indicatori fiziologici experimentala 2009

27
Psihologie experimentala Psihologie experimentala Mihaela Chraif Mihaela Chraif experimentala experimentala Seminar 3 Seminar 3

Transcript of indicatori fiziologici experimentala 2009

Page 1: indicatori fiziologici experimentala 2009

Psihologie experimentalaPsihologie experimentalaMihaela ChraifMihaela Chraif

experimentalaexperimentala

Seminar 3Seminar 3

Page 2: indicatori fiziologici experimentala 2009

• 1 variabila subiect

• 2 variabila independenta

• 3 variabila dependenta

• 4 variabila intermediara

• 5 instrumente

• 6 rezultate

Page 3: indicatori fiziologici experimentala 2009

Indicatorii fiziologici1. Biocurenţii cerebrali (EEG)• Activitatea bioelectrică cerebrală spontană se

desfăşoară ritmic şi se menţine constantă datorită unor mecanisme de sincronizare locală care sumează activitatea funcţională a milioane de neuroni ce descarcă aceeaşi frecvenţă, în aceeaşi fază şi în acelaşi timp.

• Formaţiunile subcorticale – S.R.A. şi talamusul acţionează asupra activităţii bioelectrice corticale, adaptând o stimulilor intero şi exteroceptivi şi influenţei metaboliţilor şi hormonilor din fluxul sang vin circulator.

Page 4: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Motivele diagnosticului EEG ţin de următoarele imperative:Motivele diagnosticului EEG ţin de următoarele imperative:• – – eliminarea fondului organic în sprijinul susţinerii unei eliminarea fondului organic în sprijinul susţinerii unei

afecţiuni psihogene;afecţiuni psihogene;• – – oferă date utile despre starea funcţională a encefalului oferă date utile despre starea funcţională a encefalului

şi a dina micii funcţiilor cerebrale;şi a dina micii funcţiilor cerebrale;• – – ajută în selecţionarea bolnavilor pentru psihoterapie, ajută în selecţionarea bolnavilor pentru psihoterapie,

deoarece numai bolnavii care au un traseu normal sau cu deoarece numai bolnavii care au un traseu normal sau cu modificări funcţio nale răspund mai eficient la aceste mijloace modificări funcţio nale răspund mai eficient la aceste mijloace terapeutice;terapeutice;

• – – prognosticul imediat al bolii;prognosticul imediat al bolii;• – – aprecierea eficienţei medicamentelor.aprecierea eficienţei medicamentelor.• Utilizarea EEG în experimentul psihofiziologic este Utilizarea EEG în experimentul psihofiziologic este

viabilă în următoarele situaţii:viabilă în următoarele situaţii:• – – ca indiciu al nivelului funcţionalca indiciu al nivelului funcţional: somn, vise, veghe, : somn, vise, veghe,

reflex de orientare, stingerea lui, condiţionare, atenţie, emoţie, reflex de orientare, stingerea lui, condiţionare, atenţie, emoţie, suprasolicitare, stress.suprasolicitare, stress.

• – – în delimitarea anatomo fiziologică a analizatorilor, atât în delimitarea anatomo fiziologică a analizatorilor, atât în veriga subcorticală cât şi cea corticală;în veriga subcorticală cât şi cea corticală;

• – – în stabilirea integrităţii funcţionale a analizatorilor;în stabilirea integrităţii funcţionale a analizatorilor;– în cercetarea dinamicii reacţiei de orientare.în cercetarea dinamicii reacţiei de orientare.

Page 5: indicatori fiziologici experimentala 2009

REG Circulaţia sangvină cerebrală – REG Circulaţia sangvină cerebrală – reoencefalografiareoencefalografia

• Reoencefalografia este o metodă Reoencefalografia este o metodă electrofiziologică de eviden ţiere grafică a unei unde electrofiziologică de eviden ţiere grafică a unei unde monofazice, asimetrice, corespunzătoare variaţiilor monofazice, asimetrice, corespunzătoare variaţiilor pulsatile ale impedanţei electrice din teritoriul vascular pulsatile ale impedanţei electrice din teritoriul vascular cerebral, la trecerea unui curent de înaltă frecvenţă şi cerebral, la trecerea unui curent de înaltă frecvenţă şi reflectă modi ficările umplerii sistolice a vaselor sangvine.reflectă modi ficările umplerii sistolice a vaselor sangvine.

• REG reprezintă rezultatul umplerii sangvine a arterelor, REG reprezintă rezultatul umplerii sangvine a arterelor, capila relor şi venelor din zonele cerebrale investigate. Această capila relor şi venelor din zonele cerebrale investigate. Această metodă neinvazivă, lipsită de risc pentru subiect permite metodă neinvazivă, lipsită de risc pentru subiect permite investigarea hemo dinamicii generale şi regionale a creierului, în investigarea hemo dinamicii generale şi regionale a creierului, în condiţii de repaus ori de efectuare a unor probe de solicitare condiţii de repaus ori de efectuare a unor probe de solicitare sau farmacodinamice.sau farmacodinamice.

• REG permite determinarea fluxului sangvin cerebral şi REG permite determinarea fluxului sangvin cerebral şi starea tonu sului vaselor pre şi postcapilare (rezistenţa vaselor starea tonu sului vaselor pre şi postcapilare (rezistenţa vaselor periferice). Se evi denţiază astfel stările de normotonie, periferice). Se evi denţiază astfel stările de normotonie, hipertonie, hipotonie ori atonie a vaselor cerebrale, diferite hipertonie, hipotonie ori atonie a vaselor cerebrale, diferite grade de ateroscleroză cerebrală, ischemie.grade de ateroscleroză cerebrală, ischemie.

Page 6: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Modificările activităţii cardiace• Ritmul cardiac (pulsul) prezintă

următoarele corelate de ordin psihologic:• • sub 60 pulsaţii/minut, exprimă o frecvenţă cardiacă

diminuată, sub medie, caracteristică persoanelor echilibrate, bine structurate neurovegetativ psihologic şi emoţional;

• • între 60 80 pulsaţii/minut exprimă un puls în limite normale, care evidenţiază o funcţionare optimă a sistemului cardiovascular şi raporturi echilibrate între componentele somatice, neurovegetative şi afective;

• • între 80 100 pulsaţii/minut exprimă unele modificări psihofiziologice cu tendinţe de accelerare a ritmului cardiac şi uşoare fluctuaţii în planul dispoziţiei afective; apare o notă de emotivitate, labilitate neurovegetativă şi sensibilitate în faţa unor situaţii deosebite;

• • între 100 160 pulsaţii/minut exprimă un activism psihofiziologic crescut, labilitate psihofiziologică şi afectivă; posibile disfuncţii neurovegetative cardiace şi organice ce necesită investigaţii medicale;

• • peste 160 pulsaţii/minut exprimă posibile disfuncţii neurovegetative şi emoţionale, cardiopatii, boli organice sau stări psihonevrotice; conduită hiperprudentă, ezitantă, nesigură

• • variaţii de ritm (schimbarea frecvenţei), denotă instabilitate, labilitate emoţională, fluctuaţii accentuate ale stărilor interioare (după P. Golu, N. Bogatu, 1993).

Page 7: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Pletismograma• Acest indicator exprimă modificarea

vasomotricităţii sistemului circulator periferic (capilaro cutanat). Stimularea subiectului determină reacţii de orientare în vederea unui răspuns adecvat, un întreg ansamblu pregătitor al răspunsului. În această activitate pregătitoare sistemul simpatic comandă o vasoconstricţie periferică pentru a elibera o parte din sângele circulant ce „staţionează“ (relativ) în unul dintre rezervoarele organismului (sistemul capilar) pentru a l dirija mai întâi, în special, către inimă şi creier. Excepţie fac zonele capilaro cutanate ale capului unde va avea loc o vasodilatare. Captarea acestor variaţii volumetrice (presiune) se face la locul de

• contact prin dispozitive pneumatice, fotoelectrice sau cu raze infraroşii.

Page 8: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Electromiograma (EMG)• Determină prezenţa sau absenţa

unei activităţi motorii, nivelul tonusului muscular, tensiunea musculară (aflată adesea în relaţie cu tensiunea nervoasă). Se determină prin amplasarea unor electrozi pe suprafaţa pielii la grupele de muşchi implicate în diferite acţiuni motorii (braţ, gambă etc.).

Page 9: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Eletrooculograma (EOG)Eletrooculograma (EOG)• Mişcările oculare au un rol activMişcările oculare au un rol activ în

percepţia vizuală, în raportu rile vizuale sai în imaginaţie. Mişcările oculare sunt un indicator al acti vităţii de explorare vizuală şi – prin aceasta – şi un indicator al proceselor cognitive. Astfel, revenirile indică un anumit control şi veri ficare; durata mare a intervalelor poate sugera dificultăţi de înţe legere. Interesul pentru obţinerea unor astfel de indicatori obiectivi a condus la dezvoltarea unei tehnologii, aparaturi sofisticate de măsurare.

• În activitatea exploratorie caracterizată prin pauze, variabilele independente vor fi: numărul de pauze şi durata lor, numărul sacadelor şi amplitudinea lor, sensul sacadei (progresie sau regresie). Ordinea şi succesiunea pauzelor permit descrierea strategiei de explorare (J.P. Rossi, 1997). Relaţii interesante din punct de vedere experimental apar cu reacţiile de apărare, cu stările emoţionale – legate mai ales de starea de vis (mişcări oculare rapide).

Page 10: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Dinamica pupilară• Indicatorul dinamicii pupilare este

expresia contracţiilor sau dilatării pupilei şi se determină cu ajutorul unui dispozitiv foto care declan şează automat de două ori pe secundă. Se fac investigările şi apoi se proiectează secvenţă cu secvenţă fiecare imagine mărită pe un ecran. Dinamica pupilară oferă date interesante în studiul experi mental al reacţiei de orientare, al atenţiei, stărilor emotive.

Page 11: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Modificările conductibilităţii electrice ale pieliiModificările conductibilităţii electrice ale pielii

• În literatura de specialitate acest tip de În literatura de specialitate acest tip de răspuns electrofiziolo gic este întâlnit sub denumiri răspuns electrofiziolo gic este întâlnit sub denumiri precum: reacţia electro dermală (RED), reflexul psiho precum: reacţia electro dermală (RED), reflexul psiho galvanic (RPG) sau electrodermograma (EDG). În galvanic (RPG) sau electrodermograma (EDG). În lucrările anglo saxone se întâlneşte sub numele de lucrările anglo saxone se întâlneşte sub numele de galvanic skim reacţion (GSR). În acest capitol vom galvanic skim reacţion (GSR). În acest capitol vom folosi prima variantă, prescurtată.folosi prima variantă, prescurtată.

• RED reprezintă un indicator electrofiziologic RED reprezintă un indicator electrofiziologic important al modi ficărilor psihofiziologice declanşate important al modi ficărilor psihofiziologice declanşate endogen sau exogen. El este con secinţa – în plan somato endogen sau exogen. El este con secinţa – în plan somato vegetativ – a activităţii generalizate a organismului, efectuată vegetativ – a activităţii generalizate a organismului, efectuată asupra unor zone ale trunchiului şi scoarţei ce rebrale, cu asupra unor zone ale trunchiului şi scoarţei ce rebrale, cu ecou nespecific în planul trăirilor şi manifestărilor neuro ecou nespecific în planul trăirilor şi manifestărilor neuro vegetative şi afectiv emoţionale.vegetative şi afectiv emoţionale.

Page 12: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Indicatorii RED sunt următorii:• a) amplitudinea se exprimă prin valoarea

maximă atinsă după aplicarea excitaţiei măsurată în miliamperi;

• b) nivelul de revenire, apreciat în miliamperi după ce curba s a stabilizat;

• c) suprafaţa măsurată în cm2 cu ajutorul unui urbimetru – indicator sintetic şi cu valoare psihodiagnostică mare;

• d) durata sau timpul necesar stabilizării curbei, apreciată în secunde sau minute.

Page 13: indicatori fiziologici experimentala 2009

• În cele ce urmează vom analiza În cele ce urmează vom analiza RED în raport cu diversele stăriRED în raport cu diversele stări fiziologice sau situaţii cu semnificaţie psihologică pentru fiziologice sau situaţii cu semnificaţie psihologică pentru subiect (după Woodworth şi Schlosberg, 1971, 1972) :subiect (după Woodworth şi Schlosberg, 1971, 1972) :

• - - RED în timpul somnuluiRED în timpul somnului: măsurându se rezistenţa : măsurându se rezistenţa cutanată la unele intervale de timp de dimineaţa până noaptea cutanată la unele intervale de timp de dimineaţa până noaptea s a constatat o rezistenţă ridicată imediat după sculare, scăzută s a constatat o rezistenţă ridicată imediat după sculare, scăzută în timpul zilei şi din nou crescută seara. În schimb, în timpul în timpul zilei şi din nou crescută seara. În schimb, în timpul somnului profund, rezistenţa este ridicată, iar în vis asistăm la somnului profund, rezistenţa este ridicată, iar în vis asistăm la o scădere rapidă a rezistenţei ; o scădere rapidă a rezistenţei ;

• - - RED în sugestia hipnoticăRED în sugestia hipnotică : unor subiecţi aflaţi în  : unor subiecţi aflaţi în stare de hipnoză uşoară li s au sugerat două stări: somn stare de hipnoză uşoară li s au sugerat două stări: somn profund unora şi că sunt incapabili să şi mişte mâinile şi profund unora şi că sunt incapabili să şi mişte mâinile şi picioarele altora. S a constatat la primii o creştere a rezistenţei picioarele altora. S a constatat la primii o creştere a rezistenţei cutanate, iar la ceilalţi o tendinţă de scădere. Deci starea cutanate, iar la ceilalţi o tendinţă de scădere. Deci starea letargică a hipnozei seamănă cu somnul, pe când starea activă letargică a hipnozei seamănă cu somnul, pe când starea activă de hipnoză seamănă (din punctul de vedere al rezistenţei de hipnoză seamănă (din punctul de vedere al rezistenţei cutanate) cu starea de veghe ;cutanate) cu starea de veghe ;

• - - RED şi stimulii senzorialiRED şi stimulii senzoriali ; RED poate fi uşor obţinută  ; RED poate fi uşor obţinută la stimulii surpriză (şoc electric, zgomot puternic, înţepături, la stimulii surpriză (şoc electric, zgomot puternic, înţepături, mirosuri puternice, lumină bruscă). S a constatat că răspunsul mirosuri puternice, lumină bruscă). S a constatat că răspunsul RED este cu atât mai sigur cu cât stimulii sunt mai intenşi, iar RED este cu atât mai sigur cu cât stimulii sunt mai intenşi, iar latenţa este mai mare la stimulii vizuali decât la cei auditivi latenţa este mai mare la stimulii vizuali decât la cei auditivi (ceea ce corespunde şi latenţei la timpul de reacţie) ;(ceea ce corespunde şi latenţei la timpul de reacţie) ;

Page 14: indicatori fiziologici experimentala 2009

• - RED şi condiţionarea stimulilorRED şi condiţionarea stimulilor ; s a constatat că avertizarea  ; s a constatat că avertizarea conduce la o cădere bruscă a rezistenţei electrice a pielii, în schimb conduce la o cădere bruscă a rezistenţei electrice a pielii, în schimb ameninţarea cu repetarea şocului provoacă uneori o RED mai amplă ameninţarea cu repetarea şocului provoacă uneori o RED mai amplă decât stimulul real. Aceste observaţii sugerează că RED este uşor de decât stimulul real. Aceste observaţii sugerează că RED este uşor de condiţionat. Spre exemplu, dacă vom asocia repetat un stimul neutru condiţionat. Spre exemplu, dacă vom asocia repetat un stimul neutru (clic sonor) cu un uşor şoc electric, vom obţine apoi o reacţie RED (clic sonor) cu un uşor şoc electric, vom obţine apoi o reacţie RED evidentă la prezentarea doar a stimulului neutru ;evidentă la prezentarea doar a stimulului neutru ;

• - - RED ca răspuns la stimuliRED ca răspuns la stimuli, situaţii cu sens pentru subiect ; , situaţii cu sens pentru subiect ; s a constatat că stimulii complecşi, situaţii cu sens pentru su biect cum s a constatat că stimulii complecşi, situaţii cu sens pentru su biect cum ar fi muzica, filmele de călătorie şi aventuri, activităţi, situaţii care ar fi muzica, filmele de călătorie şi aventuri, activităţi, situaţii care corespund intereselor, pasiunilor, preocupărilor subiectului sau în corespund intereselor, pasiunilor, preocupărilor subiectului sau în cursul povestirii de către subiect a pasiunilor, poftelor, dorinţelor sale cursul povestirii de către subiect a pasiunilor, poftelor, dorinţelor sale provoacă modificări sensibile ale rezistenţei cutanate ;provoacă modificări sensibile ale rezistenţei cutanate ;

• - RED în experimentul asociativ verbal- RED în experimentul asociativ verbal; Peterson şi Jung au ; Peterson şi Jung au avut în vedere relevanţa RED pentru identificarea complexelor cu avut în vedere relevanţa RED pentru identificarea complexelor cu ajutorul asociaţiei libere. Într un experiment cu 100 de cuvinte au ajutorul asociaţiei libere. Într un experiment cu 100 de cuvinte au demonstrat că RED este un foarte bun indicator pentru cuvintele cu demonstrat că RED este un foarte bun indicator pentru cuvintele cu încărcătură emoţională. Este relevant să reproducem aici primele 10 încărcătură emoţională. Este relevant să reproducem aici primele 10 cuvinte, cele cu încărcătură emoţională mare (sărut, dragoste, cuvinte, cele cu încărcătură emoţională mare (sărut, dragoste, căsătorie, divorţ, numele propriu, femeie, jignire, dans, spaimă, căsătorie, divorţ, numele propriu, femeie, jignire, dans, spaimă, mândrie) şi ultimele 10 cuvinte, fără rezonanţă afectivă (morcov, boală, mândrie) şi ultimele 10 cuvinte, fără rezonanţă afectivă (morcov, boală, foame, alb, pahar, a da, floare, heleşteu, cre ion, a înota).foame, alb, pahar, a da, floare, heleşteu, cre ion, a înota).

Page 15: indicatori fiziologici experimentala 2009

• - Tipul de emoţie recunoscut cu RED ; pentru a identifica frica s au utilizat în experimente următorii stimuli: zgomot violent (revolver etc.), să ţină un chibrit aprins până când arde degetele, şoc electric, erori la calcul aritmetic, prelevarea şi prelingerea unei picături de sânge pe deget, lectura unei poveşti sinistre, vizionarea unor imagini terifiante, filme de groază etc. Dacă subiectul clasează situaţia după intensitatea emoţiei, s a constatat o bună corelaţie între intensitatea emoţiei şi amplitudinea RED.

Page 16: indicatori fiziologici experimentala 2009

• - RED în timpul activităţii mentale: RED în activitatea mentală nu rezultă dintr un simplu efort intelectual. Adesea o emoţie puternică este provocată de surpriza în faţa problemei puse, starea de contrarietate în raport cu posibilitatea ca răspunsul să nu fie corect. Wechsler arăta că subiectul simte că este testat şi că produce o bună sau proastă impresie. Astfel, la o operaţie de calcul aritmetic cu mai multe trepte (7+3+6 2…) se constată o RED mai mare la început şi sfârşit, deci în momentul când se ata că problema şi când răspunsul este dat, decât în activitatea de calcul propriu zisă.

Page 17: indicatori fiziologici experimentala 2009

• - RED combinată cu mişcări corporale: RED nu se produce cu respiraţie calmă, obişnuită, dar se produce în respiraţie profundă. Alte tipuri de mişcări respiratorii cu care se asociază RED: strănutul, suspinul, râsul. Tensiunea musculară se însoţeşte cu RED în mişcări de forţă, în mişcări rapide şi precise sau în timpul de reacţie. În general RED însoţeşte mişcările musculare energice şi pregătirea acestor mişcări.

• - Adaptarea negativă la RED: s a constatat că subiecţii care sunt obişnuiţi zi de zi cu o experienţă intensă sfârşesc prin nu a mai da RED chiar la stimuli puternici, dar un weekend odihnitor îi aduce la „normal“.

• Măsurându se amplitudinea RED la o stimulare luminoasă (flash) la intervale de un minut s a constatat că valoarea RED(în ohmi) scade de cinci ori la al treilea flash faţă de primul.

Page 18: indicatori fiziologici experimentala 2009

• tensiunea psihică, modificări ce nu pot fi depistate printr o simplă observaţie vizuală.

• Aceste tehnici de investigaţie care detectează emoţia se bazează pe faptul că, în momentul simulării, individul prezintă o serie de mani festări emoţionale ce nu pot fi controlate în întregime. Modificările fiziologice cauzate de tensiunea psihică au drept consecinţă o serie de indicatori fiziologici ce pot fi folosiţi la detectarea sincerităţii sau nesincerităţii. Aceşti indicatori fiziologici sunt:

• - modificări ale activităţii cardiovasculare;• - modificarea ritmului respirator;• - modificarea rezistenţei electrice a pielii (reacţia

electrodermală);• - modificarea caracteristicilor normale ale vocii;• - modificarea caracteristicilor scrierii;• - activitatea electrică a scoarţei cerebrale înregistrată cu

ajuto rul electroencefalografului sub forma electroencefalogramei (EEG).

Page 19: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Imagistica corticală• Imagistica corticală a permis progrese remarcabile în ultimii

ani datorită noilor tehnologii utilizate. Aceste tehnici utilizează diverşi markeri metabolici ai activităţii cerebrale cu ajutorul metodelor derivate din fizica nucleară: măsura variaţiilor locale ale fluxului sanguin, tomografie prin emisie de pozitroni, rezonanţa magnetică etc. Aceste tehnici permit vizualizarea, sub formă de hărţi colorate în continuă modificare a zonelor activate ale creierului în funcţie de intensitatea activităţilor metabolice. Se poate releva astfel gradul de participare a acestor zone diverse în activităţile perceptive sau motrice, respectiv în cadrul sarcinilor pur cognitive controlate experimental (Crick, Koch, 1998).

• Imagistica corticală implică scanarea creierului subiecţilor în două situaţii experimentale şi compararea activităţii cerebrale în cele două situaţii. Regiunile creierului unde există diferenţe în ceea ce priveşte activitatea în cele două situaţii sunt presupuse a marca arii de proiecţie a proceselor cognitive care diferă în cele două situaţii.

Page 20: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Debutul imagisticii corticale se situează la 1900 şi este legat de procedeul pneumoencefalografiei: se extrăgea lichidul cerebrospinal şi se înlocuia cu aer, alterând densitatea relativă a creierului şi a zonelor învecinate iar cu ajutorul razelor x se puteau pune în evidenţă zonele investigate. Procedeul era extrem de riscant pentru pacienţi.

• Ventriculografia a fost introdusă în 1918 de către chirurgul american Walter Dandy. Procedeul presupunea injectarea aerului în unul sau în ambele ventricule laterale ale creierului prin o serie de orificii foarte mici realizate în craniu sub anestezie locală. Pe această cale se obţineau imagini ale sistemului ventricular al creierului. Era totuşi o metodă extrem de riscantă pentru pacient datorită hemoragiilor, infecţiilor sau modificării presiuniii intracraniene.

Page 21: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Angiografia a fost introdusă în 1927 de Egas Moniz, profesor Angiografia a fost introdusă în 1927 de Egas Moniz, profesor de neurologie din Lisabona. Prin introducerea unei substanţe de neurologie din Lisabona. Prin introducerea unei substanţe de contrast în masa cerebrală putea fi vizualizată cu mare de contrast în masa cerebrală putea fi vizualizată cu mare precizie vascularizaţia sangvină din şi în jurul creierului. precizie vascularizaţia sangvină din şi în jurul creierului. Tehnica s-a perfecţionat în timp şi angiografia cerebrală este Tehnica s-a perfecţionat în timp şi angiografia cerebrală este utilizată şi în zilele noastre. utilizată şi în zilele noastre.

• Tomografia computerizată este legată de numele lui Tomografia computerizată este legată de numele lui Oldendorf (1961), iar Godfrey, Newbold, Housfield şi Allan Oldendorf (1961), iar Godfrey, Newbold, Housfield şi Allan Cormack (1973) au fost premiaCormack (1973) au fost premiaţiţi cu Premiul Nobel pentru cu Premiul Nobel pentru Fiziologie şi MedicinFiziologie şi Medicinăă în 1979. La început se utiliza inhalarea de în 1979. La început se utiliza inhalarea de xenon ca substanţă de contrast ceea ce a permis elaborarea xenon ca substanţă de contrast ceea ce a permis elaborarea primului model al circulaţiei sangvine cerebrale. Apoi primului model al circulaţiei sangvine cerebrale. Apoi tehnologia s-a perfecţionat, s-au utilizat alte variante de izotopi tehnologia s-a perfecţionat, s-au utilizat alte variante de izotopi radioactivi şi s-a putut obţine o imagine bidimensională pe un radioactivi şi s-a putut obţine o imagine bidimensională pe un monitor color. Pe această cale cercetătorii au obţinut imagini monitor color. Pe această cale cercetătorii au obţinut imagini ale activării cerebrale în momentul vorbirii, citirii şi percepţiei ale activării cerebrale în momentul vorbirii, citirii şi percepţiei auditive sau al mişcărilor voluntare (cf. Raichle, 2006). auditive sau al mişcărilor voluntare (cf. Raichle, 2006).

Page 22: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Imagistica prin rezonanţă magnetică (MRI) utilizează variaţiile semnalelor produse de proton în corp în condiţiile în care capul pacientului este introdus într-un câmp magnetic puternic. Tehnica MRI a fost pentru prima data utilizată la om de către Jackson în 1968, Damandian în 1972, Abe şi Paul Lauterbur în 1973. De altfel Lauterbur şi Peter Mansfield au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie şi medicină în 2003 drept recompensă pentru descoperirile lor privitoare la MRI. (cf. Raichle, 2006). Tehnica permite măsurarea efectelor magnetice foarte slabe asupra ţesuturilor, ceea ce face posibilă vizualizarea anatomiei organelor situate în profunzime, opace, dar, mai ales, a activităţii circuitelor cerebrale. Se pot realiza secţiuni virtuale care permit vitualizarea detaliilor structurii masei cerebrale (materia cenuşie, materia albă) cu o precizie milimetrică.

Page 23: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Imagistica funcţională prin rezonanţă magnetică (fMRI) s-a lansat începând cu anii `90 şi domină în prezent mijloacele de cartografiere ale creierului. Noua tehnică are un caracter invaziv limitat, scăzut, nu expune la radiaţii şi este accesibilă în utilizare pentru o categorie mai amplă de specialişti. Tehnica fMRI se bazează pe o descoperire care îşi are originea în cercetările lui Sherrington şi anume că regiunile corticale active se confruntă, în anumite momente, cu o creştere sensibilă a debitului circulaţiei sangvine. Această creştere locală şi tranzitorie a debitului sangvin şi implicit, a activităţii populaţiilor de neuroni din zona respectivă poate fi detectată prin fMRI datorită magnetizării hemoglobinei din celulele roşii. Hemoglobina se află sub două forme, în funcţie de tipul globulelor roşii: oxigenate sau neoxigenate; cele două forme emit semnale distincte. Atunci când citim, ne mişcăm, gândim, rezolvăm probleme, anumite zone ale cortexului se vor activa ceea ce se va traduce print-o variaţie locală a debitului sangvin.

Page 24: indicatori fiziologici experimentala 2009

• . Cu ajutorul fMRI putem urmări variaţiile de semnale datorate afluxului sangvin oxigenat şi astfel să identificăm cu precizie zonele active ale creierului. S-a demonstrat că circuitele cerebrale utilizate în gândire sunt comune cu cele utilizate în percepţie. Tehnica fMRI a permis stabilirea unor hărţi ale conexiunilor anatomo-funcţionale la nivel individual, ţinând seama de variabilitatea interindividuală foarte mare legată de factori genetici şi de plasticitattea cerebrală.

• Tehnica fMRI este, mai nou, utilizată şi în detecţia minciunilor. Semnalele captate proiecteză pe ecran regiunile active ale creierului şi s-a constatat că în funcţie de minciună sau adevăr se activează anumite regiuni. Tehnologia este într-un stadiu incipient dar se consideră că va deveni mult mai sigură decât vechile tehnici de detecţie a minciunii.

Page 25: indicatori fiziologici experimentala 2009

• Procedura de examinare este următoarea: subiecţii se întind pe tăblia aparatului şi se iau măsuri menite să împiedice mişcările care pot să perturbe precizia măsurătorilor. Unii laboranţi folosesc bare strânse între dinţi de subiecţi pentru a reduce mişcarea. Rezultă că necesitatea imobilismului în timpul măsurătorilor elimină o serie de categorii de persoane care nu pot să realizeze un autocontrol adecvat al mişcărilor (copiii mici sau persoanele care suferă de boli neurologice cum ar fi Alzheimer sau schizofrenia). Investigaţia durează între 15 minute şi două ore în funcţie de particularităţile experimentului. În timpul investigaţiei subiecţii pot fi supuşi unor stimulări variate: filme, sunete, muzică, mirosuri, arome, probleme cognitive, memorare, imaginarea, reprezentarea unor scene sau sarcini motorii cum ar fi tastarea unor butoane sau manevrarea unor joystick-uri. Subiecţii trebuie să semneze un formular de consimţămînt înaintea experimentului. Scanerul fMRI dezvoltă un câmp magnetic foarte puternic şi din acest motiv subiecţii potenţiali trebuie să fie controlaţi cu atenţie să nu deţină asupra lor obiecte feromagnetice. În cadrul unei scanări fMRI tipice se obţin imagini 3D ale capului subiectului la fiecare 1-2 secunde şi se pot produce de la câteva sute până la câteva mii de imagini complete în fiecare sesiune de scanare.

Page 26: indicatori fiziologici experimentala 2009

• O dezvoltare recentă a imageriei cerebrale este stimularea magnetică transcraniană (TMS). Procedeul presupune amplasarea unei bobine magnetice în apropierea capului persoanei pentru a genera un câmp magnetic de impulsuri care stimulează răspunsurile cerebrale şi care stimulează celulele cerebrale pentru a face persoana să realizeze acţiuni specifice. Prin combinaţia TMS cu MRI cercetătorii au generat hărţi ale creierului în timp ce acesta efectuează afectivităţi extrem de specifice. Astfel în loc să rugăm pacientul să-şi mişte degetul, bobina TMS poate dicta direct creierului pacientului să facă acest lucru. Tehnologia este folosită pentru cartografierea proceselor motorii şi vizuale. În momentul de faţă cercetătorii îşi pot permite să utilizeze variate metode într-o manieră convergentă, spre exemplu se utilizează fMRI, activarea TMS, electroencefalografia EEG şi spectroscopia cu infraroşii de apropiere (MIRS) (Raichle, 2006).

Page 27: indicatori fiziologici experimentala 2009