626
PREGĂTIREA INTELECTUALĂ A FUNCŢIONARILOR INSTITUŢIILOR
DE CREDIT ROMÂNEŞTI DIN TRANSILVANIA PÂNĂ LA 1918
Vasile DOBRESCU , University of Targu- Mures, Romania
Abstract
The present article investigates a relatively marginalized subject in the literature concerning the
development of the Romanian credit system in the Austro-Hungarian Empire. The author has based his
endeavour on researching the statistical situation of the higher bank functionaries (executive directors or
their substitutes in the local branches) from the “Yearbook of the Romanian Banks” of 1913, before the First
World War influenced the activity of the credit institutions. Though incomplete the references regarding the
higher education of these representatives of the Romanian banks leadership reveals the preponderance
within the executive managers of individuals that have juridical studies (57) followed by clerics (31) and
only after managers that graduated learning institution specialized in economic training (commercial
colleges or higher economic schools) (22). Still, investigating the curricula of the juridical schools in the
Austro – Hungarian Monarchy, the author was able to point out that various courses in commercial and
financial law, statistics and accounting were offered thus enabling the future graduates to occupy position in
the governing bodies of the financial institutions. More so, the constant preoccupation for designing courses
for qualification for their functionaries and editing practical and technical books for the banking system,
organizing conferences on diversifying credit operations have supplied the lack of training and experience of
the bank functionaries. Thus the quality of the banking management that ensure the evolution of the
Romanian credit institutions till the First World War can be explained.
Creşterea spectaculoasă a instituţiilor de credit româneşti (bănci comerciale şi cooperative
de credit) la sfârşitul secolului XIX până la primul război mondial, de la 75 de instituţii bancare, în
anul 1898, la 168 de bănci comerciale şi 104 reuniuni şi asociaţii de credit cooperatist, în anul 1914,
a determinat, în mod evident, sporirea numărului de funcţionari, cu atât mai mult, cu cât, în această
scurtă perioadă, instituţiile financiare mari sau mijlocii îşi vor diversifica şi amplifica operaţiunile
de creditare.1 Astfel, pentru anii 1898/1899 erau consemnaţi 260 de funcţionari, peste cinci ani, 424,
1 „Anuarul băncilor române” pe anul 1901, II. Sibiu, 1901, p.7; Nicolae Petra-Petrescu, Societăţi financiare la românii din Ungaria, Chişinău 1918, p.10; Nicolae N. Petra, Băncile româneşti din Ardeal şi Banat, Sibiu, 1936, p.27-72; Vasile Dobrescu, Sistemul de credit românesc din Transilvania 1872-1918, Ed. Universităţii „Petru Maior”, Târgu
627
iar în 1910, numărul lor se ridica la 702 funcţionari.2 Înaintea declanşării primului război mondial,
din datele statistice oferite de „Anuarul băncilor române” pentru anul 1913, la cele 152 de bănci
comerciale care-şi publicaseră bilanţurile activa un personal de 927 angajaţi (889 funcţionari cu
diverse atribuţii plus 38 de servitori).3 Nu era exagerată, în epocă, aprecierea lui Nicolae Petra
Petrescu (unul din cei mai vechi funcţionari români de bancă, publicist pe probleme de istorie şi
cultură economică bancară), care aprecia că în anul 1918, la toate instituţiile de credit naţional
(bănci comerciale şi cooperative de credit), în ciuda urmărilor negative ale războiului asupra
resurselor umane, numărul funcţionarilor s-ar fi ridicat la peste 1000 de persoane.4
Dacă în sistemul de credit românesc, cantitativ, exista o corelaţie între numărul băncilor şi
numărul personalului angajat de către acestea, din punctul de vedere al calităţii profesionale a
funcţionarilor în sensul pregătirii lor intelectuale în instituţii de profil comerciale de grad mediu sau
superior se ridicau o serie de semnede întrebare.
Literatură istorică dedicată tematicii pregătirii intelectuale a elitelor din monarhia austro-
ungară5 a scos în evidenţă, pe lângă eforturile notabile ale elitei româneşti de a-şi spori gradul de
instrucţie şi cultură, urmare şi a creşterii posibilităţilor sale materiale, păstrarea unor atitudini şi
mentalităţi relativ conservatoare, care se supuneau unor anumite tradiţii familiale sau oglindeau
aspiraţii spre profesii ce presupuneau contacte reduse cu instituţiile statului. Astfel, se constată că,
marea majoritate a elitei româneşti şi-a orientat pregătirea intelectuală spre instituţii teologice,
juridice sau spre cele cu profil pedagogic, îndeosebi de învăţători. Informaţiile statistice preluate de
la instituţiile universitare sau de la cele de grad mediu, destul de relative, ne relevă faptul că un
număr, încă, restrâns de tineri români au frecventat cursurile ce ofereau pregătire în domeniul
tehnic, agronomic sau comercial, în condiţiile în care că procesul de modernizare pe care îl traversa
şi societatea transilvăneană impunea, cu stringenţă, un număr din ce în ce mai mare de cadre cu
asemenea calificări. Spre exemplu, cursurile Academiei Comerciale Orientale din Budapesta au fost
urmate de numai 31 de români, iar cele ale Academiei Comerciale din Cluj de către 39 de studenţi
în perioada 1872-19186, cu toate că oferta de specialişti a băncilor româneşti era, teoretic, foarte
mare şi tentantă prin prisma retribuţiilor oferite de către acestea. Este însă adevărat că numărul
absolvenţilor români la instituţiile academice comerciale a sporit, în cele două decenii ale secolului Mureş, 1999, p.25-30; Lucian Dronca, Băncile româneşti din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), Presa Universitară clujană, 2003, p.65-163. 2 Mihai Dreciu, Date pentru un repertoar al funcţionarilor români de bancă din Transilvania epocii moderne, în „Studii istorice. Omagiu profesorului Camil Mureşanu, Ed. Presa Universitară clujană, Cluj-Napoca, 1998. p.315-319. 3 „Anuarul băncilor române”, XVI, Sibiu, 1914, p.2-173. 4 Nicolae Petra-Petrescu, Idem, p.10. 5 Dintre autori şi lucrurile din domeniu amintim selectiv; Stelian Mândruţ, Învăţământul universitar juridic şi agronomic din Transilvania în epoca dualismului austro-ungar, în „Anuarul Institutului de Istorie, Cluj, XXXII, 1993, p.169-187; Viorel Faur, Ioan Feisz, Studenţi români la Academia de Drept din Oradea, (1850-1918), în „Crişana” XVIII,Oradea, 1987, p.129-181; Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi Banat în epoca modernă, Presa Universitară clujană, Cluj-Napoca, 2000. 6 Cornel Sigmirean, Idem, p.145-146.
628
XX, în comparaţie cu situaţia din perioada anterioară. În ansamblu, specialiştii constată sporul
numeric deosebit de mare al studenţilor români la universităţile din Ungaria istorică între anii 1867
până la 1914, precum şi diversificarea sau reorientarea opţiunilor acestora spre profesiile solicitate
de mediul socio-economic pe fondul îmbunătăţirii sensibile a condiţiilor materiale pe care le
înregistrase societatea românească din Transilvania, relevată prin creşterea numărului membrilor
clasei sale mijlocii. Astfel, de la un număr de 94 de studenţi români, care urmau cursurile
universitare, în anul 1867/1868, se ajunge, peste 6 decenii, la 714 de absolvenţi înregistraţi în anul
universitar 1913/19147. Lor, li se adaugă studenţii şi cursanţi din Institutele şi Seminarile teologice
şi cei de la şcolile pedagogice româneşti din Transilvania apreciat la un contingent de 11.000 de
absolvenţi pentru întreaga epocă dualistă cu urmări pozitive pentru dezvoltarea numerică, dar şi
calitativ intelectuală şi profesională a elitelor românilor.
Oricum creşterea numărului românilor pregătiţi în instituţiile de învăţământ mediu şi mai
ales în cele academice şi universitare reflectă faptul că elitele românilor au conştientizat faptul că
emanciparea economică dar şi naţională se poate realiza prin creşterea gradului de cultură. În
consecinţă, grupurile elitare ale intelectualităţii şi ale cercurilor economice din mediile urbane
(comercianţi şi întreprinzători industriali) sau din mediul rural, (proprietarii mari şi mijlocii sau
chiar ţărănimii înstprite) îşi orientează, tot mai insistent, fii spre studiile menite să le asigure o
pregătire profesională cât mai înaltă, şi prin aceasta, să le permită ascensiunea socială şi materială în
rândurile clasei mijlocii sau a celei burgheze, în formare şi afirmare. Există, astfel, o strânsă
legătură între progresul economic înregistrat de românii transilvăneni în perioada dualistă şi
fenomenul expansiunii numărului de cadre pregătite în mediile de învăţământ mediu şi superior,
cuantificat în creşterea numerică dar şi calitativă a pregătirii intelectuale a elitelor româneşti.8
Datele oferite de „Compasele financiar-bancare” şi apoi de „Anuarele băncilor române”
cuprind, doar parţial, consemnării referitoare la profesia funcţionarilor de bancă şi, în consecinţă, o
imagine aproximativă asupra pregătirii lor intelectuale. Aprecierile globale din literatura istorică şi
economică constată că funcţionarii de bancă chiar şi membrii conducerilor băncilor româneşti (ai
Comitetelor de Direcţiune), în marea lor majoritate, sunt preoţi şi avocaţi, uneori învăţători şi, în
mai mică măsură, specialişti, absolvenţi ai instituţiilor de grad mediu sau superior de profil
comercial. O parte dintre specialiştii în profil economic absolvenţi ai Academiilor comerciale din
Cluj, Budapesta, Viena, Graz sau Anvers (Belgia) au fost admişi ca funcţionari în băncile
româneşti, unii dintre ei, remarcându-se prin contribuţii deosebite în planul managementului
financiar sau chiar prin lucrări de specialitate, impunându-se, în scurt timp, printre înalţi funcţionari
de bancă. Astfel, Ion.I. Lapedatu şi Vasile C. Osvadă, absolvenţi ai Academiilor comerciale din 7 Cornel Sigmirean, Idem, p.161-162. 8 Vasile Dobrescu, Elita românească în lumea satului transilvan 1867-1918, Ed. Universităţii „Petru Maior”, Târgu Mureş, 1996, p.21-30.
629
Budapesta, respectiv, Viena, vor ocupa funcţiile de directori executivi la băncile „Ardeleana”
(Orăştie) şi „Agricola” (Hunedoara), ambii fiind, în acelaşi timp, deosebit de activi în procesul de
reformă al băncilor româneşti sau în organizarea uniunii bancare „Solidaritatea”, precum şi în
promovarea şi concretizarea ideilor cooperatiste.
Studierea datelor statistice oferite de „Anuarul băncilor române”, pentru anul 1913, ne
relevă existenţa, la nivelul celor 152 de bănci comerciale înregistrate a unui număr de 203 de înalţi
funcţionari în calitatea de directori executivi, conductori sau directorii şi delegaţi de filiale şi
agenturi bancare. Însă sursele referitoare la situaţia lor profesională, şi în consecinţă, cele care ne
oferă indiciile pregătirii lor intelectuale sunt concretizate numai pentru 105 funcţionari, ceilalţi în
număr de 98, având doar precizate funcţiile care le ocupă, în structura fiecărei bănci.
Investigaţiile efectuate în lucrările referitoare ce privesc pregătirea intelectuală de nivel
superior a elitelor românilor ardeleni şi parţial, în anuarele unor instituţii şcolare de nivel mediu, ne-
au adus date suplimentare în această privinţă care augumentează tabloul funcţionarilor cu pregătire
intelectuală certă.9 Astfel, situaţia funcţionarilor cu pregătire intelectuală superioară şi medie s-a
îmbunătăţit cu încă 42 de poziţii, fapt ce ne permite să realizăm o evaluare mai aproape de realitate.
În urma acestei reevaluări (care e posibil să se schimbe pe măsura extinderii investigaţiilor) 147 de
înalţi funcţionari (directori locţiitori sau cu atribuţii similare acestora (73,14%) cu pregătire
intelectuală sau cu o profesie precizată, şi, doar 54 de funcţionari (26,36%) despre care,
deocamdată, nu aveam încă date referitoare la calitatea profesiei sau a nivelului lor de instrucţie şi
educaţie şcolară.
Majoritatea profesiilor înalţilor funcţionari executivi sunt din aria pregătirii juridice, 57
avocaţi, (27,36%) şi teologiei, clerici (protopopi şi preoţi), în număr de 31 (15,42%); din sfera
economiei comerciale şi financiare, cu studii medii şi superioare, 22 (10,95%). La mare distanţă,
din punct de vedere numeric şi procentul, situându-se notarii, cu studii de administraţie şi drept 8,
(în procent de 3,98%) şi cadrele didactice, (învăţători şi profesori) (4,48%). Acestora, li se adaugă,
surprinzător, pentru exercitarea unor funcţii de conducere în domeniul bancar, 4 medici (1,99%) şi 4
funcţionari cu studii de inginerie (1,9%), din care 2 cu studii neterminate. (vezi Anexa)
Prezenţa, predominantă, a absolvenţilor Facultăţilor de Drept şi Ştiinţe Politice în cele mai
înalte funcţii bancare (director executivi, jurisconsulţi, contabili) a fost determinată, pe de o parte,
de numărul lor mare, la nivelul elitelor intelectuale româneşti, pe de altă parte, această situaţie era
justificată de pregătirea profesională diversificată, complementară, din timpul anilor de studiu,
deoarece curricula de învăţământ universitar juridic cuprindea numeroase cursuri, de profil
economic. Astfel, la facultăţile de drept se predau, pe lângă materiile ce vizau domeniile de profil
de drept civil, penal, administrativ, dreptul roman şi cursuri, care aveau tangenţă cu activităţile
9 „Anuarul băncilor române” XVI, Sibiu, 1914, p.2-173.
630
comercial-financiar, precum: cele de drept financiar, drept comercial, de statistică, economie
generală, economie naţională şi finanţe, discipline, ce figurau şi ca domenii în care se puteau obţine
doctoratul în ştiinţe juridice.
Nominalizarea clericilor (preoţi şi protopopi) în rândul directorilor executivi sau al
funcţionarilor de bancă subalterni (contabili sau casieri), de regulă, la instituţiile bancare de
capacitate financiară mică sau mijlocie, se datora în principal implicării acestora, în mod activ şi
uneori decisiv la constituirea băncilor respective, figurând printre membrilor fondatori, fie, mai ales,
datorită prestigiului moral pe care îl aveau în cadrul comunităţilor în care îşi desfăşurau activitatea
şi nu arare ori stării lor materiale apreciabile. De asemenea, implicarea lor în activităţile bancare era
susţinută, parţial şi de pregătirea intelectuală la seminariile sau institutele teologice de grad
superior sau mediu, unde, viitorii clerici parcurgeau materii ce îi apropiau, sau familiarizau cu
problemele ce ţineau de calculele matematice şi de cele de contabilitate generală. Institutele
teologice de la Sibiu şi Blaj aveau în curricula şcolară cursuri speciale de contabilitate practică, de
cunoştinţe economice generale, cu precădere de economie agrară, iar după 1912 şi un curs special
de cooperaţie pentru mediul rural.10
Un loc aparte îl ocupau în pregătirea funcţionarilor şcolile comerciale de grad mediu, care
aveau planuri de învăţământ cu un conţinut predominant economic ce cuprindea cunoştinţe de
contabilitate, de matematică economică corespondenţă comercială, birotică, de drept comercial,
îndeosebi de drept cambial.11 Absolvenţii acestor instituţii de învăţământ, erau astfel pregătiţi
corespunzător pentru ocuparea posturilor de funcţionari. Nu întâmplător, un contingent însemnat de
funcţionari a fost recrutat de către băncile româneşti, îndeosebi de la Şcoala comercială
confesională ortodoxă de la Braşov sau de la şcolile comerciale de stat, instituţii care se bucurau de
un real prestigiu, datorită calităţii cadrelor lor cu studii superioare la academiile comerciale din
Imperiu, capabile să instruiască, în mod excepţional, cursanţii dar şi să conceapă manuale şcolare
de profil economic, unele dintre ele reprezentând contribuţii originale în domeniu. Contingentele de
absolvenţi oferite pieţei de muncă de către de şcolile comerciale se regăsesc la nivelul funcţiilor de
directori, contabili, secretari, sau casieri de bancă ca dovadă a calităţilor lor profesionale, ce le-a
asigurat angajarea şi ascensiunea în cadrul instituţiilor bancare româneşti de prestigiu. Unii dintre
foştii absolvenţi ai Şcolii Comerciale din Braşov vor dovedi reale calităţi publicistice, remarcându-
se în literatura de specialitate prin contribuţii însemnate precum: Ioan Lepădatu (care a absolvit şi
Academia Orientală de Comerţ din Budapesta), sau Constantin Popp, ambii, cunoscuţi ca analiştii ai
sistemului bancar românesc, redactorii ai „Revistei economice”, periodic românesc bilunar şi apoi,
lunar, de profil financiar-bancar, între anii 1906-1908, respectiv, 1908-1917; Constantin Popp 10 Vasile Dobrescu, „Astra” în Viaţa social-economică a românilor din Transilvania 1861-1918, în Marisia, VIII, Târgu Mureş, 1978, p.175-200; „Transilvania” XL III, n 1-2, 1912, p.135-147 şi n 3-4, n 237-266. 11 „Anuarul Şcolii Superioare Comerciale greco-orientale din Braşov 1897-1898”, I, Braşov, 1898, p.11-21.
631
îndeplinind şi funcţia de redactor al „Anuarului băncilor române” în perioada 1901-1919. De
asemenea, Vasile Babi, funcţionar la banca „Bihoreana” din Oradea se va număra printre
protagoniştii iniţiativei de constituire a unei asociaţii sau uniuni a funcţionarilor români de bancă şi
va edita, pentru scurtă vreme, chiar un „Calendar portativ al funcţionarilor de bancă” cu articole şi
studii destinate perfecţionării lor profesionale.12
Nu toate băncile româneşti au reuşit să angajeze însă funcţionari cu studii de specialitate sau
cu o pregătire intelectuală ce presupune cunoaşterea,cel puţin parţială a domeniului comercial-
financiar, îndeosebi, băncile mai mici cu resurse economice insuficiente pentru a retribui,
corespunzător, un personal calificat. Pe de altă parte, unele conduceri de bancă, se bazau în alegerea
funcţionarilor pe prestigiul moral şi pe onestitatea unor intelectuali (preoţi, învăţători, absolvenţi de
gimnazii de cultură generală) care s-au familiarizaseră, prin activitatea practică cu problemele
primare de tehnică bancară mai ales, că în sprijinul activităţii lor, după 1900, specialiştii în
domeniul financiar-bancar, editau periodic materiale de contabilitate practică, tabele de calcul al
dobânzilor la depozitele de depuneri sau pentru creditele solicitate de debitori. Astfel, activitatea de
autodidacţi pe probleme financiar-bancară a constituit pentru o parte a funcţionarilor români de
bancă o caracteristică semnificativă, care nu a rămas numai la libera alegere a acestora. Conducerile
băncilor române, îndeosebi directorii executivi, s-au preocupat, în permanenţă, pentru asigurarea
calităţii profesionale a funcţionarilor din subordine. Procesul de reformă al băncilor româneşti
declanşat la sfârşitul secolului XIX, care a presupus corelarea politicilor financiare uniformizarea
procedeelor de tehnică bancară şi diversificărilor operaţiunilor financiare, a inclus şi aspectele
ameliorării pregătirii de specialitate a funcţionarilor de bancă. S-au proiectat, astfel, conferinţe de
specialitate şi s-au conceput studii şi chiar lucrări de specialitate de nivel mediu cu noţiuni şi
propuneri de contabilitate practică, dar şi cu informaţii de stringentă actualitate pentru efectuarea
serviciilor financiar-bancare în condiţiile amplificării volumul operaţiunilor de creditare şi al
introducerii unor noi tipuri şi forme de împrumuturi bancare.13
Din anul 1901, Conferinţa directorilor de bancă a propus relatarea unui „Curs practic de
contabilitate”14 şi apoi chiar organizarea şcolarizării funcţionarilor de bancă fără studii de
specialitate la un curs special pe care trebuia, să-l pregătească Şcoala superioară comercială de la
Braşov. Conducerea acesteia la sesizarea Direcţiunii băncilor române va întocmir un proiect de
curriculă şcolară ce prevedea studierea unor materii de contabilitate comercială şi financiară, de
merceologie, drept comercial, corespondentă comercială etc., care, ar fi solicitat surse financiare
12 Mihai Dreciu, Orădeanul Vasile Babi – redactor al „Calendarului portativ al funcţionarilor de bancă română (1909,1910)” în „Crişana”, XVIII, Oradea, 1988, p.441-446. 13 Lucian Dronca, Idem, p.423-462. 14 Ibidem, p.437.
632
apreciate la 12500 de coroane anual sume, propuse a fi achitate de conducerea băncilor româneşti.15
Din lipsa resurselor financiare, dar şi din alte motive, proiectul a fost amânat sine die. Informarea şi
pregătirea funcţionarilor de bancă rămânând a se realiza prin studierea articolelor din „Revista
economică” sau a lucrărilor de specialitate publicate, începând din anul 1904, în colecţia
„Biblioteca băncilor”.16
În această perioadă, apreciată ca o fază de pionierat în structurarea şi evoluţia sistemului
bancar românesc, în afara pregătirii profesionale de specialitate, pregătirea generală intelectuală la
care se adăugau iniţiativa, onestitatea, prestigiul moral, conştiinciozitatea, interesul pentru
pregătirea personală continuă, dar şi calitatea implicării în desfăşurarea activităţii financiar-bancare
a fiecărei instituţii financiare, erau socotite calităţi, suficiente pentru promovarea şi menţinerea în
posturi a funcţionarilor de bancă. I. Lapedatu, în memoriile sale,17 referindu-se la epoca de extensie
şi avânt a sistemului bancar românesc, remarcă cu o anume nostalgie, că, în condiţiile manifestării
curentului liberal, ce presupunea neintervenţia unor constrângeri externe din partea statului,
prezenţa unor intelectuali fără pregătire de specialitate, în calitate de funcţionari ai instituţiilor
bancare, nu reprezenta un fenomen de excepţie şi un handicap ce putea afecta buna desfăşurare a
operaţiunilor financiare, pe fondul exercitării unui control riguros şi sistematic asupra activităţii
acestora de către conducerile băncilor şi de către un grup de experţi specialiştii pregătiţi în domeniu.
Problematica pregătirii funcţionarilor de bancă fără studii de specialitate, precum şi a
perfecţionării specialiştilor cu studii comerciale sau juridice se regăseşte, în permanenţă pe agenda
activităţilor Direcţiunii uniunii băncilor româneşti „Solidaritatea”, fie ca obiectiv separat, fie
corelată cu proiecţia constituirii unei asociaţii profesionale a funcţionarilor din băncile româneşti.
Iniţiativa constituirii unei reuniuni a tuturor funcţionarilor români, lansată încă din 1899 la Cluj, de
către un grup reprezentativ de funcţionari, din 49 de instituţii de credit, avea ca obiective, pe lângă
promovarea unor interese proprii de ordin social-economic (printre care constituirea unui fond de
pensii, stabilirea unui regulament general ce privea condiţiile de angajare, salarizare sau desfacere a
contractului), şi ridicarea calităţii lor profesionale18 în consens cu noile cerinţe ale dezvoltării
creditului modern şi ale reformei băncilor, susţinută şi, în bună măsură, realizată de conducerile
instituţiilor româneşti la iniţiativa şi sub conducerea „Solidarităţii”.
Pregătirea intelectuală şi experienţa practică obţinută pe parcursul activităţii lor în instituţiile
de credit le-a permis unora dintre funcţionari, care de altfel au avansat pe scara ierarhiei funcţiilor la
posturile de contabili şefi sau de directori executivi, să elaboreze lucrări de specialitate ce priveau
probleme de tehnică financiar-bancară aplicabile în sistemul de credit românesc. Astfel, se vor
15 „Anuarul Şcolii Superioare Comerciale greco-orientale din Braşov”, 1903/1904, p.28-29. 16 Lucian Dronca, Idem, p.443 17 Ion I. Lapedatu, Memori şi amintiri, ediţia îngrijită de Ioan Opriş, Iaşi, 1998. 18 Lucian Dronca, Idem, p.429-430.
633
remarca prin contribuţiile lor deosebite Ion I. Lapedatu sau Vasile C. Osvadă (care au parcurs
ierarhia, stagiilor obligatorii ale funcţiilor bancare până la postul de directori executivi) primul
director la Banca „Ardeleană” şi apoi la „Banca Generală de Asigurare” din Sibiu, cel de-al doilea,
director la banca „Agricolă” din Hunedoara după ce a fost funcţionar la banca „Steaua” din
Petrosevelo şi contabil la banca „Corvineana” din Hunedoara.
Ion I. Lapedatu va deschide, prin lucrarea „Teoria asigurărilor asupra vieţii” (apărută în
1902 la Braşov) prima de acest gen din literatura ardeleană românească de specialitate, discuţiile
privind necesitatea înfiinţării şi organizării unei bănci de asiigurare cu capital naţional în
Transilvania, propuneri, dezvoltate şi sistematizate, de acelaşi autor, în anul 1909, într-un amplu
„Raport” privind chestiunea necesităţii infiinţării unei instituţii de asigurare româneşti cu urmări
concretizate, în constituirea „Băncii generale de asigurare” din anul 1911, la Sibiu. De asemenea,
Ion I. Lapedatu se remarcă prin conceperea unor lucrări de contabilitate practică în sprijinul
pregătirii funcţionarilor sau care vizează perfecţionarea operaţiunilor financiare şi modernizarea
sistemului de credit naţional. Astfel, concepe şi editează, cu regularitate, lucrări ca: „Studii de
contabilitate” (1904); „Politica de discont” (1905); „Studii de bancă” (1905); „Băncile în reforma
dărilor” (1908); „Problemele viitoare ale băncilor” (1913), precum şi lucrările de istorie şi analiză
economică referitoare la Banca Austro-Ungară (1904) sau privind evoluţia băncii „Ardeleana” o
amplă monografie a acesteia pentru anii 1885-1910 (Sibiu 1912). Sinteza monografică a Băncii
Austro-Ungare a trezit nu numai interesul conducătorilor acestei prestigioase şi influente instituţii
de credit şi emisiune monetară a Băncii Naţionale a României, care i-au solicitat autorului, în mod
special, achiziţionarea unui număr apreciabil de exemplare.19
Vasile C. Osvadă se remarcă în publicistica curentă, de factură financiar-bancară, prin seria
articolelor înserate în „Revista economică”, dar îndeosebi în problematica extinderii şi diversificării
cooperaţiei în mediul rural. Nu întâmplător, alături de alţi colaboratori, printre care şi Gavril Todică
(contabil şef la banca „Georgeana”) va edita periodicul săptămânal intitulat semnificativ
„Tovărăşia” (1905-1911) – primul periodic românesc de profil din Transilvania – cu un conţinut,
prevalent, cooperatist. De asemenea, în calitate de membru al secţiunii economice a „Astrei”,
desemnat pentru preocupările şi experienţa sa în domeniul cooperaţiei, va edita în sprijinul
progresului mişcării cooperatiste, iniţiate pe prestigioasa instituţie de cultură a românilor
transilvăneni, lucrările „Legea tovarăşilor” (1907) – „Băncile populare din România” (1907) şi,
studiul comparat de analiză a mişcării cooperatiste din Ungaria, Bucovina şi România „Mişcarea
19 Ion I. Lapedatu, Idem, p.88.
634
cooperatistă” (1912), ce cuprindea numeroase soluţii pentru impulsionarea şi organizarea
cooperaţiei în satele româneşti, îndeosebi a celor de credit.20
Vasile Osvadă se număra printre iniţiatorii şi susţinătorii asociaţiei funcţionarilor români de
bancă, ai băncii naţionale de asigurare şi ai reformei instituţiilor de credit prin articolele, frecvent
inserate, în „Revista economică”. Activitatea sa în domeniile financiar şi cel agrar îl vor recomanda
pentru ocuparea postului de secretar al resortului de agricultură al Consiliului dirigent după 1918,
Osvadă fiind şi unul dintre artizanii proiectului de reformă agrară pentru Transilvania şi Banat.
Constantin Popp, Ermil Borcea, Iuliu Enescu (funcţionari ai băncii „Albina”), Emanoil
Comşa (director al băncii „Crişana” din Brad), Octavian Sglimbea (director al băncii „Ardeleana”),
Emil Tişca (prim contabil şi secretar la banca „Mercur” din Năsăud), Gavril Todică (contabil, la
banca „Geogeana”) sunt prezenţi, în mod frecvent în paginile „Revistei economice” cu materiale ce
privesc organizarea şi funcţionarea băncilor româneşti; înstituirea unui control financiar extern prin
intermediul revizorilor experţi ai „Solidarităţii”; perfecţionarea şi difersificarea operaţiunilor
financiare; definirea şi generalizarea unei terminologii corecte a operaţiunilor financiare derulate de
instituţiile de credit; îmbunătăţirea sistemului de încheiere a conturilor bilanţiere anuale; înfiinţarea
unor societăţi de asigurare; constituirea asociaţiei funcţionarilor şi a fonduli de pensii; sprijinirea
culturii şi educaţiei naţionale etc. La rândul său, Constantin Popp se va număra printre primii
analişti ai evoluţiei băncilor române, alături de Eugen Brota, Pompiliu Cioban prin editarea, în
premieră, a studiului monografic „Băncile române din Transilvania şi Ungaria”, (Sibiu 1905) în
care realiza o riguroasă şi detaliată radiografie a situaţiei economico-financiare a instituţiilor de
credit naţionale, însoţită de propuneri ce vizau dezvoltarea lor în consens cu modernizarea
înregistrată sau dorită de sistemul bancar din Imperiul austro-ungar.
Preocupările grupului de funcţionari din jurul „Revistei economice” şi ai Uniunii bancare
„Solidaritatea” pentru perfecţionarea sistemului financiar-bancar naţional, dar şi pentru sporirea
gradului de profesionism al resurselor umane ale acestuia au contribuit efectiv la succesul
instituţiilor de credit româneşti în epocă, demonstrând, astfel, calitatea pregătirii intelectuale a
directorilor de bancă şi a funcţionarilor din subordine, receptivitatea lor la îndemnurile de
perfecţionare, continuă, profesională, condiţii, care au asigurat, cu mici excepţii, susţinerea unui
management performant.
20 Vasile Dobrescu, Elita românească în lumea satului transilvan 1867-1918, Ed. Universităţii „Petru Maior”, Târgu Mureş, 1996, p.139,159.
635
PERSONAL DE CONDUCERE ADMINISTRATIV - FINANCIARĂ A BĂNCILOR DIN ANUL 1913
Directori executivi, dirigenţi, delegaţi, funcţionari
Nr. crt. PRENUME NUME
DIRECŢIUNEA
COMITET DE
SUPRAVE GHERE FUNCTIA PROFESIA BANCA
1 EUTIM BARBULESCU viceprez DIR. EX NOTAR PENSIONAR AGRICOLA - LUGOJ
2 VALERIU MAGDU membru DIR.EX. avocat - Arad, Oradea AGRICOLA -ECICA
3 SERGIU MEDEAN DIR.EX. AGRICOLA -SEBEŞ
4 VASILE C. OSVADĂ membru DIR.- EXECUTIV economist AGRICOLA, SOCIETATE PE ACŢII - HUNEDOARA
5 NICOLAE TIPURIŢA DIRIGENT AJUTORUL - ŞEICA -MARE - FIL MEDIAŞ
6 SEVER CHEŢIAN DELEGAT DIRECŢIUNE AJUTORUL ŞEICA MARE - FIL. MEDIAŞ
7 ANASTASIU BEŞA DIRIGENT Şcoala Comercială Braşov 1904 ALBINA - AGENTURA SÂNMĂRTIN (TÂRNĂVENI)
8 ROMUL BOILĂ DELEGAT, DIR. JURISCONSULT ALBINA - AGENTURA SÂNMĂRTIN (TÂRNĂVENI)
9 NICOLAE RACOŢA DIRIGENT MEDIC ALBINA - AGENTURA ŞEICA MARE
10 PARTENIU COSMA DIR.EX. avocat ALBINA - CENTRALĂ
11 MARIUS PECULEA DIRIGENT avocat ALBINA - FIL BOZOVICI
12 OCTAVIAN TOBIAS DIRIGENT ALBINA - FIL DUMBRĂVENI
13 ALEXANDRU MORARIU DELEGAT AVOCAT ALBINA - FIL DUMBRĂVENI
14 DOMINIC RAŢIU DIRIGENT Şcoala Comercială Braşov ALBINA - FIL LUGOJ
15 GEORGE POPOVICI DELEGAT DIRECŢIUNE PROTOPOP ALBINA - FIL LUGOJ
16 ANASTASIU BOIU DIRIGENT ALBINA - FIL MEDIAŞ
17 ENEA DRAIA membru DELEGAT,JURISCONSULT AVOCAT, M.-OŞORHEIU ALBINA - FIL MUREŞ
18 NESTOR OPREAN DIRIGENT AVOCAT ALBINA - FIL SÂNMICOLAUL MARE
19 EUGEN VANCU DIRIGENT Şc. Comercială + Acad. Agricolă ALBINA - FIL TÂRGU MUREŞ
636
20 TIBERIU BREDICEANU DIRIGENT AVOCAT ALBINA - FIL. BRAŞOV
21 NICOLAE TODEA DELEGAT avocat ALBINA, subagentura IERNUT
22 GEORGE IOANTOVITS CONDUCĂTOR ALBINA, agentura ORŞOVA
23 SIMEON POPESCU DIR. EX. ANCORA - GATAIA
24 IOAN BUCUR membru DIR.EX. MEDIC ANDREIANA RĂŞINARI
25 OCTAVIAN SGLIMBEA DIR. EX. AVOCAT ARDELEANA - ORĂŞTIE
26 GEORGE POPESCU membru DIR.EX. AVOCAT ARIEŞANA TURDA
27 LAURENŢIU POP membru DIR.EX. AVOCAT AURARIA ABRUD
28 TEOFIL DRAGOŞ membru DIR.EX. AVOCAT, PROPRIETAR AURORA BAIA MARE
29 IRIMIE RĂDUŢIU prez. DIR.EX. NOTAR COMUNAL AVRIGEANA AVRIG
30 ALEXANDRU HODAGIU DIR. EX. BANATUL - LUGOŞ
31 IOAN I. LĂPEDATU DIR. EX., CENTRALĂ ECONOMIST BANCA GENERALĂ DE ASIGURARE S.A. - SIBIU
32 TRAIAN BARZU prez. DIR.EX. Academia Tehnică Regală Budapesta BANCA POPORALĂ BIRCHIŞ
33 PETRU BARBU membru DIR.EX. PROFESOR - teologie BANCA POPORALĂ CARANSEBEŞ
34 IOAN BOGOIEVICIU DIRIGENT-CASSAR PREOT BANCA POPORALĂ CARANSEBEŞ - FIL TEREGOVA
35 SIMEON RUS membru DIR.EX. BANCA POPORALĂ -DEJ
36 MACEDON MANIU DIR. EX. BANCA POPORALĂ ZAGRA
37 DIMITRIE BUIBAŞ prez. DIR.EX. NOTAR PENSIONAR BĂNĂŢEANA BUCOVĂŢ
38 GRIGORE POCREAN membru DIR.EX. PROPRIETAR - Acad. de Minerit şi Silvicultură BERZAVA REŞIŢA
39 ALEXANDRU OGÂRLACI prez. DIR. EX. PREOT BERZOVIA-JIVODIN
40 CORIOLAN POP membru DIR.EX. AVOCAT BIHOREANA - ORADEA MARE
41 ANDREI ILIE DIRIGENT INTERIMAR AVOCAT BIHOREANA - ORADEA MARE - FIL TINCA
42 VICTOR MANU membru DIR.EX. AVOCAT BISTRIŢEANA BISTRIŢA
43 EMIL BIRTOLON DIRIGENT AVOCAT BISTRIŢIANA - BISTRIŢA - FIL TEACA
44 AUREL OPREA prez. DIR.EX. AVOCAT BOCŞANA-BOCŞA
45 ILARIU HOADREA membru DIR. EX.,JURISCONS. AVOCAT, ZERNEŞTI BRANCOVEANA - ZERNEŞTI
46 GEROGE PRUNAŞ prez. DIR.EX. MEDIC BRĂDEŢUL ORLAT
637
47 LIVIU DAN DIR. EX. CÂMPIANA - MOCIU
48 IUSTIN CHIRILĂ prez. DIR.EX. CASA DE PĂSTRARE SASCA MONTANĂ
49 CONSTANTIN PRIE prez. DIR.EX. PREOT GRECO-ORTODOX CASA DE PĂSTRARE SĂCĂDATE
50 CONSTANTIN HERŢIA membru DIR. EX Şcoala reală Braşov CASSA DE PĂSTRARE - SĂLIŞTE
51 ZAHARIE MILIAN prez. DIR.EX. PREOT CASSA DE PĂSTRARE DEZNA
52 FLORE BOGDAN prez. DIR.EX. INGINER ARHITECT CERBUL REGHIN
53 IOAN IOSIF DIR. EX. Academia de Comerţ Budapesta CETATEA-BANCĂ EC.-COM. COHALM (RUPEA)
54 NICOLAE NYILVAN DIR.EX. CHIORANA ŞOMCUŢA MARE
55 LUCIAN SEPEŢEAN prez. DIR.EX. PAROH CHISTEIANA - CHIZĂTĂU
56 MIHAIU BOHĂTICEL DE GLOD membru DIR.EX. MARE PROPRIETAR CODREANA-BĂSEŞTI
57 VASILIE ŞPAN membru DIR.EX. PREOT GRECO-ORTODOX CODRU-LUPŞA MARE
58 EFTIMIE LĂPĂDUŞ prez. DIR.EX. PREOT COMUNA CĂVĂRAN (CONSTANTIN DAICOVICIU)
59 TEODOR MORARIU DIR. EX. învăţător CONCORDIA - GHERLA
60 ONORIU CONOPAN membru DIR.EX. PREOT CONCORDIA UZDIN.OZORA
61 NICOLAE P. PETRESCU DIR. EX. CORDIANA - FOFELDEA
62 GAVRIL TRIPON membru DIR. EX. AVOCAT, BISTRIŢA CORONA - BISTRIŢA
63 SEVER GROZE DELEGAT DIRECŢIUNE PREOT CORONA BISTRIŢA - FIL LECHINŢA
64 VALERIU BEŞAN DIR. EX. Drept la Budapesta CORVINEANA - HUNEDOARA
65 IANCU MEŢIANU DIR EX. PROPRIETAR, avocat CREDITUL ZERNEŞTI
66 EMANOIL COMŞA membru DIR. EX. Şcoala Comercială CRIŞANA - BRAD
67 PROCOPIU HERLEA membru DIR EX. NOTAR PENSIONAT CUGIEREANA-CUGIR
68 AUREL MUNTEAN membru DIR EX. AVOCAT DACIA ORĂŞTIE
69 ALEXANDRU MOLDOVAN SEN. DIR. EX. DECEBAL - DEVA
70 NICOLAE DAVID membru DIR. EX. Şcoala Comercială Braşov DETUNATA - BUCIUM
71 ZOSIM CHIRTOP membru DIR EX. ŞI FISCAL AVOCAT DOINA CÂMPENI
72 IOAN CIORDAŞ membru DIR EX. AVOCAT DRĂGANUL BEIUŞ
73 VASILIE BUNDA DIR.EX. DUNĂREANA - TIMIŞ-CUBIN
74 PETRU CIOROGARIU DIR.EX. ECONOMIA - GORUIA
638
75 IOAN BERCAN membru DIR EX. PROTOPOP ECONOMIA COHALM (RUPEA)
76 IUNIU BR. HODOŞIU membru DIR. PATRIA, BLAJ ECONOMUL - CLUJ
77 IOAN MAIOR DIRIGENT, FIL. AIUD PROTOPOP ECONOMUL - CLUJ - FIL AIUD
78 AMOS FRÂNCU membru DIR EX. AVOCAT ECONOMUL CLUJ
79 CORNEL RUS DIRIGENT, JURISCONSULT AVOCAT ECONOMUL CLUJ - FIL. GHERLA
80 IOAN OLTEAN DIRIGENT, JURISCONSULT AVOCAT ECONOMUL CLUJ - FIL. LUDUŞ
81 ADRIAN OLARIU DIR.EX. AVOCAT FĂGEŢANA - FĂGET
82 IOACHIM MUNTEAN prez. DIR EX. PROTOPOP FRĂŢIA AGNITA
83 VICTOR FLORIAN prez. DIR EX. NOTAR FRĂŢIETATEA SADU
84 MATEIU C. JIGA DIR.EX. avocat+şcoala comercială Braşov FURNICA - FĂGĂRAŞ
85 NICOLAE VISIOLI DIRIGENT,FIL. VAIDA-RECEA FURNICA - FĂGĂRAŞ - FIL VAIDA RECEA
86 GEORGE MOLDOVAN DIRIGENT, FIL.ARPAŞUL-INF.
FURNICA FĂGĂRAŞ, FIL. ARPAŞUL INFERIOR (DE JOS)
87 IOAN POPOVICI DIR.EX. şcoala comercială Braşov (1884) GEOGEANA - GEOAGIU
88 TOMA IENCIU prez. DIR.EX. AVOCAT GLORIA PUI
89 ADAM LEŞNICON prez. DIR. EX. OFICIAL POŞTĂ GRĂNIŢERUL-DOBRA
90 IOAN JUDELE prez. DIR. EX. ÎNVĂŢĂTOR GRĂNIŢERUL-FĂGĂRAŞ
91 IOAN BUDIU DIR.EX. şcoala comercială Braşov (1900) HAŢIEGANA - HAŢEG
92 NICOLAE MUNTEAN DIRIGENT PROTOPOP HAŢIEGANA HAŢEG - FIL GRĂDISTE (SARMISEGETUZA)
93 TOMA VASINCA membru DIRIGENT AVOCAT HAŢIEGANA-HAŢEG., FILIALA PUI
94 ŞTEFAN MOISA DIR.EX. ILLADIANA - ILLIDIA
95 ALEXANDRU MUREŞAN prez. DIR.EX.
INSTITUT DE CR ŞI ECON GAVOŞDIA (N. BĂLCESCU)
96 ZAHARIE POPOVICIU prez. DIR.EX. MĂCELAR, Drept neterminat INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII MEHADIA
97 IOACHIM FULEA membru DIR EX AVOCAT IULIA ALBA IULIA
98 NICOLAU FLORESCU membru DIRIGENT MARE PROPRIETAR IULIA ALBA IULIA - FIL IGHIU
99 ANTONIU POP membru DIR. EX. PROPRIETAR IZVORUL IGHIU
100 VASILIU MUSTE membru DIR. EX. PROTOPOP LĂPUŞANA LĂPUŞUL UNGURESC (TÂRGUL LĂPUŞ)
101 DĂNILĂ GEREGUŢIU prez. DIR. EX. PROPRIETAR LIGEDIANA-LIGET
102 VOICU HAMSEA prez. DIR.EX. preot LIPOVANA - LIPOVA
639
103 NICOLAU CORNEA DIRIGENT LUCEAFĂRUL-VÂRŞEŢ-FIL CAROL CEL MARE-SERBIA
104 PETRU ZEPENIAG DIR.EX. LUCEAFERUL - VÂRŞEŢ-SERBIA
105 DUMITRU VULCU DIR.EX. LUMINA - SIBIU
106 DIONISIE STOICA membru DIR. EX înginer+facultatea de Ing generală Budapesta LUNCANA - MARGHITA
107 ILIE MARIŞ membru DIR.EX. AVOCAT MARAMUREŞANA SIGHET
108 IOAN INDREIU DIR. EX.-SUBSTIT.,CONTABIL MATCA - ŢEBEA
109 NICOLAE DOBROTĂ DIR.EX. MĂRGINEANA - POIANA SIBIU
110 IULIAN MARŢIAN prez. DIR.EX. MAJOR PENS., PROPR. FABRICĂ MERCUR NĂSĂUD
111 ILIE DOBROTĂ prez. DIR.EX. PAROH MIELUL POIANA SIBIU
112 ECHIM MIHĂILĂ prez. DIR.EX. ÎNVĂŢĂTOR MONOREANA MONOR
113 IOAN GROZĂVESCU viceprez. DIR.EX. PREOT MUNTEANA-CASĂ DE PĂSTRARE-CORNOREVA
114 PROCOPIU GIVULESCU membru DIR.EX. LOCŢIITOR PROTOPOP + studii de drept MUREŞANUL-RADNA
115 IOSIF POPESCU membru DIR.EX. PREOT GRECO-ORTODOX MUREŞIANA-REGHIN
116 AURELIU PETROVICIU viceprez. DIR.EX. AVOCAT NĂDLĂEANA.NĂDLAC
117 PETRU CORNEANU prez. DIR. EX. AVOCAT ORAVICIANA-ORAVIŢA
118 LAZAR VRACIU membru DIR. EX şcoala comercială Braşov (1897) ORIENTUL - DOBRA
119 AXENTE MOŞOIU DIR.EX. PARSIMONIA - BRAN
120 I. BR. HODOŞIU DIR.EX. PATRIA - BLAJ
121 CUSMAN BOGDAN prez. DIR.EX PESACANA-PESAC
122 TIT LIVIU BITEA DIR. EX. PIATRA - TEIUŞ
123 VALERIU GIURGIU DIR.EX. POPORUL - LUGOJ
124 IOAN IANCU DIR.EX. AVOCAT PROGRESUL ILIA
125 IOAN HAMSEA prez. DIR.EX. PROTOPOP REŞNOVEANA-RÂŞNOV
126 GEORGE PETROVAN membru DIR.EX. PREOT RÂUREANA COPOLNIC MĂNĂŞTUR
127 AURELIU SPĂTAN prez. DIR.EX. PREOT SĂCANA-SACUL
128 GEORGE ACHIM membru DIR. EX SĂTMĂREANA - SEINI
129 POMPEIU FĂGĂRĂŞIAN membru DIR.EX. SCHINTEIA - TĂURE
640
130 NICOLAE IONESCU prez. DIR.EX. AVOCAT SEBEŞANA CARANSEBEŞ
131 AUREL BOJIŢIA DIRIGENT AVOCAT SEBEŞANA -SEBEŞ - FIL. DRAŞOV
132 IULIAN T. ŰVEGES DIRIGENT SEBEŞANA -SEBEŞ - FIL. VÎNT ŞI CÂLNIC
133 IOAN ELEKES membru DIR.EX. MEDIC SEBEŞANA SEBEŞ
134 IERONIM SPORNIC membru DIR.EX. PRIVATIER, SIBIU SECAŞANA-LUDOŞ
135 EMERIC POP membru DIR.EX. MARE PROPRIETAR SELAGIANA-JIBOU
136 POMPILIU BURZ DIRIGENT şcoala comercială Braşov (1898) SENTINELA - SATUL-NOU - FIL SÎN MIHAIU (UIHEIU)
137 PETRU STOICA prez. DIR.EX. SENTINELA SATUL NOU (UIHEIU)
138 ALEXANDRU BIREESCU membru DIRIGENT avocat - Budapesta SENTINELA SATUL NOU - FIL PANCIOVA (UIHEI)
139 ANDREIU COSMA membru DIR.EX. MARE PROPRIETAR SILVANIA ŞIMLEU
140 VICTOR POP DIRIGENT SOMEŞANA - DEJ, FILIALĂ
141 TEODOR MIHALI membru DIR.EX. AVOCAT SOMEŞANA DEJ
142 MATEI ŞÎRLINCAN membru DIR.EX. SPERANŢA BORGO PRUND (PRUNDUL BÂRGĂULUI)
143 IOAN PAMPU prez. DIR.EX. ÎNVĂŢĂTOR SPERANŢA HOSMAN
144 IOANICHIE NEAGOE prez. DIR.EX. PREOT STEAUA ROMAN-PETRE (PETRĂMAN)
145 EMILIU POP DIR. EX. Fac. de Med. şi Ştinnţe Naturale ? ŞINCANA - ŞINCA-VECHE
146 PETRU ROŞCA DIR. EX. avocat ŞOIMUL - UIOARA (OCNA MUREŞ)
147 IOAN OVESEA membru DIR. EX şcoala comercială Braşov ŞOIMUL - VAŞCĂU
148 TOMA CORNEA membru DIR.EX. AVOCAT TÂRNĂVEANA SIGHIŞOARA
149 IOAN JARCU prez. DIR.EX. TERNOVEANA-TÂRNOVA
150 VINCENŢIU PETROVICI DIRIGENT PREOT
TIMIŞANA-TIMIŞOARA, EXPOZITURA TORACUL MIC
151 ROMULUS CĂRĂBAŞIU membru DIR. EX avocat TIMIŞIANA - TIMIŞOARA
152 IOSIF MERZA DIRIG-CASSAR EXP. BEREGSĂU TIMIŞIANA - TIMIŞOARA, FILIALA BERESGĂU
153 ALEXANDRU BUIBAŞIU DIRIGENT FIL. BUZIAŞ TIMIŞIANA - TIMIŞOARA, FILIALA BUZIAŞ
154 AUREL SFETEA DIRIGENT CIACOVA şcoala comercială Braşov (1901) TIMIŞIANA - TIMIŞOARA, FILIALA CIACOVA
155 IULIU LUCZAY DIRIGENT FIL. DETTA TIMIŞIANA - TIMIŞOARA, FILIALA DETTA
156 IOAN POPOVICIU DIRIGENT FIL. RECAŞ avocat - Drept Budapesta TIMIŞIANA - TIMIŞOARA, FILIALA RECAŞ
641
157 CORNEL GHERGA DIRIGENT FIL. VINGA TIMIŞIANA - TIMIŞOARA, FILIALA VINGA
158 GREGORIU BOCA membru DIRIGENT ŢIBLEŞANA - RETEAG, FILIALA CĂIANUL MIC
159 IOAN BOCA membru DIR.EX. AVOCAT ŢIBLEŞANA-RETEAG
160 PAUL NICA membru DIR.EX. şcoala comercială Braşov VARADIANA-VARADIA (VĂRĂDIA DE MUREŞ)
161 LAUREAN GERMAN DIR. EX. avocat VATRA - CLUJ
162 IOAN PRODAN DIRIGENT FIL. BECLEAN AVOCAT VATRA - CLUJ - FIL BECLEAN
163 SIMEON CIUCA DIRIG., CASSAR FIL. MOCIU VATRA - CLUJ - FIL MOCIU
164 GEORGE COMANICIU prez. DIR.EX. NOTAR VENEŢIANA - VENEŢIA-INFERIOARĂ (DE JOS)
165 SAVA RAICU DIR. EX. avocat VICTORIA - ARAD
166 IOAN S. HĂLMĂGIAN DIRIGENT FIL. BOROŞINEU VICTORIA - ARAD - FIL BOROSINEU (INEU)
167 GEORGE ADAM DIRIGENT FIL. CHIŞINĂU avocat VICTORIA - ARAD - FIL CHIŞINEU
168 ATANASIU POPOVICI DIRIGENT FIL. ŞIRIA şcoala comercială Braşov (1896) VICTORIA - ARAD - FIL ŞIRIA
169 NICOLAE CRISTEA membru DIR.EX. AVOCAT VIITORUL - OCNA-SIBIULUI
170 IULIU PORUŢIU membru DIR.EX. AVOCAT VLĂDEASA - B.-HUEDIN
171 SIMION TĂMAŞ membru DIRIGENT AVOCAT VLĂDEASA - B.-HUEDIN, FILIALA HIDA
172 GEORGE VASU sen. prez. DIR. EX. şcoala comercială Braşov VOILEANA - VOILA
173 VICTOR G. MAIOR DIR. EX. VULTURUL - DICIOSÂNMĂRTIN (TÂRNĂVENI)
174 VASILE OROS membru DIR. EX avocat VULTURUL - TĂŞNAD
175 GEORGE DRĂGAN DIR. EX. ZĂRĂNDEANA - BĂIŢA
176 TRAIAN M. GOMBOŞ DIR. EX. şcoala comercială Braşov (1906) ZLĂGNEANA - ZLATNA
CONDUCATORI DE ADMINISTRATIE AI BĂNCILOR
1 IOAN NISTOR PRIM-CONTABIL şcoala comercială Braşov (1891) AJUTORUL, ŞEICA MARE
2 DIONISIE STĂNULEŢ membru CASSAR ÎNVĂŢĂTOR PENS. ARMONIA, CINCUL MARE (CINEUL) 3 GEORGE BOIERU prez. CONTABIL NOTAR COMUNAL BANCA POPORALĂ, ARPAŞUL
INFERIOR (DE JOS) 4 IOAN ŞIARI membru CASSAR ECONOMIST CÂRŢIŞOARA, STRESA - CÂRŢIŞOARA
(CÂRŢA) 5 NICOLAE PÂRVU SECRETAR şcoala comercială Braşov CASA DE PĂSTRARE MERCUREA
642
SIBIULUI
6 DIMITRIE BĂRBAT membru CINTABIL PREOT CASA DE PĂSTRARE SERCĂIŢA 7 IOAN BĂICOIU membru CONTABIL ECONOM CASA DE PĂSTRARE ŞENCA NOUĂ
8 ŞTEFAN PENEŞIU CONTABIL-PROCURIST şcoala comercială Braşov (1907) CODRUL, BUTENI
9 NICOLAE MARCU membru CONTABIL PREOT GORONUL - ARAD
10 MATEIU BOAMFĂ CASSAR INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMIE PĂRĂU
11 IOSIF STOICA membru CONTABIL ÎNVĂŢĂTOR IZVORUL, SEBEŞUL INFERIOR (DE JOS)
12 COMAN BACA membru CASSAR PAROH LUCEAFĂRUL, POPLACA 13 IOAN REBREAN membru CONTABIL ŞI
DIRECTOR SUBSTITUT PREOT MINERVA, BECLEAN
14 NICOLAU SOLOMON membru CASSAR VIGIL ERARIAL NEGOIUL, PORUMBACUL INFERIOR (DE JOS)
15 AURELIAN NEGRUŢIU prez. CONTABIL NOTAR PENS. NOIANA, NOUL – ROMÂN 16 AUREL BORZEA prez. CONTABIL PROTOPOP OLTEANA, VISTEA INFERIOARĂ (DE
JOS) 17 IOAN IORDACHE membru CONTABIL ÎNVĂŢĂTOR PENS. PLUGARIUL, SĂCĂDATE 18 IOSIF SÂRBU CONTABIL POPORUL, SĂLIŞTE 19 DIMITRIE MANDEAL membru CASSAR PREOT PORUMBĂCEANU, PORUMBACUL
INFERIOR (DE JOS)
20 IOAN POPP CASSAR RÂUREANA, GURGHIU 21 VICTOR GHIRCOIAŞ CONTABIL şcoala comercială Braşov (1902) ŞERCĂIANA, ŞERCAIA
22 DUMITRU OANA CONTABIL STRUGURUL, PIANUL SUPERIOR (DE SUS)
23 A. FLORIANU prez. - SURUL RACOVIŢA 24 IOAN BURS membru CASSAR PREOT UCIA MARE, UCIA – SUPERIOARĂ (DE
SUS) 25 TĂMAŞ POP CONTABIL UNIREA, VAD (ZONA FĂGĂRAŞULUI)
26 IOAN MANGO CONTABIL ZORILE, MĂRGĂU
Top Related