1
T 2 - Abordarea psihanalitică -S. Freud: psihanaliza clasică
• 2.1. S. Freud - schiţă biografică• 2.2. Nucleul concepţiei psihanalitice: instinctul ca
forţă propulsivă a speciei• 2.3. Structura personalităţii: Sine, Eu, Supraeu• 2.4. Anxietatea şi apărările Eului• 2.5. Stadiile dezvoltării psihosexuale• 2.6. Rolul lui S. Freud în psihologia secolului XX • 2.7. Terminologie în teoria lui Freud• 2.8. Reflecţie critică, recapitulare şi consolidare
2
2.1. SIGMUND FREUD - SCHIŢĂ BIOGRAFICĂ
• născut în Cehoslovacia, în 1856• carieră medicală - cercetare• studii de psihiatrie la Salpetriere, cu Charcot• reîntors la Viena, practică psihoterapia după o
altă metodă decât cea a lui Charcot (hipnoza) - logoterapia (Breuer)
• la 41 de ani - episod nevrotic major• pe la 1900 nucleul teoriei sale este deja conturat• devine centrul unui grup de discipoli, dintre
care unii vor deveni, la rândul lor, fondatori de şcoală
3
• 1909 - invitat în SUA - titlul de doctor al Universităţii Clark
• 1920 -1930 - culmea succesului în lumea medicală
• teoria lui scandalizează burghezia pudică, dar suscită şi adeziuni fanatice
• are o perioadă cu probleme majore de sănătate• 1933 - lucrările lui şi ale lui Einstein sunt arse
de nazişti în pieţele publice• 1938 - după anexarea Austriei, refuză un timp
să plece din ţară• 1939 - pleacă la Londra, unde moare, ajutat de
doctorul său Max Schur
4
2.2. ELEMENTELE CONCEPŢIEI FREUDIENE
• viziune “fiziologică asupra funcţionării organismului
• energia fizică poate fi transformată în energie psihică şi viceversa
• mintea funcţionează pe baza energie fizice create prin procesele metabolice
• psihicul îndeplineşte anumite funcţii în organismul uman şi funcţionează în interdependenţă cu acesta
5
INSTINCTUL
• este veriga de legătură dintre fizic şi psihic• constituie reprezentarea mintală a stimulilor de
natură organică• este forţa propulsivă a personalităţii• scopul instinctului este reducerea tensiunii şi
restabilirea echilibrului (abordare homeostatică)
• viaţa psihică este un proces continuu de reechilibrare prin reducerea tensiunilor prin satisfacerea trebuinţelor
6
TREBUINŢELE
• sunt stimuli instinctuali care sunt reprezentaţi la nivel mintal
• ele constituie cauze interne ale comportamentului (activează, direcţionează şi susţin energetic comportamentul)
• ex : foamea
7
SCOPUL
• Finalitatea unui instinct este reducerea tensiunii, obţinerea stării de bine şi evitarea disconfortului
• acelaşi scop poate fi atins prin modalităţi diferite.
• Ex: instinctul sexual poate fi satisfăcut prin heterosexualitate, autosexualitate sau homosexualitate, canalizarea spre alte activităţi
8
BAZA INSTINCTUALĂ A PERSONALITĂŢII• Freud nu precizează câte instincte există,
studierea lor fiind mai degrabă de domeniul fiziologiei
• importantă este descifrarea mecanismului prin care instinctele acţionează asupra comportamentului
• Instinctele vieţii (LIBIDO) au ca scop final supravieţuirea speciei, sunt orientate spre creştere şi dezvoltare
• cel mai important dintre instinctele vieţii este instinctul sexual (EROS)
9
• Instinctul sexual este văzut în sens larg, incluzând domeniul erotic propriu-zis
• Instinctele morţii (THANATOS) - constituie contraponderea instinctelor vieţii (toate fiinţele vii mor, în cele din urmă)
• ele operează în mod “tăcut”, dinăuntrul fiinţei noastre
• impulsul agresiv este cel mai important instinct al morţii: se manifestă prin trebuinţa de a distruge, de a ucide
• impulsul agresiv poate fi orientat spre exterior sau spre interior
10
2.3. STRUCTURA PERSONALITĂŢII: SINE, EU, SUPRAEU
• Iniţial, Freud a avut o viziune “nivelară” asupra funcţionării personalităţii
• în funcţie de gradul de conştientizare al mecanismelor, conţinuturilor şi proceselor psihice, pot fi distinse 3 niveluri:– conştient
– inconştient
– preconştient / subconştient (de discutat nuanţele)
• ulterior, el înlocuieşte modelul “nivelar” cu unul “structural”
11
MODELUL STRUCTURAL
Instanţele personalităţiiNiveluri de funcţionare apsihicului
Supraeu
12
FUNCŢIONAREA INSTANŢELOR P.
SINELE - principiul plăcerii• proto-psihicul iniţial, existent în momentul naşterii• rezervorul de instincte care conţine “ENERGIA
PSIHICĂ TOTALĂ” - libido• este o structură psihică primitivă, amorală, egoistă,
care nu are o percepţie a realităţii• împinge individul spre acţiune reflexă, imediată • rezultatul satisfacerii instinctului este starea de
bine, care închide ciclul funcţional tensiune - comportament - satisfacţie - plăcere, bazat pe un mecanism de autoîntreţinere
• constituie o “PROGRAMARE BIOLOGICĂ” a P.
13
EUL - principiul realităţii• se dezvoltă din proto-psihicul iniţial, în
interacţiunea cu stimulii (informaţiile) din mediul extern
• este o structură preponderent conştientă - STĂPÂNUL RAŢIONAL al personalităţii - dar are şi componente preconştiente şi inconştiente
• rolul său este de a asigura legătura cu exteriorul şi de a satisface astfel pulsiunile Sinelui (trebuinţele)
• Eul orientează comportamentul de satisfacere în funcţie de posibilităţile existente în situaţie
• funcţionarea lui ţine seama nu numai de direcţionarea instinctuală, ci şi de restricţiile (de natură morală) pe care i le impune Supraeul
• este o instanţă mediatoare între Sine şi Supraeu
14
SUPRAEUL - imperativul moral• este ultima substructură a personalităţii, se
formează în jurul vârstei de 5 ani• se formează prin internalizarea imperativelor
morale pe care societatea le impune prin educaţie (socializare)
• odată format, devine în bună măsură inconştient
• scopul lui este de a inhiba pulsiunile (antisociale) ale Sinelui
• produce sentimente de vinovăţie atunci când comportamentele sunt contrare principiilor morale inculcate prin educaţie
• constituie o “PROGRAMARE SOCIALĂ” a P.
15
FUNCŢIONAREA INSTANŢELOR P.
• SINELE orientează comportamentul spre acţiune imediată într-o manieră iraţională (nu ţine cont de nimic) şi egoistă (centrată pe plăcerea proprie).
• SUPRAEUL inhibă tot ce este antisocial la nivelul comportamentului şi al trăirilor (cognitive şi afective), fără a accepta compromisuri.
• EUL este prins la mijloc în această relaţie conflictuală, între 3 ameninţări diferite: ale Sinelui, ale Supraeului şi ale realităţii.
• rezultatul acestei dinamici este dezvoltarea anxietăţii.
16
2.4. ANXIETATEA ŞI APĂRĂRILE EULUI
• ANXIETATEA = teamă fără obiect, sursa dezvoltărilor nevrotice
• prototipul anxietăţii = trauma naşterii• prin funcţionarea instanţelor psihice, individul
încearcă să depăşească anxietatea, dar nu întotdeauna reuşeşte
• ANXIETATEA TRAUMATICĂ - apare atunci când posibilităţile de adaptare ale psihicului sunt depăşite; poate surveni la orice vârstă, dacă Eul este ameninţat
17
TIPURI DE ANXIETATE
• Anxietatea obiectivă - normală, legată de pericole reale - este o manifestare a instinctului de conservare
• Anxietate nevrotică - sursa în copilărie, ca expresie a conflictului dintre Sine şi realitate; iniţial este conştientă, dar apoi este împinsă în inconştient, devenind un conflict între Sine şi Eu
• Anxietatea morală - rezultă din conflictul dintre Sine şi Supraeu - sentimente de vinovăţie
18
MODALITĂŢI RAŢIONALE DE REDUCERE A ANXIETĂŢII
Sunt modalităţi mediate de Eu, prin procese de conştientizare:
• evitarea situaţiei ameninţătoare• inhibarea impulsului• supunerea la imperativele morale
19
MODALITĂŢI IRAŢIONALE DE REDUCERE A ANXIETĂŢII
Sunt forme de negare sau de distorsionare a realităţii:
• refularea • reacţia• proiecţia• regresia• raţionalizarea• deplasarea• sublimarea
20
2.5. STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSEXUALE
• Dezvoltarea substructurilor personalităţii este stadială şi are loc în primii 5 ani de viaţă, ca urmare a situaţiilor conflictuale generate de interacţiunile dintre pulsiunile Sinelui şi realitate
• natura conflictelor depinde de localizarea pulsiunilor libidinale în diferite zone ale corpului
• fiecare stadiu are un conflict specific şi modalităţi adaptative sau neadaptative de rezolvare a conflictului
• în funcţie de forma de rezolvare a conflictului, putem avea o trecere normală spre stadiul următor, sau, dimpotrivă, o “fixare” pe stadiu ce se va reflecta în caracteristicile personalităţii adulte - tipologia personalităţii
21
STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSEXUALE
Stadiul oral (0-2 ani)• zona erogenă = gura• plăcerea derivă din senzaţiile tactile şi gustative
Stadiul anal (2-4 ani)• zona erogenă = anală• plăcerea derivă din senzaţiile kinestezice legate
de defecaţie
22
Stadiul falic (4-5 ani)• zona erogenă = genitală• plăcerea derivă din senzaţiile tactile provocate
de explorarea acestor zone===================================
Perioada de latenţă (5-14 ani)
Stadiul genital (începe în adolescenţă)
23
STADIUL ORAL• Copilul este într-o relaţie de dependenţă
absolută de mamă, care devine obiect al libidoului
Moduri de acţiune:• oral-încorporativ - (faza primară)• tip de personalitate oral-pasivă• oral- agresiv - (faza secundară)• tip de personalitate oral-sadicăDacă rezolvarea conflictului a fost făcută într-o
manieră adaptativă, personalitatea va evolua spre stadiul următor, deşi rămâne investită o parte de energie libidinală şi în acest stadiu.
24
STADIUL ANAL
• Copilul are o oarecare autonomie de a explora mediul înconjurător.
• Dezvoltarea senzorialităţii şi a controlului muscular (sfincterian) face copilul mai conştient de separarea lume / propria fiinţă şi de capacitatea sa de a-şi controla corpul
Moduri de acţiune:• anal-agresiv • tip de personalitate anal-agresivă• anal-retentiv• tip de personalitate anal-retentivăDacă rezolvarea conflictului a fost făcută într-o
manieră adaptativă, personalitatea va evolua spre stadiul următor, deşi rămâne investită o parte de energie libidinală şi în acest stadiu.
25
STADIUL FALIC - caracteristici generale
• Explorarea zonelor genitale proprii şi curiozităţi legate de diferenţa dintre sexe
• Atracţie incestuoasă faţă de părintele de sex opus - puternic reprimată de regulile sociale
• Tabu-ul incestului este o “supraregulă” general umană, a cărei origine nu este socială, dar care are o reflectare în normele sociale pentru că are ca raţiune ultimă supravieţuirea speciei (se evită consangvinitatea şi degenerarea biologică a progeniturii)
• Conflict specific: Complexul Oedip // Electra
26
STADIUL FALIC - băieţiModuri de acţiune:• orientarea libidoului spre mamă şi dorinţa
concomitentă de a-l înlătura pe tată şi de a-i lua locul
• fantasme sexuale legate de mamă• rezolvarea conflictului - renunţarea la atracţia
faţă de mamă, identificarea cu tatăl şi investirea energiei libidinale în alte activităţi (trecerea la stadiul de latenţă)
• dezvoltarea Supraeului ca “moştenitor” al complexului, sub forma introiecţiei imaginii şi cerinţelor paterne
27
STADIUL FALIC - feteModuri de acţiune:• la fete - deşi orientarea iniţială a fost spre
mamă (stadiul oral), se produce o reorientare spre tată, cu sentimente de rivalitate faţă de mamă şi dorinţa de a o înlătura şi de a-i lua locul
• fantasme sexuale legate de tată• rezolvarea conflictului - renunţarea la atracţia
faţă de tată, identificarea cu mama şi investirea energiei libidinale în alte activităţi (trecerea la stadiul de latenţă)
• dezvoltarea Supraeului este incompletă deoarece identificarea se face cu o fiinţă pe care fata o consideră, în mod inconştient, “imperfectă” --- femeile au o conştiinţă morală slabă !!!!
28
REZOLVAREA CONFLICTULUI DIN STADIULUI FALIC
Dacă rezolvarea conflictului a fost făcută într-o manieră adaptativă, personalitatea va evolua spre stadiul următor, deşi rămâne investită o parte de energie libidinală şi în acest stadiu.
Dacă rezolvarea conflictului este incompletă, se produce o “fixare” a personalităţii pe acest stadiu
• băieţi - tip de personalitate falică (complexul Oedip)
• fete - tip de personalitate falică (complexul Electra)
29
PERIOADA DE LATENŢĂ
• Substructurile majore ale personalităţii - Sinele, Eul, Supraeul - sunt deja formate la 5 ani
• nu este considerată ca fiind un stadiu de dezvoltare psihosexuală deoarece nu au loc modificări majore la nivelul personalităţii
• Freud şi discipolii săi nu au găsit conflicte specifice acestui stadiu, dar neopsihanaliştii da
• caracteristica principală = investirea energiei libidinale în activităţi de învăţare, joc
30
STADIUL GENITAL
• Maturizarea sexuală în adolescenţă• conflictele perioadei sunt mai puţin intense şi
pot fi rezolvate prin mecanisme de sublimare• energia sexuală poate fi exprimată prin
substitute socialmente acceptabile • la vârsta adultă, satisfacerea instinctului sexual
are loc printr-o relaţie profundă cu o persoană de sex opus
31
STADII, TIPURI DE PERSONALITATE ŞI CARACTERISTICI (FREUD)
Stadiul Modul de acţiune Tipul depersonalitate
determinat
Caracteristici
oral-incorporativ oral-pasivă naiv, optimist, credul, dependent de ceilalţia mînca, a bea, a fuma, etc.
Oral0 - 2 ani
oral-agresiv oral-sadică pesimist, ostil, agresiv, certăreţ, sadica domina
anal-agresiv anal-agresivă cruzime, tendinţe distructive, accese de furie, dezordine(ceilalţi sunt obiecte de posesiune)a avea
Anal2 - 4 ani
anal-retentiv anal-retentivă Încăpăţânare, zgîrcenie, rigiditate, pedanterie,conştiinciozitatea avea şi a păstra
Băieţi complex Oedip
anxietate de castrare
obraznic, înfumurat, afemeiata cuceri sexul opus
Falic(rezolvareacomplexuluiOedipal) Fete
complex Electrainvidia de a nu avea penis
falicăexcesiv de feminină, seductivăa cuceri sexul opus
Perioada delatenţă
----------- ---------- --------------
Genital sublimare genitală maturitatecapacitatea de a iubi o persoană de sex opussatisfacţia de a munci
32
DEZVOLTAREA NORMALĂ A P.
• Presupune rezolvarea adaptativă a conflictelor fiecărui stadiu în perioada 0-5 ani, parcurgerea fără traume a perioadei de latenţă şi a adolescenţei şi formarea unei personalităţi mature (normale).
• Personalitatea matură este o personalitate echilibrată în relaţiile cu semenii, productivă (capabilă de a munci cu plăcere) şi de avea o relaţie profundă cu un semen de sex opus
• Deşi o parte din energia libidinală se află investită în fiecare stadiu pre-genital, personalitatea matură nu are conflicte intrapsihice majore şi nici nu utilizează mecanisme de apărare iraţionale
33
PERSONALITATEA NEVROTICĂ
• Geneza nevrozelor la vârsta adultă trebuie căutată în conflictele primei copilării.
• Fixarea personalităţii pe aceste conflicte este sursa dezvoltării anxietăţii traumatice şi a mecanismelor iraţionale de apărare ale Eului.
• Personalitatea nevrotică are un echilibru emoţional precar, este incapabilă să înfrunte problemele cotidiene şi “regresează” în simptomele morbide, restabilind, în acest fel un oarecare echilibru (reconversia energiei psihice în energie somatică).
34
2.6. ROLUL LUI S. FREUD ÎN PSIHOLOGIA SECOLULUI XX
• Prima teorie completă a personalităţii.• La acea vreme, psihanaliza a fost o viziune
revoluţionară asupra funcţionării personalităţii, asupra normalităţii şi bolii psihice.
• A evidenţiat rolul inconştientului şi importanţa interacţiunii dintre natura instinctuală a fiinţei umane şi cultură (socializare).
• Din ea au luat naştere o seri de noi teorii ale disidenţilor timpurii sau târzii.
• Freud a avut discipoli devotaţi şi contestatori înverşunaţi.
• Toate teoriile ulterioare s-au raportat la ea, chiar dacă au contestat-o.
• A inspirat o serie de cercetări antropologice.
35
EREDITATE ŞI CULTURĂ ÎN GENEZA PERSONALITĂŢII
Ereditatea este răspunzătoare de:• structurile de bază ale fiinţei umane (funcţionarea
organismului la nivel fiziologic)• succesiunea stadiilor de dezvoltare• aspectele comune tuturor oamenilor.
Cultura este răspunzătoare de:• conţinuturile Eului şi Supraeului.• Experienţa de viaţă a fiecărui individ duce la
unicitatea persoanei.• În funcţie de mediul social în care se dezvoltă
individul, conţinutul conflictelor din fiecare stadiu diferă.
36
VIZIUNEA ASUPRA NATURII UMANE
• Viziunea despre natura umană = sumbră: suntem prizonierii propriei noastre fiziologii (natura animală a umanului).
• Sinele este adevăratul nostru stăpân.• Teoria sa se bazează pe generalizări făcute pe cazuri
particulare (anormalitate), cu tulburări nevrotice. Discuţie critică• Poate fi o teorie bazată pe excepţii validă pentru
personalitatea normală?• Cum explică psihanaliza clasică absenţa unor
manifestări (ex. complexul Oedip) în culturile primitive, în care nu există tabu-ul incestului?
37
2.7. TERMINOLOGIEAnxietate Instinct sexual RaţionalizareAnxietate decastrare
Instinctele morţii Reacţie
Anxietate decastrare
Instinctele vieţii Refulare
Anxietate morală Libido RegresieAnxietatenevrotică
Mecanisme de apărare Represie
Anxietateobiectivă
Modalităţi raţionale dereducere a anxietăţii
Reprezentare (r. lucrului,r. cuvântului, r. inconştientă)
Anxietatetraumatică
Personalitate analagresivă
Sine
Complex Electra Personalitate anal-retentivă
Stadiu anal
Complex Oedip Personalitate falică Stadiu de dezvoltarepsihosexuală
Conştient Personalitate genitală Stadiu de latenţăDeplasare Personalitate oral-
agresivăStadiu falic
Eros Personalitate oral-pasivă
Stadiu genital
Eu Preconştient/subconştient
Stadiu oral
Impuls agresiv Principiul plăcerii SublimareInconştient Principiul realităţii SupraeuInstinct Proiecţie Thanatos
Pulsiune Trebuinţă
38
2.8. REFLECŢIE CRITICĂ
• Identificaţi în teoria lui Freud enunţurile referitoare la nucleul, dezvoltarea şi periferia personalităţii.
• Evaluaţi viziunea lui Freud despre natura umană şi argumentaţi orientarea sa. Încadraţi teoria în funcţie de concepţia sa asupra raportului ereditate - mediu.
• Care este locul şi rolul educaţiei în această viziune?
• În ce mod determină pulsiunile (instinctele) vieţii şi ale morţii comportamentul uman? Identificaţi asemănările şi diferenţele dintre cele două categorii de pulsiuni, în acest sens.
39
• Analizaţi caracteristicile stadiilor de dezvoltare a personalităţii în raport cu alte stadializări cunoscute (cel puţin 2), punctând asemănările şi deosebirile la nivelul criteriilor de stadializare, al mecanismelor dezvoltării, al duratei şi al raporturilor dintre stadii.
• Argumentaţi natura relaţiilor dintre Sine, Eu şi Supraeu.
• Cum se manifestă anxietatea în viaţa cotidiană?
• Ce mecanisme de apărare ale Eului asigură menţinerea echilibrului psihic?
40
• Marcaţi asemănările şi diferenţele între personalitatea matură şi tipurile de personalitate imature la nivelul manifestărilor periferice concrete.
• Psihanaliza clasică formulează o teorie completă a personalităţii pornind de la analiza şi interpretarea manifestărilor personalităţii nevrotice. Argumentaţi în ce măsură enunţurile unei teorii bazate pe o astfel de evidenţă empirică sunt valide în interpretarea personalităţii normale.