primirea si cazarea

7/31/2019 primirea si cazarea

1/25

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII,TINERETULUI SI SPORTULUI

Grup Scolar Agromontan Romeo ConstantinescuValenii de munte - Pahova

PROIECT \ LUCRARE DE

SPECIALITATE

PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DECERTIFICARE A COMPETENTELORPROFESIONALE NIVEL 2

TEMA PROIECTULUI:Primirea, cazarea si asigurarea securitatiituristilor si bunurilor acestora

PROFESOR INDRUMATOR:Profesor inginer:MARGARIT TOMA DOREL Absolvent:

Radu ElenaAndreea

1


2/25

Valenii de munte 2010

Capitolul I.

Memoriu justificativ

Turismul

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel deimportanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economiamondiala(industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic esteextrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cadesub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotrivaeconomisti, geografi, psihologi si sociologi. Primele mentiuni privind

preocuparile de a voiaja, apr in antichitate in operele geografuluiStrabon. Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sauasiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat

preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei.Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul

secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator.Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii,

turismul a fost definit in variante din cele mai felurite: arta de acalatori pentru propria placere(M. Peyromarre Debord), activitatedin timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de lo9cul deresedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei siculturii,datorita cunoasterii unor noi aspecte umane si a unor peisajenecunoscute (Jan Medecin), fenomen al timpurilor noastre, bazat pecresterea necesitatii de refacere a sanatatii si de schimbare a mediului

inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturii carezultat al dezvoltarii comertului, industriei si al perfectionariimijloaelor de transport (Guy Freuler).

Activiatea turistica este bine sustinuta de un valoros potentialturistic natural antropic diferentiat de la tara la tara, in functie decare sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practicaturismului mondial sunt: turismul balnear martim, cu o larga dezvolarein teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avandalte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna,

practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicareasporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica

2


3/25

insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale siminerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural , organizat pentruvizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitatiiumane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este

ocazionata de manifestari de profil (targuri, expozitii), care atragnumerosi vizitatori; turism festivalier, prilejuit de manifestari cultural artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismsportiv , de care cunoastem o mare extindere pe plan national siinternational, avand ca motivatie diferite competitii pe disciplinesportive, interne si internationale, pana la manifestari sportive deamploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionatemondiale, etc.); turismul de vanatoare (safari), practicat de tarileoccidentale, in general pe teritoriul Africii, al Americii Latine, interitoriile artice si antartice. Este o forma de turism distractiv, a caruidezvoltare marcata de spectaculos si inedit aduce mari prejudiciiechilibrului ecologic al planetei, amenintand cu diminuarea sau, dupacaz cu disparitia unor specii extren de valoroase ale patrimoniului

faunistic al Terrei.Tipurile de turism se diferentieaza de la tara la tara, asigurand

varietatea si, prin aceasta, atractia turistilor autohtoni si straini.Una din bogatiile actuale de baza in domeniul turismului priveste

studiul elementelor regionale, in functie de care se organizeaza activitatituristice tipice anumitor zone, si se pun in evidenta posibilitatile deamenajare complexa a acestora. Desi nu s-a ajuns la o viziunetaxonomica unitara in acest domeniu, diferitele acceptiuni utilizate pe

plan international si in tara noastra releva urmatoarele unitati ce pot filuate in consideratie:

- regiunea turistica, conceputa ca un spatiu de mari dimensiuni, cu ostructura organizatorica bine consolidata si un patrimoniu turistic diversificat- zona turistica un areal mai restrans consacrat pentru activitateaturistica de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau altemotivatii pentru turism

- centre turistice reprezentand puncte de convergenta (puncte deplecare pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prinpatrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, putand fi, in general,statiuni alpine sau balneare si de odihna. Pentru Romania, ramanand inaceleasi cadru al Carpatilor Orientali, se pot mentiona Vatra Dornei si Borsa.- Puncte turistice amenajate (pesteri, defilee, ghetari, manastiri, casememoriale, hoteluri alpine etc.)

In literatura recenta de specialitate sunt depistate, in functie depotentialul natural, si antropic o serie de unitati turistice cu vocatie

polarizatoare, in jurul carora s-au dezvoltat veritabile noduri turisticecu vocatie locala ce sustin activitatea nucleului central.

3


4/25

Capitolul II.

2.1.Agroturismul

Scurt istoric

Putem afirma, fr a grei, c apariia cltoriilor turistice s-a

produs n antichitate, iar activitile turistice n spaiul rural au nceput a

fi practicate empiric din aceeai perioad. Este cunoscut astfel

participarea n numr mare a elevilor la: vizitarea locurilor sfinte-

Dadona (Zeus) i Delfi (Apolo)- frecventarea bilor curative sau jocurilorfestive periodic organizate.

n periada roman majoritatea cltoriilor aveau scopuri

comerciale, culturale sau millitare, iar traseele lor parcurgeau inevitabil

spaiul rural. n acelai timp cu evoluia societii omeneti se diversific

i structura cltoriilor, astfel, n Evul Mediu, cltoreau un numr

nsemnat comercianii, dar ntlnim frecvent ambasadori, preoi ipelerini, oameni de tiin, artiti, calfe i studeni. Unii din aceti

cltori au decis s transmit experienele lor. Putem prezenta n sprijin

scrierile clugrului francez Aimeri Picaud, care realizeaz la 1130 un

ndrumar pentru pelerinii doritori s ajung la Santiago de Compostella,

sau pe preotul japonez Basho care n 1960 a scris un poem intitulat

Drum ngust spre Nordul ndeprtat. n dorina de a prezenta evoluia

dotrilor i instalaiilor iat un catren sugestiv: nepat de nari,

mucat de pduchi / Am reuit s dorm ntr-un pat / n timp ce un cal

urina / Chiar lng perna mea (Christureanu Cristina Economia i

politica turismului internaional).

Europa este cea care nregistraz primele forme contientizate de

turism rural n secolele XVI-XVII; n acele vremuri pictorii erau

interesai s valorifice n operele lor construciile i mediul spaiului

4


5/25

rural. Viaa satului, aa cum era ea i nu inventat, este imortalizat n

operele pictorilor francezi, italieni sau olandezi. Pe acest fond marele

gnditor francez Jean Jacques Rousseau (1721-1778) povestete n

lucrarea sa Confesiuni despre o cltorie n care a traversat Alpii, ce asugerat multor oameni ai timpului planuri de cltorii spre regiunile

muntoase pentru a admira natura. n secolul urmtor, al XIX-lea, odat

cu afirmarea marilor peisagiti, arhitectura rural ocup un loc din ce n

ce mai important n desen sau pictur. Se impun din nou pictorii i

artitii francezi i italieni crora li se adaug mai apoi cei din Anglia

(Grolleau Henri-Patrimoine rural & touorisme dans la C.E.E.).n Romnia, care-aa cum afirm Geo Bogza n reportajul Sate i

orae- la nceput a fost o ar de sate, prin excelen agricol, spaiul

rural s-a aflat la el acas ntotdeauna. Mai mult, viaa la ar a fost un

subiect frecvent al literaturii noastre, culminnd cu manifestarea unui

puternic curent litarar; similar, n operele plastice din perioadele de la

sfritul secolului XIX i nceputul secollului XX satul fiind cadrul,obiectul, subiectul i inspiratorul unui numr nsemnat de pictori

romni.

n ceea ce privete manefestrile ce pot fi catalogate drept

nceputuri ale circulaiei turistice rurale din ara noastr - nelund n

seam faptul c ori ce orean, care se respect i i putea permite, avea

o cas la ar - amintim: obiceiurile de Snziene cnd, coformtradiiei maramureenii porneau spre mnstirile din Moldova;

pelerinajele ctre locaurile de cult; vacanele de srbtori n lumea

satului sau la mnstire, dar mai ales obiceiul retragerii ctre sat n

timppul verilor clduroase (locuina mea de var e la ar), locul ideal

de petrecere a unor clipe de destindere.

Concomitent cu creterea frecvenei circulaeie turistice au evoluat

e echipamentele turistice: de la cele privind transportul (potalioanele i

5


6/25

locurile de schimb ale cailor - potele care nc mai revin i astzi n

povetile stenilor, ca i denumirile unor localiti legat de aceast

activitate - exemplu Pota Clnu) la cele care asigurau n norme

profesioniste cazarea i masa (vetitele hanuri n toate cele trei riromne).

Dintre cei ce au apreciat i preuit vacanele n spaiul rural putem

enumera personaliti ale culturii romneti ca: Alexandru Vlahu, Ion

Luca Caragiale, Barbu tefnescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu,

Nicolae Grigorescu, tefan Luchian, Calistrat Hoga, Nestor Urechia,

Nicolae Iorga, Octavian Goga, George Enescu, tefan Ciobotrau imuli alii. Toi cei ce au fost promotorii unei mode, ai unui mod de via

nou ce a contribuit la realizarea unei mentaliti care n timp a generat

cltoria, circulaia turistic, mai apoi turismul.

Cele prezentate mai sus determin s afirmm c turismul rural s-

a derulat n ara noastr pn n a doua jumtate a secolului al XX-lea

doar n mod spontan.

6


7/25

2.2.Criterii privind clasificarea structurilor de

primire

Criterii minime privind clasificarea structurilor de primire cu

functiuni de cazare tusristica:

1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, in

concordanta cu certificatul de clasificare, in ceea ce priveste denumirea,

tipul si categoria unitatii. Pentru categoriile 5, 4 si 3 stele, firmele vor fi

luminoase.

2. In spatiile de cazare, precum si in grupurile sanitare (cu exceptia WC

exterioare) se va asigura in sezonul rece o temperatura minima de 180C.

3. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura in permanenta apa

calda si rece.

4. Constructiile vor fi astfel realizate incat sa se evite deranjarea turistilor

din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a

factorilor de poluare, inclusiv a zgomotelor produse peste limitele legale

admise.

4.1. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si

lumina naturala directa.

4.2. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice,

marmura sau alte asemenea materiale estetice si de buna calitate. La

categoriile 1 si 2 stele se admit si pardoseli din mozaic lustruit.4.3. Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramice,

marmura sau cu alte asemenea materiale estetice si de buna calitate, pe

intreaga suprafata (pana la tavan). La categoria 2 stele se admit si

placari partiale pana la inaltimea de 180 cm, iar la categoria 1 stea

peretii pot fi acoperiti cu zugraveli

7


8/25

lavabile.

5. Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura in

conditiile prevazute de Normele de igiena aprobate prin ordinele

ministrului sanatatii6. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecareturist, iar pentru sejururile mai lungi, astfel:

Categoriaunitatii

Lenjeria Prosoapele Halatele de baie

5 si 4 stele la 2 zile la 2 zile la 3 zile3 stele la 3 zile la 2 zile -

2 si 1 stea la 4 zile sauori de cAteori estenevoie

la 3 zile -

7. La toate tipurile de structuri de primire cu functiuni de cazare turisticaeste obligatorie oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare,cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separat, astfel:

- la unitatile de 4 si 5stele

- cel putin 18 servicii

- la unitatile de 3 stele - cel putin 15 servicii- la unitatile de 2 stele - cel putin 10 servicii- la unitatile de 1 stea - cel putin 5 servicii.

In spatiile de cazare turistii vor fi informati despre serviciile

suplimentare oferite.Lista orientativa cuprinzand serviciile suplimentare este prezentata in

anexa nr.7 la prezentele norme metodologice.

8. In toate spatiile de cazare este obligatorie existenta unor mijloace

scrise, realizate estetic si tiparite in limba romana si in cel putin doua

limbi de circulatie internationala, cuprinzand informatii utile pentru

turisti:

8


9/25

-instructiuni de folosire a telefonului;

-tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice;

-lista cuprinzand serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu

plata, cu indicarea modalitatilor de solicitare a serviciului in camera;-lista room-service

-lista cuprinzand preturile produselor din minibar, dupa caz;

-programul TV pentru saptamana in curs, dupa caz;

-informatii turistice privind zona sau localitatea;

-inserarea in pliantul hotelului a hartii zonei sau a localitatii, cu

precizarea unitatii de cazare (pentru unitatile de 3, 4 si 5 stele);-orice alte informatii ce ar putea face mai agreabil sejurul turistului;

-chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea

serviciilor oferite.

La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate in mape

speciale, in fiecare spatiu de cazare sau prin afisare cu mijloaceelectronice.

9. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau

de noroc in holurile unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar

in spatii distincte, cu intrari care sunt separate fata de fluxul turistilor

cazati in hotel.

10. La hotelurile de 1-3 stele, in spatiile destinate cazarii se potamenaja activitati de birouri sau firme, pana la 15% din capacitatea de

cazare. Se excepteaza cazurile in care se asigura intrari separate si

fluxuri de circulatie distincte pentru turisti.

9


10/25

2.3.Tipuri de structuri de primire turistice cu

functiuni de cazare

Conform prezentelor norme metodologice, in Romania pot

functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de

cazare turisitica clasificate astfel:

1. hoteluri de 5,4,3,2,1 stele;

2. hoteluri apartament de 5,4,3,2,1 stele;

3. moteluri de 3,2,1 stele;

4. hoteluri pentru tineret de 3,2,1 stele;

5. hoteluri de 3,2,1 stele;

6. vile de 5,4,3,2,1 stele;

7. bungalouri de 3,2,1 stele;

8. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de

3,2,1 stele;

9. sate de vacanta de 3,2,1 stele;

10. campinguri de 4,3,2 stele;

11. popasuri turistice de 2,1 stele;

12.pensiuni turistice urbane de 4,3,2,1 stele;

13. pensiuni turistice rurale de 4, 3, 2, 1 flori (margarete), pensiuni

agroturistice de 4, 3, 2, 1 flori (margarete);

14. apartamente sau camere de Inchiriat In locuinte familiale sauin cladiri cu alta destinatie de 3,2,1 stele;

15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si

maritime 5,4,3,2,1stele.

In cadrul tipurilor sus-mentionate poate exista urmatoarea

structura a spatiilor de cazare:

- camera cu pat individual, reprezentand spatiul destinat folosirii

10


11/25

de catre o singura persoana. Latimea paturilor individuale este de

minimum90cm;

- camera cu pat matrimonial, reprezentand spatiul destinat folosirii

de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fide minimum 140 cm;

- camera cu pat dublu, reprezentand spatiul destinat folosirii de

catre doua persoane. Latimea patului dublu este de minimum 160

cm;

- camera cu doua paturi individuale, reprezentand spatiul destinat

folosirii de catre doua persoane;- camera cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentand

spatiul destinat folosirii de catre un numar de persoane egal cu

numarul paturilor. Camerele cu peste patru paturi individuale sunt

considerate camere comune;

- camera cu priciuri, reprezentand spatiul destinat utilizarii de

catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemnsau din alte materiale, pe care se asigura un spatiu de 100 cm

latime pentru fiecare turist.

- garsoniera, reprezentand spatiul compus din: dormitor pentru

doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul

poate fi des;partit de salon si printr-un glasvand sau alte solutii

care permit o delimitare estetica;- apartament, reprezentand spatiul compus din unul sau mai multe

dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, echipare

sanitara proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar

pentru fiecare doua locuri, iar la categoria 4 stele, precum si la

restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.

11


12/25

Capitolul IIISiguranta si Securitatea turistilor in structurile de primire

3.1. H.G.R. 217/1996

1. Cazarea turitilor se face la orice or din zi i din noapte n

ordinea sosirii i n limita locurilor disponibile, innduse seama cu

prioritate de bligaiile asumate anterior cu confirmarea anticipat a

spaiului nchiriat privind tariful, cazarea se face fr discriminare cu

privire la cetenie, naionalitate, domiciliu, convingeri politice sau

religioase.

Administraiile structurilor de primire turistic au obligaia s

asigure ordinea i linitea public, bunele moravuri, secutitatea

turitilor i a bunurilor ce le aparin n incinta unitii.

2. Lucrtorii de la recepiile structurilor de primire turistic sunt

obligai s nregistreze pe toi turitii n evidenele operative, la sosirea

acestora i s asigure completarea formularului: fi de anunare a

sosirii i plecrii turitilor, pentru fiecare turist. Acestea sunt formulare

nseriate cu regim special care nlocuiesc criile de imobil. Datele pe

care le conin fiecare fi sunt: numele, prenumele, seria i numrul

actului de identitate, data sosirii, scopul cltoriei, data plecrii,

semnturile turistului i recepionistului.

Completarea fielor se face n momentul sosirii de ctre fiecare

turist pe baza actelor de identitate, pentru romni, buletin de identitate,

pentru strini paaport sau n cazuri speciale carnetul de marinar,

licen de zbor, iar pentru militari n termen i elevii instituiilor militare

buletinele de identitate, carnetul de serviciu sau legitimaia.

12


13/25

Este interzis cazarea oricrei persoane care nu posed act legal

de identitate.

Fiele de anunare a sosirii i plecrii turitilor, completate corect

i semnate de turiti cazai se apreciau mpreun cu actele de identitate

de ctre recepioner, acetia confrunt datele, semneaz fiele i restitue

actele de identitate titularilor. Fiele completate n dou exemplare se

trimit n original organelor de poliie, iar copiile se pstreaz un an n

recepie i cinci ani n arhiv.

3. Modalitile de preluare a fielor vor fi stabilite de comun acord

de ctre structurile de primire turistic i unitilor de poliie teritoriale.

Copiile fielor conin date confideniale i vor fi puse la dispoziia

lucrtorilor din poliie n cazuri justificate.

4. Cazarea minorilor sub 14 ani este permis numai n cazurile n

care acetia sunt nsoii de prini sau de reprezentanii legii. Se

excepteaz de la regul minorii afla n drumeie, n tabere, n excursii,

la concursuri sau n alte aciuni similare nsoii de cadre didactice,

antrenori, ghizi, din partea organizatorilor aciunilor turistice.

5. n scopul asigurrii proteciei turitilor personalului structurilor

de primire turistice i este interzis s dea relaii i informaii cu privire la

sejurul turitilor n aceste uniti fr acordul acestora.

Vizitarea turitilor n structurile de primire turistic este admis

cu condiia ca vizitatorul s anune recepia, lucrtorii din recepie au

obligaia s permit vizita numai dup obinerea acordului turistului

care urmeaz s fie vizitat.

13


14/25

Vizitatorul poate rmne peste noapte n camera turistului vizitat

numai dup anunarea recepiei, completarea fiei de anunare a sosirii

i plecrii turitilor, nregistrarea n evidena operativ n vederea

achitrii contravalotii serviciilor prestate.

6. Structurile de primire turistice care au nchiriat camere ce sunt

folosite ca sedii de firme vor asigura acces separat pentru personalul

angajat i pentru clieni.

7. n hotelurile cu o capacitate mai mare de 100 locuri se va

introduce obligatoriu tichetul legitimaie pentru identificarea

persoanelor cazate inclusiv pentru personalul firmelor cu sediu n hotel.

Atunci cnd, clienii nu sunt cunoscui, recepionerii hotelului

solicit tichetul legitimaie la nmnarea cheii.

8. Administraiile structurilor de primire rspund de paza,

sigurana i securitatea turitilor, securitatea i integritatea bunurilor

turitilor n conformitate cu legislaia n vigoare, de asemenea asigur

amenajri speciale pentru valorile turitilor predate spre pstrare lund

msuri s fie aezat acest lucru la vedere.

9. Personalul structurilor de primire turistice este obligat s ia

msuri de prevenire a infraciunilor i faptelor antisociale n incinta

structurilor de primire. Administraiile, hotelurile, motelurile, au

obligaia de-a informa organul de poliie cu infraciunile comise i

faptul c exist persoane cazate care au contribuit la tulburarea ordinei

i a linitii turitilor.

14


15/25

10. n conformitate cu H.G.R. 41, spaiul de cazare este reedina

temporal a turistului. Deci acest spaiu este inviolabil, cu excepia

situaiilor care pun n pericol viaa, integritatea i bunurile turitilor,

precum i baza material a structurii de primire.

11. Angajaii structurii de primire sunt obligai s cunoasc i s

aplice toate normele i regulile H.G.R. 41.

3.2.Comportamentul personalului

Serviciul prestat clienilor este combinata a doua componente, o

componenta cantitativa, cu caracter preponderent material, evaluabila pe

o baza obiectiv, si o componenta calitativ, comportamentala cele doua

componente sunt dozate diferit, dup cum este vorba despre servicii-echipamente tehnice sau serviciile-mina de lucru .

Componenta cantitativa este mai uoara de definit, de msurat, de

comparat si de contientizat. Elementele determinate sunt :

echipamentele tehnice, alimentele, decorul, metodele de lucru, sarcinile

rutiniere, numrul personalului, informatule.

Componenta comportamentala este prea adesea neglijata de ctrehotelieri, Chiar in cazul cursurilor de formare, accentele se pune pe

metodele de lucru si sarcinile rutiniere.

In general, se considera ca un serviciu, in ansamblul sau, nu poate

fi apreciat favorabil in condiiile unei componente cantitative deficitare.

In acelai timp, singura, componenta cantitativa nu poate sa lase

clientului dect o impresie neutra. De exemplu, comentariile favorabile laadresa unui restaurant curat a unui serviciu rapid sunt rare: dimpotriv,

15


16/25

un serviciu prea lent sau o masa ptata sau nedebarasat se soldeaz

adesea cu sesizri din partea clientului.

Totui, in situaia unui bun nivel al componentei comportamentale,

anumite insuficiente ale componentei cantitative pot fi trecute cuvederea. Un comportament profesional adecvat, un zmbet sincer si o

atenie particulara, de exemplu, pot sa contracteze unele nempliniri ale

componentei cantitative. Prin urmare, in relativa personal-client,

comportamentul personalului, atitudine acestuia, modul de a aciona si a

reaciona reprezint criteriile eseniale de apreciere a calitii serviciilor

in ansamblul lor, elementele care genereaz mulumirea si satisfaciaclientului.

3.3.Rezervarea la pensiunea agroturistica

Pentru pensiune,, rezervarea constitue un element important al

vinzarii si primirii clientului. In acelai timp, pentru client, rezervarea

este unelement de securitate, o sopire inopinata la un hotel putindu-i da

multe batai de cap. In plus, clientul poate fi interesat sa-si anunte

dinainte apropiatii sau colaboratorii destre locul (hotelul) unde poate fi

contactata.

Potrivit statisticilor publicate in 1996 de Horwath Intl., la scara

mondiala, rezervarile detin 82,7% din totalul camerilor inchiriate; in

Europa, pondera camerilor cu rezervare este de 86,0%.

Rezervarea este prima segmenta a contractului hotelier. El se

inchee prin formularea unei cereri de rezervare si prin acordul da de

catre hotelier. Ulterior, la sosire, prin semnarea fisei de anuntarea a

sospiri si plecarii turistilor, clientul se angajeaza sa se conformeze

16


17/25

uzantelor hoteliere in ceia ce priveste comportamentul, raspunderea,

plata etc.Pentru clientii pe cont propriu, contractul hotelier are

caracteristcele unui contract de adeziune, specific cunsumului de masa:

conditiile incherii contractului nu sunt practic, negociate, ci clientul estepus in fata alternativei de a accepta sau nu oferta hotelului.

3.4Mijloacele de plata

Incasarea normelor de plata prin casieria serviciului-office se

poate face utilizind mijloace de plata diferite: moneda nationala,monede

straine liber convertibile,cecuri bancare si postale, cecuri de calatorie,

carti de credit,etc.

Plata in numeral, in moneda nationala, este mijlocul de plata

acceptat pretutindeni. Totusi plata in numerar (cash) comporta mai

multe dezavantaje majore: riscul pierderii si furtului, pierderea dobinzii

etc. In plus, pentru operatiunele din strainatate, orice plata trebbie

precedata, de un schimb valutar,care determina cheltuieli de pe urma

diferentelor de curs si a comisioanelor achitate. Casierile marelor

hoteluri efectuiaza si operatiuni de schimb valutar. Turistul poate suferi

o perdere suplimentara daca, la intoarcerea in tara ramine cu o parte din

banii de buzunar in moneda straina nicheltuiti.

Regulamentul hotelier international precizeaza ca hotelierul nu

este obligat sa accepte cecuri, cupoane, carti de credit sau alte mijloaca

de plata diverse. Evident acceptindu-le, acest lucru il va face cautat de

catre clientii care utilizeaza respectivele mijloace de plata.

17


18/25

In ultimul timp se afirma cu putere utilizarea cartilor de credit.

Denumirea carti de plata este mai aproape de natura si functele

acestora.

18


19/25

Capitolul IV

Norme de prevenirea i stingerea incendiilor n

activitatea de cazare turisticPentru desfurarea n bune condiii a activitii de cazare

turistic este necesar s se cunoasc i s se respecte urmtoarele

norme de prevenire i stingere a incendiilor:

I.Se interzice construirea de anexe provizorii ca: magazii,

oproane, chiocuri etc., precum i depozitarea la o distan mai

mic de 20 m a combustibililor solizi(lemn de foc, crbuni)

ambalaje etc.

II.Cldirile construite din material combustibil (cabane, csue,

depozite, garaje, campinguri etc.) se vor proteja prin ignifugare.

III.Personalul unitii de cazare va fi temeinic instruit asupra

modului n care se va face alarmarea, anunarea i orientarea

persoanelor spre ieire, precum i a modului de folosire a

mijloacelor tehnice de intervenie (hidrani, stingtoare) pentru

localizatrea i stingerea incendiilor.

IV.Conducerea unitilor de cazare va asigura n permanen buna

funcionare a mijloacelor tehnice de intervenie din dotare ca:

hidrani, stingtoare, panouri de incendiu, staii de pompe etc.

V.Se va asigura o bun funcionare a lifturilor, att din punct de

vedere tehnic, ct i a prezenei permanent a personalului care le

deservesc.

19


20/25

VI.Se interzice folosirea podurilor cldirilor n scopul depozitrii

materialelor combustibile sau a altor ntrebuinri ca: spltorii,

ateliere, magazii, afumtori etc.

VII.La fiecare nivel al cldirilor se vor afia planuri de evacuare,

organizarea i atribuiile echipelor de pe locurile de munc.

VIII.Se va asigura marcarea clar, vizibil, conform STAS 297/1-

1988 i 297/2-1992, a cilor de acces i evacuare din interiorul

cldirilor i iluminarea corespunztoare a acestora. Se recomand

marcarea prin indicatoare fosforescente.

IX.n camerele hotelurilor, pe partea interioar a uilor, se va afia

schia cu traseul de evacuare a turitilor (att spre ieirea

principal ct i spre cea de serviciu). Pe noptier sau n alte locuri

vizibile din camere se vor amplasa pliante sau fluturai cu

instruciuni speciale n caz de incendiu. La hotelurile cu circuit

internaional, materialele vor fi traduse n 3-4 limbi de larg

circulaie internaional.

X.Se admite meninerea ncuiat a uilor de la scrile de serviciu,

n cazul cnd acestea sunt prevzute cu geam nearmat, pe o

suprafa care s permit evacuarea normal a persoanelor n caz

de incendiu. Pe geamurile respective se va inscripiona U de

evacuare, Spargei geamul n caz de incendiu.

XI.Pe holuri i pe culoare trebuie s existe scrumiere pentru

20


21/25

colectarea resturilor de igri i chibrituri, amplasate la o distan

de cel puin 1,5 m fa de draperii i perdele.

Se va controla permanent starea de funcionare a instalaiilor

electrice. Nu se admit improvizaii sau modificri la instalaiaelectric. Orice lucrri de reparaii sau de ntreinere la instalaia

electric se execut numai de personal calificat.

XII.n ncperile n care nclzirea se face cu gaze n sobe,

alimentarea focului va fi ntrerupt nainte de accesul persoanelor

cazate.

Pentru sesizarea n faz incipient a unui nceput de incendiu,

spaiile se vor verifica i pe timpul nopii la intervale de 2-3 ore, de

ctre personalul de serviciu. La unitile nedotate cu instalaii

automate de semnalizare a incendiilor, controlul se va efectua la

fiecare or.

Recepiile vor fi dotate cu lanterne sau felinare de vnt pentru a fi

folosite n situaii de ntrerupere a curentului electric.

XIII.Amplasarea campingurilor se va face cu avizul organelor

locale administrative, silvice, agricole etc., pe raza crora urmeaz

a fi amenajate, fixndu-se totodat mijloacele, msurile i

materialele necesare prentmpinrii incendiilor i a stingerii lor.Suprafaa campingului va fi delimitat prin mprejmuire.

La alegerea locurilor n pdure pentru campinguri se va urmri ca

acestea s fie n poiene, fixndu-se i respectndu-se distanele

care s nu permit pericol de incendiu.

21


22/25

Se va marca i fixa locul pentru camparea corturilor, parcarea

autovehiculelor, locurile destinate focurilor deschise, lmpilor

portative, spirtierelor etc.

Cile de acces i circulaie vor fi permanent asigurate, iar parcareaautovehiculelor se va face n aa fel nct s se asigure o uoar i

rapid evacuare n caz de incendiu. Se interzice parcarea

autovehiculelor n csue.

Se interzice folosirea reourilor de orice tip i a spirtierelor n

interiorul corturilor i a csuelor.

Pe schema de amplasare a csuelor se vor marca i poziiile

hidranilor de incendiu.

Pentru alinierea la standardele de protecie antiincendiu ale

Comunitii Europene, cldirile destinate cazrii vor trebui s

dispun de un plus de amenajri, care s le confere un grad de

securitate, astfel:

Spaiile de cazare cu minim 50 de locuri pe nivel sau 200 per total,

precum i cele situate n cldiri cu nlimi mai mari de 28 m, vor fi

prevzute n mod obligatoriu cu instalaii automate pentru

semnalizarea incendiilor, cu detectoare amplasate n spaiile comune,

iar n cazul hotelurilor de 4 i 5 stele cu nlimi mai mari de 28 m,

detectoarele se vor monta i n camerele de locuit, precum i n orice

alte ncperi unde se justific acest lucru.

Unitile hoteliere avn peste P+4 nivele sau cel puin 200 locuri de

cazare, vor fi echipate cu butoane manuale de alarmare amplasate pe

coridoare, holuri i spaii de primire. La cele 4 i 5 stele butoanele vor

fi instalate i n camere de locuit.

Pentru avertizarea persoanelor n caz de incendiu, unitile de cazare

trebuie s dispun de urmtoarele sisteme:

22


23/25

a. Sonerii amplasate n spaiile de circulaie comun;

b. Difuzoare n camerele de locuit ale cldirilor de peste 28 m nlime

(indiferent de numrul de stele), precum i n cele pn la 28 m nlime (dar

nu mai mici de P+4 nivele) ncadrate n 4 i 5 stele;

c. Interfoane n camerele din hotelurile de 4 i 5 stele i cu nlimi mai

mari de 45 m.

Orice unitate de cazare va fi dotat cu cel puin un mijloc de

anunare a incendiilor la forele stabilite s intervin n astfel de situaii

(cldirile izolate ce nu dispun de legturi telefonice vor fi dotate cu aparatur

radio).

La hotelurile de 4 i 5 stele, cu peste 200 locuri de cazare,

precum i la cele mai nalte de 28 m, indiferent de numrul de stele,

instalaiile automate de semnalizare, trebuie s asigure, simultan, avertizarea

att la recepie sau la personalul de intervenie propriu, ct i la serviciul de

pompieri cel mai apropiat.

Hotelurile de 4 i 5 stele, avnd o nlime de peste 28 m, precum i cele de 45

m, indiferent de numrul de stele, vor fi echipate cu instalaii sprinkler, att

n camere, ct i n spaiile de circulaie comun i de depozitare.

Organizarea unui serviciu de pompieri pe ture pentru prevenirea i stingerea

incendiilor, ncadrat cu personal calificat i atestat potrivit prevederilor

legale, pentru fiecare unitate hotelier de 4 i 5 stele, precum i cele de peste28 m nlime, indiferent de numrul de stele.

23


24/25

Cuprins:

Capitolul I.

Memoriu justificativ................................................................................pag. 2-3Capitolul II.

2.1.Agroturismul.....................................................................................pag. 3-62.2.Criterii privind clasificarea structurilor de primire ........................pag. 7-9

2.3.Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare.....pag. 10-11

Capitolul IIISiguranta si Securitatea turistilor in structurile de primire

H.G.R. 217/1996..................................................................................pag. 12-153.2.Comportamentul personalului......................................................pag. 15-16

3.3.Rezervarea la pensiunea agroturistica.........................................pag. 16-17

3.4Mijloacele de plata........................................................................pag. 17-18

Capitolul IV

Norme de prevenirea i stingerea incendiilor n activitatea de cazare

turistic.....................................................................................................pag. 19-

23

24


25/25

BIBLIOGRAFIE:

Eugen Buciuman Prof. Univ. Dr. Economia turismului rural si aagroturismului

Alba Iulia 1999

Eugen Buciuman Prof. Univ. Dr. Economie ruralaAlba Iulia 1999

Victor Neagu - Dr. Ing.Gheorghe Stanciu - Dr. Ing. - Romania, cartea europeana aspatiului rural

Editura Ceres, Bucuresti 1996

primirea si cazarea

Documents

Transcript of primirea si cazarea