1
N. VELICU1, E. VLASE2, N. BERCARU1
1 - Facultatea de Medicină veterinară Spiru Haret
2 – Institutul Cantacuzino – Staţiunea Băneasa
MONITORIZAREA UNOR PARAMETRI FIZIOLOGICI
ÎN TIMPUL ANESTEZIEI CU IZOFLURAN ŞI KETAMINA
LA ŞOARECELE DE LABORATOR
2
Cercetările experimentale s-au realizat în cadrul Laboratorului de cercetare a animalelor de laborator din cadrul Institutului Cantacuzino – Statiunea Baneasa.
1. Animale de experienţă
Studiile s-au realizat pe 15 animale de laborator – şoareci în vârstă de 3 luni, împărţiţi în 3 loturi de câte 5 (fig. 1). Soarecii de experienta au fost pregatiti preoperator prin depilarea zonelor post auriculare cu ajutorul unei paste depilatoare completata cu aplicarea senzorilor de monitorizare.
Pe tot parcursul perioadei experimentale s-a încercat limitarea la minim a influenţei factorilor de mediu, prin asigurarea unui habitat corespunzător şi a unei alimentaţii echilibrate, animalele fiind cazate în custi separate.
MATERIALE ŞI METODE
3
MATERIALE ŞI METODE
Fig. 1 – Animale de experienţă
4
2. Materiale folosite
Ketamina este un produs de sinteza care face parte din grupa anestezicelor nebarbiturice (fig. 2). Spre deosebire de anestezicele clasice, ketamina induce anestezia disociativa, caracterizata prin somn superficial cu analgezie marcanta, deoarece blocheaza influxul nervos la nivelul cortexului fara deprimarea centrilor vitali.
MATERIALE ŞI METODE
Fig. 2 – Flacon Ketamină
5
Izofluranul este un izomer al enfluranului cu putere analgezica mai redusa si nu prezinta toxicitate (fig. 3). Este hipotensiv datorita vasodilatatiei, dar nu sensibilizeaza cordul la actiunea catecolaminelor. Inductia si reanimarea sunt rapide, fiind preferat halotanului.
MATERIALE ŞI METODE
Fig. 3 – Flacon Izofluran
6
3. Aparate folosite
Dotarile necesare realizarii anesteziei inhalatorii cuprind aparatul de anestezie (fig. 4) format din sursa de oxigen, debitmetru, vaporizator, circuit respirator inspiratie/expiratie cu supape unidirectionale, conector pentru tub endotraheal, balon pentru amestecul gazelor si controlul ventilatiei, filtru cu fixator de dioxid de carbon–calce sodata, valva de inchidere/deschidere a circuitului, camera de anestezie (fig. 5) si aparatura necesara monitorizarii anesteziei.
MATERIALE ŞI METODE
Fig. 4 – Aparat de anestezie inhalatorie Fig. 5 – Cameră de anestezie inhalatorie
7
4. Model experimental
Animalele de experienţă au fost dispuse pe 3 loturi experimentale:
a. Lotul I la care s-a folosit anestezia inhalatorie cu Izofluran;
b. Lotul II la care s-a folosit anestezia intraperitoneala cu Ketamină;
c. Lotul III la care s-a folosit anestezia combinată intraperitoneala cu Ketamină, completată cu anestezia inhalatorie cu Izofluran.
5. Metode de evaluare a rezultatelor
Monitorizarea anesteziei a constat in masurarea frecventei cardiace, respiratorii si a amplitudinii pulsului la animalele de experienta cu ajutorul aparatului STARR (fig. 6, 7) si a softului aferent (fig. 8).
MATERIALE ŞI METODE
8
MATERIALE ŞI METODE
Fig. 6 – Aparat de înregistrare a unor
parametri fiziologici
Fig. 7 – Monitorizarea computerizată a
unor parametri fiziologici
Fig. 8 – Softul utilizat în înregistrarea şi prelucrarea parametrilor
9
Cercetări experimentale privind anestezia inhalatorie cu Izofluran
Cinci soarecii reprezentand lotul 1 au fost anesteziati prin folosirea izofluranului intr-o camera de anestezie (fig. 9). Pentru inductie s-a folosit concentratia de 5 % iar pentru mentinerea anesteziei concentratia de 1- 3 %.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Fig. 9 – Inducţia cu Izofluran la animalele din lotul I
10
In timpul experimentului s-au inregistrat frecventa pulsului exprimata in batai/minut, frecventa respiratorie exprimata in respiratii/minut si amplitudinea pulsului exprimata in micrometri.
Amplitudinea pulsului reprezinta diferenta de diametru a arterei carotide in timpul sistolei si diastolei cardiace.
Din analiza rezultatelor obtinute la intervalele de 5, 15 si 30 de minute se poate observa faptul ca:
- frecventa pulsului s-a pastrat in limite fiziologice pe tot timpul experimentului;
- amplitudinea pulsului s-a pastrat in limite fiziologice pe tot timpul experimentului;
- frecventa respiratorie s-a pastrat in limite fiziologice in primele 15 minute inregistrandu-se o usoara bradipnee in urmatoarele 15 minute corespunzatoare instalarii somnului anestezic (grafic 1-3).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
11
MATERIALE ŞI METODE
Grafic 1 – Media frecvenţei puls, respiraţiei şi
amplitudinea pulsului în minutul 5 la lotul I
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Frecvenţă puls
(bătăi/minut)
Frecvenţă respiratorie
(respiraţii/minut)
Amplitudine puls (µm)
Media
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Frecvenţă puls
(bătăi/minut)
Frecvenţă respiratorie
(respiraţii/minut)
Amplitudine puls (µm)
Media
Grafic 2 – Media frecvenţei puls, respiraţiei şi
amplitudinea pulsului în minutul 15 la lotul I
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Frecvenţă puls
(bătăi/minut)
Frecvenţă respiratorie
(respiraţii/minut)
Amplitudine puls (µm)
Media
Grafic 3 – Media frecvenţei puls, respiraţiei şi amplitudinea pulsului în minutul 30 la lotul I
12
Cercetări experimentale privind anestezia intraperitoneală cu Ketamină
Cinci soareci reprezentand lotul 2 au fost anesteziati prin injectarea intraperitoneala a unei solutii de ketamina 10 % in doza de 200 mg/kg G.V. (fig. 10).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Fig. 10 – Instalarea anesteziei la animalele din lotul II
13
Din analiza rezultatelor obtinute la intervalele de 5, 15 si 30 de minute se poate observa faptul ca:
- frecventa pulsului s-a pastrat in limite fiziologice pe tot timpul experimentului;
- amplitudinea pulsului s-a pastrat in limite fiziologice pe tot timpul experimentului;
- frecventa respiratorie a inregistrat o bradipnee evidenta pe tot parcursul desfasurarii experimentului (grafic 4-6).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
14
MATERIALE ŞI METODE
Grafic 4 – Media frecvenţei puls, respiraţiei şi
amplitudinea pulsului în minutul 5 la lotul II
Grafic 5 – Media frecvenţei puls, respiraţiei şi
amplitudinea pulsului în minutul 15 la lotul II
Grafic 6 – Media frecvenţei puls, respiraţiei şi amplitudinea pulsului în minutul 30 la lotul II
0
100
200
300
400
500
600
Frecvenţă puls
(bătăi/minut)
Frecvenţă respiratorie
(respiraţii/minut)
Amplitudine puls (µm)
Media
0
100
200
300
400
500
600
Frecvenţă puls
(bătăi/minut)
Frecvenţă respiratorie
(respiraţii/minut)
Amplitudine puls (µm)
Media
0
100
200
300
400
500
600
Frecvenţă puls
(bătăi/minut)
Frecvenţă respiratorie
(respiraţii/minut)
Amplitudine puls (µm)
Media
15
Cercetări experimentale privind anestezia combinată intraperitoneal cu Ketamină, completată cu anestezia inhalatorie cu Izofluran
Cinci soarecii reprezentand lotul 3 au fost anesteziati in timpul 1 prin injectarea intraperitoneala a unei solutii de ketamina 10 % in doza de 200 mg/kg G.V.completata cu administrarea de izofluran in concentratie de 5 % pentru inductie si 3 % pentru mentinere in timpul 2 .
Din analiza rezultatelor obtinute la intervalele de 5, 15 si 30 de minute se poate observa faptul ca:
- frecventa pulsului s-a pastrat in limite fiziologice pe tot timpul experimentului;
- amplitudinea pulsului s-a pastrat in limite fiziologice pe tot timpul experimentului;
- frecventa respiratorie a inregistrat o usoara bradipnee in primele 5 minute revenind la valorile normale in urmatoarele 25 de minute (grafic 7-9).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
16
MATERIALE ŞI METODE
Grafic 7 – Media frecvenţei puls, respiraţiei şi
amplitudinea pulsului în minutul 5 la lotul III
Grafic 8 – Media frecvenţei puls, respiraţiei şi
amplitudinea pulsului în minutul 15 la lotul III
Grafic 9 – Media frecvenţei puls, respiraţiei şi amplitudinea pulsului în minutul 30 la lotul III
0
100
200
300
400
500
600
700
Frecvenţă puls
(bătăi/minut)
Frecvenţă
respiratorie
(respiraţii/minut)
Amplitudine puls (µm)
Media
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
Frecvenţă puls
(bătăi/minut)
Frecvenţă
respiratorie
(respiraţii/minut)
Amplitudine puls (µm)
Media
0
100
200
300
400
500
600
Frecvenţă puls
(bătăi/minut)
Frecvenţă
respiratorie
(respiraţii/minut)
Amplitudine puls (µm)
Media
17
CONCLUZII
Cercetările experimentale desfasurate in cadrul Laboratorului de cercetare a animalelor de laborator din cadrul Institutului Cantacuzino – Statiunea Baneasa au dus la urmatoarele concluzii :
1.Toate animalele folosite in experiment s-au trezit din anestezie neinregistrandu-se accidente;
2. Izofluranul este prima alegere în anestezierea şoarecilor. El se administrează în oxigen pentru o vaporizare precisă în procentaj exact ( 5% pentru inducere, 1-3% pentru menţinere);
3. Anestezicele injectabile sunt administrate de obicei intraperitoneal. Administrarea intramusculară trebuie evitată din cauza masei musculare reduse;
4. Folosirea ketaminei produce la soarecii de laborator o bradipnee accecntuata;
5. O excelentă combinaţie o reprezintă ketamina asociată cu izofluranul.
18
Top Related