METODE DIDACTICE MODERNE DE PREDARE A
INFORMATICII SI TIC
COLEGIUL TEHNIC “ALESANDRU PAPIU ILARIAN” ZALAU
PROF. CARMEN CIUPE
SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
În măsura în care politica unei ţări este axată pe dezvoltare durabilă, reformele apar ca o necesitate.
Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o realizeze (profesionişti de toate categoriile), iar şcoala este cea care îi pregăteşte.
Dezvoltarea ştiinţelor educaţiei, inovaţia didactică solicită transformarea profesorilor în specialişti ai domeniului proiectării curriculare.
TRADIŢIONAL ŞI MODERN
Astăzi, enciclopedismul cunoaşterii este imposibil de atins.
Dezideratul şcolii moderne vizează înzestrarea ele-vului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional.
Dominanta activităţii didac-tice trece pe asimilarea instrumentelor de accesare şi prelucrare a informaţiilor.
În şcoala tradiţională primeaza informaţionalul.
Ipoteza: cel ce cunoaşte informaţiile poate automat opera cu ele la un nivel satisfăcător.
Această concepţie a generat pe alocuri performanţe înalte, dar la nivelul masei de elevi a generat eşecuri.
TRADIŢIONAL ŞI MODERN
Asistăm la o lecţie obiş-nuită. Elevii sunt în bănci, unii în spatele celorlalţi, câte unul sau câte doi, ca pe vremea străbunicilor. Toţi au privirile aţintite înainte (acolo sunt catedra şi profesorul). Asta li se cere: privirea în faţă.
Unde găsesc ei răspunsu-rile la confruntările per-sonale? La profesor, în spatele colegului, departe de zidurile şcolii?...
Elevii sunt pretutindeni în clasă.
Ei se grupează / sunt grupaţi potrivit opţiunilor de studiu şi resurselor asigu-rate de profesor.
Elevii privesc unii la alţii, faţă în faţă. Ei comunică. Toţi au şansa dialogului efectiv.
În parteneriat cu profesorul ei vor găsi răspunsurile…
CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE
ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ
Rolul elevului
Rolul profesorului
E
valu
area
Rea
lizar
ea
învă
ţări
i
T M
ROLUL ELEVULUI Strategii didactice
centrate pe predare
Strategii didactice centrate pe învăţare
Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului.
Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite.
Acceptă în mod pasiv ideile transmise.
Lucrează izolat.
Realizează un schimb de idei cu ceilalţi.
Cooperează în rezol-varea sarcinilor de lucru.
Exprimă puncte de vedere proprii.
Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege.
Acceptă în mod pasiv ideile transmise
Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege
Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite
Realizează un schimb de idei
cu ceilalţi
Lucrează izolat
Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru
CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE
ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ
Rolul elevului
Rolul profesorului
E
valu
area
Rea
lizar
ea
învă
ţări
i
Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului
Exprimă puncte de vedere proprii
ROLUL PROFESORULUI Strategii didactice
centrate pe predare
Strategii didactice centrate pe învăţare
Expune, ţine prelegeri. Facilitează şi moderează învăţarea.
Impune puncte de vedere.
Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere.
Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”.
Este partener în învăţare.
Acceptă în mod pasiv ideile transmise
Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege
Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite
Realizează un schimb de idei
cu ceilalţi
Lucrează izolat
Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru
Expune, ţine prelegeri
Facilitează şi moderează învăţarea
Impune puncte de vedere
Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere
Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”.
Este partener în învăţare
CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE
ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ
Rolul elevului
Rolul profesorului
E
valu
area
Rea
lizar
ea
învă
ţări
i
Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului
Exprimă puncte de vedere proprii
MODUL DE REALIZARE A ÎNVĂŢĂRII
Strategii didactice centrate pe predare
Strategii didactice centrate pe învăţare
Învăţarea are loc predo-minant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe.
Învăţarea are loc predo-minant prin formare de competenţe şi deprinderi practice.
Învăţarea conduce la competiţie între elevi, cu scopul de ierarhi-zare.
Învăţarea se realizează prin cooperare.
Acceptă în mod pasiv ideile transmise
Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege
Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite
Realizează un schimb de idei
cu ceilalţi
Lucrează izolat
Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru
Expune, ţine prelegeri
Facilitează şi moderează învăţarea
Impune puncte de vedere
Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere
Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”.
Este partener în învăţare
Învăţarea conduce la competiţie între elevi, cu
scopul de ierarhizare
Învăţarea se realizează
prin cooperare
Învăţarea are loc predo-minant prin memorare şi
reproducere de cunoştinţe
Învăţarea are loc predominant prin
formare de competenţe şi deprinderi practice
CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE
ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ
Rolul elevului
Rolul profesorului
E
valu
area
Rea
lizar
ea
învă
ţări
i
Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului
Exprimă puncte de vedere proprii
EVALUAREA Strategii didactice
centrate pe predare
Strategii didactice centrate pe învăţare
Vizează măsurarea şi aprecierea cunoştin-ţelor (ce ştie elevul).
Vizează măsurarea şi aprecierea competen-ţelor (ce ştie să facă elevul cu ceea ce ştie).
Pune accent pe aspectul cantitativ (cât de multă informaţie deţine ele-vul).
Pune accent pe elemen-tele de ordin calitativ (valori, atitudini).
Vizează clasificarea elevilor.
Vizează progresul în învăţare la fiecare elev.
Acceptă în mod pasiv ideile transmise
Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege
Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite
Realizează un schimb de idei
cu ceilalţi
Lucrează izolat
Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru
Expune, ţine prelegeri
Facilitează şi moderează învăţarea
Impune puncte de vedere
Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere
Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”.
Este partener în învăţare
Pune accent pe aspectul cantitativ (cât de multă
informaţie deţine elevul)
Pune accent pe elemen-tele de ordin calitativ
(valori, atitudini).
Vizează clasificarea
elevilor
Vizează progresul în învăţare la fiecare elev
Vizează măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor
(ce ştie elevul)
Vizează măsurarea şi aprecierea competenţelor (ce ştie să facă elevul cu
ceea ce ştie)
Învăţarea conduce la competiţie între elevi, cu
scopul de ierarhizare
Învăţarea se realizează
prin cooperare
Învăţarea are loc predo-minant prin memorare şi
reproducere de cunoştinţe
Învăţarea are loc predominant prin
formare de competenţe şi deprinderi practice
CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE
ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ
Rolul elevului
Rolul profesorului
E
valu
area
Rea
lizar
ea
învă
ţări
i
Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului
Exprimă puncte de vedere proprii
METODA DIDACTICA
•Reprezinta ansamblul organizat al procedeelor (modurilor) de realizare practicaa operatiilor care stau la baza actiunilor parcurse în comun de profesori si elevi.
•Aceste procedee conduc, în mod planificat si eficace, la realizarea scopurilor propuse.
SISTEM DE INSTRUIRE
Obiective
Evaluare
Mijloace
Metode Organizarea activitătii de instruire
Continutul învătamântului
Factori implicati în
sistem: profesor - elev
RELATIA
Obiective-Competente-Continut-Metoda
METODE TRADITIONALE
• Algoritmizarea
• Exercitiul
• Problematizarea
• Conversatia
• Jocul de rol
• Demonstratia
• Descoperirea
• Studiul cu manualul
METODE MODERNE
• Învatarea cu ajutorul calculatorului
• Metoda ciorchinelui
• Metoda cubului
• Metoda Stiu-Vreau sa stiu-Am învatat
• Brainstormingul
• Turul galeriei
• Diagrama Venn - Euler
ÎNVATAREA CU AJUTORUL CALCULATORULUI
• metoda moderna de educatie care poate fi folosita în toate etapele procesului didactic: în proiectare, în predare-învatare si în evaluare.
Utilizarea calculatorului, a softurilor educationale, marestecalitatea învatarii, contribuie la formarea unei gândiri sistematice, selective, rapide, eficiente.
• metoda moderna folosita frecvent în procesul didactic actual, fiind principalul (obligatoriu) mijloc de predare a informaticii si tehnologiei informatiei.
METODA CIORCHINELUI
• metoda metoda ce se poatece se poate utiliza mai ales în etapa de utiliza mai ales în etapa de reactualizare a reactualizare a structurilor învatate anteriorstructurilor învatate anterior,, sau în etapa de evocare, sau în etapa de evocare, elevii fiind elevii fiind pusi în situatia de a stabili conexiuni între elementelepusi în situatia de a stabili conexiuni între elementele studiate, de a studiate, de a se implica activ în procesul de gândire.se implica activ în procesul de gândire.
•• tehnica de predare - învatare menita sa încurajeze elevii satehnica de predare - învatare menita sa încurajeze elevii sa gândeasca liber si sa stimuleze conexiunile de ideigândeasca liber si sa stimuleze conexiunile de idei..
• modalitate de a realiza asociatii de idei sau de a oferi noi sensuri modalitate de a realiza asociatii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însusite anterior.ideilor însusite anterior.
• ciorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grupciorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grup..
• ddupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi notiunile si upa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi notiunile si legaturile create pentru a dezvolta idei concrete despre legaturile create pentru a dezvolta idei concrete despre CONCEPTUL CONCEPTUL PROPUSPROPUS. .
• pprin acest exercitiu se încurajeaza participarea întregii claserin acest exercitiu se încurajeaza participarea întregii clase..
Modalitatea de realizare
- elevii sunt invitati sa scrie elevii sunt invitati sa scrie cât mai multe cât mai multe cuvinte sau cuvinte sau expresiiexpresii care care le vin în minte le vin în minte despre subiectul selectat pândespre subiectul selectat pânaa la expirarea timpului la expirarea timpului
- cuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de nocuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de nottiunea centrala sau, iunea centrala sau, daca este cazul, daca este cazul, dede una din cele propuse de elevi; una din cele propuse de elevi;
- elevii vor - elevii vor scrie un cuvânt sau expresie nucleu în centrul unei foi de scrie un cuvânt sau expresie nucleu în centrul unei foi de hârtiehârtie
- la finalul exercitiului se va comenta întreaga structura cu - la finalul exercitiului se va comenta întreaga structura cu explicatiile de rigoare;explicatiile de rigoare;
Caracterul stimulativ al metodei ciorchinelui
Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansata ca o provocare si determina o întrecere de a descoperi lansata ca o provocare si determina o întrecere de a descoperi
noi conexiuni legate de termenul propus.noi conexiuni legate de termenul propus.
CONCEPTUL PROPUS
CIORCHINELE
Functiile sistemuluiDe calcul
Nortpad
Utilitare
iesire
Structura sistemului de calcul
EXEMPLU:
ComponenteSistemului de calcul
hardware
Sistemul de operare
Componente ale Sist.de operare
software
Rolul sistemului de calcul
Programe de aplicatie
Intrare
Tipuri calculator
Dispozitive periferice
Intrare-iesire
METODA CUBULUI
•• EEste o strategie care faciliteazste o strategie care faciliteazaa analiza unui subiect analiza unui subiect din diferite puncte de vedere.din diferite puncte de vedere.
•• MMetoda poate fi folositetoda poate fi folositaa în orice moment al lec în orice moment al lecttieiiei..
•• OOferferaa elevilor posibilitatea de a- elevilor posibilitatea de a-ssi dezvolta i dezvolta competentele necesare unor abordcompetentele necesare unor abordaari complexeri complexe..
• Poate fi folositacu orice tip de subiect sau orice grupade Poate fi folositacu orice tip de subiect sau orice grupade vârstvârstaa. .
Modalitatea de realizare
- Se realizeazaun cub ale carui fete pot fi acoperite cu hârtie de - Se realizeazaun cub ale carui fete pot fi acoperite cu hârtie de culori diferite;culori diferite;
- Pe fiecare fa- Pe fiecare fatata a cubului se scrie câte una dintre urmatoarele a cubului se scrie câte una dintre urmatoarele
instrucinstructtiuni: iuni: DESCRIE, COMPARDESCRIE, COMPARAA, ANALIZEAZ, ANALIZEAZAA, , ASASOOCIAZCIAZAA, APLIC, APLICAA, ARGUMENTEAZ, ARGUMENTEAZA.A.
- Este recomandabil ca fe- Este recomandabil ca fettele cubului sele cubului saa fie parcurse în ordinea fie parcurse în ordinea prezentatprezentata,a, urmând pa urmând passii de la simplu la complex.ii de la simplu la complex.
- Se cere elevilor sascrie timp de 2 - 4 minute pe subiectul lectieiSe cere elevilor sascrie timp de 2 - 4 minute pe subiectul lectieidescriindu-l din toate punctele de vedere (formdescriindu-l din toate punctele de vedere (formaa, culoare, marime) , culoare, marime) într-un timp limitat. într-un timp limitat.
Indicatiile extinse pentru cele sase fete sunt:
DDescrieescriettii – privi– privitti obiectul cu ateni obiectul cu atenttie ti descrieie ti descrietti i ceea ce vedeceea ce vedetti;i; CComparatiomparati - - cu cu ce este similar? De ce diferce este similar? De ce diferaa?? AsociaAsociattii - la ce va - la ce va face saface sa vava gânditi? Ce vagânditi? Ce va inspira? Eliberati-vainspira? Eliberati-va mintea ti cautati asociatii mintea ti cautati asociatii pentru acest obiect.pentru acest obiect. AnalizaAnalizattii – spuneti cum este facut, din ce – spuneti cum este facut, din ce ssi ce i ce parti contine?parti contine? AplicaAplicattii:: - Cum poate fi utilizat? - Cum poate fi utilizat? ArgumentaArgumentattii - pro sau contra. Luati o pozitie si - pro sau contra. Luati o pozitie si folositi orice fel de argumente logice pentru a folositi orice fel de argumente logice pentru a pleda în favoarea sau împotriva subiectului.pleda în favoarea sau împotriva subiectului.
2. COMPARa
4. ANALIZEAZa
3. ASOCIAZa
5. A P L I C a
1. DESCRIE
6. A R G U M E N T E A Z a
CUBUL
Elevii vor fi grupaElevii vor fi grupatti în i în ssase echipe (câte una pentru fiecare faase echipe (câte una pentru fiecare fatata a cubului) a cubului) la mesele de lucru;la mesele de lucru;
Participarea la completarea fiParticiparea la completarea fissei comune va fi dirijatei comune va fi dirijataa de profesor, de profesor, care trebuie scare trebuie saa încurajeze participarea tuturor elevilor din grupurile încurajeze participarea tuturor elevilor din grupurile
constituite;constituite;
La finalul exerciLa finalul exercittiului se va comenta iului se va comenta ssi se va completa întreaga i se va completa întreaga structurstructuraa cu explica cu explicattiile de rigoare.iile de rigoare.
Forma finalForma finalaa a con a conttinuturilor realizate de fiecare grupinuturilor realizate de fiecare grupaa este este împîmpaartrtasasititaa întregii clase (6 minute – câte un minut pentru fiecare întregii clase (6 minute – câte un minut pentru fiecare
fafatata a cubului). a cubului).
Lucrarea în forma finalLucrarea în forma finalaa poate fi desfa poate fi desfassuraturataa pe tabla. pe tabla.
Adecvarea managementului de grupla activitatile de formare
Caracterul stimulativ al metodei cubului
Lucrul individual, în echipeLucrul individual, în echipe,, sau participarea sau participarea
întregii clase la realizarea cerintelor întregii clase la realizarea cerintelor
“cubului” este o provocare“cubului” este o provocare ce ce determin determinaa o o
întrecere în a demonstra asimilarea corectîntrecere în a demonstra asimilarea corectaa
ssi completi completa a a cunoa cunosstintinttelor.elor.
METODA
STIU – VREAU SA STIU – AM ÎNVATAT
• • este o strategie de coneste o strategie de consstientizare de ctientizare de caatre elevi a ceea ce tre elevi a ceea ce sstiu, tiu, sau cred casau cred casstiu, referitor la un subiect tiu, referitor la un subiect ssi totodati totodataa a ceea ce nu a ceea ce nu sstiu, sau nu sunt siguri ctiu, sau nu sunt siguri caa sstiu, si ar dori satiu, si ar dori sasstie sau stie sau saaînvete;învete;
• • metoda poate fi folositaîn prima parte a unei lectii – actualizarea metoda poate fi folositaîn prima parte a unei lectii – actualizarea vechilor cunovechilor cunosstintintte - evocarea;e - evocarea;
• • activeazaactiveaza elevii elevii ssi îi face coni îi face consstientientti de procesul învi de procesul învataatarii;rii;
• • oferaelevilor posibilitatea de a-oferaelevilor posibilitatea de a-ssi verifica nivelul cunoi verifica nivelul cunosstintinttelorelor
Modalitatea de realizare
• Se cere elevilor sainventarieze ideile pe care consideracale detin cu privire la subiectul, sau tema investigatiei ce va urma; aceste
idei vor fi notate într-o rubrica a unui tabel – „STIU”;
• Ei vor nota apoi ideile despre care au îndoieli, sau ceea ce ar dori sa stie in legatura cu tema respectiva; aceste idei sunt
grupate în rubrica „VREAU SA STIU”;
• Profesorul va propune apoi studierea unui text, realizarea unei investigatii si fixarea unor cunostinte referitoare la acel subiect, selectate de profesor; elevii îsi însusesc noile cunostinte si îsi
inventariaza noile idei asimilate pe care le noteaza în rubrica „AM INVATAT”;
STIU VREAU SA STIU AM ÎNVĂTAT
Fisa de lucru
Shema rezultata va fi comentata de elevi
DupDupaa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi no rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi nottiunile iunile înscrise în fiecare coloanînscrise în fiecare coloanaa pentru a demonstra nivelul actual pentru a demonstra nivelul actual
al cunoal cunosstintelor.tintelor.
PParticipanarticipanttii identificii identificaa situa situattia de plecareia de plecare,, precum precum ssi ceea i ceea ce au dobândit în urma procesului de învce au dobândit în urma procesului de învatatare. are.
Prin acest exerciPrin acest exercittiu se încurajeaziu se încurajeazaa participarea fiecarui elev participarea fiecarui elev,, prin conprin consstientizarea eventualelor lacune tientizarea eventualelor lacune ssi prin motivarea i prin motivarea
acoperirii acestora.acoperirii acestora.
Caracterul stimulativ al metodei
Stiu–Vreau sa stiu–Am învatat
Lucrul individual, în echipe, sau participarea întregii Lucrul individual, în echipe, sau participarea întregii
clase la realizarea cerinclase la realizarea cerinttelor este o provocare ce elor este o provocare ce
determindeterminaa o întrecere în a demonstra asimilarea corect o întrecere în a demonstra asimilarea corectaa
ssi completi completaa a cuno a cunosstintinttelorelor
METODA “ASALTULUI DE IDEI” BRAINSTORMINGUL
• metoda ce consta în formularea mai multor întrebari succesive menite sa faciliteze gândirea elevilor si emiterea spontana a
raspunsurilor
• este consideratade unii o varianta a problemetizarii
Sesiunea de brainstorming trebuie sa respecte câteva reguli: - toate ideile sunt „cunostinte“; - nici o sugestie nu se critica; - membrii grupului vor fi încurajati sa construiasca pe caile altora; - ideea-finalae „produsul“ întregului grup;
METODA TURUL GALERIEIMETODA TURUL GALERIEI
Problema: Cum se pot utiliza la maximum spatiile de expunere din
clasati cum se pot obtine materiale care merita expuse?
Provocarea: Sa organizam spatii de expunere în clasa care sa sustina
procesul de învatare al tuturor elevilor si sa le rasplateasca succesele.
Ce putem face? Creati afite care sa fie reprezentative pentru programa
urmata. Expuneti lucrarile elevilor care sunt reprezentative pentru
programa urmata. Schimbati frecvent exponatele.
Exemplu:Exemplu:
• Suntem la lectia ”Dispozitive periferice” •Grupam elevii în 5 grupe pe care le numerotam corespunzator;• Fiecare grup primeste o fisa de lucru care contine câte 2 chestiunide rezolvat, una teoretica, cealalta practica si o foaie A2/A3 pe carevor rezolva sarcinile de lucru;• Elevii sunt lasati sa lucreze 35 de min., reamintindu-le sa scrie numarul grupului si sa semneze;• Atunci când au terminat afitele, elevii le vor expune pe peretiisalii de clasa, în ordinea crescatoare a numarului grupei;• Fiecare elev ia în mâna un creion si pleaca într-un tur al galeriei;• La început, grupul 1 va fi în fata afitului grupei numarul 2, grupa 2în fata afitului grupei numarul 3, etc.;• Elevii studiaza fiecare exponat si îti noteaza concluziile pe foaia Alba din dreptul exponatului;• Dupa examinarea fiecarui afis, se vor întoarce la cel întocmit de ei si vor citi notele colegilor si vor discuta cum pot acestea sa le Îmbunatateasca munca.
METODADIAGRAMA VENN – EULER
- ConstaConsta din douadin doua cercuri care se suprapun;cercuri care se suprapun;
- În partile separate ale cercului se trec atributele care sunt uniceÎn partile separate ale cercului se trec atributele care sunt unice
fiecaruia dintre cele douafiecaruia dintre cele doua articole care sunt comparate;articole care sunt comparate;
- În partea de suprapunere se trec atributele pe care cele douaÎn partea de suprapunere se trec atributele pe care cele doua
articole le au în comun.articole le au în comun.
În loc de concluzii:
Nu am epuizat subiectul:Nu am epuizat subiectul: PPutem continua cu ocazia altui cerc pedagogic;utem continua cu ocazia altui cerc pedagogic; IInovarea didactică este un proces în derulare.novarea didactică este un proces în derulare. Eu cred ca nu suntem convinsi, Eu cred ca nu suntem convinsi, îînca, de valoarea nca, de valoarea
acestor macestor metodeetode. Mai cred . Mai cred îîn comoditatea noastra, n comoditatea noastra, îîn n reticenta fata de nou, reticenta fata de nou, îîn inertia n inertia în care ne aflîn care ne aflaam. m. Riscam Riscam îîn acest fel sa ramn acest fel sa ramâânem nem îîn urma, ceea ce n urma, ceea ce este de-a dreptul nociv pentru calitatea demersului este de-a dreptul nociv pentru calitatea demersului didactic.didactic.
Elevul Elevul trebuietrebuie pus permanen pus permanentt îînn situatia de a face, a situatia de a face, a judeca, a coopera, a da raspunsuri,judeca, a coopera, a da raspunsuri, aa avea pareri, a avea pareri, a analiza raspunsurile auzite, a ajunge la identificarea analiza raspunsurile auzite, a ajunge la identificarea raspunsurilor corecte, din care apoi descopera raspunsurilor corecte, din care apoi descopera cunostintele noi.cunostintele noi.