagă sau zbârcită. La bază pseudofructului se observă resturi de pediceli, iar la extremitatea opusă un disc plan sau conic cu resturi de stile scurte, glabre sau păroase formând un capitul mai mult sau mai puțin evident. Au culoare roșie-cărămizie, până la roșu aprins, sunt fără miros și au un gust plăcut, acrișor. În interior se află numeroase fructe ( achene ) cu peri aspri care sunt și ele utilizate în terapeutică.

Compoziție chimică: 250-500 mg% acid ascorbic,

carotenoide (provitamina A) vitaminele B1, B2, PP şi K, vitamina P

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Zaharuri Acid malic Acid citric Pectina Taninuri Uleiuri volatile Lecitina Dextrina Vanilina Saruri minerale de K, Na, Fe, Mg

Acțiune farmacologică: datorită conținutului ridicat în acid ascorbic și dehidroascorbic care formează un sistem “redox”, produsele farmaceutice sau alimentare joacă un rol important atât în oxidoreducerile biologice cât și în respirația celulară. Datorită celorlalte vitamine și în special vitaminei P au proprietatea de a scădea permeabilitatea și fragilitatea capilarelor. Aduc un aport de săruri necesare organismului și au acțiune diuretică. Se recomandă în avitaminoză C, în afecțiuni hepatice și renale ca diuretic.

Întrebuințări: uz intern – avitaminoze, enterocolite, calculoză renală, tulburări de circulație periferică, litiază biliară, helmintiază, dischinezie biliară, litiază renală, sedativ.

Preparate farmaceutice: - ceai aromat, hepatic nr. 2, ceai tonic aperitiv- achenele în ceaiul diuretic nr. 2- din pulpa pseudofructelor se prepară siropuri (sirop de măceș), Sambucovit, gemuri, dulceață, vin.

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

1.2.2. Flori de hibiscus (Hibisci flos)

Descriere: se recoltează, de obicei, numai petalele care se prezintă ca o masă friabilă, foioasă, în stare uscată, de culoare roșu grenat, cu gust acrișor și lipsite de miros.

Compoziție chimică:o Antocianidoli și antocianozide: delfinidol, hibiscina, hibiscetol, gosipetina

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Delfinidol

o Acizi organici: acid citric, acid hibiscic, acid ascorbic, malic, malonic, tartric

o mucilagii o flavoneo ulei volatilo saponozide

Acțiune farmacologică: o capilaroprotectoare o diureticăo antioxidantă o laxativăo spasmolitică o antibacterinăo antiinflamatoare

Întrebuințări: o tulburări induse de insuficiența venoasă o tulburări induse de fragilitatea capilară

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

o afecțiuni vasculare și retiniene o ateroscleroza

Preparate farmaceutice:- ceai hibiscus- ceai fructe de padure

1.2.3. Muguri de pin (Turiones pini)

Descriere: mugurii recoltați de pe ramurile tinere ale arborelui Pinus sylvestris L.. La capătul ramurilor se formează, în perioada de primăvară, mugurii acoperiți de frunze tinere, de

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

culoare verde deschis. Se recoltează îndeosebi de pe ramurile laterale, înaintea dezvoltării frunzelor tinere.

Compoziție chimică: ulei volatil bogat în hidrocarburi monoterpenice, substanţe rezinoase, derivaţi

flavonici, heterozide fenolice – pinen, limonen și silvestren; acetat de bornil, cuminaldehida, anisaldehida, cadinen, fenchilalcool, pinitol (metoxi-inozitol)

pinitol

frunzele conţin până la 300 mg% vitamină C principiu amar – pinipicrozida flavone – silpina piceozida – salinigrina substanţe fenolice – pinosilvina, pinorezitol, alcool coniferilic și coniferozida

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Acțiune farmacologică: tonică, stimulentă antiseptică, antiinflamatoare şi decongestivă prin hidrocarburile monoterpenice

majoritare în compoziţia uleiului volatil uşor diuretică prin derivaţii flavonici antiscorbutică pentru frunze

Întrebuințări: în tratamentul infecţiilor respiratorii (bronşite, astm, sinuzite, gripă) în tratamentul infecţiilor urinare (cistite, nefrite, pielonefrite, uretrite) afecţiuni reumatismale frunzele se pot întrebuinţa în tratamentul scorbutului

Preparate farmaceutice: ceai antibronşitic

1.2.4. Scortisoara (Cinnamoni cortex)

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Descriere: recoltarea se face de pe ramuri în vârstă de 3-4 ani și tăiate în lungime de 1-1,5 m. Ramurile tăiate, groase de 1,5-2 cm, se decortică cu un cuțit de bronz sau inox, se răzuie suberul până la inelul mecanic și se pun foițele astfel obținute în pachete.

Compoziție chimică: Ulei volatil (aldehida cinamica; eugenol; 1,8-cineol; α-pinen; linalol; α-terpineol;

acetat de cinamil; cinamilalcool (urme); benzoat de benzil)

Aldehida cinamica Eugenol

2-3% tanin rezine amidon glucide simple mucilagii

Acțiune farmacologică: stomahică antiseptică

Întrebuințări: aromatizant și condiment în alimentație excitant al peristaltismului intestinal uleiul volatil este un stimulent general al respirației și circulației în doze mari este convulsivant extern, se asociază la diverse preparate, sub forma de loțiuni sau unguente aromatice,

antireumatice, revulsive, stimulente, împotriva înțepăturilor de insecte

1.2.5. Fructe de fenicul (Foeniculi fructus)

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Descriere: Conform FR X produsul vegetal Foeniculi fructus reprezintă fructele mature uscate după recoltare de la Sp. Foeniculum vulgarae, fenicul, anason dulce, molură, fam. Apiaceae și trebuie să conțină cel puțin 3.5%ulei volatil Achene formate din două mericarpe libere glabre, alungite, drepte sau recurbate cu 5 coaste proeminente, culoare brun verzuie sau cafenie. Miros aromat specific. Gust dulceag, slab arzător.

Compoziție chimică: 2-8.5 % ulei volatil bogat în fenol metil eteri (anetol, estragol, eugenol);

Estragol eugenol

20% acizi grasi superiori, fitosteroli (steroli, stigma sterol, colesterol)

derivați cumarinici (esculetol, umbeliferona);

Esculetol umbeliferona

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

furanocumarine (xantotoxina, bergapten, imperatorina);

derivați polifenol carboxilici (acid cafeic și clorogenic);

pectine, oze.

Acțiune farmacologică: Carminativă, stomahică. Galactogogă, ușor diuretică, vermifugă.

Întrebuințări: Feniculul are proprietatea de a stimula secreția laptelui (galactogog) și de a mări diureza. Singur sau în asociație cu chimionul se recomandă mamelor care alăptează.

În același timp feniculul absoarbe gazele ce se formează în stomacul sugarilor, liniștind astfel crampele (carminativ). Același efect are și asupra adulților care se simt balonați după masă. Fructele au și o acțiune calmantă asupra spasmelor mușchilor bronhici, liniștind tusea convulsivă și astmatică. Totodată ușurează expectorația în tusea bronșitică. Fiind plăcut la gust se recomandă mai ales la copii. În tulburări digestive ceaiul de fenicul aduce o liniștire a spasmelor stomacului și intestinelor, calmând durerile și restabilind apetitul (pofta de mâncare).

Extern, feniculul se folosește sub formă de băi în tratamentul unor boli de piele, gargară, în inflamațiile gâtului și băi de ochi, având acțiune antiseptică .

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Preparate farmaceutice:

- Sirop de fenicul - Tinctura de fenicul - Ceai contra colicilor pentru copii, Ceai gastric- Rhamnolex, Normoponderol, Sedocalm

Obs: Fructele de fenicul administrate în doze mari sunt toxice pentru SNC, produc crize eplieptiforme, somnolență, halucinații.

.

1.2.6. Fructe de anason (Anisi fructus)

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Descriere: fructe pubescente, acoperite cu peri aspri, foarte scurți. De formă ovală, subcordate la bază, de 3-5 mm lungime și 2-3 mm grosime. fiecare fruct este format din două mericarpe (achene) unite între ele, greu separabile, fiind ornamentate cu 5 coaste liniare, 3 dorsale și 2 marginale, echidistanțe. În partea superioară se observă stilopodul în formă de disc purtând resturile stilulilor, iar la bază un peduncul subțire. De culoare cenușiu - verzui sau galbene - cenușii, au miros plăcut, caracteristic, aromat, gust dulceag, slab arzător.

Compoziție chimică: 2-3% ulei volatil format din 80-90% anetol, metilcavicol sau izoanetol, cantități mici

de cetone, aldehide anisice, aldehida acetică;

10-20% lipide, colina, 20% substanțe albuminoide (protide), zaharuri, amidon, 6-10% substanțe minerale

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Cumarine – umbeliferona, scopoletol, bergapten, umbeliprenina

Acțiune farmacologică: acțiune expectorantă, carminativă și galactogogă excită peristaltismul intestinal stimulează secreția salivară, gastrică, intestinală și pancreatică spasmolitic şi dezinfectant al căilor urinare cu rezultate bune în litiaze

Întrebuințări: asupra sistemului nervos central, în doze terapeutice, au efect stimulant în special

asupra centrilor respirației și circulației. supradozate, preparatele pe bază de ulei volatil de anason (sau fructele în cantități

peste 5 g pe zi) produc stări de excitație puternică manifestate prin insomnii, excitații motorii și psihice, tulburări de vorbire, euforie, urmate de convulsii puternice, după care pot apărea stări cometoase și puternică depresiune asupra sistemului nervos central.

utilizarea îndelungată chiar în doze mai mici produce iritarea mucoaselor digestive se utilizează în anorexii și dispepsii, ca expectorant, carminativ și corectiv al gustului

unor medicamente

Preparate farmaceutice: Intră în formula "Species pectoralis" (FR.VIII); uleiul volatil in Calmotusin, Carbocif, Gastrosedol, în spirtul de amoniac anisat, în spirtul de clorura de amoniu anisat, tinctura etc.

Obs: Contraindicat în gastrite hiperacide și ulcer gastric și duodenal, enterocolite cronice și acute.

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

1.2.7. Șovârv (Origani herba)

Descriere: formată din tulpinile drepte, ramificate, de 15-25 cm lungime, fără partea inferioară lignificată, de culoare roșiatică, fin pubescente; frunzele sunt pețiolate, întregi, ovate, pubescente în special pe partea inferioară, cu marginea slab crenat-serată, cu 3-5 perechi de nervuri secundare. Inflorescență dispusă în corimb este formată din cime de nervuri secundare. Inflorescență dispusă în corimb este formată din cime contractate, alcătuind spiculețe cilindrice sau prismatice. Bracteele sunt roșietice, ovate, sesile de lungimea caliciului. Corolă roșietică-purpurie, mai rar albă-rozee, staminele divergente, 4 la număr, cu stilul lung. Mirosul este aromat, caracteristic, gustul amar-aromatic.

Compoziție chimică: 0,15-1% ulei volatil cu conținut ridicat în timol și carvacrol; cimol și cantități mai mici

de α-tuiona (origanen), dipenten, selinen, α-terpinen și alte terpene;

timol carvacrol tuiona selinen

tanoizi formați din acid cafeic și depsidele lor (cca 8%), acid ursolic, cafeic, oleanolic flavone – apigenol, luteol, kempferol, narigenol, retusina, aurina, leptozidina

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

apigenol luteol

kempferol

antociani – peonidol, malvidol

Peonidol malvidol

substanțe amare

Acțiune farmacologică: uleiul volatil are acțiune antispastica asupra musculaturii netede și sedativă asupra

sistemului nervos central și în special asupra centrilor respirației; produce o ușoară bronhodilatație.

datorită substanțelor amare și tanoizilor are acțiune tonic - amară și ușor astringentă, carminativă.

Întrebuințări: traheite și bronșite și unele afecțiuni stomacale, în special în gastritele anacide

Preparate farmaceutice: Intră în compoziția ceaiului antibronșitic nr.2 și în ceaiul sedativ.

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

1.2.8. Flori de soc (Sambuci flos)

Descriere: florile separate din inflorescențe, recoltate de la arbustul Sambucus nigra L.. produsul propriu-zis este constituit numai din florile micim cu un diametru ce nu depășește 5-6 mm, de culoare alb-gălbuie, pe tipul 5, fără miros, cu gust dulceag, mucilaginos și iute, care se obțin după uscarea inflorescentlor umbeliforme, de culoare albă, cu miros grețos, prin scuturare și cernere.

Compoziție chimică:- flavone- saponozide- mucilagii- heterozide cianogene – sambunigrozida, prunazozida, zierina, holocasina- amine alifatice: etilamina, izobutilamina, izoamilamina- ulei volatil, acid clorogenic- tanin, acizi organici

Acțiune farmacologică: - diuretică (flavone, saponozide, săruri de potasiu); - antitusivă (sambunigrozidă);- expectorantă (saponozide);- diaforetică (posibil prin flavone şi acizi fenolici; prin administrarea internă a infuziei

fierbinte, se intensifică răspunsul glandelor sudoripare la stimuli fierbinţi);- slab laxativă şi emolientă / demulcentă (mucilagii); antiinflamatoare.-

Întrebuințări:

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

- viroze respiratorii- stări gripale – diaforetic-

Preparate farmaceutice: Sinupret Ceai de soc Ceai antigripal

1.2.9. Salvie (Salviae herba)

Descriere: frunzele recoltate de la specia Salvia officinalis L.. se recoltează frunzele de pe plante din al doilea an de vegetație. Cât timpul este cald, uscarea se face în strat subțire, pe cale naturală, la umbră. Sunt frunze întregi, lanceolate, cu margine crenelată, pețiolate. Cele tinere sunt pubescente, alb argintii pe ambele fețe. Cele bătrâne sunt glabre și de culoare verde pe fața superioară, cenușii pe cea interioară. Mirosul este puternic, aromat, gustul amar și astringent.

Compoziție chimică: ulei volatil (1,5-2,5%) – tuiona, α-pinen, camfen, mircen, β-pinen, γ-terpinen,

limonen, cis-ocimen, trans-ocimen, camfora,

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Camfora Tuiona

derivaţi flavonici (1-3%, heterozide ale apigenolului), ODP-uri (acizi rozmarinic, cafeic, clorogenic, p-cumaric, ferulic), taninuri catehice, principii amare (picrosalvina, acid carnasolic, carnasol, salvină),

derivaţi triterpenici (acid crategolic, ursolic, oleanolic), vitamine (C, B1)

Acțiune farmacologică: stomahică (principii mare), estrogenă, emenagogă (ulei volatil cu sclareol),

Preda Oana Maria

OH

OOH

O

carnasol

Ceai Prostata

hipoglicemiantă (taninul reducerea absorbţiei glucozei), antiseptică (ulei volatil), coleretică (ulei volatil şi ODP-uri), spamolitică (ulei volatil şi heterozide ale apigenolului).

Întrebuințări: anorexii, viroze, gingivite, stomatite, laringite, faringite (gargarisme); adjuvant în tulburări de climacteriu Nu se recomandă administrarea produsului vegetal la nou-născuţi (tuiona şi tuiolul din

uleiul volatil sunt neurotoxice). Administrarea orală se face cu prudenţă la gravide (sclareolul şi viridiflorolul din

uleiul volatil au proprietăţi estrogenice). Inhibă secreţia lactată, fiind întrebuinţată în medicina populară în acest scop.

Preparate farmaceutice:SalviaclimAnginesinSalviaseptEnterosanolSalus salbei

1.2.10. Cimbrișor (Serpylli herba)

Descriere: produsul e format din partea aeriană înflorită, recoltată de la planta Thymus serpyllum L.. formată din părțile aeriene nelignificate recoltate în timpul înfloririi. Se prezintă sub formă de tulpini în 4 muchii sau rotunde, păroase sau glabre cu lăstari sterili și ramuri florifere. Frunzele mici, rigide, cu o nervură mediană și câte 3 nervuri laterale proeminente, scurt pețiolate, ovat-eliptice, până la oblungi, la vârf rotunjite, glabre, cu marginea plană sau ușor recurbata. Florile mici, de culoare roșie sau roz dispuse în glomerule. Miros plăcut caracteristic, pătrunzător, gustul puternic aromat.

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Compoziție chimică:

o ulei volatil 0,5 – 1,2% - borneol, carvacrol, timol, terpineol, cineol, p-cimol, mircen, ß-cariofilen

Borneol carvacrol timol ß-cariofilen

o acid ursolic, acid cafeic, o tanin 4-8%, o glicozide flavonice, o derivate ale apigeninei si luteolinei, o o substanță amară – serpilina, o săruri ale acidului malic

Acțiune farmacologică: o diaforetica, o diuretica, o coleretica, o antihelmintica, antiseptica intestinala

Întrebuințări:o acțiune calmantă asupra tuseio stomahic-aromatic în tusea spastică, convulsivă și astmaticăo NU se administrează în dispepsii și hipopepsii grave inhibând activitatea enzimatică și

nici în insuficiență pancreatică. o

Preparate farmaceutice: intră în compoziția ceaiurilor antiastmatic, antidiareic și ceaiului pentru gargară

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

CAPITOLUL II

Studiul farmacognostic al ceaiului de gripă și răceală

2.1. Determinarea identității 2.1.1. Analiza macroscopic ă .

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Are ca scop stabilirea caracterelor morfologice și organoleptice ale produsului vegetal. Examinarea macroscopică presupune stabilirea aspectului, dimensiunilor, culorii, mirosului și gustului. Rezultat : produsul vegetal se prezintă sub formă de pulbere de culoare brun-roșcată datorită florilor de hibiscus și a scorțișoarei. Are un miros caracteristic de fructe de anason și scorțișoară. Gustul este acru, astringent. Amestecul de produse vegetale este condiționat în pliculețe de hârtie care conțin 1.5 g apoi sunt ambalatecate 20 de pliculețe într-o cutie de carton. Pe ambalajul exterior sunt inscripționate denumirea produselor vegetale care intră în compoziția ceaiului, cantitatea de ceai, instrucțiunile de preparare și întrebuințare precum și numărul de lot și termenul de expirare.

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

2.1.2. Analiza microscopic ă Are ca scop stabilirea țesuturilor și elementelor anatomice caracteristice unui anumit tip de produs vegetal. Examenul microscopic s-a realizat pe pulbere de ceai hapciu, clarificată cu cloralhidrat 80%. S-au parcurs următoarele etape : - omogenizarea pulberii prin sitare - clarificarea pulberii vegetale cu agent de clarificare cloralhidrat 800 g/l. - colorarea elementelor lignificate cu agent de colorare fluoroglucina clorhidrică 10g/l. Tehnică obținerii preparatului microscopic din pulbere: Pe o lamă de microscop se aduc 2-3 picături din soluția de cloralhidrat 800 g/l și se presară câteva fragmente de pulbere vegetală. Preparatul rezultat se trece cu mișcări succesive prin flacără unui bec de gaz până se percepe un miros caracteristic de reactiv și se observă degajarea unor vapori albicioși. Se adaugă câteva picături de floroglucină clorhidrică și se așează lamela la microscop. Preparatul se observă la microscop cu obiectivul 10x.

1.Elemente comune:-multiple vase de lemn atat de calibru mic cat si de calibru mare-suber (Cinnamomum cortex)-papile-endoteciu-parenchim cortical (Cinnamomum sp)-peri tectori-stomate de tip diacritic-fragmente din endosperm cu ulei gras

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

2.Elemente specifice:-peri tectori cu aspect de canin (Anisi fructus)-numeroase granule de amidon (Cinnamomum cortex)-grauncioare de polen echinulat de dimensiuni mari (Hibisci flores)-peri glandulari octocelular

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

2.1.3. Analiza chimică calitativă a soluțiilor extractive apoase

Are ca scop stabilirea principalelor grupe de principii active existente în soluția apoasă obținută conform indicațiilor producătorului, prin reacții chimice specifice. Reacții efectuate pe soluția apoasă 2.1.3.1. Identificarea ozelor

• Reacția cu Reactivul Fehling Datorită caracterului reducător ozele și poliozele au capacitatea de a reacționa cu Reactivul Fehling formând un precipitat de culoare roșie cărămizie de oxid cupros.

• Reacția MolishÎn prezența acidului sulfuric concentrat, ozele se deshidratează cu formarea

furfuralului (pentoze) sau hidroxi metil furfural (hexoze). Acestea prin cuplare cu timol generează compuși colorați în roșu purpuriu.

2.1.3.2. Identificarea mucilagiilor

• Reacția MolishAcidul sulfuric concentrat are și rol de agent de depolimerizare pe lângă rolul sau de

deshidratare în furfural sau hidroximetil furfural. Prin culpare cu timol se formează compuși colorați în roșu sau roșu purpuriu.

• Reacția de precipitare în alcool și colorare cu hematoxilinăPoliholozidele de tip mucilagii au proprietatea de a precipita în alcool metilic absolut

formând un precipitat abundent. Prin colorare cu hematoxilină acesta capătă culoarea violet.

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Schema de extracție, separare și identificare a ozelor și poliholizidelor (Schema nr 1)

1.5 g pv + 3x 10 ml apa10-15 min, agitare,Filtrare prin vată

Soluție extractivă apoasă produs vegetal epuizat

1 ml sol 3-5 ml sol 6-7 ml sol + concentrare pe BN concentrare

1 ml Reactiv Fehling (I +II) reziduu 2-3 ml sol se aduc în fir subțire + peste 10 ml metanol absolut sau acetona 0.5 ml ac sulfuric conc

+ 1-2 pic timol 10 g/l

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Pp roșu cărămiziu colorație roșie purpurie Precipitat voluminos

ID. OZE ID. OZE SI POLIHOLOZIDE ID. MUCILAGII

2.1.3.3. Identificarea carotenoidelor

Carotenoidele sunt insolubile în apa. Numai formele glicoidate sunt solubile în apa.

• Reacția Carr-PriceLa tratare cu triclorura de stibiu carotenoidele formează compuși colorați în albastru,

care trec în purpuriu și apoi în roșu brun.

• Reacția WintersteinLa tratare cu acid sulfuric concentrat carotenoidele formează compuși colorați în

albastru verzui.

• Reacția cu acid clorhidric concentratLa tratare cu acid clorhidric concentrat carotenoidele cu structura formează compuși

colorați în albastru-verzui.

Schema de extracție și identificare a carotenoidelor (Schema nr 2)

1 g PV + 2 X 10 ml apa, t, 10 min

Filtrare prin vată

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Soluție apoasă PV epuizat

5 ml 5 ml 5 ml evaporare evaporare evaporare pe baie de nisip pe baie de nisip pe baie de nisip

reziduu reziduu reziduu + 1-2 pic. R. Carr-Price + 1-2 pic. Acid sulfuric conc. + 1-2 pic acid clorhidric conc.

Nu și-au schimbat culoarea

2.1.3.4. Identificarea alcaloizilor

Alcaloizii baze terțiare sunt solubili în solvenți apolari, insolubili în apă. Alcaloizii baze cuaternare sunt solubile în apă la PH=8-9. Pentru extracție s-a folosit metoda Stas-Otto varianta cu solvent polar acidulat. Identificarea alcaloizilor se face prin reacții generale și reacții specifice Reacții generale

• Reacția cu R. Mayer.Reactivul Mayer este o soluție apoasă de tertaiodmercuriat(II) de potasiu și care în

prezența alcaloizilor formează un precipitat alb gălbui solubil în exces de reactiv.

• Reacția cu R. BertrandReactivul Bertrand este o soluție apoasă de acid silicowolframic care în prezența

alcaloizilor formează un precipitat alb, solubil în exces de reactiv.

Schema de extracție, purificare și identificare a alcaloizilor, metoda Stas-Otto cu solvent polar acidulat (Schema nr. 3)

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

1.5 g PV + 20 ml apa, t, 10 min

Filtrare prin vată

Soluție apoasă pv epuizat

+NH4OH 10g/l -PH 8-9+3-4 ml eter etilic, palnie de separare

Soluție eterică soluție apoasă alcalină +3 ml HCl 2g/l, palnie de separare

Soluție apoasă acidulată soluție eterică

1 ml 1 ml 1 ml

Martor +1-2 pic R Mayer +1-2 pic R Bertrand

reacție negativă reacție negativă

2.1.3.5. Identificarea heterozidelor fenolice de tip C6-C1

Reac ția cu Clorura de fer

Compușii fenolici de tip C6-C1 au capacitatea de a forma colorații specifice la tratarea cu FeCl3: salicozidă și populozida colorație roșie sau roșie portocalie; salicilatul de metil colorație roșie violetă Obs. Este necesară purificarea soluției cu acetat bazic de plumb pentru indepartatea altor principii active care interferă în reacția de identificare. 2.1.3.6. Identificarea heterozidelor fenolice de tip C6-C3

Identificarea ODP-urilor

• Reacția cu Reactivul ArnowÎn prezența acidului azotos (format în sistem prin reacția azotitului de sodiu cu acidul

clorhidric) acidul cafeic formează nitrozoderivati. Aceștia în mediu alcalin tautomerizeaza la izonitrozoderivati, compuși colorați în roșu intens.

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

• Reacția cu Reactivul FehlingODP-urile prezintă caracter reducător manifestat față de reactivul Fehling. Se observă

apariția precipitatului roșu cărămiziu de oxid cupros.

2.1.3.7. Identificarea flavonozidelor

• Formarea fenoxizilor Flavonozidele și agliconii formează în mediu alcalin fenoxizi colorați în galben intens.

• Reacția Shibata (reacția cianidolului)În prezența hidrogenului (format în sistem prin reacția dintre Mg cu HCl concentrat)

gruparea ceto a flavonelor este redusă astfel încât flavonele sunt transformate în antociani. Se observă virajul culorii de la galben la roșu sau portocaliu în cazul flavonelor propriu-zise.

• Reacția formării chelațilorProprietatea flavonozidelor și a agliconilor aceestora de a forma în prezența metalelor

bi și tri-valente chelați de culoare galbenă.

2.1.3.8. Identificarea antocianozidelor

• Reacția cu Reactivul FehlingAntocianozidele au proprietatea de a reduce hidroxidul amino cupric la oxidul cupros

sub formă de precipitat de culoare brun cărămizie.

• Reacția virajului de culoarePrin variația ph-ului au loc modificări structurale însoțite de modificarea culorii. La

adăugarea treptată de Hidroxid de Sodiu 100g/l se observă modificarea culorii la violet, apoi la verde și în final la galben. Până la PH ≤12 reacțiile sunt reversibile prin adăugarea de acid clorhidric 1 mol/L.

2.1.3.9. Identificarea proantocianilor

• Reacția Bath SmithÎn mediu acid și la cald proantocianii se transformă în antociani. Reacția are loc prin

intensificarea culorii roșii în mediu de alcool n-butilic.

2.1.3.10. Identificarea taninurilor

Reacții comune taninurilor galice și taninurilor catehice

• Reacția cu FeCl ₃ În prezența cationului Fe(III), taninurile catehice formează precipitate și/sau colorații

verzi-negricioase, iar cele galice formează precipitate și/sau colorații albastre-negricioase.

• Reacția cu ionii metalelor grele

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Reacția are la bază proprietatea taninurilor de a precipita cu ionii metalelor grele. Se observă apariția unui precipitat brun.

Reacții specifice

• Reacția de formare a flobafenelor Taninurile catehice condensează în mediul acid mineral cu formare de flobafene, precipitate de culoare roșu brun.

2.1.3.11. Identificarea antracenozidelor

• Reacția BorntragerEmodolii 1,8-dihidroxilați, forme oxidate, formează în soluții apoase alcaline

emodinați de culoare roșu violetă.

• Reacția SchoutetenEmodolii forme reduse formează cu boraxul compuși cu fluorescență verde albăstruie

în lumina UV.

2.1.3.12. Identificarea saponozidelor

• Reacția de precipitare cu Hidroxidul de BariuSaponozidele formeaza cu hidroxidul de Bariu, precipitate albe insolubile in exces de

reactiv.• Proba spumefierii

Soluție apoasă conținând saponozide, prin agitare energică timp de 15 secunde formează o coloană de spumă persistentă timp de 15 minute. • Reacția Lieberman Burchard

În prezența anhidridei acetice și a acidului sulfuric concentrat, compușii cu nucleu sterolic suferă reacții de deshidratare, dehidrogenare și dimerizare finalizate cu formarea unui dimer colorat în verde.

Rezultate

Rezultatele analizei chimice calitative a Ceaiului Hapciu

Nr. Crt.

Principiul activ Reacții efectuate Rezultatul experimentului

Concluzii

1. Identificare oze Reacția Fehling Pp roșu-cărămiziu pozitivReacția Molisch Roșu-portocaliu pozitiv

2. Identificare mucilagii

Reacția Molisch Roșu-portocaliu pozitivReacția precipitării in alcool

Pp voluminos pozitiv

3. Identificare Reacția Carr-Price Nu dă colorație roșie negativ

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

carotenoide Reacția Winterstein Nu dă colorație albastră negativReacția cu HCl concentrat

Nu dă colorație albastră negativ

4. Identificare alcaloizi Reacția Mayer Nu pp negativReacția Bertrand Nu pp negativ

5. Identificare heterozide fenolice

tip C6-C1

Reacția cu FeCl₃ Nu dă colorație negativ

6. Identificare heterozide fenolice

tip C6-C3

Reacția Arnow Colorație roșie pozitivReacția Fehling Pp roșu-cărămiziu pozitiv

7. Identificare flavonozide

Reacția fenoxizilor Colorație roșie pozitivReacția Shibata Coloratie galbena pozitivReacția formării chelatilor

Colorație roșie pozitiv

8. Identificare antocianozide

Reacția Fehling Pp roșu-cărămiziu pozitivReacția virajului de culoare

Viraj de culoare pozitiv

9. Identificare proantocianozide

Reacția Bath-Smith Colorație roșie pozitiv

10. Identificare taninuri Reacția FeCl₃ Pp verde-negricios pozitiv-tanin catehic

11. Identificare antracenozide

Reacția Borntrager Nu dă colorație violet negativReacția Schouteten Nu dă fluorescență negativ

12.Identificare saponozide

Reacția de precipitare cu Ba(OH)₂

Nu pp negativ

Proba spumefierii Spuma sub 1cm negativReacția Lieberman-Burchard

Nu dă colorație negativ

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Id. Oze – R. Fehling R. Molish Id. Mucilagii – R. pp in alcool

Id. Carotenoide – R. Carr-Price, Id. Alcaloizi – R. Mayer, Id. ODP-uri – R. ArnowR. Winterstein, R. cu HCl concentrat R. Bertrand

Id. Flavonozide- R. Fenoxizilor, R. Shibata, Id. antociani Id. Tanin – R. FeCl₃ R. formării chelatilor Id. Proantociani

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

2.2. Determinarea purității 2.2.1. Determinarea corpurilor străine2.2.2. Determinarea impurităților

Determinarea purității este o etapă importantă în stabilirea calității preparatului fitoterapeutic. Determinarea impurităților se face conform regulilor impuse de farmacopee sau alte norme interne. Se urmărește separarea și identificarea impurităților: atât cele aparținând aceleiași specii cum ar fi produsele vegetale care nu conțin principia active, sau conțin principii active cu caracter toxic, sau produsul vegetal respective, dar alterat sau degradat. De asemenea se cercetează dacă produsele vegetale care intră în componența ceaiului și impurități exogene cum ar fi: părți din alte specii, fragmente de nisip, pământ, insecte.

2.3. Determinarea calității2.3.1. Determinări preliminare

Determinarea factorului de îmbibare Factorul de îmbibare reprezintă volumul ocupat de 1g produs vegetal și mucilagiul aderent după îmbibarea cu apa. Mod de lucru: În FR X se precizează un repaos de 4 ore și folosirea eprubetelor gradate de 25 ml. Se pune în contact produsul vegetal mărunțit cu un volum corespunzător de apă, se lasă în repaos timp de 4 ore, apoi se citește volumul. Factorul de îmbibare se determină prin diferența între volumul final și volumul inițial. Factorul de îmbibare al ceaiului hapciu este 5,3. Determinarea indicelui de spumefiereIndicele de spumefiere reprezintă diluția minimă a unei soluții conținând saponozide, care prin agitare energică în plan vertical, timp de 15 secunde, într-o eprubetă cu înălțimea de 160 mm cu diametrul de 16 mm, formează o coloană de spumă înaltă de un 1 cm, persistentă cel putin 15 min.Rezultat: coloana de spuma a avut sub 1cm dupa cele 15minute, produsul nu contine saponozide.

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

2.3.2. Dozarea principiilor active

Dozarea flavonelor Tehnica de lucru:-1 g produs vegetal se extrage cu 100g apă sub formă de infuzie; se lasă în repaus aproximativ 15minute și se filtrează în balon cotat de 100 ml și se completează la volum cu apa-se ia o probă de 1 ml soluție extractiva în balon cotat de 10 ml-se adaugă 0,6 ml sol AlCl3 2,5% și se completează cu apa la 10 ml-în paralel se realizează și o probă martor: 1mL sol extractiva se aduce în balon cotat de 10 ml și se completeaza cu apa - se lasă în repaos 30 min și apoi se citesc extincțiile la spectrofotometru la 427 nm.

Rezultate:Cp = 0.2Ep=0,157 => Et=0,137 => Cet=2

C%= 0.157/0.137x2/0.2x100 = 1145.985 mg% flavone exprimate in rutozide

Dozare ODP-uri

Principiul metodei: determinarea intensităţii coloraţiei roşii a oximei acidului cafeic, obţinută în urma reacţiei cu reactivul Arnow.Reactivi necesari: acid clorhidric 0.5 N, hidroxid de sodiu 0.5 N, reactiv ArnowTehnica de lucru: în două baloane cotate de 10 ml se pun următorii reactivi în ordinea menţionată Se citesc extincţiile la 510nm, în cuve de 1 cm. Citirea se face faţă de proba martor.Calcularea cantităţii de derivaţi polifenolici (ODP-uri) se efectuează în raport cu o curbă etalon construită cu cantităţi cunoscute de acid cafeic sau de cinarină. Rezultat:Cp = 0.1Ap = 0.238 => Aet = 0.193 => Cet=13.36

c%=0.238/0.193x13.36x0.1x100 = 16475.025 µg% ODP (acid cafeic)

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Capitolul.3. Corelații între principiile active identificate si acțiunea terapeutică a ceaiului Hapciu

Ceaiul reunește plante folosite tradițional, asociate și dozate optim, folosite ca adjuvant în tratamentul preventiv și curativ al gripei și răcelii prin stimularea acțiunile sale: diuretică, diaforetică, antitusivă, expectorantă, calmantă pentru tuse, stimulatoare a respirației și circulației, antibacteriană și vitaminizantă. Determinarea calitativă și cantitativă, precum și stabilirea purității ceaiului ajută la exemplificarea corelațiilor între principiile active identificate (substanțe cu caracter reducător, oze, mucilagii, O.D.P.-uri, tanin catehic, antocianozide) și acțiunea terapeutică a ceaiului. Componentele ceaiului au acțiuni terapeutice caracteristice. Toate aceste plante, împreună cu principiile active din ele (demonstrate prin reacțiile chimice corespunzătoare), prezente în ceai alcătuiesc o combinație perfectă cu efecte terapeutice asupra stărilor gripale.

Capitolul.4. Concluzii

Analiza farmacognostica efectuată asupra ceaiului Hapciu a permis identificarea unora din produsele vegetale care alcătuiesc acest amestec. Este justificat numărul mare de componente, având efecte complementare pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate în cazul răcelii și al gripei. Studiile fitochimice efectuate susțin recomandările producătorului.

Preda Oana Maria

Ceai Prostata

Bibliografie

1. Grigorescu Em., Ciulei I., Stanescu U. - Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie, Vol. I, Edit. Medicala, Bucuresti, 1993.

2. Grigorescu Em., Ciulei I., Stanescu U. - Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie, Vol. II, Edit. Medicala, Bucuresti, 1993.

3. Bujor O., Popescu O. – Fitoterapie traditionala si moderna, Edit. Fiat Lux, Bucuresti, 1998.

4. Stroescu V. - Bazele farmacologice ale practicii medicale, editia a VI-a, Ed. Medicala,Bucuresti, 1998

5. Dobrescu D. - Farmacoterapie practica, vol. I, Ed. Medicala, Bucuresti, 19896. Gîrd C.E, Dutu L.E., Popescu M. L., Pavel M. - Farmacognozie Baze practice vol I,

Edit. Universitara Carol Davila, 20057. Gîrd C.E, Dutu L.E., Popescu M. L., Pavel M. - Farmacognozie Baze practice vol II,

Edit. Universitara Carol Davila, 20068. xxx - Farmacopeea Româna editia a X-a, Ed. Medicala, 2000

Preda Oana Maria

proiect farmacognozie

Documents

Transcript of proiect farmacognozie