Anul II P r e ţ u l u n u l i i u m u r 8 0 « 2 . ( 4LO h a n î ) .
B l a j , Duminecă, 15 .Februarie 1920. Nr. 7.
A B O N A M E N T U L : U,, an . . . . 40 cor. (20 Lei) p e >/» de an . . 20cor. ( i0 Lei) Un număr 80 fileri (40 bani.)
lese odaia la săptămână-Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Alba-de-jos. Director : Alexandru Lupeanu SSelin, deputat.
ANUNŢURI ŞI RECLAME ae primesc la Administraţie }i *t-
p l i t e sc : un lir mărunt odatâ 1 cor.
a doua si a treia o r i BO iii.
N e b u n i e u n g u r e a s c ă .
Intr'adevâr, ura ce ne-o nutresc Ungurii nu are margini.
Că ne vorbesc de rău înaintea străinilor, că ne
j hulesc în fel şi chip, că minţesc despre noi câte în lună şi în soare; că se joară şi înjură cu orice prilej, — nu ne mai miră. Apoi, că ne privesc ponciş, ci ne mai şi neîndreptâ-jtsc acolo unde au putinţa
« să o facă, — mai avem doar o mulţime de sluj-
; başi ungur'! — nu ne mai pasă. Nici chiar căutătura lor obraznică şi dispreţuitoare, ca a unui coeiş de pe capră, ori cât de tăioasă ar 1, nu ne mai sinchiseşte!
Băgăm însă de seamă, *â nici atâta nu-i destul. Nu-i destul, pentrucă ura, Qe care am pomenit în fruntea acestor şire, îi roade la inimi. Şi viermele aeeătei uri nesăbuite îi porneşte la fapte şi mai grozave.
Iar faptele săvârşite de "«guri, sunt deadreptul ticăloase. — Când cineva îşi »»lndrâsncala, ea oficiant a l statului, ori şi numai ca cetăţean al lui, sa plănu-W s c | Ş» să pună la cale o conjuraţie întreagă pentra nimicirea statului, se chia-
că săvârşeşte fapta tra-« n i (vioxlrii) de patrie, vi când cineva î» scopul j [ a d ă r " a« puac în înţe-*8fr« cu eomaada unei
r i *»şmane, î n s c a m s â ***** trădării.
* n * * ţ i , draci i « c i ,
tocmai acestea le plănuiesc şi le săvârşesc în contra noastră Ungurii; Dovadă ne sunt, mulţimile de unguri dela Oradea mare, Timişoara, Târgul Secuilor (fostul Odorheiu) şi din alte părţi, pe cari nu le putem numi, fiindcă nu s'a dat încâ de urma tuturor vinovaţilor, — mulţimile, cari ne umplu azi temniţele pentru acestea fapte.
Că ce pedeapsă învrednicesc aceşti tâciunari ai României, nu va fi, cred, deosebire de păreri între noi. Cel puţin glonţul dacă nu spânzurâtoareai
Fost-am şi noi, Românii Ardeleni, robii altor popoare, şi ştim ce soarta amară am avut sub stăpânire străină. Cu toate astea n'am uneltit într'ascuns. Şi n'am crâcnit. Atâta doar, că am visat la vremuri mai bune. Ori dacă am prins arma, am îâcut-o în luptă dreaptă, nu cu conjuraţii şi cu gândul la ajutor străin. Iar când a venit plinirea vremii şi ni-s'a isbândit visul de veacuri, am priceput să dăm drepturile cele raai largi celui învins, drepturi naţionale şi confesionale. Cine nu crede, poftească să cetească horărîrile dela Alba-luiia, poftească să tetrebe, dacă nu sub stăpânirea noastră a luat fiinţă „partidul naţional a! poporului german?" —Şi totuf Ungarii sunt nemulţumiţi. Ei »J a c u » , «up lec sunt bătuţi tartă-, fi a c u * , daplce pn« i
lupte crâncene i-am scăpat de tirania bolşevismului (— bag st:amâ In semn de recunoştinţă! — ) , şi acum, dupâce Sraiul Păcii ne-a judecat nouă Oradea, Timişoara şi întreg Ardealul, zic, şi acum să se joace „de-a revoluţia".
Dar vine vorba, ce să facem cu aceşti fărădelege, cari au fost prinşi? Să-i iertăm? Nici vorbă! Dacă ei îşi iubesc neamul, şi noi trebuie să ne iubim ţara. Dacă pe ei îi doare de domaia perdută, şi noi trebuie ţinem seamă de jerţ£>-miilor de morţi, cari pentru întruparea visului nostru şi-au dat vieaţa. Blestemul acestor morţi şt ăl neamului întreg ar cădea asupra noastrâ, dacă tocmai acum am fi slabi de" înger şi iertători.
Nu iertarea, ci stârpirea vinovaţilor este datorinţa noastră! D.
Soldafii ardeleni. Din prilejul serbării dela Cluj.
Scriem acestea rănduri In cinstea seldaţilor nostrii ardeleni, cari din prilejul serbărilor naţionale dela Cluj au stors admiraţia străinilor veniţi acolo, prin ţinuta lor plină do mândrie şi hotărlrc ostăşească,
Trimisul nostru fa serbările din Cluj, re'ntorcându-se acasă ni-a Împărtăşit o veste, care ae-a umplut sufletele de mândrie.
Ne-a spus, că dintre toate eele multe eăte a viaut — priveliştea eea mat frumoasă şi mai încântătoare a fost mândra dofilaro * armatei.
In faţa MM. LL. Regelui, Re ginei ai a Prinţelei moştenitor — vremQ dc eâteva ceasuri ae defilat patru regimente de soldap: ahipeti si voiaicî.
— Lumea romanească şi străină sta perdută In faţa acestei arătâii ţi nu-,*i credea ooh.lor. Un ministru străin încântat de ce a văzut ţi el la Cluj ar fi 6pus, că armata a fost o privelişte frumoasă ca din poveşti, şi putem fi mândri, oa avem o armată p inâ de mândrie şi de conştiinţa datoriei cătră Ţară şi Neam, corn n'a mai vâ/ut altă armată In Europa.
Nu se poate o mai mare cinste adusă Neamului Românesc din partf a unui străin! Ne bucurăm noi ardelenii cu atât mai mult, cu cât soldaţii dela Ouj- sunt cu toţii ardeleni şi ni-se umple
| sufletul de mândrie, că din cinstea aceasta, sdusă armatei române, o mare parto se revarsă asupra noastră a Ardelenilor.
Binecuvânta-vom din neam în neam ceasul pe care Pronia ni l'a hărăzit ca prin des-robirea noastră de sub jugul duşman, să ne"^ vedem o singură ţară şi un singur neam.
Ce mulţumire sufletească vor simţi tn inimile lor româ-nrşti bravii nostru soldaţi, îndeosebi aceia cărora le închinăm aceste câteva rânduri, cft lumea străină şi românească i'a admirat la Cluj fi le va duce faima preste mari şi depărtate ţări, să-i cunoască după vrednicie lumea Întreagă.
Soldaţii din vechiul regat pot fi mândri, că fraţii lor din Ardeal na Ie sunt mai prejos In vrednicie şi In vitejie. La serbările din Cluj au dovedit'o cu vârf şi îndesat.
Armata română e mândria şi nădejdea noastră.
— a b o n a m e n t e l e iiq v e chiul r e£at , pâna la deschiderea legăturii de mandate poştale cu Ardealul, s i se adreseze pe numele directorului nostru: dl Al. Lupeaeu, la Cameră, Atcurifti,
n ^ ^ A P O P O R U L U I
SOCIALIŞTII ROMÂNI. Cetim în gazetele de zi,
«ă socialiştii din vechiul regat ' au de gând să facă una şi
mare, In congresul eare s« va ţinea în lusa April se zice, câ ar vrea se se desfacă ds legăturile cari le-au_avut până acum* cu socialiştii din Franţa, Anglia, Italia şi America.
Na mai sant mulţumiţi de tovarăşii lor do mancă din ţările din Apus, cari s'au dovedit prea patrioţi fn decursul râsbeislui, care trecu şi vreaia -sâ se alăture la tovărăşia bolşevicilor din afarisita Rusie a!ui Lenin şi Trotzky cei cari au adus atâtea necazuri peste" întreagă Rusia da nu s'a mai sălăşluit nici până in ziua de as pacea peste hotarele ei.
• Cârdăşia dela Moscva aîui Lenin şi Trotzky numai bine n'a adus peste Rusia, căci ca sâ s* îaatăpânessaă, asupra tataror cu tirania Iar bolşevică mai bine de doi ani de zile sant tot în răsboi eu toată lumea din Rusa.
Acum sunt la Nistru şi râvnesc în nebania lor bolşe-, vieă - la mânoasela câmpii ale Basarabiei şi ia aîte multe bunătăţi, din eaprinsul Ţârii "Româneşti—de aceea cearcă
. cu orios preţ să bage zizanie între ssoi Româaii. Ar vrea să vadă şi tiara noastră pnsti-ită de flăcării© nebuniei roşii m nimicită da prăpădul revelaţiei?
POPOR. Frunzuliţă dc scumpie Iată'ncep şi eu a scrie O micuţă poiezie, Că Etuve bună inima Că s'o deşteptat lumea Şi-am ajuns un bine/n ea. Cât am fost de asupriţi Şi-acum suntem desrobiţi Şi toţi românii uniţi! Doamne rău ne mai era, Că nu puteam nici cânta Cum inima ne dorea; Nici a vorbi-'n limba noastră, Ia ceai scumpă şi frumoasă! De când Mama noastr'o vint Toate lua descoperit Când eşti la vre-o adunare Cânţi cum vrea fiecare, Nu se teme de jandarm. Ci nu mai e de Maghiar; Numai tot Români de-ai noşti Tot ficiori de cei frumoşi, Cari nu numai nu ne-opresc Ci şi ei se-'nveselesc Că dorinţă ni-e'mplinită De Dumnezeu rânduită. Şi vedem visu-'mplinit, Cel' d e a noşti strămoşi dorit Dumnezeu bine ni-a dat Căci vitejii a'au luptat
Ori cât vor încerca urai dintre socialiştii români, streini de sufletul nostru rosnâ-oesc, ca să duca apa P« mioara lor — avem toată nădejdea, că muncitorii sant mai cuminţi ca aşa zişii conducători » socialişti*. Iar soldatul roniln îşi va şti fac® datorinţa!
STELELE SE FAC SEMNE. C5 st8lele ciipesc din ochi mai
ales îa nopţile geroase, asta • ştim cu toţii. Dar ca să ne vie vre-un senin dela steie, din care st putem «eti ceva înţsiesari, nu s'a întâmplat până acuma.
Iată se vesteşte de curând un locrti mare, care dacă s'ar adeveri, ar fi «ea mai proaspătă şi mai saare minune a iamii. Zice, că italianul Martoni, cei cerc a ghicit telegrafia fără fir, a băgat de s-samă de o bucată ds vreme, că ia staţiunile lui de telegrafie sose=c mereu unde străine de eîGGtri6itate,eari incresteaaă neşte semne ciudate, carf păr a fi cuminte dintr'o limbă aecunoscută...
Marconi, văzând acestea semne a constatat, câ ele nu sunt trimise de pe pământ, c iv in de undeva din văzduh, bagseamă deia stele.
Şi, cum, afară de Lu»ă, cea mai apropiată stea de noi este planeta Marte^ despre care aus-ţia astronomii, c* ar fi locuită de fiinţe înţelegătoare, peate ov'far de oameni asemănători uouă pământeailor, -— învăţând inginer Marconi e pe cale să creadă,
Din Ardeal şi din Regat S'au luptat cu braţu tare 'entru România-mare
S'o scape de subjugare. Dumnezeu e bun şi mare Le-ajute ia fiecare Să şi asigure ţara Şi-icas' se vor înturna.
Scrisă de Măria Târna Fetiţă, din'Tă tarlaua.
c i seraaele pe cari lc prind maşinile lui, ar fi telegrame trimise Sa Metrtieni 1
Acest lacru nu *r fi cu neputinţă, căci undele de electricitate sunt foarte iuţi de picior ţi pot să străbată depărtări «e-fnehipuite- I a r d a c ă Stare/e ae trimite razele sale din necu-pria*8l Tâzdwhsiui şi sosesc la noi destul de curând, de ce a'ar putea locuitorii din Mante să ne trimită schmteile lor electrice din o depărtare mai mică ? Mm ales că ei sunt mai bătrâni ca nei, deci mai înaintaţi în ştiinţă.
Viiterel va de*coperî dacă steaua Marre vrea eă între ln-tr'adevăr In vorbă c« noi, ori numai ae trag» chiulul.
Ce vreau bolşevicii? Ce sâ vrea ? Sâ faeă bol
şevică lumea întreagă, âsta-i planul lor. Şi pr.ntruca să-l poată duce ia bun sfârşit, iată ce mijloace Întrebuinţează :
Ei se strădniosc din răsputeri sâ saasene germenii revoluţiei în toate capitalele Europei
De acsea bolşevicii din Rusia nu hotărtt să nimi-ooască pe toţi acei conducători şi bărbaţi de stat eari împiedecă revoluţia.
Toţi bolş-Dvidi voi face tot ce le stă în putinţă pen-truca să se s cumpească trăiai
«&t mai m*lt ş i
r u l * r â s c i , ^ 1
De aceea 8 e , 0 r
conţelegere e u Ţ - N torii tfn E«rop a
d f . ^ Mat cu seamă 0 a i !
deU c . l l e fer4^« de c»,hum l i v M % i
partea lor. ' K Vor face tot c e ' w
putinţă peatruca să » s } pândesscâ cât m g i ^ boalele lipicioase în E D N J
Ăsta e planul bolşevic Şi că nu este numai p ^ ' ci adevâr curat, s e T E D E | J vederat dintr'o carte scrisj de un bolşevist frsace», C l
numele Jules Bean, care)o. caieşte acuma în Mosci (Rusia) ei este însărcinat di A partea bolşevicilor, ruşi ,j * scrio cât raai multg peatri răspândirea bclşevismuUi,
Să fim deci cu ochiiinpatra!
— „Unirea poporului" o scriu profesori din Biaj, oi-meni răsăriţi deia sate, caii cunosc sufletul poporului, li ştia năcazurile şi se trudea sA răspândească numai întâ-; ţături bune, creştineşti ţi \ 3imţiri naţionale. »Uniră Popwrului* prinde tot ceeace se întâmplă în lume si I» ţară. şi scrie pe înţelesul tuturora. Cereţi numeri de probă.
SCRISORI DIN BUCUREŞTI. Dia Bucureşti aş avea mult
a-vă scrie, dragi cetitori. Zi de ai aş putea să umplu
feţe întregi de gazetă eu lucruri şi iooaae de pa-aici, fiindcă Bucureştii e mare oraş, plin de lume şi plin de vieaţă, furnicar adevărat. Dar mai ale» fiindcă aici bate aeum inima întregului neam românesc, aici e Curtea Regelui nostru, aici e cârma ţării şi scaunul guvernului. Aici stau miniştrii şi Corpurile legiuitoare, aici sunt ghinărarii şi căpeteniile oştirii noastre Intr'un cuvânt, aici e t â r i a
Hoastrâ de astăzi şi aici 8 e plămădeşte de-acum înainte soarta
naţiei româneşti, unită într'o singură simţire şi într'un singur gând de noroc. Soarele Românilor la Bucureşti răsare...
Dar greu ar fi, ca să încrestez tot ceeace se întâmplă pe malul Dâmboviţii, căoi mi-ar trebui o mie de mâni şi o sută de condeie, atâtea pot aa vadă ochii aici şi pot să audă urechile. Nu-mi este gândul să vă fuv vremea cea scumpă eu prea multe foi de scrisoare. Nici dumniîivoastră nu v'ar fi cu plăcere să vă îm-puiez capetele cu toate mărunţişurile unei vieţi atât de bogate şi atât de cu vârtej, e a c e a
de aici; nici eu n'aş avea răgaz Şi aşăzâmânt la atâtaşloveneală.
De aceea, iată, voi lăsa peana mea să prindă numai acelea lu-
fapte şi icoane, din cari s* vă puteţi da s e , m a , ce este acest Bucureşti peatru naţia noastră şi ce poate şi C e vrea
fie el p s n t r u a e a s a u l n o s t r u
ca oraş de scaua c r â i e s c ţ i d < -cârmă românească.
P e n e i m e l e , în a e e s t gând, Zl V 0 1 P U n e ei vo , i S a - ° s â , u « e e e in v o i C ) c 4 a d
• « cu greutate, când fflai C u
hoinăreală, silindu-o însă să dec zugrăveli curate şi asupra faptelor şi a întâmplărilor. De-o izbuti, bine-o fi- B{
nu, o pun la canon . • • s l s e
înveţe.
Mândria Ţării. In multe dimineţi când m1
trezese în chilia mea reee d« etajul al treilea, aud susete r sunătoare de trimbiţi, marş" ostăşeşti de-un puternic-* cari acoper huruitul trăsurii i tramvaielor si automobilei» tot felul, sguduie ferestre latelor de pe Bulevard») *• ^ beta şi se înalţi • P " J [ ^ a r t
cenuşiu deasupra " u '^e* ca un minunat st i ig ă t
jie. Nu am vreme, Î D g
gă-mi ' hainele cea mare, mei
cum se cade
UD f
str»1 di mine şi cobor vârtej i» ^ Mă uit şi eu, ca toată ^ în lungul Bulevardului Şp^ C ( troceni, aşteptând s a
goarne de dimineţi* '* , j <je rează huetul acestei P*r> oraş?
Sunetele de -trimbiţi ^ mai aproape, tot m*' a P
vi» tot
Trebuinţa aerului. Preeasî pestei© na poate trăia*** decât fa apâ, aşa
'omul . na poate trăi fura ' r Omul chiar aşa se fo-foseste do «or, şi d« „âncare. Să ajune câteva :u sa »»» poate, — dar
9â trfcicscâ fer* aer, ou se t a — sa înăduşi.
Ornai foloseşte pe zi cam - « / m i i litri de ser. Din aerul folosit, o parte t rece ta trup, >ar o part« sa dă
U N I R E A POPQRDMi,
1 1 *t*a . t • P O a r t e s t e ag«ls fâat Oi.. a i e i * a a r i assuma 0 |t«r"tt7° I* i a í r Í a a a m a -"^ht^JÍrbat ÎBtoată
lueitft., p e % B » «al veiaie , t 0 r ^ ^ , e şi de a l a c r i !
Dela eel distaiti semn «ta vicaţâ Ş* P * n a 1« moarte, oraal are trebuinţa de aer. Ba ş> dapâ maarte, acrul 0,te scssia, ssre faco sä-putrezească trupul.
Pentru raâsseare ©mai are stomac şi msşe. Pentru folosirea aerului are nas, şi plămâni, — Nasul este ca şi o sitiţă a plămânilor, pria care 8© strecura aerul înainte ds ce a? ajung® in plămâni. Tot ca sasul omul peaîe să miroase şi astfel face plfi-tuânile felgătoar© de nmxak ci în locurile eu aer stricat — eum sunt crişmeîe — tm»i iertat să între.
Din nas aerai t rec» prin gâtlejul de aer în plămâni. Din plămâni cu sângele aerul trece la camerata stângă a «Imii ţi de aici prin vine ca sâagele merge în toate părţile trupului.
La, oraşa, unde ©âaile suat •<fcw, oamenii sunt mulţi şi
I' în eurâad se araesteeă eu ropote de paşi malti, voiniceşti, c a r i răscolese uori întregi de Palbsra subţire de pe pietrile «te ale străzii.
Visa o eorapaaie de aeldaţi... la frusta puroed şaisprezece
S°rnişti, toţi unu ca unu, cu ea-J««U ridisate, cu gurila trim-'Ww tedreptato spre oeriu.
P, ă c » tărie şi cu putere, wocote ««duhul. J » urma i 0 y u a drapel eu eo-
r 'l* noastre dragi: albastrul w T » «albaam laaurilor de
« t o r ? l p 8 f i ä C ä r ä r i l e f o c u l a i a r " s e ' .E v e e » i « şi flsadarit:
W P e e r»?tetul luistrâ-\g\£ ! u l t U f aur: «osten i » • T * i u a U e « b o ş i l o r tas» p â a a a l 8 i de mă-« r e 4 i a ; . e m a ţârii, cu slovele fco« » . n o a s t r « „Nifcil sine
S t e g ™ ' 0 <*[* ßumaeze.).
fabricii» aunt aumăroate, «erai a cam stricat şi plin de fura. Oamenii de dimineaţa piafc seara lucrează In câai mari, unde aerul este închis şi stricâcioa sănătăţii
L% sate !nsi> căaile snnt mai mici şi msi rari. Grădinile cu pami, ce legume şi eu flori suaţ saai îminse şi aerul încă e mai carat şi mas plăcut, aşa că iţi este drag să trăieşti.
Dumnezeu tacă i-a creat pe om, e i trăiască afara, la aer corat iar na taehii fn casă. La sate oamenii işi petrec vremea mai mult tot pe afară Sunt îm&şi lăsate c#pii mici şi bătrâni neputincioşi, cari trebuie sâ steie mai m«lt tot la casă.
Mai sunt apoi şi ierni grele fi friguroase, când ori eum trebuie să te Inchixi In casă şi s& stai lângă foc.
In vremea aceasta încă trebuie să ne Ingrigim, ca aerul din casă să fie cât se poate de curat.
Sâ nu tntrgsi In casă. cu Ineălţ&mintele murdare şi pline de tină. In casă sâ măturăm regulat Când maturam, să stropim pe jos cu puţină apa, căci nu se face cslb. Sâ deschidem uşa şi fereştile. Sâ s a n© temem, că va taţi căldura din casă, căci pâreţii fi aşa sent calai, şi m rfieesc mai anevoie. Iar serul curat ce a întrst In casa se lacăUseşte cu mult.
Apoi trupa. Feciori mărunţi laţi In pieptăn şi aprigi ea 'şoimii codrilor. Paaul lor e oţeloa si sprinten, ea mersul furtunilor. Poartă chivări de oţel albăstriu, cari dau unde luminoase, ca-strălucirile soarelui tomnatie.
Vin pe urma steagului, par'eă nisi n'ar I oasneai, ci stâlpi alegători de oţel. trup, o simţire, ua avâat...
Lumea stă şi priveşte fa aeeştj soldaţi,sa aitâ 1« ei eu crediaţâ, ea aâdejde şi cu mândrie.
Ei sant © compaaia bravă din oastea ţării.
Ii priveşte Ismea, îi învăluie eu dragoste şi cu căldură şiîşi deseapară capetele «âa« trece drapelol.
Ii privaae şi eu, mi-se u « t -zesa plaeapele de fericire ş i « Ineredera.
Şi-mi *»e: '' g
I latâmâadriaeea « a i a » » » şi mai « ra tă a ŢSrii mm*" 1
-Mândr ia şi Puterea. T«na
...Astfel am T t t r t f i . t l * » » » armata Maitrt în Bueure^
Sandu Popt»-
ŞJ pun de colb. Trebuie sâ Inoirn aerul In
c&m c«l p u ţ i n d e d t ) U â 0 r j
pe a c dimineaţa, când măturăm şi 8 e a r a , M i n ţ e d e a
n« atrâagc Cu toţii r n casâ. Acela, care c silit, sâ lo
cuiască tntr's, casă murdară ?« cu un a e r ínclita, se îmbolnăveşte foarte uşor. Intr'o astfel de easâ'lncolţesc toate boalele. Când c vorba de curăţenia c&sii nu-i iertat să c ru ţă» banii, căci banii cruţaţi In feliul acesta tot nu rămân tn punga noastră, ci ya trebui aâ-i dâm pe leacuri.
In sfâeta scriptură se apuné, eâ şi pasările au cuibul lor. S a fie şi locuinţa noastră un cuib, dar un adevărat cuib ai sănătăţii.
Aeeasta Ins* numai aşa vom putea a'o ajungem daca vom avea sase lumisoase şi curat® şi dacă vom şti să folosim bine aerul, fără de car® nu putem sâ trăim.
Ion Popu—Cârapeanu.
Kaizerulaînebunif? Un gaz£tar engîeze'so a-
4nc* vestea uimitoare, că fostul Împărat al Germaniei, vestitul şi cândva atât de tetautul Vilbelm al doilea, ar fi îoebvnit în eastelul din Amsrongen tn ţara Olanda.
De un as şi jumătate stă KaizeraHneastelnl din Olanda şi se gândeşte ia deşertăciunea măririi din lumaa a eeasta. Câte planuri mari @its visuri frumoase nu i s'su spulberat! Şi unde a ajuns el, cei mai puternic domni tor al lumii, care a aprins focal cumplit al râsboiului!
Oamenii din satul Ame ruugfin îl numest lunatec, pestru&â teatâ ziua nu face alt» ci se plimbă prin pădurile <âin jurul castelului îşi scrie aumele pe aaii de bucăţi de lemne, pe car» le Împarte, ca amintire oamenilor.
Ua ale gazetar spune, că «¡1 ar fi pas mâna pe o scri-goâre seriali nu de mult de Knizen»l eâtra o persoană înaltă din fosta sa împărăţie; această scrisoare »e Span«, că atâta ar fi de în-«urcal* lneât numai un om Hpgib de minte ar fi putut-o wri«.
Kaizerut dh o lisat singur aici o clipa. Cei mai aproape ai l»i H Insaţeac , preftutin-deeea. Pâ«»l şi barba i-ar fi albit ca deaăvfcsire.
Tjaele gaxete ap«ri> efl vea-aceasta w fi fabneatft
a Iwme, pta»r«« »* stâr-
nesscă compătimirea In cei ce vreau sâ-i judece.
Ori e dreapta ori nu a-ceastă veste vrută, câ bietul Kdzor tirriţfîte totuş mânia şi urgisi lui Dumnezeu, c? ie l'a ajuns şi l's bătut şi că dacă şi «'ar fi chiar înebunit sdruncinat peste măsură este abunăs°îim:'i.
Recunoştinţa Românului. Sergentul Cornel t. Kussu
dela Regimentul 91 F. S. de infanterie din Alba-Iulia nt trimite spt« publicare următoarea scrisoare, pe care au trimis-o 40 de soldaţi şi gradaţi tn numele tuturor soldaţilor Regimentului dlui hcotenent-colonel Etnii Fi-scher din Sibiiu, fost comandant al Regimentului 91 inf. P. S. si al cercului de recrutare Alba-Iulia.
Din această scrisoare se vede, câ soldatul român ştie să preţuiască pe comandanţii, cari se poartă omeneşte cu el, chiar şi daci sunt străini de neamul şi de legea lui. Din parte-na mulţămim şi noi dlui locotenent colonel pen-trucă a fost aşa tată bun al soldaţilor săi şi ai fraţilor noştri. Iată scrisoarea:
Loc. coi. Emil Fiscnsr Sibiu fost com&edant a\ Rgtului 91 inf P . S.
ţi al Cercului de recr, Alba-Iuli». în semn da iubire şi devotament.
Trăiţi dle Loc. colonel/ Azi In 1 Des. 1919 lapliain-
du-ae ua an dela măreaţa operă de renaştere şi traire a tuturor rosnlflilar, prâzauiad cu sfinţenie aceasta zi d» sărbătoare naţională, ns aducem aminte de toţi acei co au luptat şi lucrat cu zel pentru îndeplinirea idealului nestru.
Noi subsemnaţii patruzeci de soldaji şi gradaţi tn numele tuturor celor, «e V-au cunoscut şi în nnmele tuturor celor pe cari ia-Ţi eondus şi îngrijit, au adevărata iubire părinteasca, dela Inflnţarca armatei tn Ardeal până ari, venim a no exprima iubirea ee am avut-o câtrâ Dvoastră In tot cursul timpului eât aţi fost Intre noi.
Adevărat oficer, pSrinte şi a-postol al dreptăţii, care a ascultat plângerea fleoăruia, sde~ vărnt om cinstit, eondus de bunul simţ dc umanitatea, care în mod egal şi fără protecţie a stimat dreptul fitcăruia, regretăm, că provadisţa V-a transpus di» mijloeul aostra.
Şi la nargunlo lumii dacă uaul diatre noi ee V-am cunoscut VA vom întâlni, umiliţi şi respeetxes aa vom pleca eape-tola îaaintaa p«r.saanci Dvoastr* şi o viaţă Utreagâ ne Ve-Ţl
U N I R E A P O P O R U L U I
rămânea în memorie adevărat oficer modei al timpului prezent.
Trăiţi dle loo. col. Alba-Iulia la 1 Dec. 1919. Serg. Cornel T. Russu, Ser*
Patrânjonar, Elev. cap. Balga-razan, Subof. de adm. Sarauilă Şoger, cap. V. lagăr, Sold. Şoit, frt. Turceau, cap. Petrişel, eap. Cutean, serg. Şuvaină, cap. Sârb, gerg. Pleşa, serg. Pascuţ, cap. Chimbea, sold., Pavel G. sold. Riscuţa, mai urmiază douăzeci şi şase dc subscruri.
Scrisoare din Turda. Koul prefect şi reforma agrară.
— Dreptate. — Crişmele — 2 Februarie.
In urma trecere» ia Cluj a fostului prefect Qiirtop, la .Turda a fost numit alt prefect în persoana Dlui Dr. Octavian Felecaa, un om de inimă, dela care se aşteaptă mult bine pentru Românii din judeţ.. A şi fost primit cu multă bucurie din partea tuturor şi instalarea (Intrarea în slujbă) a dâssului a fost o adevărată zi de sărbătoare pentru Romanii din judeţ. Ţăranii din aproape toate eorsuneie judeţului au luat parte la instalare în frunte cu Învăţătorii, preoţii ş[ alţi fruntaşi. Prin rostul acestor fruntaşi ei ş\-au spus " toate dorinţele, într© c^ri cea dintâi a fost fireşte ca pe prefectul sâ-1 ţină Dumnezeu la mulţi ani. —- Apoi au mai poftit, ea prefectul sâ facă paşii de lipsă pentru înfăptuirea cât mai în grabă a reformei agrare, ca astfel să se împlinească făgăduinţele date şi să-se desăvârşească dreptatea, caretrebue să fie la temelia României mari Prefectul mulţămind pentru arările de' bine a făgăduit oă se va sili din toate puterile să fie om drept şi să şi împlinească datorinţele Împreunate cu slujba la care a fosfe rânduit. Ce priveşte reforma agrară a declarat, că aceasta este grija lui de căpetenie şi că va lua toate măsurile de lipsă ca îweurând ţăranul român să vadă el însuşi cu oebii că bunăstarea ţărănimei zace (a inima celor pusi în fruntea trebilor româneaţi.
.* Dar au mai cerut ceva
ţăranii dela prefectul. Au cerut dreptatea cu privire la toate lucrurile, aşa da pildă ai ca privire la Împărţirea petrolului. L'au rugat să se îngrijească să nu se mai lntîmple în viitor ca un grof
Bi capete mai mult petrol
decât întreagă comuna în care locuieşte (oV peste 1000 suflete), nici evreul Griinfeld sâ nu mai capete 5 0 kg. petrol, iar comunele, unde-şi face »afaeerile«, numai 30 — Prefectul a ascultat cu multă bunăvoinţă aceste cereri şi ? făgăduit că în vremes ' el va fi prefect niei un f i de nedreptate nu va si:frri. Ţăranii au râmas pe drpiin mulţâmiţi stal de felul cum au fost primiţi la prefectul, cât şi de toate cuvintele lui. Au rămas pe deplin încredinţaţi că acest om cu suflet bun înseamnă un început al anei stăpâniri de dreptate pe teritoru! judeţului si oă nu se vor înşela întrânsul
*
Pe teritorul judeţulni/Tunia-Arieş se face «"revizuire a dreptului de erişmănt, care ar fi bine să se facâ şi In ahe judeţ**. S'a luat acest drept dela mulţi evrei nevrednici şi s'a dat Români'or, mar ales invalizilor (ramţi ori nenorociţi) de răsboiu l<r acelor evrei, cari n'siti greşit nimic împotriva ]rgi\ur şi n'au jefuit ţărănimea, li-s'a lăsat dreptul gi pe mai departe, pentrucă simţul de dreptate al neamului românesc nu îngăduie ca vre-un cetăţean al Româmei mi»n să sufere pe nedreptul. In ţara noastră legea ocroieşte pe toţi" de-opotnvă. fie de ori-şi ce lege 'şi limbă şi numai atâta aşteaptă de.ln. toţi cetăţenii ei: sâ oinstea». â legile şi săiubeas^ă dreptatea
Drumarul.
Petrol n e c u r ă ţ i t .
Dupâ multe rugăminţi In sfârşit am primit şt noi mult aşteptatul petrol. Avem petrol, dar nu ne bucurăm de el. E a Ş ' â de necurâţit, arde atât de râu şi fumegă aşa de tare, încât oamejaii nu mai ştiu ce sâ se iacă. Cumpărat-a* lămpi nouă, feştile noua, bâgat-au sare în el şi tot nu arde. Se face aşa tum si scrum în casă, Incat pareţii s'au negrit ca tăciunele, iară .oamenii slabi de piept nu-1 pot suferi. Că apoi cât sufere bieţii studenţi, cari trebuie să Înveţe la astfel de lumină, nici nu mai încercăm a spune. în internatele Bla-julai nu mai arde nici o la^pâ şi cei mai mari nu ştiu ce să se mai facă.
întrebăm cu toată supunerea pe cei îndrept, nu s'ar putea face ceva pentru tncunjurarea acestui rău} Nu a'ar putea porunci, să se cureţe mai bine petrolul r E
păcat să strici piepturile oamenilor şi ale bieţilor copilaşi si >â laşi sâ se facă nimico păreţii şi mobilele din easă, oând cu niţiefi bunăvoinţă, credem noi, s'ar putea incunjura acest rău.
J R . J
N a H bc pare C e \ 0 t . drept lucru cel p u ţ m ^ ca noi tn România unde atâta petrol ţ « t ( ^ ardem petrol aşa ^ I i ţ
Rtiicându-ne sănătatea} rem îndreptarea
Barurile făcute de comimele din «; Mususâuhii pentru soldaţii mvhaJ!*1
i 1
a U Numele comunii
! « o O TA V
C enc
gar
e
o 0. O "0
Z !
o. O
J c
<-> E H
O C/3- O
bii
Bat
h ţi KTI
| l c LI
¿
1 Sănce l . . . 8 4 1 0 4 9 l 10 ii
2 Petr isat . . . . — — 2 3 2 10 ii 3 ánade . . . . 6 1 3 4 1 1 2 14
10 ii -
4 Spini . . . . 2 1 3 1 2 o 5 Iclod 1 — 3 6 14 ¿
6 Hia . . . 1 6 3 2 2 4 9 2 1 3 •; Vslea-Sasuiui . _ — 3 3 1 4 1 3
8 Căpâlna de jo s 3 — ? ó 6 — 3 1 Q Veseus - 7 11 3 9 5 1
10 Sântamărie . . .! 1 9 2 3 i 1 I1 J idveiu •> • \ty 2 i 1
3 12 Bâlcaciu . — 6 1 0 7 3 11
Tăuni . . . J 11 3 11 3 0 '2r> _ 5 u FăK«-t . . . .! 1 i 5 5 _ 2
5 Chc-SLCR . 3 — 1 8 i 9 17 2
16 Tstâr laua . . . . I 2 1 18 !
' 7 , 14 2 1 1 . ' Crăciunelul de S U S . . j 1 15 1 1 4 2 0 3 2 3 i 1 - Fe i sa . . . . • .! — 4 ! 3 5 3 1 1<> Lunca . . . .i ¡ 1 7 _. 2 2 - 0 l ' ro j t ea marc . . .1 4 2 1 2 3 8 4 1 1 0 4 8 4 18
2
21 P oş tea micA . . .!' 1 A H I •• 1 6 , 2 8 3c. 15
_•:( Hususău . . . | Lodroman . . . 1
1 6 ! . 1 !
8 ; 1 2
— 6 — : - Ob*rvâm, că oreţ'il tutu'or ^ ' B I R - i n l o r cinstite de
c v» M - le de mii sus este de 77 nvi 555 co ro;ine şi că .> - c i.'bitun !n mm;) ordinului R z >riu!in O satirilor " ••• au fost date spitalului judcţin din Sânmârtin,
ca ) fourte .*ârac.
U •îiăioare'e comune nn ;<n d^t iv-nrc: Şona..Sân-• '-ol. "Micâsasn si G 'ogovonl HiHisau, U 21 Ianuarie 1920
Greg;oriu Şimon, p r i m p i e t o r e
No> cei dela g^z-tft publicăm cu drag ac<-astâ co-h• • c.re face lnuda cor>un«lor dio f Insa Husiii-âultii s - ou locatorilor . ce Iun, dior Dr. Io; n bi:ru dfp"l8t
'n Cunstituaniâ şi prim-pit-iort- ui Griyorc Ş rron Nâ-da| i i i , m . că pe vmor si comuneie ctltialte î̂ i vor şti ta d-itonnţa
Împotriva răspândirilor de ştiri
/ Vor - fi consideraţi ca infractori:
a) Acei cari fără rea credmţă prin , localuri publice gări, trenuri, pe străzi, etc, vor comunica colporta, comentă în orice chip, ştiri fie adevărate, fie imaginare, sau păreri relative la operaţiunile de răsboiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dtsposifiunile autorităţilor militare, sau ori ce chestiune privitoare la armata română.^
Această infracţiune st va judeca şi condamna
sco-
de pretori tn primat ultima instanţă, cu închisoare până la un M
cu amendă până & 2000 Lei
Când faptele de mai se vor fi săvârşit in pul de a spiona.sautra^ se aplică pedepsele ff(r
văsuţe de legile în vigoare in timf * răsboiu.
- D a c ă se î n t â m p l a t
Pe la Dumneavoastră, — «rând K daca aveţi vre-un g ^ ţ
pe care aţi dori sâ-alţii, ori aveţi v r C " ° Pfr0ipos' sau vre un cântec ^ — scrieţi la R ^ a c P ^ , ¿, stră, oare primeşte lucruri şi le tipăreşte in gazetă
Pag- » .
39«mani Vnida-Voevod la P a r i a şi L o n d r a .
Călătoria Domnului Vaida-Voerod la Paris şi Londra a adus mult bine României, înainte de toate prietinia dintre noi şi aliaţi s'a făcut mai strânsă, aşa cât e nă--dejde sâ se împlinească mai multe cereri ale noastre, Intre altele îndreptarea graniţei dintre noi şi Ungaria.,I-a succes să pună la cale a-câitigarc unui împrumut pa seama noastră, asa cât la vestea aceasta preţul banilor noştri In străină! ate s'a urcat binişor in urmă, călătoria aceasta de bună seamă e în iegâturâ şi < u mişcările bolsa picilor dela hotarâle noasfc e.
Partidul generalntni AVCr«SCU,
»Liga loporu'ui,^ al cărei cap este generalul Aver eseu y
poartă luptă înverşunată ia
- Răvaşul 9
Ţ 2 r ă« alegerile parţiale. Insuş Ave-rescu a ieşit sâ iee parte la luptă. Se nădăjduieşte, eă prin intrarea în pari nsent a oamenilor; lui Avcrescu, va câştsga mult parlamentul.
• » d « ? i ; i e Rjjrn?,i
Min'sî rul M halache, care totdeauna se poartă îmbrăcat în haine dela ţara, va depane curând In parlament un proiect de lege pentru a se împărţi ţăranilor din vechiul Regat încă 450,000 hectare de pământ.
Lucr&riio Parlamentului.
In casa Deputaţilor urmează interpelările (întrebări puse de deputaţi miniştrilor) în cauza lipsuri er populaţiei. Dintre acestea amintim vorbirea dlui O Taslâuana pentru Tulgheşeni, şi a dlui Aurei
săptămânii. Dealtfel miniştri-! Inculeţî,
care cunoaşte hv.e stările d i n R u 3 i a . a, că nu poate fi vorba, ( J e c a t de ni?te hărţuieli mărunte pe Nistru, ca în primaz.tra anului trecut, fiindcă trupele bolşcviste nu pot ţinea Ia nici o întâmplare piept cu nişte trupe regulate oa ale noastre. Au Învins clc pe Dc-nilcin şi Colceag, 'pentrucă ostaşii acestora toţi au Lst ned> daţi la regulă.
Altmintrelea înşişi bolşevicii nu nâdăjduesc atâta oeki trupele lor, ci mai mult dela zzania ce vor putea-o să-măna în lâuntnil ţării noastre. Aici apoi. dacă socotim mintea deşteaptă şi dragostea de neam şi ţară a Românului, de bună seamă li se înfundă.
Ceho'SIovacii şi Austriacii contra Ungurilor.
Ccho-Slovacii şi Austnacii
opri să aleagă pe cine vreau de domnitor al lor.
Pace între Ruşi şi Estoni.
La 1 Februarie s'a iscălit pacea Intre Rusia şi Estonia, care s'a rupt din împărăţia rusească. Se vede dar. că nici bolşevicii nu-a chiar atât dc tari, dacă s'au înduplecat să încheie pace cu o ţară atât de mititică.
Se mai aude, că bolşevicii ar vrea »â facă pace şi cu Polonii, dar a c e s t a se judecă a fi numai o apucătură, ca pană una alta sa se poată pregăti de râsboiu.
Incăpăţinarea Sirbiei .
Se vesteşte, că sfatul de coroana din Balgrad ţinut sub prezidiul prinţului de coroană, a hotărît sâ nu primească ultimatu! aliaţilor în chestia marii Adnatice.
Moranu- pentru Bucovineni. { a u ^cuţ alianţă contra Ungurilor. Mişcările, de trupe ale Austriei se vor face cu învoiala şi aprobarea Cehilor. In cazuL, că va isbucni râsboiu între. Cehoslovacia şi
Sârbii s'ar împrietini. — Bolşevicii se gată de ofensivă. — Alianţă contra Ungarilor.— Ungurii făcuţi de ruşine. — Pace între
Rusi si Estoni. 7 f
noi. de dragul păcii, deo-Sârbii ne fac ochi dulci.
TAU ajuns în sfârşit şi Sârbii la convingerea, câ incunju-*aţi din toate părţile de duşmani, nu pot trăi Ungurii 1* Miază noapte. Buigarii la Răsărit, Italienn la Apus. Iar Sârbia, oricât s'ar fi mărit Prin razboiu, tot ţară mică e - Prieteni are. J a r sunt cam departe. Ce sâ facă ? Vrând-Revrând trebui, sâ se gân--eeisca la România. Ei dar
c u noi
* a t » l Cum s;< se împace b a r ămi cu noi ? S Pe sfat, «uitatul. l a *e doua
"Cu " *nd * C C S t e a drept, că nu ne-ar
C S t u l i cerer i , noastre, dar
»ata cu se au pus dar
$i au ijuns la reca ar n bine sà ne
ora?e din Banat, §' B serica alba.
camdată suntem gata să primim şra ceasta Învoială.
Bolşevicii se gată de bătaie.
După veştile ce le cetim în ziare bolşevicii au gânduri slabe. Fac mobilizare generală să J iee ofensiva in contra Polonilor şi a noastră.
In Polonia de mult se tot pregătesc să Întâmpine pe bolşevici aşa curs se cuvine. Ofiţeri francezi instruia** armata, şi se svoneşte, că Insuş generalul Foch vrea sâ vină sâ supraveghea râsboiul,
dacă cumva va isbucni. Noi muţamită Domn-ta»,
a v e n l armata cea mat toata-Europa, ăi c e ne teme din cale atară.
Daruri pentru Casa Orfanilor din Blaj. In comuna Sântu din ju
deţul Cojocna sătenii au făcut în sărbătorile Crăciunului o petrecere poporală,
Ungaria, atunci Austria va i | a care s'au adunat 156 cor. trimite material de râsboiu şi 50 fileri pentru Casa Or-numai Cehoslovacilor. La fanilor din Biaj, pe cari în-prisnejdie,trupele cehoslovace | yâţjatorul Alexandru Moranu vor cuprinde judeţele a; u- i-a trimi* la Blaj. sene ale Ungariei. - Sâ ne aducem aminte de
Alianîa s'a încheiat penrm orfanii de râsboiu la toate păstrarea pământului luat din petrecerile 91 bucuriilor noa-Ungaria. stre. Să adunam pe seama
, . . . *. * tt • lor ori cât d - puţin, pentru Aliaţii cătră Ungaria. I K v v
câ »ceeace aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi mai mici ai mei, mie aţi fâcut< zice Domnul nostru Lsus Hristos şi copiii orfani se roagă zilnic pentru binefăcătorii lor.
Conferinţa de pace a în-ounoştiinţat guvernul unguresc, câ despre readucerea pe tronai Ungariei a vreunui Hasburg (fosta familie domnitoare), nici vorbă nu poate fi Pricina este, pentrucă a- • A . . . 11. ii'uua , t ^ C C 1 c e t l t o r l i cari numai liaţii nu pot vedea larâş la d o r c s c s ă , c v i n ă ( ( U n i r c a
putere o familie, care oţâtâ Poporului", sâ o trimită şi sprijinea unele popoare înapoi, scriind pc faşă „ r e -din împărăţia sa, să trăiască t o u r ' ; altfel îi socotim, ca din sudoarea $i lacrimile I abonaţi şi trebuie sâ p/ă . altar popoare.
Din ştirea aceasta se poate convinge oricine, cât do râu văzuţi suat ungurii Ia Conferinţa Păcii, căci altfel nu i a r
tească abonamentul. „Unirea Poporului* începând cu anul acesta este de sine stată' toare şi nu mat apare ca număr poporal dc Joia al „Unirii".
U N I R E A P O P Pag. 6. . — —
Ungurii nu_se osioaie. L a O r a d « , T > » i » o a r . ş i T ţ f « « ^ d e s c o p a r i t m a r i c o m p l o t a » i m p o t n v a M i a .
tai r o m â n . - P e d « P « * « e d n , c a 3 " 1 < > r
d e l a O r a d e .
Spus-am noi do mult, eă Ungurii nu se ostoaie. Firea lor e d» «ţa, Încât na se pot împăca cu stările de astă*. Ei trăiesc In stele pare-că şi au pe acest pământ. Nu vreau să înţeleagă că a trecut vremea lui Fapp Ianos, când câţiva grofi puteau
, stăpâni atâta amar de valahi, ci ci de acuma cei mă iţi ver porunci eelor s?ai paţini. De aecea s'au pus pe lucru si a*ao pus In înţelegere mai mulţi inşi socotind cura ni-ar pnteâ aimicl ţara şi armata.
S'au înţeles cu Horti, cel eare aste î» frantea armatelor din Ungaria, ţi «'au jurat, că până câad Horti va ataca armata nea-stră In faţă, ei, cei din Ardeal, wr ataca-o mişeleşte din dos şi aatfel vor băga tn noi frică fi
vor nimici ou desăvârşire. Planul era foarte bine gâadit şi toate era» puse la cale. O parte dintre Ungurii aoşti se ver ataca dinspre Orade, cealaltă dinspre Timişoara şi alţii la iaima ţării, în Săcaime.
Busul Dumasseu însă a Voit ca vrednica noastră armată şi poliţie să descopere planul sii-şelcsc al Unguriler fi să «eap« de aarire atâtea vieţi aevinovate. Atât cei dela Orade, cit şt cei dela Timişoara şi Târgul-Săcailor aa fost prinşi şi băgaţi la răcoare, iară pe cei dela Orade i-a fi ajuats vrednica pedeapsă. Şapte dintre ei au fost judecaţi la moarte la ziua de 6 Februarie la Curtea Marţială dia Cluj, şi încă tot domni maci: locottnent-colonelul Cserty, colonelul Cse'csi Nagy Imn, maiorul Szunyag Albert, judecătorul de oetl Jan-kovits Bela, hetUnentul Csapo Lorand, colonelul pensionat Birt ha Sdndor şi fostul ajutor de primar din Oradea Mare Lukăcs Odon. Notarul public Orley a fost condamnat la 15 ani mumă silnică.
In 7 Februarie a» foat judecaţi la moarte încă doi spion* unguri di» armata lui Horti.
Ia cărând se va încape • şi procesul celor din Jinişoore, în care sunt smeateesţi mai mulţi profesori usguri, mai suiţi ofiţeri in reservă şi preaţi, ba unii spun, eă chisT şi episcopul unguresc dia Timişoara, cu atăt mai vârtos, cS în catedrala rojxsaao-catoiiec din Timişsara e'au aflat ascunse 120 de puşti şi mai maîte mitraliere.
Itt oraşul TârgulSăcuilor până acuma întreagă poliţia «ura ungurească; abia aeuma, dupSee s'a depus jurământul, s'a pus poliţie românească, care a şi tacat unele desaoperiri groxave.
La un negustor uagur s'au găsit 37 lăţi da granatc, 12 lăzi muniţia pentra infanterie şi 40 arme. In podul şi pivniţa unui alt ungur: 5 lâei de granate de mână, 8 ţevi pcatru mitralieră, o ladă mare ca sauniţi» pentru mitralieră, 27 lisi cu rmsaitie, paţli, rachete, ţi 2 ca cartuşe.
Intr'o iâatăeă s'au aflat 3 mitraliere.
Capul acestor revoluţionari se aice, eă ar fi un anumit David Dezso, şi acesta ar avea peste 180 de tovarăşi.
Aşadară s'a gitat ca gluma; nssgaru vreau să ne nimicească eu tot preţul. Noi dia parte-ne n'aveai decât să le dara pedeapsa pc care o vrednicese: moarte prin ştreang toUrer viaoTaţtior. Altfel azi mâne se tretim oaorlţi cu toţii,
s* Numai cetind pris*ejdiile cari nc Rmeuijsţau veâe» ce bine c eă avem o armată aşa de bani şi o siguranţa (poliţie) trsaaă. Să Îs cinstim şi iubita pe amâa-doui. şi să Ic stâcn tntr'aj«tor, dacă 1111 vrem u» nou şi sângeros răsboiu.
Să calt îvăm pomi.
Am ajoM • ! « • ! !
GeTm&nii I ţ i vor p a rţial «ârolaelex Cetic» intr'o foaie nemţească, cumtă Germanii, îa urm* greutăţilor pe cari le-a adus rftsboiul şi paeea nefericită p«atru ei, sunt siliţi s&-şi părăsească căminele şi să pribegească în alt* ţări, sa Rvsia, Scan-dinavia, M«ii»o şi AmBiieo de sad.
Cr*4ana ţi moi, eă 4»păce au vor mai pute* «ago afi»-
jelc p«pear©I©t străine, a -easă in oi în ţari nu ver avea din ce trăi şi 8 3 t f e j v o ţ
fi siliţi să-şi siârapsca f o a a e a
într'aha parte. C a » aşa am păţit-o f. mi pc trstnea U a . gărilor. Cftţi R«taHni nu şj-a» părăsit Mesia parin^« ă
pribegind pesU ţări si mltil Aşa-i roata wr.ts l . i , ^ binele s'o bată.
putori aout. A* . j u » . ° J J J ta care auaai a t . u « ^ să ir&iasea, cari lacreazi . \c-d e ţ i b i a e , cum sa i a f â r ţ e s c moşiile domaitor, sari toată visata lor s'au pasatei atâta ostsnealft, să ridice fcartssi an paiu «» jos, şi au trăit t»t ÎKbaibaţi îa do toate, fi «e dau eslorce «nu şi pot să museeaseă. De aicţ îacolo «u va mai â aşa. Deaici îaeolosâ-si î»s*anc-fieştecaro zicala rofaâBezseS: t Dt- i lucra, vei masca; de au-i lucra, vei răbda*, că fisştscCruia îi suaâ.
Să se pune» deci ? • lucra şi toţi câţi aveta grădini, să na sădim atâţia pomi, câţi losnp îa ele. Să stărsis» acaţoaii st cueutele, din grădinile aeastre şi să punem t o n i .
Pareeă văd pe unii, cum zirafeese la vorbele ne le şi-ai zic: fruraeass vorbe, şi bune, dar ponii aceia e o a 6 t ă bsai, si saai ales acuma o altosia eăt da asaărâti an o poţi lua din 10 cor. Dacii-ţi trebuia 50 altoi, trebuie să scoţi odată dia jniegă 500 eor.; asoi acoştia-s baai acum, când trebuie să dân po o pâreche de oyiaoi 100—200 eor. Alţii vor si«e li-e uşor acelora, cari locuiosc în jurul pădurilor; se dea îatr'o zi îa pl-iuxn, lai adas a sarciaă de BOMi păiareţi, şi îndstă-şi usaplu grădina ia p»mi. Ia alt oa apei îi altoiaşte el, «iaca ştie, daeă au, plăteşte euiva i e i-i altoieşte* U greu lasă aoc-lora cari a'au pădari Ia inie-mâaă. Aceia trebuie sâ oum-f9X9 toţi powii dela grădiaar.
Toats-s adsvărate, aunai nu ateu toats. Unii ştiu uaa, alţii ştiu două.
Nu trebuie pizmuiţi tceis, cari îşi aduc pădureţi din păduri ţseatra a-i altoit. Aceştia mai de auluori pierd vreasa şi raussese îazSd 3 r . Pădureţii din păduri arareori ga prind. Mai de multeori trăiesa o vieaţâ ateljita 2-2 a n i s i s e u s e 8
îaamte de a-i altoii. Şi « t a 9 uşor âe pricepat.
£ e multceri pidarctul e
se©s şi tăiat dsla 0 tmpiu bft~ trâsfi, şi abia ara eâteva âreae masteţe sau rădăcini.
El t r l , , * , a # € l . f 3 a f f t ţ a t ^ •
Ha, a « t u a M Î »«tă- l deawl»
faae-l ap«i 9 i te ^ ***>
s « « an v e i mtaem
o visată aouă cu
peaac aiciodată, chiar şi & m
ai ipaeat de l-ai altoit. Nuraai acaiasuat p e a j traiaisj
pe «ari ni-i creştem aei, ^ sâasburi, la eoi acasă, î a g r | > i
diaa noR8?râ. Dupieua fleşte» căruia ii mai place, şi s s
ţsşts msi biao in locul, un.de s'a aăscut, aşa c şi eu pâinii.
Nlcolae Pop prof. dc economie i n Bl j j
Foatnl împărat Carol al AuDtro-Unga^iei, p r j . beag ţi cl în ţară străin», j a
Elveţia primit&gre, ci c i
aeurns scrie zi şi noapte. El
lucră la amintirile Bale de pe vremea când svea îacă pe
cap corosnfi şi apoi le va
tipări deodată In mai multe,
foi din America.
El este cel mai nenorocit
dintre toţi domnitorii pribegi;
peatrucâ. ispăşeşte păcatele
pariaţilor Păi şi est» mielnl
de jertfă al sorţii neiertă
toare. Acuma poate şi el să
zieft «o împăratul Solomon
al jidovilor, că deşărtăciunea
deşărtăeiunilor sunt toate şi toato sunt de^ârtăciune.
Nou abonament la „Unirea Poporului".
C ă t r ă aboneţii noştri! T o a t e gazetele noastre
trebue să lupte cu msft greutăţi încă. Scumpete» cea mare nu vrea să scadă nîci decât. Hârt ia d*e tipar» în loc să se ieftinească, s* scumpeşte pe zi ce merge* T o t asemenea se scumpeşte zi de zi lucrul tipografiilor Lucrătorii tiparului, ca să poată trăi de pe o zi p*-alta, sunt siliţi să ceară sporiri de plată în fiec**6
lună, sau în fiecare sâptî' mână aproape.
T o a t e acestea ridicări a* plăţi şi scumpetea h â r t i e t
apasă pe umerii gazeteiof-N o i trebue să vărsăm s ^ sume grozave pe hârtie, tiparniţă, la postă, 1* turătoare şi altor ajutosf6
ale soastre. Iar noi nu avem, decât « r e i ţ ă r ^ pe cari îi căpătăm ¿«1* * * ° r
nenţi.
De multă vreaae în»* *
fcănişorii aoştri fi'*1*1
~$%A primim, pentrucă posta n i i trimitea bani dintr'un loc tntr'altul. Aşa c* starea noastră, precum şi a tuturor gazetelor româneşti, a fost foarte grea şi este până în atu» de astăzi.
Acum, ca să putem face faţă marilor cheltuieli, pe cari seumpetea ni/le cere zilnic, suntem siliţi să ridicăm şi noi preţul abonamentului îa foaie, precum au făcut-o toate gazetele, româneşti.
De aceea, începând cu 1 Ianuarie abonamentul la „Unirea Poporului" este precum urmează: Pe un an întreg 40 C. Pe-o jum de an 20 „ Pe trei luni 10 „;
Când vestim noul abonament, atunci facem băgă' tori de seamă pe iubiţii noştri abonenţi vechi, p r o turn şi pc cei noi, că s'a icschts trimiterea banilor pc postă, deci îi rugăm, ca fără amânare să înceapă a «e trimite bănişorîi de abonament, ca „Unirea Poporului" să poată apărea netulburată şi să-şi poată îndeplini munca . naţională, căreia slujeşte cu toată dragostea şi însufleţirea.
— Cătră Iubiţii soştri Cititori. Rugăm pe iubiţii noştri cetitori să grăbească a ne trimite a-bonamentul. Cei ce din pricina neregular Hăţii poştei n'ar primi vre-un număr din gazetă să ne serte, şi noi le trimitem a doua oră numărul dorit. - - :
Cei ce primesc foaia n u ni-o trimit înapoi
S U n t datori să ne trimită şi preţul abonamen-
u l u i - La aceasta îi con-* rmge nu numai cinstea
e r°mâni şi de creştini, C l c h i a r şi legea. Nime-n e a n u toate adecă dori,
a cetească gazeta în *mste.
Noi aşteptăm bucuroşi, rentrued vedem si noi Z/Uni
greutăţi cu tri-a ? r e a din unele părţi
°anilor, dară vă ru-
triJ? PuHnţă şi să ne b a n i i ' AHfel n u
scoate foaia şi
J ^ M I R E A P O P Q R n i n ,
faceţi nedreptate şi cetitorilor regulaţi.
— Moartea nţamei d!ul JBrâtiaqu. Zilele trecute şi-a închis ochii pentru totdeauna mama fostului primmf nistru Ionel C. Brătianu, bâtrâna doamnă PIA B R Ă T I A N U . E a a fost nu numai mama fostului nostru primministru, ci şi soţia u-nuia dintre întemeietorii României vechi, a marelui loan C. Brătianu.
Cuvine-se s& aducem şi noi pe mormântul acestei vrednice femsi prinosul recunoştinţei noastre zicând din adâncul inimei; Dumnezeu să-i faci parte cu drepţii.
— Coleotft pentru Orfelinat. Credincioşii din BeUtmţ, din prikjul hirotonirii I. P. S. Sal® Vasik Sucea au colectat 400 cor. pentr» Orfelinatul di» Blaj. Fapta bună se laudă de sin®.
— GomesA perdute, Dl profesor din Blaj, dr. Zeno-. vte PăciifBRB, redactorul »Unirei« cer® tatr'nn articol scris în *^atria« din Gu; să se adune toate scrisorile; vechi. Sn car® e vorba de Româ&i, îsstr'o casă anume, numită srhiv, ki Cluj. şi sa nu .le lăsăm să se prăpădească.
De câte ori aflaţi aşadară vre-e '•' 'scrisoare.- ori carte veche nu învăiiţi cu ea slănină sau brânză, ci o a-rataţi «m întâi, unui om ca earte; se poate să cuprindă ceva lucru Însemnat..
— , F r ă ţ i a Naşterii lui HristOS" se numeşte o societate a preoţilor din Basarabia. Ei au înfiinţat-o tncă prin anii 1 9 0 5 - 1 9 0 6 , pe vreaea stăpânirii ruseşti, cu gândul să samene cuvântul lui Dumneaeu in cereurile cât raai largi ale creştinilor. Preoţii mai de seamă din Basarabia » • ţ«» H t a d e c ă
cuvântări pentru oamsnn mai
cărturari Duminecă ta i Februarie
vorbirile acestea Ie-a început taraf Mbiere»! Gurie vorbind despre socialism. Pâr- ro-povicia despre religie, iară
Pag. 7.
N'a ar strica şi la noi o a 9 t f e I de societate creşti-»ea»că şi preoţească.
— Câţi Români erau în Basarabia pe la anul 1810? Cetim In >Sfatul ŢSriic, gazeta do zl a fra-ţiler noştri din Basarabia, că dl St. Ciobanu, directorul învăţământului din Basarabia, eâutând printre hârtiile vechi ale Conaistorului rusesc din Chişinău, a aflat, că la 1810, anal răpirii de câferâ ruri a Basarabiei, In cele 4 cetăţi răpite de rusi bc aflau, ca • totul 1791 de gazde, dintre cari 1027 erau remfini şi nomai 764 străini.
Acuma, când ruşii nu mai ştiu cum să dovedească mai bias, că ei au fost «otdsauna stăpânii Baoarabiei, sunt foarte, buas sceste descoperiri ale dlui Ciobanu, cari arată, că în Basarabia, chiar şi dapă cam dovedesc scrisorile preoţilor ruseşti de pe vremuri, tot românii au fost mai mulţi şi ţn 1810.
Bucatele nu se pot folosi decât numai perttru Strană. Aşa a poruncit Consiliul Dirigent din Cluj, şi pe tot dreptul. Trebue se grijim, ca oamenii se aibă cu ce se nutri şi ca nici un petec de loc să nu rămână nesâmănat De aceea fără încuviinţarea Consiliului Diri-gent nimeni nu are voie să întrebuinţeze bucatele
usni profeaor se oizuiese să-şi Întărească trupei fi sufletul, făcând In fiecare ai cel puţin câte o faptă bună. In zilele trecute auzind ei multe devjpre vitejia românească şi despre minunata noastră Regină s'au hotărât tâ facă un mic dar oopiilor săraci din România. Au adunat un sâ-euleţ plin de bani cruţaţi de ci ş< l'nu trimis Maiestăţii Sale Reginei Măria, rugâa-gu-e iă-1 Impărţaască intre copiii săraci.
Regina noastră a mulţumit foarte drăguţ micilor binefăcători.
— 7 0 0 de oameni Ine-eaţi soufund&ndu-so un vapor. De câod am trecut peste râsboiul cel mare nici nu no mai vine parecă să ne fie milă când auaim despre moartea alor 700 de oawcni. Cu toate că 700 de vieţi stânse deodată înseamnă cava. Zilele trecute s'a scufundat cel mai mare vapor italian, numit >Priacipesa Mafolda* şi 700 de oameni s'au înecat Vaporul venea dinspre America şi a'a lovit de o mină.
-— Un t imbru on 3 6 5 mi i de oo roane Cu atâta ci-că s'ar fi vândut un timbru (marcă poştală) româ-ne3C din Moldova, tipărit la anul 1860.
Sunt? adesă oameni bogaţi cari adună tot feliul de timbre vechi şi noui şi dau pe
pentru alt scop, nici [ e l e foarte mnlţi bani. Olcroai pentru îngrăşatul por- j seumpe şi mai rari- timbre
Pâr. Bivol despre sufertnţeie creştinissuai-i 1» cele d.ntâ.
veacuri.
cilor şi mai cu seamă nu pentru spirt.
— F e m e i e în f run t ea S t a t e l o r Uni te d in A m e r i c a de Nofd? Gazetele din America scriu, că îrtre mulţii doritori dc-a fi urmaşii vestitului W.son In scaunul de preşedinte al Statelor-Unitc este şi-o femeie cu numele Abbic Whitlcr din Chica'go. Şi Americanii nu-s străini de gândul d« » o alege. Căci zic ei, dacă au putut fi femeile lmp..ră-tese şi regine, pentrucc să nu poată fi prnzidente a u-oui stat?
— Cercetaşi! din Anglia şi Bomumii. Cercetaşi se num«»o acei copii de şcoală, cari *ub conducerea I oraş
sunt însă cele moldoveneşti. Bihoreni i ş i -au u i t a t
oă se a f l a In H o m â n i a -a i a r e ? Aşa s'ar parca din celaa ce ni-ie povesteşte »Tri-buna< din Orade. Zice eă, vechia gazetă ungurească «umitfi »Szabadsdg< r 3 r>Liber-tatc«, şi care era a vestitului grof Tisa, şi astâzi trebue s'o aboneze toatu preturile şi notariatclo din Bihor.
Ce zice la aceasta dl prefect al judeţului Bihor?
— F e r i o i r e a F a r i s l e -n i lo r K mare. In vrt mea din urmă s'a văzut adreo, cumca la Paris se nise tot mai mulţi copii. Pe când In anul trccHt so năşteau abia 72 de copii la ii In acest
marc, astăzi se nasc
ÜNIREA P O P 0 R U " L U 1 . . Nr. ,7.
cam 163. Şi c mare bucuria Parizienilor, şi mai cu seamă a conducătorilor, pentrucâ Nemţii tot 'Cu aceea se mângâiau până acuma, că Francezii vor peri ei de ei. Iată Insă că Dumnezeu îi binecuvânta cu copii din belşug. Şi cetim tot despre Paris, câ şi căsătoriile s'au sporit. Pentrucă pe când înainte de răsboiu abia se Întâmplau 300—500 căsătorii la săptămână, pe atunci In Oetomvrie trecut s'au căsătorit Intr'o singură săptămână nu,mai puţin de 1392 de părecbi.
Cu Dumnezeu înainte!
— $u!garii s e fac catolici? Toate* casetele sunt pline cu ştirea că Bulgarii au de gând să se împace cu Papa dela Roma şi să părăsească legea greco orientală. Asta ar face-o pentru ca să se apropie de fraţii lor bohemi şi croaţi şi astfel să aibă mai mare legătură sufletească cu ev. în forma aceasta cred ei câ s'ar putea întări după pierderile răsboiu-lui.
— Tâlhărie fâră seamăn. Săptămânile trecute au trecut pe calea ferată 200 vagoane cărbuni de piatră din Ardeal in vechiul Regat. Cărbunii erau meniţi psntra oraşul Bucureşti. Când .colo -cărbunii ca-n palmă. Cine i-a leat şi unde i-a dus, au se ştie. Oraşul Insă sufere, că a'au cu c e l lumi ra. Isteţ tâlhari
— Un mare »oriit©r rus ajuna pe oai g reş i t e . In >Sfatul Ţării* dl Ioan Donici, un scriitor român din Basarabia, care era preţuit mult şi d© Rnsi, descrie cum a ajuns Maxim Gorki bolşe-vist şi cum acsst vestit măiestru al scrisului, numai pentru ca sâ se înalţe .pe sine, s'n vândot bolşevicilor. Se spune câ Maxim Gorki ar fi murit nu dc mult. Di Leon Donici, care-1 cunos-cu-se bine, iată ce aice despre el:
>Mă nilcsc, dar 1» (aţa mormântului său nu pot simţi nici o durero. II prcţui««e ca scriitor şi 11 desprăfuiesc
ca om. Şi pe cât l-am iubit înainte de a-J cunoaşte, pe atât. îl urăsc după aceasta.
Om cu doua feţe. Om departe de sinceritate. Om cu dorinţa nemărginită de a juca ut» rol de seamă îb Rusia şi în revoluţie. Toate mijloacele pentru dânsul e-rau posibile şi banii »n'a-veau miros*.
Multe pete sângeroase a-pasă sufletul lai pentru cari îl va judeca şi-1 va pedepsi Dumnezeu*.
Mintea, rîe cât de ' raare, fără emekie nu plăteşte o zalâ. .
— Un mare binefăcător aî omenimei este fără îndoială miliardarul Rocke-teller, despre care scriseseră într'unul din numerii trecuţi, câ a dăruit o sută milioane de dolari pentru scopuri de binefacere. Acest bogat, care se vede că urmeaxâ spusele sfintei ^ Scripturi, a dăruit până acuma nu mai- puţin de 4 5 0 de milioane de dolari pentrii scopuri de binefacere.
Nici nouă nu ni-ar strica un astfel de binefăcător.
— Bolşevicii luoră 12 ore pe zi. Pe când gureşii noştri» de socialişti nu vreau sâ lucre mai mult de 8 ore la zi în fabrici şi băi, pe a-tanei bolşevicii din Rnsia au hotărlt că vor lucra de aici încoio 12 ore. Asta o tac paniruca să poată să a-ducă ţara iarăş îa rânduialâ şi «poi sâ se poată lupta cu toată lumea.
Poşta Bedaoţiei. Ami auzit, că din răspunsul dat In nu
mărul trecut .Gaze te i P o p o r u l u i , unii ar fi cetit, cumcă noi n 'am da nimica pe credinţa noastră şl că ni-ar fi tot una atât b iser ica unită cat şi ce» neunită. Lucrul nu e aşa. Noi suntem creştini şi prin urmare căutăm înainte de toate mântuirea sufletelor noastre. Dară nu ne a t ingem de convingerea religioasă a n i o ă n u i a şi prin urmare nu vrem să băgăm m a n i e în popor. Şi dorinţa ne es te , ca pjlda noastră să fie urmată şi de celela l te foi româneşti, lăsând pe foile scr i se anume pentru preoţi ?i pe ce le religioase să o facă aceas ta .
Asta am spus-o şi In numărul t recut şi o mai spunem pentru cea din urmă dată şi acuma, adăugând numai atfcta. că ce ar zice ceti tori i noştri dacă mâne ara terfcliibiserica neunită, poi— mâne pe cea reformată ţi apoi rând pe rând pe toato cele la l te . Religiunea e lucrul cel mai sfânt şi de religia nimănui nu-i iertat să ne atingem, cu atât mai puţin să i o batjocorim, cum a făcut >Gaztta P< porului».
Sergent Vatilt Mărculcţ R&ettnt J07. Inf. Poezia trimisă e bună. Nu ştim însă dacă D-ta ai scris-o, o i i ai auiit-o dela cineva. D-ta scrii, că e • culeasă din apărătorii patriei» şi istfel noi nu putem şti c ine a scris-o anume. Iară in foaie nu putem publica decât poeziile, pe cari ştim cine lc-a scris. Aşteptăm i ţ a d a r ă r l tpuns şi dacă ştim cine a scris-o şi n'a mai fost pusă şi in altă foaie, o dăm CM drag la tipar.
Idealizmul Sfinlei Uniri nu se pos to publica. Poftim, ţ i încearcă la a l te foi, poate acolo vei fi raai norocos.
Pit, Bodctan. Ani pierdut însemnarea dată şi astfel să nu Vă supăraţi dacă nu s'a i e r i» articolul. V i rog i i ni-1 trimiteţi încă odată.
IE
Poşta Administraţiei. Dlui Andronic Hij Vehvtţ, jud.
Rădâuţ, Bucovina. Noi trimitem foaia regulat, n » înţelegem cum i u V ă soseşte. Numai posta poate fi de vini-Poftiţi şi întrebaţi acolo. Vă vom trimite-o ţ i po s a i departe; întrucât nici acuma n'aţi primi-o, vom opri-o. Aşadară Vă rugăm să ne scrieţi.
Dlui Teodor- Costé, Banntotfalău. L'am rugat pe dl secretar piintr 'o scrisoare, s i trimită foaia regulat că noi de aici o trimitem In fiecare j 'o ie
311
Medicina adevărat* şi dela a u t o r i t i l { i
•• veterinare aprobată contra ::- : :
> , C a l b e a z a ' oilor şi v i t e i o r
» > p a r a s i t i n '
® S m e o n O i i i e i a , «n Abrud.
AltfeUe mediei.»
P r e t u l p e » t r u 1 . ia « „ r . , * » . 1 vită 8 0
( 1 » ) 1 - 8. V a « Chiti Om-cfo,
A ieşit dela tipar:
DELifl B b f l j . pe anul 1920.
întocmit de „Unirea PoporUi u i«/ Cxlcndnru l c u p C i B g c .
Sărbătorile naţionale şi a !
Familiei Regale. Sărbătorile bisericeşti şi alte zile schimbătoare. Prorociri despre umblarea veacului, după calendarul de 100 de ani. Celea douăsprezece luni cu sărbătorile de peste an şi cu evangheliile duminecilor Schimbările (fazele) lunei. cti umbletul vremii. Treburile cu posta şi Scara timbrelor (ştem-pelelor).
P u r i » » pcutri: petrece*» şi î nvă ţ ă tu ră :
De anul nou, versuri de noroc. Noul Mitropolit al Blajului, articol de' A. Lupeanu. Trandafir de pe cetate, poezie de 1. U. Sori cu. Răvaşul vremii, ochire peste întâmplările mai însemnate dela sfârşitul marelui râsboi şi mai ales arătare cum s'a făcut România Mare. Un foarte frumos cântec din Basarabia, în graiul de pe acolo.. Meşter împărat poveste de Ioan Georgescu, bolşevicii, adecă ce vorbesc despre ci doi ţărani-Om din popor, ministru în Ro~ mânia-Mare. Apoi glume şi mărunţişuri. Târgurile de ţari date deschilinit Intr'o cărticică.
Chipuri . Calendarul are câteva chipuri
frumoase. Intre altele chipul Noului Mitropolit dela Blaj,. al Eroului dela Mărâşeşti, Generatul Berthelot, Casa unde s'a iscălit pacea şi altele.
o Aceia dintre cetitorii S*zeiel
noastre, cari trimit plata foit pe un an întreg înainte şi sosesc banii la noi până jtt 1 Martie 1920, primesc $»• cinste calendarul.
La preţul de abonament s« alăture Insă încă / coroana pentru plata poştei cu r«es-mandaţie, ca să nu se piardi calendarul. Cui nu trimite coroana pentru postă, nu putem să-i trimitem caleadarel
Altminteri prs fa l c»**** darului e 4t c o r « » « *
Preţul trebue trimis pe înaint*. E bine să se însoţească »»• mulţi oameni din sat, căror» '* trebua caleadar. să pună ba""1
laolaltă şi să-i trimită cât n» îa grabă pe adresa:
.Unirea Poporului", Blaj, (Judeţul Alba-de-jo*)-
Di* lipsă de hârtie n'am P u t f l
tipări decât puţiae c ă l e a i * ' ~ — — — • • . , , 1
IVLÎU M A I © *
Top Related