7/31/2019 primirea si cazarea
1/25
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII,TINERETULUI SI SPORTULUI
Grup Scolar Agromontan Romeo ConstantinescuValenii de munte - Pahova
PROIECT \ LUCRARE DE
SPECIALITATE
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DECERTIFICARE A COMPETENTELORPROFESIONALE NIVEL 2
TEMA PROIECTULUI:Primirea, cazarea si asigurarea securitatiituristilor si bunurilor acestora
PROFESOR INDRUMATOR:Profesor inginer:MARGARIT TOMA DOREL Absolvent:
Radu ElenaAndreea
1
7/31/2019 primirea si cazarea
2/25
Valenii de munte 2010
Capitolul I.
Memoriu justificativ
Turismul
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel deimportanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economiamondiala(industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic esteextrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cadesub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotrivaeconomisti, geografi, psihologi si sociologi. Primele mentiuni privind
preocuparile de a voiaja, apr in antichitate in operele geografuluiStrabon. Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sauasiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat
preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei.Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul
secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator.Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii,
turismul a fost definit in variante din cele mai felurite: arta de acalatori pentru propria placere(M. Peyromarre Debord), activitatedin timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de lo9cul deresedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei siculturii,datorita cunoasterii unor noi aspecte umane si a unor peisajenecunoscute (Jan Medecin), fenomen al timpurilor noastre, bazat pecresterea necesitatii de refacere a sanatatii si de schimbare a mediului
inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturii carezultat al dezvoltarii comertului, industriei si al perfectionariimijloaelor de transport (Guy Freuler).
Activiatea turistica este bine sustinuta de un valoros potentialturistic natural antropic diferentiat de la tara la tara, in functie decare sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practicaturismului mondial sunt: turismul balnear martim, cu o larga dezvolarein teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avandalte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna,
practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicareasporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica
2
7/31/2019 primirea si cazarea
3/25
insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale siminerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural , organizat pentruvizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitatiiumane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este
ocazionata de manifestari de profil (targuri, expozitii), care atragnumerosi vizitatori; turism festivalier, prilejuit de manifestari cultural artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismsportiv , de care cunoastem o mare extindere pe plan national siinternational, avand ca motivatie diferite competitii pe disciplinesportive, interne si internationale, pana la manifestari sportive deamploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionatemondiale, etc.); turismul de vanatoare (safari), practicat de tarileoccidentale, in general pe teritoriul Africii, al Americii Latine, interitoriile artice si antartice. Este o forma de turism distractiv, a caruidezvoltare marcata de spectaculos si inedit aduce mari prejudiciiechilibrului ecologic al planetei, amenintand cu diminuarea sau, dupacaz cu disparitia unor specii extren de valoroase ale patrimoniului
faunistic al Terrei.Tipurile de turism se diferentieaza de la tara la tara, asigurand
varietatea si, prin aceasta, atractia turistilor autohtoni si straini.Una din bogatiile actuale de baza in domeniul turismului priveste
studiul elementelor regionale, in functie de care se organizeaza activitatituristice tipice anumitor zone, si se pun in evidenta posibilitatile deamenajare complexa a acestora. Desi nu s-a ajuns la o viziunetaxonomica unitara in acest domeniu, diferitele acceptiuni utilizate pe
plan international si in tara noastra releva urmatoarele unitati ce pot filuate in consideratie:
- regiunea turistica, conceputa ca un spatiu de mari dimensiuni, cu ostructura organizatorica bine consolidata si un patrimoniu turistic diversificat- zona turistica un areal mai restrans consacrat pentru activitateaturistica de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau altemotivatii pentru turism
- centre turistice reprezentand puncte de convergenta (puncte deplecare pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prinpatrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, putand fi, in general,statiuni alpine sau balneare si de odihna. Pentru Romania, ramanand inaceleasi cadru al Carpatilor Orientali, se pot mentiona Vatra Dornei si Borsa.- Puncte turistice amenajate (pesteri, defilee, ghetari, manastiri, casememoriale, hoteluri alpine etc.)
In literatura recenta de specialitate sunt depistate, in functie depotentialul natural, si antropic o serie de unitati turistice cu vocatie
polarizatoare, in jurul carora s-au dezvoltat veritabile noduri turisticecu vocatie locala ce sustin activitatea nucleului central.
3
7/31/2019 primirea si cazarea
4/25
Capitolul II.
2.1.Agroturismul
Scurt istoric
Putem afirma, fr a grei, c apariia cltoriilor turistice s-a
produs n antichitate, iar activitile turistice n spaiul rural au nceput a
fi practicate empiric din aceeai perioad. Este cunoscut astfel
participarea n numr mare a elevilor la: vizitarea locurilor sfinte-
Dadona (Zeus) i Delfi (Apolo)- frecventarea bilor curative sau jocurilorfestive periodic organizate.
n periada roman majoritatea cltoriilor aveau scopuri
comerciale, culturale sau millitare, iar traseele lor parcurgeau inevitabil
spaiul rural. n acelai timp cu evoluia societii omeneti se diversific
i structura cltoriilor, astfel, n Evul Mediu, cltoreau un numr
nsemnat comercianii, dar ntlnim frecvent ambasadori, preoi ipelerini, oameni de tiin, artiti, calfe i studeni. Unii din aceti
cltori au decis s transmit experienele lor. Putem prezenta n sprijin
scrierile clugrului francez Aimeri Picaud, care realizeaz la 1130 un
ndrumar pentru pelerinii doritori s ajung la Santiago de Compostella,
sau pe preotul japonez Basho care n 1960 a scris un poem intitulat
Drum ngust spre Nordul ndeprtat. n dorina de a prezenta evoluia
dotrilor i instalaiilor iat un catren sugestiv: nepat de nari,
mucat de pduchi / Am reuit s dorm ntr-un pat / n timp ce un cal
urina / Chiar lng perna mea (Christureanu Cristina Economia i
politica turismului internaional).
Europa este cea care nregistraz primele forme contientizate de
turism rural n secolele XVI-XVII; n acele vremuri pictorii erau
interesai s valorifice n operele lor construciile i mediul spaiului
4
7/31/2019 primirea si cazarea
5/25
rural. Viaa satului, aa cum era ea i nu inventat, este imortalizat n
operele pictorilor francezi, italieni sau olandezi. Pe acest fond marele
gnditor francez Jean Jacques Rousseau (1721-1778) povestete n
lucrarea sa Confesiuni despre o cltorie n care a traversat Alpii, ce asugerat multor oameni ai timpului planuri de cltorii spre regiunile
muntoase pentru a admira natura. n secolul urmtor, al XIX-lea, odat
cu afirmarea marilor peisagiti, arhitectura rural ocup un loc din ce n
ce mai important n desen sau pictur. Se impun din nou pictorii i
artitii francezi i italieni crora li se adaug mai apoi cei din Anglia
(Grolleau Henri-Patrimoine rural & touorisme dans la C.E.E.).n Romnia, care-aa cum afirm Geo Bogza n reportajul Sate i
orae- la nceput a fost o ar de sate, prin excelen agricol, spaiul
rural s-a aflat la el acas ntotdeauna. Mai mult, viaa la ar a fost un
subiect frecvent al literaturii noastre, culminnd cu manifestarea unui
puternic curent litarar; similar, n operele plastice din perioadele de la
sfritul secolului XIX i nceputul secollului XX satul fiind cadrul,obiectul, subiectul i inspiratorul unui numr nsemnat de pictori
romni.
n ceea ce privete manefestrile ce pot fi catalogate drept
nceputuri ale circulaiei turistice rurale din ara noastr - nelund n
seam faptul c ori ce orean, care se respect i i putea permite, avea
o cas la ar - amintim: obiceiurile de Snziene cnd, coformtradiiei maramureenii porneau spre mnstirile din Moldova;
pelerinajele ctre locaurile de cult; vacanele de srbtori n lumea
satului sau la mnstire, dar mai ales obiceiul retragerii ctre sat n
timppul verilor clduroase (locuina mea de var e la ar), locul ideal
de petrecere a unor clipe de destindere.
Concomitent cu creterea frecvenei circulaeie turistice au evoluat
e echipamentele turistice: de la cele privind transportul (potalioanele i
5
7/31/2019 primirea si cazarea
6/25
locurile de schimb ale cailor - potele care nc mai revin i astzi n
povetile stenilor, ca i denumirile unor localiti legat de aceast
activitate - exemplu Pota Clnu) la cele care asigurau n norme
profesioniste cazarea i masa (vetitele hanuri n toate cele trei riromne).
Dintre cei ce au apreciat i preuit vacanele n spaiul rural putem
enumera personaliti ale culturii romneti ca: Alexandru Vlahu, Ion
Luca Caragiale, Barbu tefnescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu,
Nicolae Grigorescu, tefan Luchian, Calistrat Hoga, Nestor Urechia,
Nicolae Iorga, Octavian Goga, George Enescu, tefan Ciobotrau imuli alii. Toi cei ce au fost promotorii unei mode, ai unui mod de via
nou ce a contribuit la realizarea unei mentaliti care n timp a generat
cltoria, circulaia turistic, mai apoi turismul.
Cele prezentate mai sus determin s afirmm c turismul rural s-
a derulat n ara noastr pn n a doua jumtate a secolului al XX-lea
doar n mod spontan.
6
7/31/2019 primirea si cazarea
7/25
2.2.Criterii privind clasificarea structurilor de
primire
Criterii minime privind clasificarea structurilor de primire cu
functiuni de cazare tusristica:
1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, in
concordanta cu certificatul de clasificare, in ceea ce priveste denumirea,
tipul si categoria unitatii. Pentru categoriile 5, 4 si 3 stele, firmele vor fi
luminoase.
2. In spatiile de cazare, precum si in grupurile sanitare (cu exceptia WC
exterioare) se va asigura in sezonul rece o temperatura minima de 180C.
3. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura in permanenta apa
calda si rece.
4. Constructiile vor fi astfel realizate incat sa se evite deranjarea turistilor
din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a
factorilor de poluare, inclusiv a zgomotelor produse peste limitele legale
admise.
4.1. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si
lumina naturala directa.
4.2. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice,
marmura sau alte asemenea materiale estetice si de buna calitate. La
categoriile 1 si 2 stele se admit si pardoseli din mozaic lustruit.4.3. Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramice,
marmura sau cu alte asemenea materiale estetice si de buna calitate, pe
intreaga suprafata (pana la tavan). La categoria 2 stele se admit si
placari partiale pana la inaltimea de 180 cm, iar la categoria 1 stea
peretii pot fi acoperiti cu zugraveli
7
7/31/2019 primirea si cazarea
8/25
lavabile.
5. Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura in
conditiile prevazute de Normele de igiena aprobate prin ordinele
ministrului sanatatii6. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecareturist, iar pentru sejururile mai lungi, astfel:
Categoriaunitatii
Lenjeria Prosoapele Halatele de baie
5 si 4 stele la 2 zile la 2 zile la 3 zile3 stele la 3 zile la 2 zile -
2 si 1 stea la 4 zile sauori de cAteori estenevoie
la 3 zile -
7. La toate tipurile de structuri de primire cu functiuni de cazare turisticaeste obligatorie oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare,cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separat, astfel:
- la unitatile de 4 si 5stele
- cel putin 18 servicii
- la unitatile de 3 stele - cel putin 15 servicii- la unitatile de 2 stele - cel putin 10 servicii- la unitatile de 1 stea - cel putin 5 servicii.
In spatiile de cazare turistii vor fi informati despre serviciile
suplimentare oferite.Lista orientativa cuprinzand serviciile suplimentare este prezentata in
anexa nr.7 la prezentele norme metodologice.
8. In toate spatiile de cazare este obligatorie existenta unor mijloace
scrise, realizate estetic si tiparite in limba romana si in cel putin doua
limbi de circulatie internationala, cuprinzand informatii utile pentru
turisti:
8
7/31/2019 primirea si cazarea
9/25
-instructiuni de folosire a telefonului;
-tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice;
-lista cuprinzand serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu
plata, cu indicarea modalitatilor de solicitare a serviciului in camera;-lista room-service
-lista cuprinzand preturile produselor din minibar, dupa caz;
-programul TV pentru saptamana in curs, dupa caz;
-informatii turistice privind zona sau localitatea;
-inserarea in pliantul hotelului a hartii zonei sau a localitatii, cu
precizarea unitatii de cazare (pentru unitatile de 3, 4 si 5 stele);-orice alte informatii ce ar putea face mai agreabil sejurul turistului;
-chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea
serviciilor oferite.
La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate in mape
speciale, in fiecare spatiu de cazare sau prin afisare cu mijloaceelectronice.
9. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau
de noroc in holurile unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar
in spatii distincte, cu intrari care sunt separate fata de fluxul turistilor
cazati in hotel.
10. La hotelurile de 1-3 stele, in spatiile destinate cazarii se potamenaja activitati de birouri sau firme, pana la 15% din capacitatea de
cazare. Se excepteaza cazurile in care se asigura intrari separate si
fluxuri de circulatie distincte pentru turisti.
9
7/31/2019 primirea si cazarea
10/25
2.3.Tipuri de structuri de primire turistice cu
functiuni de cazare
Conform prezentelor norme metodologice, in Romania pot
functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de
cazare turisitica clasificate astfel:
1. hoteluri de 5,4,3,2,1 stele;
2. hoteluri apartament de 5,4,3,2,1 stele;
3. moteluri de 3,2,1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3,2,1 stele;
5. hoteluri de 3,2,1 stele;
6. vile de 5,4,3,2,1 stele;
7. bungalouri de 3,2,1 stele;
8. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de
3,2,1 stele;
9. sate de vacanta de 3,2,1 stele;
10. campinguri de 4,3,2 stele;
11. popasuri turistice de 2,1 stele;
12.pensiuni turistice urbane de 4,3,2,1 stele;
13. pensiuni turistice rurale de 4, 3, 2, 1 flori (margarete), pensiuni
agroturistice de 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
14. apartamente sau camere de Inchiriat In locuinte familiale sauin cladiri cu alta destinatie de 3,2,1 stele;
15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si
maritime 5,4,3,2,1stele.
In cadrul tipurilor sus-mentionate poate exista urmatoarea
structura a spatiilor de cazare:
- camera cu pat individual, reprezentand spatiul destinat folosirii
10
7/31/2019 primirea si cazarea
11/25
de catre o singura persoana. Latimea paturilor individuale este de
minimum90cm;
- camera cu pat matrimonial, reprezentand spatiul destinat folosirii
de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fide minimum 140 cm;
- camera cu pat dublu, reprezentand spatiul destinat folosirii de
catre doua persoane. Latimea patului dublu este de minimum 160
cm;
- camera cu doua paturi individuale, reprezentand spatiul destinat
folosirii de catre doua persoane;- camera cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentand
spatiul destinat folosirii de catre un numar de persoane egal cu
numarul paturilor. Camerele cu peste patru paturi individuale sunt
considerate camere comune;
- camera cu priciuri, reprezentand spatiul destinat utilizarii de
catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemnsau din alte materiale, pe care se asigura un spatiu de 100 cm
latime pentru fiecare turist.
- garsoniera, reprezentand spatiul compus din: dormitor pentru
doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul
poate fi des;partit de salon si printr-un glasvand sau alte solutii
care permit o delimitare estetica;- apartament, reprezentand spatiul compus din unul sau mai multe
dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, echipare
sanitara proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar
pentru fiecare doua locuri, iar la categoria 4 stele, precum si la
restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.
11
7/31/2019 primirea si cazarea
12/25
Capitolul IIISiguranta si Securitatea turistilor in structurile de primire
3.1. H.G.R. 217/1996
1. Cazarea turitilor se face la orice or din zi i din noapte n
ordinea sosirii i n limita locurilor disponibile, innduse seama cu
prioritate de bligaiile asumate anterior cu confirmarea anticipat a
spaiului nchiriat privind tariful, cazarea se face fr discriminare cu
privire la cetenie, naionalitate, domiciliu, convingeri politice sau
religioase.
Administraiile structurilor de primire turistic au obligaia s
asigure ordinea i linitea public, bunele moravuri, secutitatea
turitilor i a bunurilor ce le aparin n incinta unitii.
2. Lucrtorii de la recepiile structurilor de primire turistic sunt
obligai s nregistreze pe toi turitii n evidenele operative, la sosirea
acestora i s asigure completarea formularului: fi de anunare a
sosirii i plecrii turitilor, pentru fiecare turist. Acestea sunt formulare
nseriate cu regim special care nlocuiesc criile de imobil. Datele pe
care le conin fiecare fi sunt: numele, prenumele, seria i numrul
actului de identitate, data sosirii, scopul cltoriei, data plecrii,
semnturile turistului i recepionistului.
Completarea fielor se face n momentul sosirii de ctre fiecare
turist pe baza actelor de identitate, pentru romni, buletin de identitate,
pentru strini paaport sau n cazuri speciale carnetul de marinar,
licen de zbor, iar pentru militari n termen i elevii instituiilor militare
buletinele de identitate, carnetul de serviciu sau legitimaia.
12
7/31/2019 primirea si cazarea
13/25
Este interzis cazarea oricrei persoane care nu posed act legal
de identitate.
Fiele de anunare a sosirii i plecrii turitilor, completate corect
i semnate de turiti cazai se apreciau mpreun cu actele de identitate
de ctre recepioner, acetia confrunt datele, semneaz fiele i restitue
actele de identitate titularilor. Fiele completate n dou exemplare se
trimit n original organelor de poliie, iar copiile se pstreaz un an n
recepie i cinci ani n arhiv.
3. Modalitile de preluare a fielor vor fi stabilite de comun acord
de ctre structurile de primire turistic i unitilor de poliie teritoriale.
Copiile fielor conin date confideniale i vor fi puse la dispoziia
lucrtorilor din poliie n cazuri justificate.
4. Cazarea minorilor sub 14 ani este permis numai n cazurile n
care acetia sunt nsoii de prini sau de reprezentanii legii. Se
excepteaz de la regul minorii afla n drumeie, n tabere, n excursii,
la concursuri sau n alte aciuni similare nsoii de cadre didactice,
antrenori, ghizi, din partea organizatorilor aciunilor turistice.
5. n scopul asigurrii proteciei turitilor personalului structurilor
de primire turistice i este interzis s dea relaii i informaii cu privire la
sejurul turitilor n aceste uniti fr acordul acestora.
Vizitarea turitilor n structurile de primire turistic este admis
cu condiia ca vizitatorul s anune recepia, lucrtorii din recepie au
obligaia s permit vizita numai dup obinerea acordului turistului
care urmeaz s fie vizitat.
13
7/31/2019 primirea si cazarea
14/25
Vizitatorul poate rmne peste noapte n camera turistului vizitat
numai dup anunarea recepiei, completarea fiei de anunare a sosirii
i plecrii turitilor, nregistrarea n evidena operativ n vederea
achitrii contravalotii serviciilor prestate.
6. Structurile de primire turistice care au nchiriat camere ce sunt
folosite ca sedii de firme vor asigura acces separat pentru personalul
angajat i pentru clieni.
7. n hotelurile cu o capacitate mai mare de 100 locuri se va
introduce obligatoriu tichetul legitimaie pentru identificarea
persoanelor cazate inclusiv pentru personalul firmelor cu sediu n hotel.
Atunci cnd, clienii nu sunt cunoscui, recepionerii hotelului
solicit tichetul legitimaie la nmnarea cheii.
8. Administraiile structurilor de primire rspund de paza,
sigurana i securitatea turitilor, securitatea i integritatea bunurilor
turitilor n conformitate cu legislaia n vigoare, de asemenea asigur
amenajri speciale pentru valorile turitilor predate spre pstrare lund
msuri s fie aezat acest lucru la vedere.
9. Personalul structurilor de primire turistice este obligat s ia
msuri de prevenire a infraciunilor i faptelor antisociale n incinta
structurilor de primire. Administraiile, hotelurile, motelurile, au
obligaia de-a informa organul de poliie cu infraciunile comise i
faptul c exist persoane cazate care au contribuit la tulburarea ordinei
i a linitii turitilor.
14
7/31/2019 primirea si cazarea
15/25
10. n conformitate cu H.G.R. 41, spaiul de cazare este reedina
temporal a turistului. Deci acest spaiu este inviolabil, cu excepia
situaiilor care pun n pericol viaa, integritatea i bunurile turitilor,
precum i baza material a structurii de primire.
11. Angajaii structurii de primire sunt obligai s cunoasc i s
aplice toate normele i regulile H.G.R. 41.
3.2.Comportamentul personalului
Serviciul prestat clienilor este combinata a doua componente, o
componenta cantitativa, cu caracter preponderent material, evaluabila pe
o baza obiectiv, si o componenta calitativ, comportamentala cele doua
componente sunt dozate diferit, dup cum este vorba despre servicii-echipamente tehnice sau serviciile-mina de lucru .
Componenta cantitativa este mai uoara de definit, de msurat, de
comparat si de contientizat. Elementele determinate sunt :
echipamentele tehnice, alimentele, decorul, metodele de lucru, sarcinile
rutiniere, numrul personalului, informatule.
Componenta comportamentala este prea adesea neglijata de ctrehotelieri, Chiar in cazul cursurilor de formare, accentele se pune pe
metodele de lucru si sarcinile rutiniere.
In general, se considera ca un serviciu, in ansamblul sau, nu poate
fi apreciat favorabil in condiiile unei componente cantitative deficitare.
In acelai timp, singura, componenta cantitativa nu poate sa lase
clientului dect o impresie neutra. De exemplu, comentariile favorabile laadresa unui restaurant curat a unui serviciu rapid sunt rare: dimpotriv,
15
7/31/2019 primirea si cazarea
16/25
un serviciu prea lent sau o masa ptata sau nedebarasat se soldeaz
adesea cu sesizri din partea clientului.
Totui, in situaia unui bun nivel al componentei comportamentale,
anumite insuficiente ale componentei cantitative pot fi trecute cuvederea. Un comportament profesional adecvat, un zmbet sincer si o
atenie particulara, de exemplu, pot sa contracteze unele nempliniri ale
componentei cantitative. Prin urmare, in relativa personal-client,
comportamentul personalului, atitudine acestuia, modul de a aciona si a
reaciona reprezint criteriile eseniale de apreciere a calitii serviciilor
in ansamblul lor, elementele care genereaz mulumirea si satisfaciaclientului.
3.3.Rezervarea la pensiunea agroturistica
Pentru pensiune,, rezervarea constitue un element important al
vinzarii si primirii clientului. In acelai timp, pentru client, rezervarea
este unelement de securitate, o sopire inopinata la un hotel putindu-i da
multe batai de cap. In plus, clientul poate fi interesat sa-si anunte
dinainte apropiatii sau colaboratorii destre locul (hotelul) unde poate fi
contactata.
Potrivit statisticilor publicate in 1996 de Horwath Intl., la scara
mondiala, rezervarile detin 82,7% din totalul camerilor inchiriate; in
Europa, pondera camerilor cu rezervare este de 86,0%.
Rezervarea este prima segmenta a contractului hotelier. El se
inchee prin formularea unei cereri de rezervare si prin acordul da de
catre hotelier. Ulterior, la sosire, prin semnarea fisei de anuntarea a
sospiri si plecarii turistilor, clientul se angajeaza sa se conformeze
16
7/31/2019 primirea si cazarea
17/25
uzantelor hoteliere in ceia ce priveste comportamentul, raspunderea,
plata etc.Pentru clientii pe cont propriu, contractul hotelier are
caracteristcele unui contract de adeziune, specific cunsumului de masa:
conditiile incherii contractului nu sunt practic, negociate, ci clientul estepus in fata alternativei de a accepta sau nu oferta hotelului.
3.4Mijloacele de plata
Incasarea normelor de plata prin casieria serviciului-office se
poate face utilizind mijloace de plata diferite: moneda nationala,monede
straine liber convertibile,cecuri bancare si postale, cecuri de calatorie,
carti de credit,etc.
Plata in numeral, in moneda nationala, este mijlocul de plata
acceptat pretutindeni. Totusi plata in numerar (cash) comporta mai
multe dezavantaje majore: riscul pierderii si furtului, pierderea dobinzii
etc. In plus, pentru operatiunele din strainatate, orice plata trebbie
precedata, de un schimb valutar,care determina cheltuieli de pe urma
diferentelor de curs si a comisioanelor achitate. Casierile marelor
hoteluri efectuiaza si operatiuni de schimb valutar. Turistul poate suferi
o perdere suplimentara daca, la intoarcerea in tara ramine cu o parte din
banii de buzunar in moneda straina nicheltuiti.
Regulamentul hotelier international precizeaza ca hotelierul nu
este obligat sa accepte cecuri, cupoane, carti de credit sau alte mijloaca
de plata diverse. Evident acceptindu-le, acest lucru il va face cautat de
catre clientii care utilizeaza respectivele mijloace de plata.
17
7/31/2019 primirea si cazarea
18/25
In ultimul timp se afirma cu putere utilizarea cartilor de credit.
Denumirea carti de plata este mai aproape de natura si functele
acestora.
18
7/31/2019 primirea si cazarea
19/25
Capitolul IV
Norme de prevenirea i stingerea incendiilor n
activitatea de cazare turisticPentru desfurarea n bune condiii a activitii de cazare
turistic este necesar s se cunoasc i s se respecte urmtoarele
norme de prevenire i stingere a incendiilor:
I.Se interzice construirea de anexe provizorii ca: magazii,
oproane, chiocuri etc., precum i depozitarea la o distan mai
mic de 20 m a combustibililor solizi(lemn de foc, crbuni)
ambalaje etc.
II.Cldirile construite din material combustibil (cabane, csue,
depozite, garaje, campinguri etc.) se vor proteja prin ignifugare.
III.Personalul unitii de cazare va fi temeinic instruit asupra
modului n care se va face alarmarea, anunarea i orientarea
persoanelor spre ieire, precum i a modului de folosire a
mijloacelor tehnice de intervenie (hidrani, stingtoare) pentru
localizatrea i stingerea incendiilor.
IV.Conducerea unitilor de cazare va asigura n permanen buna
funcionare a mijloacelor tehnice de intervenie din dotare ca:
hidrani, stingtoare, panouri de incendiu, staii de pompe etc.
V.Se va asigura o bun funcionare a lifturilor, att din punct de
vedere tehnic, ct i a prezenei permanent a personalului care le
deservesc.
19
7/31/2019 primirea si cazarea
20/25
VI.Se interzice folosirea podurilor cldirilor n scopul depozitrii
materialelor combustibile sau a altor ntrebuinri ca: spltorii,
ateliere, magazii, afumtori etc.
VII.La fiecare nivel al cldirilor se vor afia planuri de evacuare,
organizarea i atribuiile echipelor de pe locurile de munc.
VIII.Se va asigura marcarea clar, vizibil, conform STAS 297/1-
1988 i 297/2-1992, a cilor de acces i evacuare din interiorul
cldirilor i iluminarea corespunztoare a acestora. Se recomand
marcarea prin indicatoare fosforescente.
IX.n camerele hotelurilor, pe partea interioar a uilor, se va afia
schia cu traseul de evacuare a turitilor (att spre ieirea
principal ct i spre cea de serviciu). Pe noptier sau n alte locuri
vizibile din camere se vor amplasa pliante sau fluturai cu
instruciuni speciale n caz de incendiu. La hotelurile cu circuit
internaional, materialele vor fi traduse n 3-4 limbi de larg
circulaie internaional.
X.Se admite meninerea ncuiat a uilor de la scrile de serviciu,
n cazul cnd acestea sunt prevzute cu geam nearmat, pe o
suprafa care s permit evacuarea normal a persoanelor n caz
de incendiu. Pe geamurile respective se va inscripiona U de
evacuare, Spargei geamul n caz de incendiu.
XI.Pe holuri i pe culoare trebuie s existe scrumiere pentru
20
7/31/2019 primirea si cazarea
21/25
colectarea resturilor de igri i chibrituri, amplasate la o distan
de cel puin 1,5 m fa de draperii i perdele.
Se va controla permanent starea de funcionare a instalaiilor
electrice. Nu se admit improvizaii sau modificri la instalaiaelectric. Orice lucrri de reparaii sau de ntreinere la instalaia
electric se execut numai de personal calificat.
XII.n ncperile n care nclzirea se face cu gaze n sobe,
alimentarea focului va fi ntrerupt nainte de accesul persoanelor
cazate.
Pentru sesizarea n faz incipient a unui nceput de incendiu,
spaiile se vor verifica i pe timpul nopii la intervale de 2-3 ore, de
ctre personalul de serviciu. La unitile nedotate cu instalaii
automate de semnalizare a incendiilor, controlul se va efectua la
fiecare or.
Recepiile vor fi dotate cu lanterne sau felinare de vnt pentru a fi
folosite n situaii de ntrerupere a curentului electric.
XIII.Amplasarea campingurilor se va face cu avizul organelor
locale administrative, silvice, agricole etc., pe raza crora urmeaz
a fi amenajate, fixndu-se totodat mijloacele, msurile i
materialele necesare prentmpinrii incendiilor i a stingerii lor.Suprafaa campingului va fi delimitat prin mprejmuire.
La alegerea locurilor n pdure pentru campinguri se va urmri ca
acestea s fie n poiene, fixndu-se i respectndu-se distanele
care s nu permit pericol de incendiu.
21
7/31/2019 primirea si cazarea
22/25
Se va marca i fixa locul pentru camparea corturilor, parcarea
autovehiculelor, locurile destinate focurilor deschise, lmpilor
portative, spirtierelor etc.
Cile de acces i circulaie vor fi permanent asigurate, iar parcareaautovehiculelor se va face n aa fel nct s se asigure o uoar i
rapid evacuare n caz de incendiu. Se interzice parcarea
autovehiculelor n csue.
Se interzice folosirea reourilor de orice tip i a spirtierelor n
interiorul corturilor i a csuelor.
Pe schema de amplasare a csuelor se vor marca i poziiile
hidranilor de incendiu.
Pentru alinierea la standardele de protecie antiincendiu ale
Comunitii Europene, cldirile destinate cazrii vor trebui s
dispun de un plus de amenajri, care s le confere un grad de
securitate, astfel:
Spaiile de cazare cu minim 50 de locuri pe nivel sau 200 per total,
precum i cele situate n cldiri cu nlimi mai mari de 28 m, vor fi
prevzute n mod obligatoriu cu instalaii automate pentru
semnalizarea incendiilor, cu detectoare amplasate n spaiile comune,
iar n cazul hotelurilor de 4 i 5 stele cu nlimi mai mari de 28 m,
detectoarele se vor monta i n camerele de locuit, precum i n orice
alte ncperi unde se justific acest lucru.
Unitile hoteliere avn peste P+4 nivele sau cel puin 200 locuri de
cazare, vor fi echipate cu butoane manuale de alarmare amplasate pe
coridoare, holuri i spaii de primire. La cele 4 i 5 stele butoanele vor
fi instalate i n camere de locuit.
Pentru avertizarea persoanelor n caz de incendiu, unitile de cazare
trebuie s dispun de urmtoarele sisteme:
22
7/31/2019 primirea si cazarea
23/25
a. Sonerii amplasate n spaiile de circulaie comun;
b. Difuzoare n camerele de locuit ale cldirilor de peste 28 m nlime
(indiferent de numrul de stele), precum i n cele pn la 28 m nlime (dar
nu mai mici de P+4 nivele) ncadrate n 4 i 5 stele;
c. Interfoane n camerele din hotelurile de 4 i 5 stele i cu nlimi mai
mari de 45 m.
Orice unitate de cazare va fi dotat cu cel puin un mijloc de
anunare a incendiilor la forele stabilite s intervin n astfel de situaii
(cldirile izolate ce nu dispun de legturi telefonice vor fi dotate cu aparatur
radio).
La hotelurile de 4 i 5 stele, cu peste 200 locuri de cazare,
precum i la cele mai nalte de 28 m, indiferent de numrul de stele,
instalaiile automate de semnalizare, trebuie s asigure, simultan, avertizarea
att la recepie sau la personalul de intervenie propriu, ct i la serviciul de
pompieri cel mai apropiat.
Hotelurile de 4 i 5 stele, avnd o nlime de peste 28 m, precum i cele de 45
m, indiferent de numrul de stele, vor fi echipate cu instalaii sprinkler, att
n camere, ct i n spaiile de circulaie comun i de depozitare.
Organizarea unui serviciu de pompieri pe ture pentru prevenirea i stingerea
incendiilor, ncadrat cu personal calificat i atestat potrivit prevederilor
legale, pentru fiecare unitate hotelier de 4 i 5 stele, precum i cele de peste28 m nlime, indiferent de numrul de stele.
23
7/31/2019 primirea si cazarea
24/25
Cuprins:
Capitolul I.
Memoriu justificativ................................................................................pag. 2-3Capitolul II.
2.1.Agroturismul.....................................................................................pag. 3-62.2.Criterii privind clasificarea structurilor de primire ........................pag. 7-9
2.3.Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare.....pag. 10-11
Capitolul IIISiguranta si Securitatea turistilor in structurile de primire
H.G.R. 217/1996..................................................................................pag. 12-153.2.Comportamentul personalului......................................................pag. 15-16
3.3.Rezervarea la pensiunea agroturistica.........................................pag. 16-17
3.4Mijloacele de plata........................................................................pag. 17-18
Capitolul IV
Norme de prevenirea i stingerea incendiilor n activitatea de cazare
turistic.....................................................................................................pag. 19-
23
24
7/31/2019 primirea si cazarea
25/25
BIBLIOGRAFIE:
Eugen Buciuman Prof. Univ. Dr. Economia turismului rural si aagroturismului
Alba Iulia 1999
Eugen Buciuman Prof. Univ. Dr. Economie ruralaAlba Iulia 1999
Victor Neagu - Dr. Ing.Gheorghe Stanciu - Dr. Ing. - Romania, cartea europeana aspatiului rural
Editura Ceres, Bucuresti 1996
Top Related