ceofera semice,indiferentdadl.cercetarease;'C;llllVU cautacomnnicarea, procesul simbolicnu ajungesafieelucidat in toata cOl11plexitalea consta tocl11aiin faptulca nusereferalaun flintadecare0 1,EXPUNERE DEMOTIVE Aratal11 in precedentul nostru volum (40)ca: parcurgereaaceea giesansemantica,seconstata,indiferentde ca,111cOl11prehensiuneanueste Humaipentru ca se prezinHl adesea ca pseudo-semioza,case unde lipsesccodurielar stipulate, ca,in fine, struciuraselamuresceventualanumiteaspeete lui.sil11boliculuisauaceeaceedenatura spuneGadamer semnificativ,cepoatcfiatinspecaleintelectualaC1 propria senmificatie[ .. lIn arm,caracterulde joculuicapata expresia in caracterulspecific a1 13.adusderepresentatio,alarep81teprinaceeaeilsereprezinta"(29:107).MmmulL ne devineel81' palierul1acaresedeSITl$Oaraproblematizarea gadameriana:,,[ ... ] simboliculin special,simbolicularteise spnJmaunpelmanent contrast Intre trimiterea 1acevaaSCUI1dere.Fiinddenel'nlocuit,opera de81tanueste lll1 desensIncat sensuleisa poata fipus in SensulLIDeiopereartisticesebazeaza esteprezenta aiei.Ca saevitamariceconotatie 7 tnlocuim,deci,cuvantul"opera"cuunaltul, anumeplasmuire[GebiJde]"(29:102).Deci,spor defiinta injocul permanent a1 trimiterii121 ceva 211 ascunderii.Plasmuirea,cum fericit Gadameropera,plasmuireaostensiva,plasmuireasonicasaucea scripturala,devineunmiracolprinsimplasaaparitie,smvenire. Maimult,easeimplinqtesubsemnullibertatiiabsolute.Caci Gadamer nemaispune:,,(I/'\.rt21incepeabia inmomentulincare semaipoate altfel.Acoloundevorbimintr-unsenseminent desprearta artistica,l1Ua ceva Ncut estedecisiva, ciimprejurarea ca ceea ces-a mcut poseda 0 particularitate deosebita"(29:56).Deci ostensiune,instituire,caracter inaugmal,dar tnvaluire ascwlderedesens,iatacomplexulonticpecareni-l dezvaluiehelmeneuticaintrucomprehensilme.Dar,maisubliniaza Gadamer in Adevar .Jimelocia,trebuie mentionat ,,[ ...] rolul major211 sUl-veniriiincadruloricareicomprehensiuni[ .. .]"(27:13). Aceasta,deoarece,cumarataHeidegger,oriceexperientaartistica este "rashunare" (29: 103).De altfelcomentandu-l in detaliupeHeidegger,Gadameraratainceconstanoutateaepoca1aa demersuluiheideggerian,euconsecintemajore in ceea ce 11l0dalitatiledeabordareadomeniuluinostru:"Heidegger aaratat ca notilmea general a dedezvaluire,ale the ia,este una dintrelatmiIeexperientei ftmdamentalea omului 'inlume.Alatmi dedezvaluireaadevaruluiinseparabile deaceasta sesitueaza tocmai invaluireaascunderea,caresunt 0 parte a finitudiniiomului"(29:103). In consecin!a,arataGadamer, ,,[ ...]ceea ceesterealizat de catreartanueste0simpladezvaluiredesens.S-arputeaspune maicmandcaeste0aSClmderedesensincevacompact,incat sensul nu sescmge,nicinu seinfiltreaza,cieste fixat ascuns in 'imbinareaplasmuirii"(29: 102).Sesubliniazaastfelintr-oformularedeexcep!ie,misteru1 pecare 11 i'nchidein sine poartasprenoi,intotdealma,arta.Doarundemershermeneuticni-l poateapropia.Esteceea cesugereazaAmelCodoban (18)pentrufilosofie literatma,cu incursiuni in plastica,ceea cerealizeazaComeliu Cezar pentru muzica (17),chiar daca sunt deimaginat 8 alte tipmiposibiledeabordare hermeneutiea, precLU11celetede Ion Manolescu (37) pentru variidomenii. Ostensiunea1:ncahermeneutul. va avea ra indoiala,in momentul in careseva firationalizatepuizat eereetarea semiologica,inca incipienta.Iconologiapanofskiana,integrata deja insemiologia franceza maiaks, va trebuiadus3.,incele dinUJ111a,laaItpalier.StrueturalismulfrancasldianaparedOel!"ca opiatra dehotar.In muzica, vatrebui["leutpasuldelai'enomenologia timpului121 hermeneutiea duratei,subscn1l1111Qceea ce general,dar strict particularizat in sonic.Pelltruostensiune(I'izu::l luIingeneral,dar pietur21,in special,carerfimanEarta emblemaLicacutotasaltulfotograflei filmului),'atrebui0fUl1damentmc generalaprintr-oteorieexhausti'vaaformelor(imaginilur! negravitationale(antigravitationale),pentruaseinrelegedece..renuntandu-sela0conventierevoluta,s-aconvellileaelernentele figmative,mimetice,safieinlocuitecuformepure(abstrLlc te) pentrugasirealmorechilibrecarearfifostimposibileincazul pastTarii imaginilor figurale(figurative)_ Eliminatafiind atraqiegravitational a,ajungandu-se,deei,la libera, imponderabila,ele21rdeveni titoare, halucinante chiaroFunqia diverselor arteincontemporaneitate,carediferalntr-atatdeceeaeesecereaill1ei deceeace ofere aea in alteepoei,analizatacorespunzator ;;iIcll'aprejudecati, poateghida0interpretareeomprehensiva,necesara,deoareceastazi,,[ ... ]numaiexistaintr-lmchipintrutOhllde121 sineinleles con!inuhrrileobligatorii,acelecontimlhlricetrebuieretinuteIn fOlmaconfigurariiartistice,inc atfieearesaIeCUl10ascadrept unvocabulill'delasinein!elesalnoiimfuturii",cumspune Gadamer(72: 107). aceastadeoarecesirua!iahermeneuticanu maie(40: 105-1 07).Dill'celnsea.nmasihlafiehermeneutica? Mai mu1t,ceeste in fapt helmeneutica, care-ieste instnul1elltm11l finalitatea? "Observ - spuneRicoeur - caistoria recentaa hermeneuticiiedominatadedouapreocupfuiCeaclintaitindesalfu'geasca 9 nu a dcci,0refundamentaresdipaUidevarii adeseafal ucioase,0reintegrmecarearputea fisalvatoare.Prindesigur."Adevaratamicarede nemaispuneRjcoeurincepeodata eu oproblemageneraladininterpretareaIntreprinsa In textediferite.Discemereaacesteiproblematici esteoperaluiFriederichSchleirmacher" ,0analizadetaliataaHenneluiSchleiermacher,merganddeci121 cclemaiautorizate totparcursulcercetarii,sa nereferim la proconcepte$icanoane, printr-un problemeleartelorvizuale.Astaziacesteastmtin analiza henneneutica aplicata,dealtfel. 10 2.COMNTARIILAPREZENTAF{EA INTRODUCTIVA A HRMENEUTICIILUI SCHLEIERMACHER, EDITIA ROMANEAScA Friederich DanielEmstSchleiermacher(1768log;;ifilosof,esterecunoscut ca fiind (60:7). Consideral1d - coreet,apreciem noi - dl ulliversala e telegerea,Schleiennacherl.:;;ipune~ irezolva.Inbuna problemaregulilor;;icano2U1elorcare prehensitmea.Dar nuorieeeomprehensiul1c,cieea interes universal, a Clir(ii l.)jinte(in speta Sa precizamdintm ineeput ea daca in cazul vizat initialde ditre Sehleiermacher pare vitala se inlatma prin analiz8hermeneuticaaplieata1atexhllconeretoricene1ntelegere,carear aveaconsecin!edestinale,ineazulaltortexte,aaltordiseursuri (artistice,maiales);;imaialesIncazulastensiunii,aceasta zumtienusemaiimpune.Nueste,aVanS8JTInoiideea oprimaicideloesigur ca illeazulostensimrii,domeniulcarelle intereseaza,evident, primordial, este obligatorierealizarea serupuloasaaintelegerii pentru implinirea destinalaa rei.Credemeaintr-oprimainstanta neaparat intelegere, ci daar acceptare. Acceptulintruconvietuireeungarant(primulQ.arant)al lamuririlor ulterioare. 11 mainmlte11ermenel1tlclspeoeraare.Traditiaaaceasta eamulttimpallnedrept dehenneneutica1'agermani"(60:8).Einutilsaprecizam ohermeneuticaspecialabachiar hermeneuticaostensiunii,prin Ul1nareeeeace rIe0hermeneutica generala edoar punctul precepte eonduitede analiza,deci teet,trebuieobligatoriusa fie lur. drum,parcurscarepentruase Deciostensilmiinufivorba Sintagmeprecum:"discursulplastic", suntevidentmetaforice.Ostensiuneanue discursivanici diacronica.Retinem insa observatia,corecta consicieram,ca procesul intelegerii este inversul celui a1lmui discmsUncazul nostm a uneiostensiuni).Deci geundrumcontrarcreatorului,cuconsecinte .,Gftndirearadicaldecea este 0LHLClAII.JllCl,opticile sunt incornpatibile) nu intrevedem scorealizfunabsurdulvietii(44:29-46),darinco11:;;tientulnesplme ea trebuiesa0t1'ai111eonfOlm lmuidestin obscur. Maisubeon.;;tientulnespune sa 9irealizam ceva din moment ce0parcurgem;abiacOl1$tiintapalierulfatal,ne slmtza';;1Innaturanimienuerational; Iieste reflex iva(rationalitatea)nuafostprevazuta in e0puralntamplare;trebuieaeceptataca ellironia euvenita.Faraell ea inutila, de ccnilam toatearIainclusiv. CUtloa$tererdlexivaeste.totu.;;i,0 nmdamentala.Genelesunt purtatoat"t'de maiprecis(cele doua ilUse producere dereplici numi "cod"eabsolutcorect sau

deauto111atiza1'1infonnatizale.else impune)ma.;;inal,neconcludentinordinea .;;isenssuntpronmddiferite.e semnificativa,darevident nuareunsensglobal.Sensulnl.!estea priori, ci a posteriori. Edat,staluat rationa1i:LOr,crnar dad omulartot semna,"dezumanizare'"nusuprasauultra-umanizarc, am V8.zutee e capabil supraomulde Nietzsche. nnplicitRamaseibio-degradabile,plus Intrev8.zuti:iellsuspect demultdecatre oarneniide inta din cercetm-ea devaTf - ar putea sau maiputinlndepartat - laacest 41 r tentiiteleologice,sunt mitizante.Or,toata simbologia mitica asucombatrfu112L11andeventualutilizabilalanivelinfantil(cuefecte nocive dealtfeL consideram noi). Omul,oriclundezradacinat,s-arnlpe9imaimultdeorigini,rfullanand Insa apasat detareleoriginare, deanimal ratat (netel111inat,conformluiAristotel).Probabilpa.nala mTIlaseva rata totul,aricedepa9irepedireqiadiscutata,neputandu-seelimina marilelntrebfu'i,care-lvorchinuipeom panalacapat.Capatule fiecolaps, tie apocalipsa. Nu e totlma,dar efectule acela9i. Artadeastazi,foalieadeseapostapocalipticaatatla Bayreuth d.tla Bienala dela Venetia,9icare intriga sau sperie, e reflexulfidelalcon9tientizfu'ii(celputin partiale) a acestor neindoielnice stfu'idelucruri. Pericole realenuexista pentruca puterileexpresieiartisticestmttotu9iextremdelimitate.Arta nu vaputea finiciodatacu adev;?.ratdemolatoare.0pozitivitateconsubstantiala0face,sub aparentele-i stranii, constructiva in cadrulcomunitar.' Acest cadru comunitar coagulat in blma masura prin limba (limbajulnatmal9iistoric).eagrementatinsa9idemultitudinea deexpresii nelingvistice. Schleiennacher serefera Indetaliu la primul tipdecondi "Ingandireasaindividulesteconditionatdelimba(care areuncaractercomunitar)9inupoateelabora decat emmturicare allastfelsenulificatieinlimbasa.0altaideenoua nuar putea fi comunicatadacanuseraporteazalasenmificatiileexistentedeja Inlimba.Acestluc11.1seintemeiazapefaptulcagandireaestelm lirnbajinterior.Deaicirezultainsacaelementpozitivfaptulca. limba conditioneaza progresulindividuluiin gandire.Fiindca limbanuestedoarlmcomplexdereprezentfu'ipaliiculare,cilmsistemalimudiriireprezentfuilor.Fiindcaprillformalorcuvintele suntpuseinlegatura".$iincontinuare0fonnularedeexcePtie : ,,[ ...]fiecareindividestedoarunlocincarelimbasemanifesta". In fine:.,[... ] fiecarediscms trebuie lnteles intotdeauna mill1aiplecanddelaansamblulvietiicaruiaiiapal1ine,altfelspus:fiilldca aricediscurstrebuieintelesnumaicamomentalvietiiautorului ,, sau,conditionatdetoatecelelaltemomentealevie1iisale- aceastanumaiplecanddela totalitateaimprejmarilor pri11carese detemlina dezvoltarea 9iexistenta sa -, fiecareautoraldiscursuJui nu poatefiintelesdecat prinintermediul ialepocii lui"(60:24-25).{ Cal'acterulcomunitar allimbii (sintagma e perfect gasita)e peremptoriu.Lucrurile secomplica in cazulostensiunii, unde exista,desigur,0coleqiedeelementeconstitutive(constitmmle)care migreazaincomunitate deservescdiverseinterventii.Dar semnificatiilelor(aelementelor)smltfloue,celmaiadeseacul1bigue. Elesunt,deregula,hiposemantice,permitand0mal:jaextremde marepent11.1interventiileexcesivparticulcu'izallte,care,astfel1'isca,daca nu se pliaza satisIacator pe "deja-9tiutul" cOlmmitar,sa fie respinseca neconcordecu idealmile comunitare. Daca esteadevarat,Clunarata Schleicnnacher, ca fieccu'ediscurs trebuie infeles in-totdeamlanurnaiplecanddelaculsanlblulvietiiCful.liali apartine, esteclarcadiscursulde1l.lptura,deinterventiebrutal aasuprababitudinilorcdmunitme,atatdecmacteristicavangardelorcontemporanenupoatedecatsaintrige,celputinintr-oprima Ulteriorestablishmentulgrijuliucusine,evitaconflictuldeschis prinasimilare.C.ndcu1:istulconstataca poatespuneoricedespre sistem,despreordineaconstituita,respectivpoatefaceoricedaca obiectualizeaza incadll.llostensiv,esteliteralmentedezmmat.Acceptul,fonnaldesigm,aldemersului,mwnifiereainmuzeelefinantatedecatreestablishment,insearnnapent1l.lartistuldeavangardaaiseluaobiectulmlmcii.Din revoltatvadeveniobedient, imbmghezit prin suprafinantare. Tipulacestadeacceptfalacios manipulatoriuartrebui respinscu cerbicie,dm predispus prin educatia academica eclectics.la compromismi,cu1:istulilaccepta.Un accept reciproc,darbazat pe simulal'e,ducela simulacrul dintotdeauna am1:ei,indiferent defonna deexpresieimplicata.Cu al1UmiteexcePtiidesigm, in si4243 .L.-. 3J4!L$1l'$fI!4ij +tJji>4iY>4.4J; eroism alunor Incalitatedel11odl11carea Inbaza unui carecapmaea flIntelesdadi Ill! esteca faptalspiritului, Ql"icareiinfluenreaindividului fiints.prindiscurs"(60:25), Schleiermti, Nemira. Dincolodesubiect. Heidegger$iherrneneutica, Pontica. Gdndirea Pontica. (1993[1985]),SjarsitulmodernitCifii. Nih ilisn I\ ~ ihermeneuticiiincultura nn