TEMA 1
Anestezia in medicina dentara
(suport curs e-learning,
Carmen Gabriela Stelea, Eugenia Popescu, Otilia Boisteanu - Anestezia loco-
regionala in medicina dentara; Ed. "Gr.T.Popa " U.M.F. Iasi, 2014)
1. Acid alfa 1-glicoproteină transportă:
A. Betablocante
B. Blocante ale ionilor de calciu
C. Antiaritmice
D. Anestezice locale
E. Anticoagulante orale
ABCD slide 10 curs
soluții
anestezice,
pag,95 carte
2. Substanța anestezică trebuie să îndeplinească următoarele calități:
A. Inducție lungă
B. Să fie compatibilă cu alte substanțe medicamentoase
C. Să nu producă iritații locale și dependență
D. Toxicitate sistemică ridicată
E. Efect anestezic bun
BCE slide 6 curs
solutii
anestezice,
pag 98 carte
3. Articaina este contraindicată la următorii pacienți:
A. Alergic la anestezice locale de tipul amide
B. Bronhospasm în antecedente
C. Diabet zaharat
D. Tulburări de conducere atrio-ventriculare grave
E. Epilepsie fără tratamen
ABDE slide 45 curs
sol.
Anestezice,p
ag 104 carte
4. Care din următoarele efecte nu sunt caracteristice substanțelor
vasoconstrictoare:
A. Scad riscul de toxicitate
B. Grăbesc instalarea anesteziei
C. Cresc hemoragia intraoperatorie
D. Prelungesc efectul anestezic
E. Inhibă metabolizarea anestezicelor locale
CE slide 53 curs
sol.
Anestezice,
pag 108 carte
5. Anestezia plexală este considerată anestezie de elecție pentru:
A. Premolarul 1 atunci cînd lipsește nervul alveolar superior și
mijlociu
B. Rădăcina disto-vestibulară a primului molar superior
C. Pentru incisivul lateral, completare a anesteziei nervului
alveolar supero-anterior
D. Radacina mezio-vestibulara a primului molar superior
E. Molarul prim inferior
AD slide 57 curs
tehnici
mandibulă,
pag119 carte
6. Avantajele anesteziei intraseptale sunt:
A. Anestezia este localizată la un singur dinte
B. Necesită o cantitate mică de anestezic ( 0,2-0,4 ml)
C. Se instalează foarte greu ( mai mult de 30secunde)
D. Ȋn cazul chirurgiei parodontale puncția anestezica se poate
face în pungile infectate,
E. Este o tehnica traumatica
AB slide 36 curs
tehnici
mandibulă,
pag 122 carte
7. Care din următoarele repere nu corespund anesteziei la gaura BCE slide 31curs
infraorbitară:
A. La 8-10 mm sub marginea inferioară a orbitei
B. La unirea celor 2/3 interne cu 1/3 externă a marginii
inferioare a orbitei, sub sutura maxilo- malară, identificată
clinic prin palparea unei rugozități
C. Creasta zigomato-alveolară
D. Pe linia verticală care unește gaura supraorbitară, gaura
suborbitară și gaura mentonieră
E. Pe orizontală care trece între primul și al doilea premolar
superior
tehnici, pag.
126 carte
8. În timpul anesteziei la Spina Spix pot apărea următoarele accidente, mai
puțin:
A. Ȋnțeparea plexului venos pterigoidian
B. Tulburări de deglutiție
C. Constituirea unui hematom de mici dimensiuni
D. Chemozis conjunctival
E. Anchiloză temporomandibulară
ADE slides 9,10
curs tehnici
mandibula,
pag 138 carte
Tema 2. Extractia dentara
(Eugenia Popescu - „Chirurgie Orala”,vol. 1, Editura Cantes,1999 - pag 42-200)
9. Accidentele care apare cel mai frecvent in timpul extractiei dentare sunt
reprezentate de:
A. luxatia dintilor vecini
B. fractura dintilor vecini sau antagonisti
C. hemoragia imediata
D. neuropraxia
E. fractura procesului alveolar
ABE 173-187
10. Factorii locali care favorizeaza hemoragiile postextractionale sunt
urmatorii :
A. persistenta tesutului de granulatie in alveola
B. plagi intinse ale mucoasei
C. antiplachetarele
D. anticoagulantele
E. fractura oaselor maxilare
ABDE 194
11. In hemoragiile postextractionale mijlocii si mari pierderea de sange este:
A. 30% din masa sangelui circulant
B. 100 ml
C. 350 ml
D. 150-300 ml
E. peste 300 ml
AD 194-195
12. Care din urmatoarele afirmatii privind atitudinea fata de plaga alveolara
normala sunt adevarate?
A. este contraindicat chiretajul brutal al alveolei
B. se recomanda introducerea in alveola a meselor iodoformate
afanate
C. este contraindicata irigarea alveolei cu substante antiseptice
D. este contraindicata introducerea in alveola a substantelor
ACDE 166
antiseptice
E. este contraindicata introducerea in alveola a conurilor cu
antibiotice
13. Starea generala a pacientului cu alveolita postextactionala poate fi
alterata prin urmatoerele manifestari clinice, cu doua exceptii:
A. scadere in greutate
B. insomnie
C. febra
D. poliurie
E. adenopatie loco-regionala
AD 199
14. In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de
factori legati de:
A. leziuni patologice preexistente
B. particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate
C. starea generala a pacientului
D. particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi
extras
E. starea de igiena a cavitatii orale
ABD 92
15. In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt:
A. radacini curbe,cudate,in”baioneta”
B. creasta zigomato-alveolara
C. anchiloza dento-alveolara
D. sept interradicular gros
E. os alveolar dens
ACDE 92
16. Contraindicatiile relative ale extractiei dentare sunt:
A. infarctul miocardic mai recent de 6 luni
B. unele afectiuni generale
C. leucemia acuta
D. unele afectiuni locale
E. dinti situati intr-o masa tumorala maligna
BD 51-118
Tema 3. Patologia eruptiei
17. Complicatiile mecanice specifice incluziei dentare,includ o patologie
variata:
A. fracturi mandibulare-incluzia molarului de minte inferior
poate fi un factor favorizant in producerea fracturilor
mandibulare, deoarece incluzia constituie o zona de minima
rezistenta
B. incluzia dentara poate fi implicata in aparitia unor formatiuni
tumorale;chisturi mandibulare,chisturi
foliculare,adamantinoame
C. complicatii la nivelul dintilor
vecini:rotatii,torsionari,incongruenta dento-aloveolara,leziuni
carioase
D. dificultati in protezarea edentatiilor unde fenomenul de
resorbtie osoasa poate provoca eruptia pasiva a dintilor
inclusi, fapt ce duce la basculari ale protezelor
E. tulburari vasomotorii legate de iritatia nervoasa reflexa
ACD 122
produsa de o eruptie dificila a unui dinte inclus
18. Tulburarile pe care le produce adesea molarul trei sunt rezultatul
conditiilor topografice in care se gaseste:
A. este ultimul dinte al arcadei dento-alveolare,si cronologic,
ultimul dinte care erupe
B. spatiul alveolar de eruptie este limitat doar pentru molarul de
minte superior
C. prezinta frecvent malpozitii
D. ramane, in proportie considerabila, in incluzie totala sau
partiala
E. raportul molarului de minte cu structurile anatomice la
distanta
ACD 122
19. Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt :
A. razele X
B. factorii ereditari
C. hipertiroidismul
D. traumatismele
E. sindromul Turner
ABE 116
20. Repere folosite in clasificarea incluziei molarului de minte sunt:
A. morfologia radacinii
B. angularea
C. relatia cu molarul 1
D. relatia cu canalul mandibular
E. dimensiunea sacului folicular
ABDE 131
21. O alta clasificare a pozitiilor molarului de minte inferior inclus ,dupa
“PELL SI GREGORY”,gradul de acoperire osoasa a molarului inclus,
cuprinde 3 clase:
A. clasa a III-a - jumatatea distala a coroanei este acoperita de
marginea anterioara a ramului mandibular
B. clasa I- diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber
fata de marginea anterioara a ramului mandibular
C. clasa a II-a: coroana molarului inclus este total acoperita de
ramul mandibular
D. clasa a II-a:-jumatatea distala a coroanei ewste acoperita de
marginea anterioara a ramului mandibular
E. clasa a III-a :coroana molarului inclus este total acoperita de
ramul mandibular
BDE 133
22. Factorii care usureaza odontectomia molarului trei inferior sunt:
A. clasa C dupa Pell si Gregory
B. spatiul parodontal larg
C. pozitia mezio-angulara
D. radacini conice sau fuzionate
E. relatia la distanta de canalul alveolar inferior
BCDE 141
23. Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului trei inferior sunt:
A. os dens ,rigid
B. contact strans cu molarul doi
C. radacini curbe ,divergente
D. clasa I dupa Pell si Gregory
E. spatiul parodontal ingust/anchiloza dento-alveolara
ABCE 141
24. Infectia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face: ACDE 141
A. printr-un traumatism care produce o solutie de continuitate si
o comunicare a sacului coronar cu cavitatea bucala
B. de la o gangrena simpla a dintilor vecini
C. de la un focar de osteomielita
D. printr-o leziune de decubit produsa de o proteza mobila
E. pe cale sanguina in cursul bolilor infectioase
Tema 4. Tratamentul leziunilor periapicale (pg.174-194)
25. Indicatiile rezecției apicale sunt:
A. fractura radiculara in 1/3 coronara
B. parodontita apicală cronică care nu evolueaza favorabil in
ciuda tratamentului endodontic
C. parodontita apicala acută supurata
D. osteita periapicala cronica
E. abces apical
BD 175
26. Contraindicațiile absolute ale rezecției apicale sunt:
A. dinti fara valoare protetica
B. vecinatatea nervului mentonier
C. vecinatatea sinusului maxilar
D. fractura radiculara verticala
E. dinti cu parodontopatie marginala cronica si implantare
compromisa
ADE 175
27. Lamboul semilunar in rezectia apicala:
A. este format dintr-o incizie dreapta
B. este format dintr-o incizie curba
C. incizia este convexa spre marginea gingivala
D. incizia este la marginea gingivala
E. este format dintr-o incizie trapezoidala
BC 176
28. In rezectia apicala cu obturatie retrograda, cavitatea:
A. trebuie sa fie superficiala pentru a nu afecta structura dintelui
B. trebuie sa fie paralela cu axul dintelui
C. trebuie sa fie centrata
D. trebuie sa fie de clasa I
E. trebuie sa aiba peretii subtiri
BCD 189
29. Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala include:
A. trusa de consultatie
B. bisturiu
C. elevator drept
D. elevatoare curbe, perechi
E. port ac
ABE 176
30. Pentru o rezecție apicală, evaluarea preoperatorie trebue să ia in calcul:
A. lungimea si forma radacinilor interesate
B. stabilirea numarului de dinti ce vor fi abordati prin respectiva
interventie
C. pozitia elementelor anatomice invecinate
D. prezenta tartrului dentar
E. posibilitatea efectuarii unui lambou “in plic”pentru abordul
vestibular
ABC 176
31. Pentru o rezecție apicală, evaluarea preoperatorie trebue să ia in calcul:
A. cantitatea de gingivomucoasa mobila
B. amploarea proceselor patologice
C. grosimea corticalei osoase
D. prezenta de coroane turnate pe dintii interesati sau vecini
E. diagnosticul histo-patologic al leziunii
BCD 176
32. Scopul evaluarii radiologice preoperatorii intr-o rezectie apicala este:
A. de a oferi informatii cu privire la prognosticul starii generale
B. de a completa examinarea clinica
C. de a furniza informatii cu privire la tesuturile periradiculare
D. de a stabili conduita postoperatorie
E. de a furniza informatii cu privire la formatiunile anatomice
invecinate
BCE 176
Tema 5. Tratamentul chirurgical preprotetic
33. Plastia santului pelvilingual : A. utilizeaza lambouri partiale labiale si jugale
B. este indicata atunci cand osul alveolar are un contur corespunzator protezarii si o inaltime de cel putin 15 mm
C. este indicata atunci cand osul alveolar nu are un contur
corespunzator protezarii si o inaltime de cel mult 15 mm D. utilizeaza lambouri totale geniene
E. necesita la final aplicarea unui conformator chirurgical
ABE 209
34. Extractia alveoloplastica intraseptala: A. este indicata dupa extractii multiple si adaptata pentru a conserva
cat mai bine inaltimea osului alveolar
B. are ca scop dupa extractia seriata a dintilor realizarea unei incizii mucoperiostale pe mijlocul crestei alveolare cu decolarea limitata a
lambourilor
C. urmareste indepartarea septurile interdentare restante
D. este indicata in special la dintii egresati E. realizeza osteotomia corticalei vestibulare la extremitati
ABCE 212
35. In remodelarea procesului alveolar din chirurgia preprotetica, orice tip
de alveoloplastie respecta urmatoarele principii A. cunoasterea exacta a anatomiei zonei
B. inciziile se realizeaza la baza crestei cu incizii de descarcare C. daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate baza lamboului trebuie
sa fie mai mica decat celelalte laturi
D. decolarea lamboului mucoperiostal trebuie sa fie maxima
E. decolarea lamboului mucoperiostal trebuie sa fie minima
AE 211
36. Rezectia modelanta a crestei milohioidiene ascutite este indicata in : A. creasta oblica interna ascutita
B. creasta milohioidiana acoperita de o mucoasa subtire C. simptomatologie dureroasa persistenta la aplicarea protezei la
nivelul crestei oblice interne
D. resorbtie accentuata a crestei alveolare in regiunea frontala E. creasta milohioidiana neteda acoperita de o mucoasa groasa,
cheratinizata
ABC 215
37. Tehnica rezectiei modelante a crestei oblice interne ascutite consta in : A. incizie de-a lungul crestei alveolare, in zona trigonului retromolar
ABCD 215
B. decolarea mucoperiostului cu atentie
C. evidentierea crestei oblice interne si insertia muschiului milohioidian
D. dezinsertia muschiului milohioidian si indepartarea crestei oblice
interne cu pensa ciupitoare de os
E. nu se recomanda aplicarea imediata a protezei postoperator
38. Rezectia modelanata a apofizelor genii hipertrofice: A. este indicata in disparitia santului pelvimandibular din zona
frontala B. poate fi asociata cu adincirea santului pelvimandibular
C. implica o incizie pe coama crestei, in regiunea frontala a
mandibulei D. implica o incizie la baza crestei in regiunea frontala a mandibulei
E. face parte din tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi
ABC 216
39. Rezectia modelanta a torusurilor mandibulare A. este indicata la pacientii edentati total pentru a permite inserarea
unei proteze mobile si a evita aparitia leziunilor de decubit
B. necesita o incizie pe mijlocul crestei alveolare
C. impune ca directia liniei de osteotomie sa fie perpendiculara pe suprafata corticalei linguale
D. necesita postoperator aplicarea vechilor proteze pentru evitarea
hematoamelor E. este o tehnica operatorie ce apartine chirurgiei preprotetice a
partilor moi
ABD 220
40. Rezectia modelanta a osteoamelor periferice are urmatoarele etape : A. incizia in U cu decolarea unui lambou trapezoidal
B. indepartarea leziunii cu instrumentarul rotativ sub irigare
abundenta C. remodelarea lamboului mucoperiostal
D. mesarea cavitatii postoperatorii
E. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu sunt adevarate
ABC 220
Tema 6. Infectii oro-maxilo-faciale
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
41. Stadiul terţiar al sifilisului prezintă la nivelul părţilor moi:
A. Tuberculi
B. Gome
C. Sifiloame
D. Sifilide
E. Şancru sifilitic
AB
42. Stadiul primar al luesului se caracterizează prin:
A. Sifilide
B. Şancru sifilitic
C. Adenopatie regională, dură, mobilă, nedureroasă
D. Tuberculi
E. Gome
BC
43. Leziunile întâlnite la nivelul oaselor maxilare în sifilisul terţiar sunt:
A. Sifiloame, la mandibulă
AB
B. Gome, la nivelul maxilarului
C. Gome, la mandibulă
D. Sifiloame, la nivelul maxilarului
E. Sifilide la nivelul maxilarului şi mandibulei 44. Ulceraţia tuberculoasă, întâlnită la purtătorii unei infecţii bacilare, se
caracterizează prin:
A. Este unică, rotundă, cu margini delimitate, reliefate
B. Fundul ulceraţiei este neregulat şi prezintă granulaţii gălbui
C. Este foarte dureroasă
D. Uneori este însoţită de adenopatie satelită
E. De regulă, se localizează pe faţa ventrală a limbii
ABCD
45. Etapele evolutive ale gomei tuberculoase sunt:
A. Inoculare
B. Cruditate
C. Ramolire
D. Ulcerare
E. Cicatrizare
BCDE
46. Diagnosticul pozitiv al tuberculozei ganglionare se face prin:
A. Examen clinic
B. CT torace
C. IDR la tuberculină
D. Puncţie cu inoculare la cobai
E. Biopsie ganglionară
ACDE
47. Tuberculoza osoasă se caracterizează prin:
A. Apare de regulă la adulţi
B. Calea de diseminare este exclusiv hematogenă
C. Se localizează la nivelul cartilajelor de creştere
D. Deformare osoasă progresivă, cu modificarea tegumentelor şi
mucoaselor acoperitoare
E. Prin fistulizare se elimină ţesutul necrotic, cazeumul şi
sechestrele osoase, formându-se astfel o geodă osoasă
BCDE
48. Semnele inflamatorii din cadrul sindromului toxico-septic în evoluţia
flegmoanelor se referă la:
A. Leucocitoză sau leucopenie sau forme imature peste 10%
B. Tahipnee
C. Proteina C reactivă depăşind de două ori valoarea normală
D. Procalcitonina depăşind de două ori valoarea normală
E. Hiperglicemie în absenţa diabetului
ACD
Tema 7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
49. Dintre accidentele şi complicaţiile extracţiei dentare care pot determina
sinuzita maxilară de cauză dentară fac parte:
A. Erori de indicaţie în sinus lifting
B. Erori de tehnică chirurgicală în sinus lifting
C. Perforarea spaţiului subantral prin chiuretaj intempestiv,
CE
după extracţia unui dinte cu raport sinusal
D. Inserarea unor implanturi endoosoase ce efracţionează
mucoasa sinusală
E. Împingerea unei rădăcini în sinusul maxilar în timpul
extracţiei dentare
50. Din punct de vedere imunologic, stadiul reversibil al sinuzitei maxilare
cronice se caracterizează prin:
A. Creşterea IgM
B. Creşterea IgA
C. Creşterea IgG
D. Neutralizarea anticorpilor specifici în celulele epiteliale de
către IgG
E. Neutralizarea anticorpilor specifici în celulele epiteliale de
către IgA
BE
51. Germenii microbieni rar întâlniţi în sinuzita maxilară de cauză dentară
sunt:
A. Stafilococus aureus
B. Klebsiella
C. Haemophilus influenzae
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Proteus
AC
52. Semnele clinice majore subiective ale sinuzitei maxilare acute de cauză
dentară sunt:
A. Tusea
B. Starea generală alterată
C. Senzaţia de presiune în regiunea geniană
D. Halitoza
E. Cacosmie subiectivă
CE
Tema 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
53. Fractura-disjuncţie de malar este:
A. O fractură anterioară a complexului zigomatic
B. O fractură posterioară a complexului zigomatic
C. O fractură cu deplasare, parţială
D. O fractură cu deplasare, totală
E. O fractură cominutivă
AD
54. Semnele clinice ale fracturilor de malar anterioare fără deplasare
cuprind:
A. Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar
B. Echimoză palpebrală în monoclu
C. Întreruperea continuităţii osoase la rebordul orbitar inferior
D. Puncte dureroase la palpare la nivelul suturilor osului
zigomatic
E. Discontinuitate osoasă „în treaptă” la nivelul crestei
zigomato-alveolare
BD
55. Semnele clinice ale fracturilor de malar anterioare cu deplasare
cuprind:
A. Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar
B. Deschiderea gurii în limite normale
C. Discontinuitate osoasă „în treaptă” la rebordul orbitar inferior
D. Midriază
E. Discontinuitate osoasă „în treaptă” la creasta zigomato-
alveolară
ACE
56. Tulburările de sensibilitate ale fracturilor de malar anterioare cu
deplasare pot fi:
A. Discretă hipoestezie în teritoriul n. infraorbitar
B. Hipoestezia în teritoriul n. infraorbitar
C. Anestezia în teritoriul n. infraorbitar
D. Hiperestezia în teritoriul n. supraorbitar
E. Hipoestezia în teritoriul n. supraorbitar
BC
57. Semnele clinice ale fracturilor de malar posterioare fără deplasare
cuprind:
A. Deformare osoasă „în treaptă” la nivelul arcadei temporo-
zigomatice
B. Discretă echimoză sau escoriaţie în dreptul arcadei temporo-
zigomatice
C. Limitarea mobilităţii mandibulei
D. Palpare dureroasă la nivelul crestei zigomato-alveolare
E. Palpare moderat dureroasă la nivelul arcadei temporo-
zigomatice
BE
58. Semnele clinice ale fracturilor de malar posterioare cu deplasare
cuprind:
A. Înfundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice
B. Echimoză palpebrală unilaterală
C. Discretă echimoză sau escoriaţie în dreptul arcadei temporo-
zigomatice
D. Hipoestezie în teritoriul n. infraorbitar
E. Limitarea mişcărilor mandibulare
ACE
59. Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se pot recomanda
următoarele investigaţii imagistice:
A. Radiografie retroalveolară
B. Ortopantomogramă
C. Incidenţa semiaxială Hirtz
D. Radiografie de mandibulă defilată
E. CT cu reconstrucţie tridimensională
CE
60. Tratamentul chirurgical în fracturile de malar cu deplasare are rolul:
A. A reduce şi menţine în poziţie anatomică fragmentul osos
fracturat
B. A restabili fonaţia
C. A restabili funcţionalitatea globului ocular şi mandibulei
D. A restabili respiraţia
E. A restabili deglutiţia
AC
Tema 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI
CERVICO-FACIALE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
61. Formele clinice de rabdomiom sunt:
A. Rabdomiomul adultului
B. Rabdomiomul periferic
C. Rabdomiomul fetal
D. Rabdomiomul central
E. Rabdomiomul cavităţii orale
AC
62. Diagnosticul diferenţial al paragangliomului glomusului carotic se face
cu:
A. Formaţiuni chistice laterocervicale
B. Tumorile laterocervicale
C. Adenopatiile laterocervicale
D. Sindromul Madelung
E. Sindromul Sturge-Weber
ABC
63. Elementele care pot caracteriza un neurofibrom solitar sunt:
A. Apare la vârstnici
B. Se manifestă sub forma unei formaţiuni nodulare
nedureroase, de consistenţă moale, slab delimitată
C. La palpare are suprafaţa netedă
D. Creşte rapid
E. Se poate localiza atât la nivelul tegumentelor cervico-faciale
cât şi în cavitatea orală
BE
64. Despre neurofibromatoza periferică – tip I se pot afirma:
A. Se mai numeşte von Recklinghausen
B. Este o afecţiune ereditară recesivă
C. Rezultă prin mutaţia unei gene de pe cromozomul 17
D. Se caracterizează prin multiple pete vasculare „în pată de vin
de Porto”
E. Se caracterizeză prin multiple neurofibroame
ACE
65. Despre neurofibromatoza von Recklinghausen se pot afirma:
A. Este neurofibromatoza centrală – tip II
B. Este o afecţiune ereditară autozomal dominantă
C. Prezintă pete tegumentare violacei
D. Prezintă macule tegumentare cu pigmentaţie caracteristică
café-au-lait
E. Neurofibroamele apar pe tegument la vârsta adultului
BD
66. La nivelul cavităţii orale, schwannomul poate fi localizat:
A. Gingival
B. În limbă
C. În planşeul bucal
D. Pe buze
E. Endoosos, la nivelul oaselor maxilare
BCE
67. Despre tumora cu celule granulare se pot afirma:
A. Se mai numeşte schwannomul cu celule granulare
AB
B. Se localizează predilect în cavitatea orală
C. Se prezintă sub forma unui nodul situat profund în
parenchimul lingual
D. Dimensiunea depăşeşte de obicei 2 cm
E. Nu se recomandă tratament chirurgical
68. Diagnosticul diferenţial al fibromatozei gingivale ereditare se face cu:
A. Hiperplazia gingivală medicamentoasă
B. Botriomicomul
C. Hiperplazia gingivală din leucemii acute
D. Neurofibromatoza ereditară
E. Tumora de sarcină
ACD
Tema 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR
MAXILARE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
69. Despre fibromul odontogen periferic se pot afirma:
A. Se localizează de obicei pe versantul vestibular al crestei
alveolare maxilare
B. Se localizează de obicei pe versantul vestibular al crestei
alveolare mandibulare
C. Se localizează de obicei pe versantul oral al crestei alveolare
maxilare
D. Se localizează de obicei pe versantul oral al crestei alveolare
mandibulare
E. Este o masă tumorală gingivală de mici dimensiuni, cu
creştere lentă, acoperită de mucoasă aparent normală
AE
70. Care afirmaţii despre mixomul odontogen de la nivelul oaselor maxilare
sunt adevărate?
A. Este rezultatul transformării tumorale benigne a
mezenchimului somatic al osului
B. Este rezultatul transformării tumorale benigne a
mezenchimului odontogen, şi anume a papilei mugurelui
dentar
C. Clinic, radiologic şi evolutiv seamănă cu ameloblastoamele
D. Apar în special după vârsta de 40 ani
E. Se localizează în zona unghiului mandibular
BC
71. În diagnosticul diferenţial al mixomului odontogen se discută:
A. Ameloblastomul
B. Keratochistul odontogen
C. Chistul nazo-palatin
D. Granulomul periferic cu celule gigante
E. Chistul nazo-labial
AB
72. Manifestările cutanate din sindromul Gardner pot cuprinde:
A. 50% dintre pacienţi dezvoltă unul sau mai multe chisturi
epidermoide sau sebacee
AD
B. Pete cutanate „café-au-lait”
C. Marmoraţii cutanate
D. Fibroame multiple sau fibromatoză
E. Cianoza extremităţilor
73. Manifestările scheletale din sindromul Gardner se referă la:
A. 10% dintre pacienţi prezintă osteoame multiple şi cu
localizări variate
B. Cel mai frecvent, osteoamele multiple se localizează la
nivelul oaselor craniului
C. Cel mai frecvent, osteoamele multiple se localizează la
nivelul oaselor lungi
D. Osteoamele apar la vârsta adultului
E. În majoritatea cazurilor, se identifică aproximativ 3 osteoame
la nivelul oaselor maxilare, dintr-un total de 3-6 osteoame la
nivelul întregului schelet
BE
74. Manifestările dentare din cadrul sindromului Gardner pot cuprinde:
A. Anodonţii
B. Odontoame
C. Dinţi supranumerari
D. Dinţi incluşi
E. Cuspizi muriformi
BCD
75. Diagnosticul diferenţial al sindromului Gardner se face cu:
A. Polipoza juvenilă de colon
B. Sindromul Launois-Bensaude
C. Sindromul Peutz-Jeghers
D. Disostoza cleido-craniană
E. Sindromul Turner
AC
76. Disostoza cleido-craniană se caracterizează prin:
A. Lipoame multiple
B. Absenţa parţială sau totală a claviculelor
C. Închiderea tardivă a fontanelelor
D. Dinţi supranumerari
E. Erupţia întârziată a dinţilor permanenţi
BCDE
Tema 11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
77. Tumorile maligne primare ale maxilarului îşi au originea în:
A. Degenerescenţa malignă a resturilor epiteliale Malassez
B. Degenerescenţa malignă a tumorilor chistice netratate
C. Degenerescenţa malignă a tumorilor chistice extirpate
incomplet
D. Mucoasa sinusului maxilar
E. Ţesuturile mezenchimale
ABCE
78. Tumorile maligne secundare ale maxilarelor provin din invazia acestora
de la tumori maligne de vecinătate, respectiv din:
A. Fibromucoasa palatului
ABDE
B. Tegumentele feţei
C. Mucoasa sinusului frontal
D. Gingivomucoasa crestei alveolare
E. Mucoasa foselor nazale
79. Tumorile metastatice ale maxilarului au ca punct de plecare tumorile
maligne ale:
A. Prostatei
B. Tractului aero-digestiv
C. Sânului
D. Tiroidei
E. Creierului
BCD
80. Clasificarea anatomoclinică a lui Sebileau referitoare la tumorile
maligne ale maxilarului, le împarte în:
A. Tumori maligne de infrastructură
B. Tumori maligne ale etajului superior
C. Tumori maligne de mezostructură
D. Tumori maligne ale etajului mijlociu
E. Tumori maligne de suprastructură
ACE
81. În cazul unui carcinom de infrastructură, în perioada de stare, examenul
radiologic decelează:
A. Demineralizare omogenă
B. Distrucţie osoasă cu margini neregulate
C. Demineralizare neomogenă
D. Dinţii par a fi suspendaţi
E. Osteocondensare
BD
82. Sarcomul de infrastructură poate avea următoarele semne clinice în
perioada de stare:
A. Simptomatologie nespecifică
B. Asimetrie facială prin deformare osoasă
C. Tumora se exteriorizează în vestibul sau în palat
D. Evoluţia este rapidă
E. Tumora este ulcero-distructivă
BCD
83. În cazul unui carcinom de mezostructură, examenul radiologic
evidenţiază:
A. Distrucţii osoase cu contur neregulat la nivelul pereţilor
sinusului maxilar
B. RMN oferă cele mai bune date în legătură cu extensia
procesului tumoral în zonele de vecinătate
C. Voalarea sinusului maxilar
D. CT oferă cele mai bune date în legătură cu extensia
procesului tumoral în zonele de vecinătate
E. Scanarea PET este cel mai frecvent examen imagistic folosit
în practică pentru investigarea unui carcinom de
mezostructură, întrucât oferă cele mai multe detalii despre
tumoră
ACD
84. Carcinoamele de suprastructură debutează cel mai frecvent în:
A. Unghiul supero-extern al sinusului maxilar
B. Unghiul supero-intern al sinusului maxilar
C. În celulele etmoidale anterioare
D. Planşeul orbitei
BC
E. Peretele lateral al fosei nazale
Tema 12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
85. Despre examenul radiologic efectuat în anchiloza temporo-mandibulară
intracapsulară se pot afirma:
A. Spaţiul intraarticular apare lărgit
B. Spaţiul intraarticular are diferite grade de calcifiere
C. Spaţiul intraarticular este dispărut
D. Ortopantomografia nu este indicată pentru a evidenţia
tulburările de dezvoltare ale mandibulei
E. Pentru precizarea localizării, formei şi volumului blocului
osos sunt necesare radiografii în mai multe incidenţe
BCE
86. În anchiloza temporo-mandibulară extracapsulară examenul radiologic
poate evidenţia:
A. O fractură vicios consolidată a arcului zigomatic
B. Dispariţia spaţiului intraarticular
C. Diferite grade de calcefiere ale spaţiului articular
D. Bloc osos limitat la apofiza condiliană
E. O fractură vicios consolidată a complexului zigomatic
AE
87. Amplitudinea normală a mişcărilor mandibulei are următoarele valori:
A. Vertical: 50 mm
B. Lateral: 15 mm
C. Anterior: 4-6 mm
D. Vertical: 40-45 mm
E. Lateral: 20 mm
CD
88. Indicaţiile absolute ale artroscopiei în patologia articulaţiei temporo-
mandibulare nu cuprind:
A. Artroplastii
B. Lavajul ATM
C. Biopsia
D. Liza aderenţelor
E. Discoplastii
AE
89. Indicaţiile relative ale artroscopiei sunt:
A. Diagnosticul patologiei intraarticulare
B. Plastia tuberculului articular
C. Discoplastia
D. Artroplastia
E. Biopsia
BCD
90. Contraindicaţiile artroscopiei în articulaţia temporo-mandibulară
cuprind:
A. Infecţii locale
B. Biopsia
C. Tratamentul tumorilor maligne
D. Anchiloza temporo-mandibulară
E. Artroplastia
ACD
91. Despre artocenteza în articulaţia temporo-mandibulară sunt adevărate
următoarele afirmaţii:
A. Este o metodă de tratament invaziv
B. Este cea mai conservatoare metodă de tratament chirurgical
C. Constă în lavajul compartimentului inferior al ATM
D. Pentru lavaj se foloseşte betadina
E. Constă în lavajul compartimentului superior al ATM
BE
92. Contraindicaţiile artrocentezei în articulaţia temporo-mandibulară sunt:
A. Artrite, pentru diminuarea durerii
B. Supuraţii locale
C. Tratamentul tumorilor maligne
D. Traumatisme articulare
E. Anchiloza temporo-mandibulară
BCDE
Tema 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
93. Tulburările hormonale care pot conduce la sialoze sunt întâlnite în:
A. Diabet zaharat
B. Hipotiroidism
C. Insuficienţă hipofizară
D. Hipertiroidism
E. Insuficienţă cortico-suprarenală
AB
94. Tulburările enzimatice care se însoţesc de parotidomegalie sunt întâlnite
în:
A. Ciroza hepatică de etiologie virală
B. Insuficienţa renală acută
C. Pancreatita acută
D. Ciroza hepatică de etiologie etanolică
E. Pancreatita cronică
DE
95. Medicamentele implicate în reducerea secreţiei salivare şi apariţia
parotidomegaliilor sunt:
A. Beta-blocante
B. Antiinflamatorii
C. Medicaţia psihotropă
D. Beta-lactamine
E. Simpatomimetice folosite în tratamentul astmului
ACE
96. Despre forma cronică a sarcoidozei se pot afirma:
A. Afectarea parotidiană apare în 90% din cazuri
B. Prezintă tumefacţie parotidiană nedureroasă, bilaterală, fermă
C. Secreţie salivară abundentă
D. Diagnosticul de certitudine al sarcoidozei se bazează pe
biopsie
E. Focarele granulomatoase din sarcoidoză interesează ţesutul
limfoid şi nu au o zonă de necroză
BD
97. Sindromul Sjögren primar se manifestă clinic prin:
A. Xeroftalmie
AC
B. Sialoree
C. Xerostomie
D. Microstomie
E. Lagoftalmie
98. Sindromul Sjögren secundar poate fi întâlnit în:
A. Ciroza hepatică de etiologie virală
B. Artrita reumatoidă
C. Astmul bronşic
D. Tuberculoza pulmonară
E. Lupusul eritematos sistemic
BE
99. Simptomele orale care contează in stabilirea diagnosticului de sindrom
Sjögren sunt:
A. Sialoree
B. Senzaţia de gust amar
C. Senzaţia de uscăciune a gurii de cca 2 săptămâni
D. Senzaţia de uscăciune a gurii de mai mult de 3 luni
E. Tumefacţia persistentă a glandelor salivare
DE
100. Semnele oculare care sunt luate în considerare în stabilirea
diagnosticului de sindrom Sjögren sunt:
A. Testul Schirmer – valori sub 5 mm în 5 minute
B. Testul Schirmer – valori peste 5 mm în 5 minute
C. Testul Schirmer – valori sub 10 mm în 5 minute
D. Test cu fluoresceină – mai puţin de 4 pe scala van Bijsterveld
E. Test cu fluoresceină – mai mult de 4 pe scala van Bijsterveld
AE
Tema 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-
MAXILARE SEVERE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
101. *Tehnica modelelor de studiu digitale aduce următoarele avantaje, mai
puţin unul:
A. Îmbunătăţeşte tehnica măsurătorilor tridimensionale
B. Reduce gradul de eroare, care apare frecvent în măsurătorile
directe
C. Permite o evaluare mult mai exactă comparativă a situaţiei
clinice în diferite etape terapeutice
D. Costuri relativ scăzute
E. Reduce considerabil spaţiile de depozitare necesare stocării
modelelor de studiu
D
102. *Analiza cefalometrică se efectuează pe o radiografie de tipul:
A. Radiografie de craniu de faţă
B. Radiografie de craniu de profil
C. Ortopantomografie
D. Radiografie de sinusuri anterioare ale feţei
E. Teleradiografie de profil
E
103. *Planurile de referinţă la care se raportează măsurătorile cranio-faciale
în analiza cefalometrică nu includ: A
A. Unghiul nazo-labial
B. Orizontala de la Frankfurt
C. Planul bi-spinos
D. Planul ocluzal
E. Planul bazal mandibular
104. *În plan sagital se măsoară următoarele unghiuri, mai puţin unul:
A. Sfenoidal
B. SNA
C. SNB
D. Z
E. ANB
D
105. *Despre unghiul sfenoidal se pot afirma următoarele, mai puţin:
A. Se mai numeşte unghiul bazei craniului
B. Este delimitat între porţiunea orizontală şi porţiunea declivă a
bazei craniului
C. Se notează NSA
D. Se măsoară pe teleradiografia de profil
E. Este o măsurătoare efectuată în plan sagital
C
106. *Unghiul SNA are valoarea normală:
A. 78º ±2º
B. 82º ±2º
C. 87º ±2º
D. 28º ±2º
E. 70º ±2º
B
107. *Unghiul SNB are valoarea normală:
A. 78º ±2º
B. 82º ±2º
C. 87º ±2º
D. 28º ±2º
E. 70º ±2º
A
108. *Care este reperul de la nivelul părţilor moi care poate fi măsurat pe
teleradiografia de profil?
A. Unghiul sfenoidal
B. Unghiul SNA
C. Unghiul Z
D. Unghiul SNB
E. Unghiul ANB
C
Tema 15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
109. *Trisomia 21 se mai numeşte:
A. Sindromul Pierre-Robin
B. Sindromul Patau
C. Sindromul Klippel-Feil
D. Sindromul Edwards
E
E. Sindromul Down
110. *Trisomia 17-18, care evoluează cu malformaţii cardiace, renale,
oculare, osoase şi cheilo-palato-schizis se mai numeşte:
A. Sindromul Optiz
B. Sindromul „cri du chat”
C. Sindromul velo-cardio-facial
D. Sindromul Edwards
E. Sindromul Pierre-Robin
D
111. *Identificaţi afirmaţia eronată despre uranostafiloschisis:
A. Este despicătura vălului palatin şi a palatului secundar
B. Premaxila nu este integră
C. Procesul alveolar este integru
D. Procesele palatine ale oaselor maxilare nu sunt unite
E. Lamele orizontale ale oaselor palatine nu sunt fuzionate
B
112. *Identificaţi informaţia greşită despre despicătura palatină unilaterală
totală:
A. Interesează vălul palatin, palatul secundar şi premaxila
unilateral
B. Interesează vălul palatin, palatul secundar, premaxila şi buza
unilateral
C. Tratamentul chirurgical este complex şi etapizat
D. La 18-22 luni se practică stafilorafia
E. La 4 ani se practică uranorafia
A
113. *Identificaţi afirmaţia greşită despre despicătura palatină bilaterală
totală:
A. Nu se asociază cu despicătura de buză totală bilaterală
B. Tratamentul chirurgical se realizează în trei timpi
C. La 18 luni se practică stafilorafia
D. La 4 ani se practică uranorafia
E. Ultima intervenţie este rezervată osteoplastiei cu grefon osos,
cu închiderea comunicărilor nazo-orale bilaterale
A
114. *În despicătura palatină alveolară, osteoplastia procesului alveolar se
indică a fi realizată odată cu labioplastia la:
A. 3 luni
B. 6 luni
C. 12 luni
D. 18 luni
E. 24 luni
B
115. *În despicătura palatină bilaterală totală, stafilorafia se practică la
vârsta de:
A. 3 luni
B. 6 luni
C. 12 luni
D. 18 luni
E. 24 luni
D
116. *În despicătura palatină unilaterală totală, stafilorafia se efectuează la
vârsta de:
A. 3-6 luni
B. 6-9 luni
C. 12 luni
D
D. 18-22 luni
E. 24 luni
Tema 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL.
NEVRALGIA DE TRIGEMEN
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
117. *În 1981, Filipescu a raportat cazuri de remisiune completă a durerii pe
o perioadă de 1-3 ani după infiltrarea cu xilină 2% şi Clorpromazină
(Largactyl) asociată cu:
A. Medicaţie antiemetică
B. Medicaţie hipocolesterolemiantă
C. Medicaţie anti-HTA
D. Medicaţie vasodilatatoare
E. Medicaţie sedativă şi hipnotică
E
118. *Doza iniţială de Carbamazepină în tratamentul nevralgiei de trigemen
este de:
A. 100 mg/zi
B. 200 mg/zi
C. 300 mg/zi
D. 400 mg/zi
E. 500 mg/zi
C
119. *Doza de menţinere pentru Carbamazepină în tratamentul nevralgiei de
trigemen este de:
A. 600-900 mg/zi
B. 900-1200 mg/zi
C. 1200-1500 mg/zi
D. 1500-2000 mg/zi
E. 300-600 mg/zi
D
120. *Care dintre efectele secundare enumerate mai jos se pot datora
tratamentului cronic cu Carbamazepină în nevralgia de trigemen?
A. Leucopenie
B. Hirsutism
C. Alopecie
D. Creştere în greutate
E. Hipertrofie gingivală
A
121. *Care dintre efectele secundare enumerate mai jos se pot datora
tratamentului cronic cu Fenitoină în nevralgia de trigemen?
A. Leucopenie
B. Sedare
C. Alopecie
D. Creştere în greutate
E. Hipertrofie gingivală
E
122. *Doza iniţială de Gabapentin în tratamentul nevralgiei de trigemen este
de:
A. 300 mg/zi
B. 900 mg/zi
B
C. 600 mg/zi
D. 1200 mg/zi
E. 200 mg/zi
123. *Doza de menţinere pentru tratamentul cu Gabapentin în nevralgia de
trigemen este de:
A. 900-1200 mg/zi
B. 1200-2000 mg/zi
C. 2400-3600 mg/zi
D. 600-900 mg/zi
E. 1500 mg/zi
C
124. *Dintre medicamentele folosite în tratamentul nevralgiei de trigemen,
efectul secundar de creştere în greutate apare la:
A. Valproat de sodiu
B. Carbamazepină
C. Fenitoină
D. Lamotrigină
E. Gabapentin
A
Tema 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
Stomatologie pediatrică (Stomatologie comportamentală pediatrică - pag. 43-57, 129-
177; Elemente introductive în pedodonție - pag. 62-81; Pedodonție, traumatisme
dento-parodontale - pag. 29-50, 98-104, 111-141; Pedodonție, distrofii dentare - pag.
20-48; Periodontologie pediatrică - pag. 43-54, 80-107; Practica pedodontică - pag.
219-248, 207-216, 251-259, 261-280)
125. Cariile dinților permanenți tineri se localizează frecvent pe fețele:
A. proximale
B. vestibulare
C. orale
D. ocluzale
E. E. palatinale
AD Practica
pedodontică,
pg.253
126. Dinții permanenți pot fi protejați de leziuni prin patru măsuri simple:
A. aplicații topice de fluor
B. controlul igienei și regimului alimentar
C. sigilarea șanțurilor și fosetelor
D. obturarea fețelor vestibulare
E. prevenirea traumatismelor
ABCE Practica
pedodontică,
pg.252
127. În cazul dinţilor permanenţi tineri, pentru toaleta cavităţii se va folosi:
A. ser fiziologic
B. apa distilată
C. apă oxigenată
D. alcool
E. impregnări
AB Practica
pedodontică,
pg.257
128. Etapele de bază în prepararea cavităţilor de la nivelul dinților permanenți
tineri, prin tehnici ultraconservative, cuprind:
A. Îndepărtarea parțială a dentinei alterate
B. Îndepărtarea smalţului alterat
C. Realizarea formei de retenţie
BE Practica
pedodontică,
pg.258
D. Realizarea formei de rezistenţă
E. Îndepărtarea smalţului nesusţinut
129. Pentru tratamentul cariei simple la dinții temporari, în pregătirea
cavităților sunt respectate principiile lui Black, modificate de McDonald
astfel:
A. realizarea unor cavități cu pereții divergenți spre suprafețele
libere
B. realizarea unor cavități cu pereții convergenți spre suprafețele
libere în vederea creșterii retenției
C. se recomandă bizotarea marginilor
D. nu se recomandă bizotarea marginilor
E. marginile cavităților să se realizeze în afara contactelor cu
antagoniștii
BDE Practica
pedodontică,
pg.210
130. Welburry recomandă efectuarea radiografiilor “bite wing” astfel:
A. la pacienții fără semne clinice de carie sau cu activitate
carioasă crescută: odata la 6-12 luni
B. la toți noii pacienți cu vârste de peste 4 ani
C. la pacienții cu leziuni carioase cu risc moderat de carie: odata
la 6 luni
D. la pacienții cu leziuni carioase cu risc crescut de carie: odata
la 6-12 luni
E. la pacienții fără semne clinice de carie sau cu activitate
carioasă crescută: odată la 6-9 luni
BD Practica
pedodontică,
pg.209
131. În prepararea cavităților de clasa a III-a la dinții temporari, se
urmăreste:
A. realizarea accesului pe cât posibil de pe fața palatinală
B. realizarea accesului pe cât posibil de pe fața mezială sau
distală
C. restaurarea fizionomiei afectate
D. realizarea accesului se poate face și de pe fața vestibulară
când există treme fiziologice
E. realizarea accesului se poate face și de pe fața vestibulară
când exista lipsă de substanță palatinală
AC Practica
pedodontică,
pg.214
TEMA 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
132. Contraindicaţiile sigilării ca metodă de prevenție primară sunt:
A. Şanţurile şi fosetele ocluzale ale premolarilor;
B. Dinţi care prezintă concomitent leziuni carioase proximale;
C. Şanţuri puţin exprimate, care sunt apreciate ca zone de risc
scăzut;
D. Pacienţi cu tulburări ocluzale;
E. Șanțuri și fosete care prezintă colorații și decalcifieri ale
smalțului dar fără carie.
BD
133. Principalele materiale de sigilare utilizate în practică sunt:
A. Cimenturile ionomere de sticlă;
B. Materialele restaurative hibride;
C. Răşinile compozite;
ABC
D. Răşinile composite condensabile;
E. Cimenturile anorganice.
134. Principalele materiale de sigilare utilizate în practică sunt:
A. Cimenturile pentru fixarea lucrărilor protetice ;
B. Materialele restaurative hibride;
C. Răşinile compozite;
D. Răşinile composite condensabile;
E. Cimenturile anorganice.
BC
135. Principalele materiale de sigilare utilizate în practică sunt:
A. Cimenturile pentru fixarea lucrărilor protetice ;
B. Materialele restaurative hibride;
C. Răşinile compozite;
D. Giomerii;
E. Compomerii.
BCDE
136. Principalele materiale de sigilare utilizate în practică sunt:
A. Răşinile compozite condensabile;
B. Giomerii;
C. Compomerii. D. Rășini compozite fără umplutură;
E. Rășini compozite cu umplutură.
BCDE
137. Un material de restaurare ideal trebuie să aibă următoarele proprietăţi:
A. Să fie inert în cavitatea orală (excepţie eliberarea lentă de
fluor);
B. Să prezinte o umectabilitate redusă a smalţului;
C. Să prezinte o vâscozitate redusă pentru a favoriza
penetrabilitatea în microretentivităţile smalţului gravat acid;
D. Să aibă proprietăţi mecanice adecvate (adeziune, rezistenţă la
abrazie);
E. Să prezinte proprietăţi fizice similare smalţului.
ACDE
138. Un material de restaurare ideal trebuie să aibă următoarele proprietăţi:
A. Să fie activ în cavitatea orală;
B. Să prezinte o vâscozitate crescută pentru a favoriza
penetrabilitatea în microretentivităţile smalţului gravat acid;
C. Să aibă proprietăţi mecanice adecvate (adeziune, rezistenţă la
abrazie);
D. Să aibă proprietăţi chimice diferite de dentina pentru a
asigura o buna rezistență la uzură;
E. Să aibă proprietăţi fizice similare cu dentina.
CE
139. Un material de restaurare ideal trebuie să aibă următoarele proprietăţi:
A. Să fie inert în cavitatea orală (excepţie eliberarea lentă de
fluor);
B. Să prezinte o bună umectabilitate redusă a smalţului;
C. Să prezinte o vâscozitate redusă pentru a favoriza
penetrabilitatea în microretentivităţile smalţului gravat acid;
D. Să aibă proprietăţi chimice bune (adeziune, rezistenţă la
abrazie);
E. Să aibă proprietăţi chimice diferite de dentina pentru a
asigura o buna rezistență la uzură.
ABC
Tema 18 - Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-maxilar
140. Prin unirea mugurilor nazali externi vor rezulta :
A. varful nasului
B. aripa externa a nasului
C. podeaua narinei
D. lama perpendiculara a etmoidului
E. septul nazal
BC Zegan, p16
141. Mugurii maxilari vor da nastere la :
A. filtrum-ul buzei superioare
B. septul nazal
C. podeaua narinei
D. 2/3 externe ale buzei superioare
E. apofizele palatine ale osului maxilar
DE Zegan, p 16
142. Mugurii maxilari vor da nastere la :
A. palatul secundar
B. septul nazal
C. podeaua narinei
D. 2/3 externe ale buzei superioare
E. apofizele palatine ale osului maxilar
ADE Zegan, p 16
143. Prin unirea mugurilor nazali interni vor rezulta :
A. varful nasului
B. sepul nazal
C. lama perpendiculara a etmoidului
D. partea superioara si interna a orbitei
E. partea anterioara a limbii
ABC Zegan, p 16
144. Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia:
A. Prodentiei superioare
B. Prodentiei inferioare
C. Retrodentiei superioare
D. Retrodentiei inferioare
E. Biprodentiei
AD Boboc,
Pg.443
145. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin:
A. reducerea suprafetei de contact
B. limitarea miscarilor masticatorii
C. introducerea unei alimentatii rationale
D. reducerea functiei masticatorii
E. toate raspunsurile corecte
AB Boboc, Pg.
345, 347
146. Deglutitia anormala este sistematizata in:
A. deglutitie cu impingerea limbii- arcadele departate
B. deglutitie cu impingerea limbii- arcadele in contact
C. deglutitie cu arcadele in contact , fara presiunea limbii
D. deglutia de tip adult
E. deglutitie cu arcadele departate, fara presiunea limbii
ABE Boboc,
Pg.358
147. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora:
A. hiperextensiei capului
B. obiceiuri vicioase
C. unor cauze congenitale
D. inocluziei labiale
E. alaptarii artificiale
BCE Boboc,
Pg.326
Tema 19. Dezvoltarea ocluziei dentare
148. Pe parcursul dezvoltarii ocluziei dentare se produc :
A. prima inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
B. a doua inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
C. a treia inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
D. prima inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 temporar
E. a doua inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 temporar
BD Dorobat, p
45
149. Actul suptului la sanul mamei favorizeaza :
A. prima mezializare a mandibulei
B. reglarea relatiei centrice
C. corectarea prognatismului mandibular fiziologic
D. aparitia prognatismului maxilar
E. blocarea mandibulei
AB Zegan, p28
150. Eruptia dintilor temporari :
A. incepe la 6 luni
B. incepe la 12 luni
C. are un termen de variabilitate de 6 luni
D. are un termen de variabilitate de 12 luni
E. are un termen de variabilitate de 3 luni
AC Zegan, p 28
151. Eruptia dintilor permanenti :
A. incepe la 6 ani
B. incepe la 7 ani
C. are un termen de variabilitate de 6 luni
D. are un termen de variabilitate de 12 luni
E. are un termen de variabilitate de 3 luni
AD Zegan, p 36
152. Tulburările de erupție ale dinților permanenți și dezechilibrele ocluzale
din prima etapă a dentiției mixte sunt produse de:
A. erupții dentare precoce/întârziate
B. formațiuni previa
C. anomalii dentare izolate
D. păstrarea integrității arcadei dentare
E. persistența dinților temporari
ABCE GZ/40
153. Molarii secunzi definitivi:
A. Erup în jurul vârstei de 10 ani
B. Determină a 3-a înălțare de ocluzie
C. Nu au rol în reglarea relației centrice și a intercuspidării
maxime
D. determină alungirea arcadei dentare
E. erup întâi inferiorii apoi superiorii
BDE GZ/47
154. În zona frontală reperele ocluzale anormale în sens sagital sunt
reprezentate de:
A. inocluzie sagitală pozitivă mai mare de 2 mm
B. inocluzie sagitală negativă
C. raport mezializat
D. ocluzie inversă frontală
E. angrenaj invers frontal
ABDE GZ/52
155. Prima mezializare a mandibulei nu se realizează prin: BCDE Dorobaț/38
A. actul suptului
B. atritia fiziologică
C. erupția molarilor primi temporari
D. erupția incisivilor temporari
E. alimentația artificială
Tema 20. Etiopatogenia anomaliilor-dento-maxilare
156. Intre factorii de mediu ce influenteaza cresterea si dezvoltarea se
enumera :
A. traumatismele
B. trisomia 21
C. nasterea
D. sindromul Pierre-Robin
E. sindromul Klinefelter
BC Dorobat, p
63
157. Factorii locali inplicati in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
cuprind :
A. anomalii dentare de volum
B. anomalii dentare de forma
C. caria dentara
D. sugerea degetului
E. deglutitia infantila
ABC Dorobat, p
59
158. Factorii locali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
cuprind :
A. anomalii dentare de volum
B. anomalii dentare de forma
C. muscarea buzei
D. sugerea degetului
E. deglutitia infantila
AB Dorobat, p
59
159. Factorii generali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
cuprind :
A. anomalii dentare de volum
B. anomalii dentare de forma
C. muscarea buzei
D. sugerea degetului
E. deglutitia infantila
CDE Dorobat, p59
160. Următoarele manifestări clinice se întâlnesc la respiratorul oral:
A. facies adenoidian
B. fantă labială deschisă
C. buza superioară hipertonă
D. îngustarea maxilarelor
E. mezializarea mandibulei
ABD G.Z/74
161. Obiceiul vicios de sugere a policelui produce la nivelul aparatului dento-
maxilar:
A. proalveolodenție superioară
B. endoalveolie
C. boltă palatină plată
D. inocluzie sagitală
ABDE G. Zegan pag
81
E. retrognație mandibulară
162. Pierderea prematură a dinților temporari prin extracție, înainte ca
succesorul său să fie dezvoltat suficient pentru a-i lua locul, produce:
A. accelerarea erupției dintelui permanent
B. scurtarea arcadei dentare
C. pierderea spațiului necesar erupției dinților permanenți
D. nivelarea planului de ocluzie
E. apariția spațierii dento-alveolare precoce la dinții permanenți
BC G.Z/84
163. Următoarele semne se întâlnesc în sindromul Down:
A. facies mongoloid
B. microglosie
C. micrognație
D. anodonții
E. ocluzie inversă
ACDE Dorobaț/61
Tema 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare
164. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. ocluzie adanca acoperita
B. proclinarea incisivilor superiori
C. ocluzie adanca in acoperis
D. forma in trapez a maxilarului
E. activitate musculara anormala
AD Zegan, p92
165. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. forma in V a maxilarului
B. inghesuire in zona frontala
C. ocluzie adanca acoperita
D. inocluzie sagitala pozitiva
E. activitate musculara normala
AD Zegan, p92
166. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. ocluzie adanca acoperita
B. palato-versia incisivilor centrali superiori
C. ocluzie adanca in acoperis
D. forma in trapez a maxilarului
E. activitate musculara anormala
ABD Zegan, p92
167. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. forma in V a maxilarului
B. proclinarea incisivilor superiori
C. ocluzie adanca acoperita
D. inocluzie sagitala pozitiva
E. activitate musculara normala
ABD Zegan, p92
168. În malocluzia de clasa a II-a există:
A. rapoarte normale la nivel molar
B. rapoarte distalizate la nivel molar
C. ocluzie adâncă în acoperiș
D. ocluzie adâncă în acoperită
E. rapoarte mezializate la nivel molar
BCD Dorobaț/78
169. Următoarele modificări aparțin sensului transversal: AD Dorobăț/81
A. endoalveolia
B. proalveolia
C. retrodenția
D. endognația
E. progenia
170. Următoarele modificări aparțin sensului sagital:
A. endoalveolia
B. proalveolia
C. retrodenția
D. endognația
E. progenia
BCE Dorobăț/81
171. Următoarea clasificare aparține școlii germane:
A. sindromul de ocluzie încrucișată
B. sindromul de compresie de maxilar
C. retrognația
D. malocluzia clasa a III-a
E. laterognația
AB Dorobăț/79
Tema 22. Examenul radiologic în ortodonție
172. Rotatia anteroposterioara a mandibulei se caracterizeaza prin :
A. crestere condiliana inspre sus-inainte
B. pozitie inalta a ATM
C. unghi goniac deschis
D. dezvoltare in exces a inaltimii alveolare si dentare laterale
E. unghiul goniac inchis
AE Zegan, p22
173. Rotatia anteroposterioara a mandibulei se caracterizeaza prin :
A. crestere condiliana inspre sus-inainte
B. pozitie inalta a ATM
C. unghi goniac deschis
D. ramul orizontal al mandibulei este inalt
E. unghiul goniac inchis
ADE Zegan, p22
174. Rotatia postero-inferioara a mandibulei se caracterizeaza prin :
A. crestere condiliana in sus-inapoi
B. pozitie inalta a ATM
C. ramul ascendent al mandibulei este lung si larg
D. ramul orizontal al mandibulei este inalt
E. unghiul goniac inchis
AB Zegan,p 22
175. Rotatia postero-inferioara a mandibulei se caracterizeaza prin :
A. crestere condiliana in sus-inapoi
B. pozitie inalta a ATM
C. ramul ascendent al mandibulei este lung si larg
D. ramul orizontal al mandibulei este inalt
E. unghiul goniac deschis
ABE Zegan,p 22
176. Triunghiul lui Tweed este format din:
A. planul de la Franckfurt
B. axa incisivului inferior
C. axa incisivului superior
ABD Dorobăț/163
D. planul mandibular
E. planul maxilar
177. Radiografia cu “film muscat” se utilizeaza pentru:
A. dintii inclusi
B. dinti ectopici
C. dinti vestibularizati
D. dinti rotati
E. nici un raspuns nu e corect
ABC Dorobat/
145-146
178. Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care indica o rotatie de
tip anterior sunt:
A. Unghiul mandibular accentuat
B. Curbura preangulara accentuata
C. Ramura ascendenta lunga
D. Canal dentar drept
E. Canal dentar angulat
ACE Dorobat/149
179. In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii:
A. elucidarea unui diagnostic
B. stabilirea unui plan de tratament
C. verificarea eficientei tratamentului
D. prognosticul de evolutie a unei afectiuni
E. nici un raspuns corect
ABCD Dorobat/145
Tema 23. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 1
180. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. forma in V a maxilarului
B. inocluzie sagitala pozitiva
C. ocluzie adanca acoperita
D. proclinarea incisivilor superiori
E. activitate musculara normala
ABD Zegan, p92
181. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. forma in trapez a maxilarului
B. inghesuire in zona frontala
C. ocluzie adanca acoperita
D. proclinarea incisivilor superiori
E. buza superioara hipotona
DE Zegan, p92
182. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. forma in trapez a maxilarului
B. malocluzie cu rapoarte distalizate bilaterale
C. ocluzie adanca acoperita
D. proclinarea incisivilor superiori
E. buza superioara hipotona
BDE Zegan, p92
183. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. inocluzie sagitala pozitiva
B. inghesuire in zona frontala
C. ocluzie adanca acoperita
D. proclinarea incisivilor superiori
E. buza superioara hipotona
ADE Zegan, p92
184. Factorii etiologici ai malocluziei clasa a II-a diviziunea 1 sunt:
A. ereditari
B. rahitismul
C. gigantismul hipofizar
D. respirația orală
E. obiceiul vicios de sugere
ABDE GZ/156
185. Semnele clinice din anomalia de clasa a II-a diviziunea 1 sunt:
A. fanta labială deschisă
B. incisivii superiori retroclinați
C. sanțul labio-mentonier accentuat
D. buza inferioară groasă, fisurată, eversată
E. sant labio-mentonier sters
ACD GZ/157
186. În malocluzia de clasa a II –a diviziunea 1 arcada dento-maxilară este:
A. scurtată
B. îngustată
C. lărgită
D. alungită
E. scurtată și lărgită
BD GZ/158
187. În malocluzia de clasa a II –a diviziunea 1 rapoartele ocluzale sunt :
A. normale la nivel molar
B. distalizate la nivel molar
C. mezializate la nivel canin
D. distalizate la nivel canin
E. normale la nivel canin
BD GZ/159
Tema 24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2
188. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. ocluzie adanca acoperita
B. palato-versia incisiviolor centrali superiori
C. ocluzie adanca in acoperis
D. forma in trapez a maxilarului
E. ocluzie gingivala
ADE Zeganp92
189. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. ocluzie deschisa
B. proclinarea incisivilor superiori
C. ocluzie adanca acoperita
D. forma in trapez a maxilarului
E. activitate musculara anormala
CD Zeganp92
190. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. ocluzie adanca acoperita
B. proclinarea incisivilor superiori
C. ocluzie adanca in acoperis
D. forma in trapez a maxilarului
E. forma in V a maxilarului
AD Zeganp92
191. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
A. ocluzie adanca acoperita
B. proclinarea incisivilor superiori
ADE Zeganp92
C. ocluzie adanca in acoperis
D. forma in trapez a maxilarului
E. inghesuire frontala
192. Următoarele semne clinice aparțin malocluziei de clasa a II –a
diviziunea 2:
A. arcada superioară scurtată
B. baza apicală mai mică decât baza coronară
C. spațiere dentară în zona frontală
D. ocluzie în capac de cutie
E. absența afectării parodonțiului
AD GZ/170
193. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:
A. reducerea diametrelor premolare
B. reducerea diametrelor molare
C. înghesuire dentară
D. prodenția incisivilor
E. supraacoperire în zona frontală
ABCE Dorobăț/396
194. Următoarele semne clinice se întâlnesc în malocluzia cls a II-a
diviziunea 2:
A. etaj inferior micșorat
B. șanț labio-mentonier accentuat
C. menton retrognat
D. buze groase
E. nas proeminent
ABDE Dorobăț/397
195. În anomalia cls a II-a diviziunea 2:
A. creșterea facială este anterioară
B. creșterea facială este posterioară
C. relații mandibulo maxilare de clasa a II-a
D. baza maxilarului este mare
E. baza maxilarului este mică
ACD Dorobăț/398
Tema 25. Malocluzia de clasa a III-a
196. Pe teleradiografia de profil, in malocluzia clasa a III a :
A. sectoarele dento-alveolare sunt pozitionate normal
B. sectoarele dento-alveolare sunt modificate compensator
C. unghiul SNA este marit
D. unghiul SNA este micsorat
E. unghiul SNB este marit
BDE Dorobat, p
407
197. Pe teleradiografia de profil, in malocluzia clasa a III a :
A. sectoarele dento-alveolare sunt pozitionate normal
B. sectoarele dento-alveolare sunt modificate compensator
C. unghiul SNB este micsorat
D. unghiul SNA este micsorat
E. unghiul SNB este marit
BDE Dorobat, p
407
198. Pe teleradiografia de profil, in malocluzia clasa a III a :
A. sectoarele dento-alveolare sunt pozitionate normal
B. sectoarele dento-alveolare sunt modificate compensator
C. sectorul dento-alveolar superior este in proalveolodontie
BC Dorobat, p
407
D. sectorul dento-alveolar superior este in retroalveolodontie
E. sectorul dento-alveolar inferior este in proalveolodontie
199. Pe teleradiografia de profil, in malocluzia clasa a III a :
A. sectoarele dento-alveolare sunt pozitionate normal
B. sectoarele dento-alveolare sunt modificate compensator
C. sectorul dento-alveolar superior este in proalveolodontie
D. sectorul dento-alveolar superior este in retroalveolodontie
E. sectorul dento-alveolar inferior este in retroalveolodontie
BCE Dorobat, p
407
200. Prognatia mandibulara adevarata se caracterizeaza prin :
A. retrognatie maxilara scheletala
B. linguoversia incisivilor inferiori
C. inghesuire dentara superioara
D. vestibuloversia incisivilor superiori
E. relatii molare distalizate
BD Zegan, p93
201. Prognatia mandibulara falsa se caracterizeaza prin :
A. prognatie mandibulara scheletala
B. test de retropulsie a mandibulei negativ
C. malocluzie cu rapoarte mezializate bilaterale
D. relatii ocluzale distalizate
E. retrognatie maxilara scheletala
CE Zegan, p93
202. În retrognatismul maxilar se întâlnesc următoarele semne clinice :
A. Facies aplatizat
B. Pometi accentuati
C. Menton prominent
D. Treaptă labială accentuată
E. Treaptă labială inversată
ACE Zegan/190
203. În prognatismul mandibular anatomic întâlnim :
A. rapoarte mezializate la nivel molar
B. rapoarte distlizate la nivel molar
C. rapoarte mezializate la nivel canin
D. rapoarte distalizate la nivel canin
E. over-jet
AC Zegan/182
Tema 26. Sindromul de inocluzie verticală
204. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala :
A. etajul inferior este marit
B. etajul inferior este micsorat
C. etajul inferior este normal
D. fanta labiala este deschisa
E. ramura ascendenta a mandibulei este lunga
AD Dorobat, p
435
205. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala :
A. etajul inferior este marit
B. etajul inferior este micsorat
C. etajul inferior este normal
D. fanta labiala este deschisa
E. ramura ascendenta a mandibulei este scurta
ADE Dorobat, p
435
206. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala : AD Dorobat, p
A. etajul inferior este marit
B. etajul inferior este micsorat
C. etajul inferior este normal
D. estetica este afectata
E. ramura ascendenta a mandibulei este lunga
435
207. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala :
A. etajul inferior este marit
B. etajul inferior este micsorat
C. fanta labiala este deschisa
D. estetica este afectata
E. ramura ascendenta a mandibulei este lunga
ACD Dorobat, p
435
208. In sindromul de ocluzie deschisa apar frecvent tulburari musculare la
muschii:
A. pterigoidian extern
B. pterigoidian intern
C. pterigoidian lateral
D. temporal
E. muschiul limbii
ACDE Dorobat/433
209. Inocluzia verticala nu se caracterizeaza clinic prin:
A. cresterea etajului inferior
B. cresterea etajului mijlociu
C. cresterea ramurii ascendente a mandibulei
D. micsorarea ramurii ascendente a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei
BCE Dorobat/
437-438
210. Tulburarile dentare care apar in sindromul de ocluzie deschisa despre
sunt:
A. incisivi hipoplazici
B. dimensiunea radacinilor redusa
C. molari Moser
D. prezenta crescuta a placii dentare
E. risc scazut de aparitie a leziunilor carioase
ABCD Dorobat/433
211. Tulburarile parodontale prezente in inocluzia verticala nu sunt
urmatoarele:
A. largirea spatiului parodontal
B. rezorbtia limbusului alveolar
C. ingustarea spatiului parodontal
D. atrofie oasoasa verticala
E. atrofie osoasa orizontala
CD Dorobat/432
Tema 27. Anomalii ale sistemului dentar
212. Dintre anomaliile de pozitie face parte si :
A. taurodontia
B. versia
C. incluzia
D. gresia
E. ectopia
BD Zegan, p114
213. Dintre anomaliile de sediu face parte si: BC Zegan, p 117
A. versia
B. heterotopia
C. transpozitia
D. gresia
E. microdontia
214. In cazurile cu anodontie se poate constata :
A. prezenta intraosoasa a mugurelui dentar
B. pensarea spatiului
C. persistenta dintelui temporar
D. reincluzia dintelui temporar
E. prezenta unei carii pe dintele temporar
BCDE Dorobat,
p117
215. *Tratamentul anodontiilor se face prin :
A. inchiderea ortodontica a spatiului
B. recastigarea spatiului
C. implant dentar la pacientul adolescent
D. implant dentar la adult
E. coronoplastia caninului
ABDE Dorobat, p
378
216. Ectopia reprezinta o anomalie dentara :
A. izolata
B. de pozitie
C. de numar
D. de sediu
E. de volum
AD Dorobat,
p378
217. Versia reprezinta o anomalie dentara :
A. de numar
B. de pozitie
C. de sediu
D. de volum
E. ce poate interesa incisivii
BE Dorobat,
p377
218. Următoarele semne clinice se întâlnesc în anodonția totală /extinsă:
A. aspect de edentat total
B. creșterea etajului inferior al feței
C. menton retrudat
D. accentuarea șanțului labio-mentonier
E. creste alveolare reduse
ACDE G.Z/101
219. Ce semne clinice / paraclinice aparțin anodonției:
A. se constată lipsa dintelui permanent de pe arcada dentară
B. dintele temporar poate persista pe arcadă peste termenul
normal de exfoliere
C. poate să apară diastema interincisivă în cazul absenței
incisivilor laterali
D. spațiul dintelui absent poate fi ocupat de dinții vecini
E. germenele dentar este vizibil radiologic
ABCD GZ /102
Tema 28. Examenul clinic în ortodonție
220. Examenul clinic al pacientului cu laterognație mandibulară arată:
A. asimetrie facială
ABDE Dorobăț,
Stanciu, Ed
B. deplasarea mentonului de partea deficitului de creștere
C. asimetria se corectează la deschiderea maximă a gurii
D. retruzie labio-mentonieră
E. lipsa de corespondență a liniilor bicomisurale și bipupilare
2009,
pag.403
221. Examenul clinic al unui pacient cu anomalie de clasa a III a arată
A. profil concav
B. menton proeminent
C. treapta labială distalizată
D. șanț labio-mentonier accentuat
E. pomeți proeminenți
AB Dorobăț,
Stanciu, Ed
2009,
pag.407
222. Forma normala a arcadelor dentare, in dentatia permanenta este :
A. semielipsa la mandibula si parabola la maxilar
B. parabola la mandibula
C. trapez
D. ovoida
E. semielipsa la maxilar
BE Dorobat, p
97
223. In plan vertical, in dentatia temporara :
A. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/3
B. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/4
C. putem intalni ocluzia deschisa
D. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/2
E. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 2/3
CD Dorobat, p92
224. In plan vertical, in dentatia permanenta :
A. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/3
B. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/4
C. putem intalni ocluzia deschisa
D. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/2
E. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 2/3
AC Dorobat, p92
225. In plan vertical, in dentatia permanenta :
A. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/3
B. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/4
C. putem intalni ocluzia adanca
D. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/2
E. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 2/3
AC Dorobat, p92
226. Unghiul nazolabial se crescut in :
A. prodentia superioara
B. retrodentia inferioara
C. biretrodentii
D. anomalii clasa II diviziunea 2
E. biprodenție
CD Dorobăț,
Stanciu
89
227. Următoarele forme de arcade dentare sunt patologice:
A. arcada în forma de V
B. parabola la mandibula
C. trapez
D. arcada în forma de W
E. semielipsa la maxilar
ACD Dorobăț,
Stanciu
97
Tema 29. Analiza modelului de studiu în ortodonție
228. In malocluzia clasa II2 curba Spee este:
A. masurabila pe modelul de studiu
B. dreapta
C. accentuata, prin egresia incisivilor inferiori si infraocluzia
molara
D. accentuata, prin egresia incisivilor superiori si infraocluzia
molara
E. accentuata prin ingresia incisivilor inferiori si supraocluzia
molara
AD Zegan, p171
229. In malocluzia clasa II2, in zona frontala, in plan vertical se intalneste :
A. overbite crescut
B. laterodeviatie stanga
C. laterodeviatie dreapta
D. ocluzie adanca acoperita
E. ocluzie adnca in acoperis
AD Zegan, p171
230. In malocluzia clasa II2 diagosticul diferential se face cu :
A. malocluzia clasa II1
B. prognatismul mandibular anatomic
C. retrognatismul maxilar
D. macrodontia
E. despicaturile labio-maxilo-palatine
AD Zegan, p175
231. In malocluzia clasa II1 curba Spee este:
A. masurabila pe modelul de studiu
B. dreapta
C. accentuata, prin egresia incisivilor inferiori si infraocluzia
molara
D. accentuata, prin egresia incisivilor superiori si infraocluzia
molara
E. accentuata prin ingresia incisivilor inferiori si supraocluzia
molara
AC Zegan, p158
232. Formulele de calcul a valorii ideale pentru diametre după Pont sunt:
A. IP = (SI x 100)/80
B. IM = (SIx100)/80
C. IP = (SIx100)/64
D. IM= (SIx100)/64
E. IP = (SIx100)/64 - 2
AC Dorobăţ 108
233. Formulele de calcul a valorii ideale pentru lungimi după Pont sunt:
A. LP = IP/2
B. LP = IP/2 – 2
C. LP = IP/2 – 4
D. lp = IP/2 – 2
E. lp = IP/2 – 4
AD Dorobăţ 108
234. Reperele pentru măsurarea indicelui molar după PONT sunt:
A. centrul feţei ocluzale a premolarilor 1 superiori
B. vârful cuspidului vestibular al molarilor 1 superiori
C. foseta centrala a molarului 1 superior
D. vârful celui de al 2-lea cuspid vestibular al molarului 1
inferior
E. vârful primului cuspid vestibular al molarului 1 inferior
CD Dorobăţ 108
235. Reperele pentru măsurarea indicelui premolar după PONT sunt:
A. centrul feţei ocluzale a premolarilor 1 superiori
B. vârful cuspidului vestibular al premolarilor 1 superiori
C. centrul feţei ocluzale a premolarilor 1 inferiori
D. vârful cuspidului vestibular al PM 1 inferiori
E. punctul cel mai vestibular al punctului de contact dintre
premolarii inferiori
AE Dorobăţ 108
Tema 30. Principii în terapia ortodontică
236. Avantajele tratamentului precoce sunt :
A. cresterea cranio-faciala este activa
B. poate rezolva orice tip de anomalie, indiferent de gravitate
C. sunt prevenite malocluziile severe
D. poate fi utilizata cresterea naturala
E. exista multiple alternative terapeutice
ACDE Zegan, p249
237. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :
A. extractia dintilor supranumerari
B. depistarea obiceiurilor vicioase
C. depistarea disfunctiilor
D. controlul pozitiei molarilor de 6 ani
E. ghidarea eruptiei dintilor permanenti
ABCD Zegan, p234
238. Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :
A. controlul cariei dintilor temporari
B. suprimarea obiceiurior vicioase
C. suprimarea disfunctiilor
D. ghidarea eruptiei dintilor permanenti
E. recastigarea spatiului
BCDE Zegan, p235
239. Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :
A. controlul cariei dintilor temporari
B. tratamentul chirurgical ortodontic
C. suprimarea disfunctiilor
D. ghidarea eruptiei dintilor permanenti
E. recastigarea spatiului
CDE Zegan, p235
240. Obiectivele tratamentului interceptiv sunt:
A. depistarea dezechilibrelor scheletale minore
B. depistarea dereglarilor in perioada de exfoliere a dintilor
temporari si de eruptia a dintilor definitivi
C. tratamentul anomaliilor dentare izolate
D. tratamentul afectiunilor parodontale
E. tratamentul obiceiurilor vicioase si reechilibrarea functiilor
ABE Dorobat/
191-192
241. Forta ortodontica se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
A. ritmul de aplicare
B. atitudinea fortei
C. intensitatea fortei
D. vibratia fortei
E. rezistenta tesuturilor asupra carora se aplica
ACE Dorobat/203
242. Reactiile osului alveolar la deplasarea dentara sunt : AD Dorobat/
A. resorbtia osoasa care poate fi directa si indirecta
B. resorbtia osoasa care este numai directa
C. resorbtia osoasa care este numai indirecta
D. apozitia osoasa si tesutul osteoid
E. hipercementoza
205-206
243. Tipurile de deplasare dentara intalnite in ortodontie sunt:
A. miscarea de versie( deplasare corporeala)
B. miscarea de gresie( inclinarea)
C. miscarea de torque( in jurul axului)
D. miscarea de rotatie
E. miscarea de torque
DE Dorobat/ 207
Tema 31. Aparate ortodontice mobilizabile
244. Elementele de acțiune secundare orale sunt:
A. arcul în seceră
B. arcul diapazon
C. arcul de distalizare canină
D. arcul în buclă dublă
E. arcul Coffin
AD Zegan,
Aparate
ortodontice,
110
245. Care din următoarele croșete nu folosesc pentru retenție spațiul
interdentar?
A. croșetul delta
B. croșetul Stahl
C. croșetul Adams
D. croșetul Schwartz
E. croșetul simplu
CE Zegan,
Aparate
ortodontice,
110
246. Crosetele aparatelor mobilizabile :
A. sunt activate in laborator, de catre tehnicianul ortodont
B. sunt activate in cabinet, de catre medicul ortodont
C. sunt confectionate din sarma
D. sunt adaptate in cabinet de catre medicul ortodont
E. realizeaza deplasarile dentare
BCD Dorobat, p
228
247. Placa linguala mobilizabila se sectioneaza:
A. in trapez
B. pe linia mediana
C. in forma literei “Y”
D. distal
E. fara a aplica un surub ortodontic
BD Dorobat,
p218
248. Placa palatina mobilizabila se sectioneaza:
A. in trapez
B. pe linia mediana
C. in forma literei “Y”
D. in L
E. fara a aplica un surub ortodontic
ABCD Dorobat,
p218
249. Crosetele aparatelor mobilizabile :
A. au rol de retentie
B. sunt activate in cabinet, de catre medicul ortodont
ABCD Dorobat, p
228
C. sunt confectionate din sarma
D. sunt adaptate in cabinet de catre medicul ortodont
E. realizeaza deplasarile dentare
250. Baza aparatului maxilar poate fi secționată:
A. in Y
B. in L
C. in V
D. in trapez
E. Atipic - sectorial
ABDE Dorobat /
216
251. Următoarele aparate sunt indicate în corectarea ocluziei inverse frontale
:
A. Gutiera mandibulara cu plan înclinat
B. Aparatul Bruckl-Reichenbach
C. Placa palatină cu plan înclinat retroincizal
D. Placa palatină cu platou retroincizal
E. Placa palatină cu arcuri secundare palatinale și gutiere
ocluzale
ABE GZ/204
Tema 32. Aparate ortodontice funcționale
252. Scutul vestibular este indicat pentru:
A. corectarea anomaliei de clasa a III a
B. corectarea anomaliei de clasa aII/1
C. corectarea respirației orale
D. corectarea sindromului lingual protruziv
E. creșterea tonicității orbicularilor
BCE Dorobaț,
Stanciu, pag.
309
253. Aparatele pentru corectarea anomaliei de clasa a IIIa sunt:
A. placa palatină platou retroincizal
B. placa Reichenbach Brukl
C. reglatorul funcțional Frankel III
D. activatorul Andreasen
E. placa palatină plan înclinat anterior
BC Dorobaț,
Stanciu, pag.
309
254. Activatorul Andresen-Haupl cuprinde :
A. placa palatina
B. scuturi acrilice laterale
C. arc vestibular modificat
D. placa linguala
E. masa acrilica interocluzala
ADE Dorobat, p
306
255. Activatorul Andresen-Haupl are drept parti componente :
A. placa palatina
B. scuturi acrilice laterale
C. arc vestibular modificat
D. arc Coffin
E. masa acrilica interocluzala
ADE Dorobat, p
306
256. Reglatorul functional Frankel tip I are drept parti componente:
A. placa palatina
B. scuturi acrilice laterale
C. pelote labiale inferioare
CD Dorobat, p
311
D. arc transpalatal
E. masa acrilica interocluzala
257. Reglatorul functional Frankel tip I are drept parti componente:
A. arcuri de stabilizare la nivel canin
B. scuturi acrilice laterale
C. pelote labiale inferioare
D. arc Coffin
E. masa acrilica interocluzala
ACD Dorobat, p
311
258. Aparatele funcționale mobile:
A. au elemente de ancoraj
B. nu au elemente de ancoraj
C. produc efecte ortopedice
D. nu produc efecte ortopedice
E. tonifica musculatura oro-facială
BCE Zegan –
tehnici -143
259. Gutiera inferioară cu plan înclinat produce:
A. saltul articular
B. palatinizarea incisivilor superiori
C. lingualizarea incisivilor inferiori
D. propulsia mandibulei
E. vestibularizarea incisivilor maxilari
AE Zegan –
tehnici -142
Tema 33. Contenția și recidiva în ortodonție
260. Indicațiile aparatelor de contenție:
A. după tratament activ
B. prevenirea recidivei anomaliei
C. corectarea înghesuirilor tardive
D. expansiune maxilară
E. corectarea poziției mandibulei
AB Zegan,
Aparate
ortodontice ,
136
261. Care din următoarele aparate ortodontice se folosesc în etapa de
contenție?
A. placa Hawley
B. gutiera termoformată
C. activatoare elastic sau rigide
D. placa palatină scut lingual
E. nici unul
ABCD Dorobaț, 460
262. Contentia se poate face cu :
A. placa Hawley
B. activatoare
C. aparate fixe – bracketts
D. aparate mobilizabile
E. fir metalic colat lingual
ABDE Zegan, p 277
263. Obiectivele contentiei sunt :
A. obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor
B. corectarea versiilor
C. corectarea inghesuirii dentare
D. corectarea spatierii dentare
E. obtinerea echilibrului ocluzal permanent
AE Zegan, p 275
264. Obiectivele contentiei sunt :
A. obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor
B. corectarea versiilor
C. prevenirea recidivei posttratament
D. corectarea spatierii dentare
E. obtinerea echilibrului ocluzal permanent
ACE Zegan, p 275
265. Obiectivele contentiei sunt :
A. obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor
B. corectarea versiilor
C. corectarea inghesuirii dentare
D. prevenirea recidivei posttratament
E. corectarea spatierii dentare
AD Zegan, p 275
266. Cauzele locale ale recidivei sunt:
A. Bolile generale
B. Tipologia faciala
C. Osul alveolar si ligamentul periodontal
D. Anomaliile dentare
E. Matricele musculare functionale
CDE Dorobat/
466-468
267. Obiectivele contentiei sunt:
A. Realizarea stabilitatii dintilor
B. Obtinerea unui echilibru ocluzal permanent
C. Prevenirea sau limitarea unei patogenii care poate sa apara
sau sa existe
D. Dobandirea echilibrului intre matricile musculare functionale
si schelet
E. Tratarea anomaliilor dento-maxilare
ABCD Dorobat/ 457
TEMA 34 – Tratamentul cariei dentare
268. Factorii care influenţează placa bacteriană sunt
A. statusul pulpar
B. microorganismele şi alimentaţia
C. dentaţia
D. tratamentele stomatologice
E. grosimea smalţului
BCD
269. Streptococii mutans, cu ajutorul unor enzime de tipul
glicoziltransferazei, pot sintetiza din zaharoză:
A. acid uric, uree şi aminoacizi
B. polizaharide extracelulare
C. glicocalix intracelular
D. glycogen si amilopectina
E. mutacine şi bacteriocine
BD
270. Caracterele cariogene ale lactobacililor sunt determinate de:
A. sinteza de polizaharide intra- şi extra-celulare
B. acidogenie
C. eficienţa mecanismelor de adeziune la hidroxiapatită
D. acidofile
E. aparatul enzimatic proteolitic
BD
271. Nivelurile salivare de streptococ mutans se corelează cu:
A. grosimea plăcii bacteriene
B. prevalenţa cariei dentare
C. nivelurile salivare de lactobacili
D. incidenţa cariei dentare
E. consumul de carbohidrate
BD
272. Dintre alimentele carioprotective fac parte:
A. amidonul
B. pastele făinoase
C. laptele şi derivatele sale
D. gemul
E. nucile
CE
273. Funcţiile mucinelor salivare includ:
A. protecţia suprafeţelor orale împotriva insultelor din mediul
oral
B. creşterea consumului de acid al biofilmului bacterian
C. legarea sau asociere cu alte molecule salivare, în special
antimicrobiene
D. susţinerea dezvoltării Candidei albicans
E. formarea peliculei dobândite
ACE
274. Bicarbonatul din compoziţia salivei are următorul rol:
A. participă la sistemul tampon şi la formarea componentei
solubile bicarbonate-fosfat
B. activator al α-amilazei
C. are eficienţă maximă la valori de 6,1-6,3
D. participă activ la transportul de membrană al unor compuşi
E. menţine structura dentară
AC
275. Despre lizozimul salivar se pot face următoarele aprecieri:
A. hidrolizează amidonul in mediul oral
B. este puternic cationic, activând autolizinele ce distrug
peretele celular
C. se cuplează cu diferiţi anioni salivari
D. poate provoca uneori agregarea microbiană, contribuind la
clearence-ul bacterian oral
E. este implicat in mecanismele tampon salivare
BCD
TEMA 35. Etiopatogenia cariei dentare
276. Proprietatile cimenturilor glass-ionomere tip II sunt:
A. adeziune chimica la dentina
B. efect antiinflamator
C. contracţie de priză crescută
D. efect carioprofilactic
E. stimuleaza neodentinogeneza
AD
277. Coafajul pulpar indirect este un act terapeutic prin care se asigura:
A. prevenirea deschiderii camerei pulpare
B. dezinfectarea plagii dentinare
C. dezinfectarea ţesutului pulpar expus
ABD
D. stimularea mecanismelor de neodentinogeneza
E. hiperemia pulpara
278. Bizotarea marginilor cavitatilor de clasa a III-a si aIV-a se face pentru a
asigura :
A. suprafata de adeziune mai mare pentru compozit
B. minimalizarea percolarii marginale
C. estetica mai buna
D. rezistenta mai mare a obturatiei
E. realizarea unei morfologii mai puţin retentive
ABC
279. Matricile dentare utilizate pentru restaurarile pe doua sau trei suprafete
indeplinesc urmatorele functii:
A. stabilesc un contur anatomic corect prin perfecta adaptare la
peretii cavitatii
B. ajuta la crearea unui punct de contact optim ca forma,
marime si localizare
C. prin aplicarea penelor si o corecta adaptare a ei la pragul
gingival se impiedica aparitia unui exces de material la acest
nivel
D. sa faciliteze condensarea materialului de obturatie
E. sa asigure spaţiul pentru inserţia firului retractor
ABCD
280. In cazul preparării cavităţii de clasa a II-a pentru obturaţie cu amalgam,
atunci cậnd procesul carios a desfiinţa creasta marginală, rezistenţa se
asigură prin: A. Pereţi laterali divergenţi spre peretele parapulpar pentru a
minimaliza extensia cavităţii
B. peretele gingival şi pulpar sunt relativ orizontali şi
perpendiculari pe forţele paralele cu axul lung al dintelui
C. restrângerea conturului ocluzal în zone care primesc contacte ocluzale minime
D. rotunjirea uşoară a unghiurilor interne
E. bizotarea marginilor ocluzale pentru creşterea grosimii restaurarii
BCD
281. In cazul preparării cavităţilor pentru tratamentul leziunilor carioase care
au distrus unghiul incizal:
A. Peretele pulpar se prepară pe cật posibil convex
B. La nivelul pragului gingival se poate prepara un şanţ de
retenţie
C. Utilizarea pivoţilor dentinari este mai puţin riscantă şi are
rezultate estetice mai bune decật bizotarea marginilor de
smalţ
D. Bizotarea este obligatorie în cazul smalţului foarte subţire
E. Bizotarea nu va interesa niciodată marginea orală a cantăţii
AB
282. Obiectivele terapiei minim invazive sunt:
A. limitarea substratului alimentar atunci când există o expunere
frecventă la zaharoză,
B. modificarea microflorei când numărul Streptococcilor
mutans şi Lactobacililor este mare,
C. modificarea suprafeţelor dentare atunci când sunt leziuni
incipiente şi/sau suprafeţe dentare aspre,
D. stimularea secreţiei salivare când există hiposalivaţie sau
xerostomie,
ABCD
E. restaurarea suprafeţelor dentare ca primă şi cea mai
importantă etapă.
283. În cadrul metodei de tratament al cariei dentare prin modelul medical
care urmăreşte modificarea plăcii bacteriene, se utilizează următoarele
tehnici şi materiale:
A. periajul dentar
B. fluorizarea general şi locală
C. eliminarea zaharozei în cadrul gustărilor dintre mese
D. utilizarea firului interdentar
E. sigilarea fisurilor ocluzale
AD
Tema 36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti
284. Diagnosticul diferenţial în pulpita purulenta parţială se face cu:
A. caria dentară simplă
B. pulpita seroasă coronară
C. pulpita seroasă totală
D. pulpita purulentă corono-radiculară
E. parodontita apicală acută purulentă
BD 79
285. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele:
A. ulceroasă
B. polipoasă
C. scleroatrofică
D. hiperplazică
E. propriu-zisă
AB 80
286. La inspecţie, în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată:
A. prezenţa unei cavităţi carioase pofunde, cu deschiderea largă
a camerei pulpare
B. pereti subtiri,uneori fracturati
C. palparea cu sonda nedureroasa superficial
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
E. percutia in ax si transversala negative
AB 85
287. Granulomul intern al lui Palazzi:
A. este o pulpită cronică deschisă polipoasă
B. este o pulpită cronică închisă propriu-zisă
C. este o pulpită cronică închisă hiperplazică
D. poate fi localizată coronar şi/sau radicular
E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei
CDE 92
288. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase
poate apărea:
A. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă
şi se exercită presiuni în spaţiul endodontic
B. palparea cu sonda în profunzime
C. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii
carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare
D. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale
excitanţilor
E. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale
ABCD
84
excitanţilor
289. Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase se
face cu:
A. caria dentară profundă
B. pulpita cronică deschisă granulomatoasă
C. polipul gingival
D. necroza pulpară
E. pulpita cronică deschisă ulceroasă
CDE 87
290. Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi se poate complica
cu:
A. pulpită seroasă parţială
B. pulpită seroasă totală
C. necroză pulpară
D. fracturi ale dintelui
E. parodontită apicală cronică
CD 93
291. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:
A. durere continua
B. durere pulsatila
C. hipersensibilitate la teste de vitalitate
D. sensibilitate la percutia in ax
E. durere localizata
AB 79
Tema 37. Necroza si gangrene pulpara
292. Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt:
A. streptococi beta hemolitici;
B. stafilococul alb;
C. stafilococul auriu;
D. gonococi;
E. pneumococi.
ABCE 99
293. Gangrena umedă se caracterizează prin:
A. tesut pulpar putrificat ferm;
B. imagine radiologică cu modificări periapical;
C. tesut pulpar putrificat foarte moale;
D. pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei;
E. pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei.
CE 100
294. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:
A. pulpa uscata;
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;
C. consistenta pulpara este redusa;
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de
canal;
E. apare adesea dupa arsenic.
ABDE 98
295. Necroza de colicvatie este produsa prin:
A. enzime vegetale;
B. enzime animale;
C. solutii antiseptic;
D. arsenic;
ABC 98
E. bradichinina.
296. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:
A. cavitatea bucala;
B. chisturi de vecinatate;
C. canal radicular lateral;
D. circulatie generala prin anacoreza;
E. osul alveolar.
ABD 101
297. Gangrena uscata:
A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase;
B. succede un traumatism;
C. succede actiunii unui agent chimic;
D. are peretii dentinari alterati profund;
E. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor.
BCE 100
298. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:
A. modificarea de culoare a dintelui;
B. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară;
C. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular;
D. teste de vitalitate negative;
E. însămanţare bacteriană pozitivă.
AD 98
299. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu:
A. gangrena pulpara simpla;
B. parodontita apicala acuta;
C. pulpita cronica inchisa propriu-zisa;
D. pulpita cronica deschisa;
E. pulpita acuta purulenta totala.
BE 98-99
Tema 38. Parodontite apicale acute si cronice
300. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre:
A. parodontita apicala acuta purulenta
B. complicare cu un proces osteomielitic
C. cronicizare
D. sinuzita maxilara
E. cuprinderea apexului dintilor vecini
AC 109
301. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta purulenta:
A. mobilitatea dintelui
B. febra
C. lipsa adenopatiei
D. senzatie de egresiune a dintelui
E. teste de vitalitate negative
ABDE 112
302. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:
A. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
B. gangrena pulpara simpla
C. utilizarea arsenicului
D. lucrari protetice defectuoase
E. antisepticele utilizate intempestiv pe canal
ABCE 116
303. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea
originea in:
A. resturile epiteliale Malassez
ABC 108
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
304. Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin:
A. turgescenta pernitelor vasculare
B. ligamente alveolare ingrosate
C. fenomene de agregare eritrocitara
D. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey
E. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat
ABE 108
305. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe:
A. durere cu caracter acut
B. senzatie de egresiune a dintelui
C. adenopatie regionala
D. durere este localizata
E. facies rigid
ABCE 108
306. Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se
caracterizeaza prin:
A. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar.
B. durerea este localizata
C. tensiune mare intratisulara
D. tumefierea si infiltrarea mucoasei
E. liza tesutului osos
ACE 110
307. Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta:
A. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica
B. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara
C. complicare cu un proces osteomelitic
D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana
E. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale
BCE 112
Tema 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare
308. Compusii cuaternari de amoniu:
A. sunt detergenti cationici
B. reduc tensiunea superficiala a solutiei
C. sunt mai activi in mediu acid
D. sunt mai activi in mediu alcalin
E. sunt toxici citoplasmatici puternici
ABD 182
309. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele
instrumente:
A. ace Miller
B. ace Donaldson fine si foarte fine
C. ace Hedstroem fine
D. freze globulare mici
E. ace Kerr fine si foarte fine
AE 162
310. Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica:
A. tricrezolformalina
B. Walkhoff
C. Chlumski
BD 176-181
D. clorhexidina
E. creozotul de mesteacan
311. Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt :
A. crearea accesului in camera pulpara
B. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
C. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului
D. stabilirea lungimii canalului
E. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta
ABCD 160
312. Tratamentul Spad :
A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale
B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare
C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad
D. utilizeaza pasta Spad
E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide
BD 185
313. Cerintele pentru o medicatia canalara ideala sunt:
A. efect lent bactericid si fungicid
B. actiune antibacteriana indelungata
C. usurinta introducerii pe canale
D. interferarea cu procesele de vindecare periapicala
E. tensiune superficiala mare
BC 175
314. Pasta Ledermix contine:
A. prednisolon
B. clorhidrat de neomicina
C. oxid de zinc
D. hidroxid de calciu
E. streptomicina
CD 192
315. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele
substante:
A. acid sulfuric 40%
B. acid clorhidric 20-30%
C. acid sulfuric 20-30%
D. antiformina
E. EDTA 10%.
CDE 162
Tema 40. Obturarea canalelor radiculare
316. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara
respectarea urmatoarelor reguli obligatorii:
A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
B. plasarea corecta a varfului canulei
C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
E. proba clinica prealabila a pluggerelor
BCDE 237
317. Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele
avantaje:
A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea
unui con
B. prezinta succes clinic considerabil in timp
AB
224
C. asigura o obturatie foarte omogena
D. simplitatea si rapiditatea executiei
E. nu da fenomene de iritatie apicala
318. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca
calibrate se numara si:
A. individualizarea conului de gutaperca
B. proba clinico-radiologica a conului
C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul
BCD 221
319. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:
A. sunt nedeformabile
B. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui
ciment de sigilare
C. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint
D. lipsa coroziunii
E. biocompatibilitate
CDE 244
320. Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt
urmatoarele:
A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru
a canalului
C. depasirea lungimii de lucru
D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul
apical al canalului radicular
E. canale cu apex larg deschis
ABCD 220
321. Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face
dupa urmatoarele criterii:
A. topografia dintilor
B. integritatea fizica a acului Lentulo
C. volumul canalelor radiculare
D. morfologia canalelor radiculare
E. materialul utilizat
ABC 215
322. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand
spreadere:
A. confera sensibilitate tactila
B. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
C. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in ambele sensuri
D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in sensul acelor de ceasornic
E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca
ABC 223
323. In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia
radiculara, trebuie ca acesta:
A. sa aiba spirale integre
B. sa fie usor indoit
C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
D. sa nu fie ruginit
E. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de
ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal
AD 219
Tema 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
324. In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente,
terapia este urmatoarea:
A. drenaj endodontic
B. ionoforeza endocanalara cu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
ACD 257
325. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre
forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament medicamentos
cu:
A. antibiotice
B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide
ACD 253
326. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde
urmatorii timpi:
A. tratament de gangrena
B. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula
C. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea
canalului
D. se sutureaza fistula
E. se obtureaza dintele retrograd
ABC 260
327. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:
A. profesia pacientului
B. sexul pacientului
C. reactivitatea individuala
D. forma anatomo-clinica de inflamatie
E. pozitia dintelui pe arcada
CDE 249
328. In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare,
pasta cu antibiotice:
A. se aplica din prima sedinta
B. nu se aplica din prima sedinta
C. se mentine 48 de ore
D. se mentine minimum 72 de ore
E. se mentine o saptamana
AC 250
329. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul
endodontic:
A. obturatii coronare de amalgam
B. dinti acoperiti de coroane
C. lucrari protetice cu ancoraj in canal
D. corpi straini in canal
E. radacini curbe
CD 253
330. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:
A. apex larg deschis la copii si adolescenti
ABC 258
B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
C. mese impinse dincolo de apex
D. tratamente endodontice incomplete
E. canale curbe
331. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute
este in raport de:
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
B. stadiul ei de evolutie
C. conditiile topografice locale
D. conditiile topografice generale
E. starea generala a pacientului
ABCE 249
Tema 42. Morfofiziologia parodontiului marginal
Parodontologie clinica - Martu Silvia, Mocanu C-ta, 2000, Ed Apollonia, Iasi (pg. 5-
17)
332. Rolul ligamentului parodontal este următorul:
A. funcţie mecanică
B. funcţie de nutriție
C. funcţie vegetativă
D. funcţie senzorială
E. funcţie chimică
ABD 14
333. Osul alveolar are următoarele funcţii :
A. constituie un braţ de pârghie intra-alveolară
B. transformă presiunile asupra dintelui în tracţiuni dispersate
C. fixează fibrele ligamentului parodontal
D. asigură un suport integru pentru coroana dentară
E. constituind un braţ de pârghie intra-alveolară de 1/3 din
lungimea dintelui
ABC 16
334. În cursul evoluţiei odontomului se pot distinge trei faze
morfofuncţionale :
A. faza de evoluţie
B. faza de echilibru
C. faza funcțională
D. faza histologică
E. faza de involuţie
ABE 17
335. Cele patru ţesuturi diferite care constituie parodonţiul :
A. din punct de vedere funcţional, ele sunt dependente
B. sunt distincte din punct de vedere anatomic
C. sunt asemănătoare din punct de vedere funcțional
D. din punct de vedere funcţional, ele sunt interdependente
E. ajută la menţinerea unei structuri de susţinere sănătoase şi
viabile ale dintelui
BDE 17
336. Procesele alveolare se subîmpart în :
A. os proximal
B. os inter-dentar
C. os inter-radicular
D. os inter-proximal
CDE 16
E. os radicular
337. Alveolele:
A. sunt spaţiile osului alveolar în care se inseră rădăcinile
dinţilor
B. prezintă numeroase orificii minuscule în care se inseră fibrele
epiteliale
C. sunt acoperite de un strat osos numit lamina cribriforma
D. lamina cribriforma acoperă de asemenea şi baza osului
interproximal
E. lamina cribriforma este străbătută de fibre nervoase
AC 15
338. Grosimea cementului variază:
A. 16 – 60 μm în jumătatea apicală a rădăcinii
B. 16 – 60 μm la nivelul 1/3 apicale
C. de la 16 – 60 μm în jumătatea coronară a rădăcinii
D. 150 – 200 μm la nivelul 1/3 apicale
E. 150 – 200 μm la nivelul 1/3 coronare
CD 15
339. Fibrele desmodontale sau ligamentul parodontal sunt reprezentate de :
A. fibre epiteliale
B. fibre de colagen
C. fibre de oxytalan
D. fibre de ancorare
E. fibre elastic
BCE 13
Tema 43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (pg. 18-42)
340. Anumite medicamente care provoacă modificări tisulare accentuate de
prezenţa plăcii sunt :
A. Difenilhidantoina
B. Nifedipina
C. Cefalosporinele de generația a treia
D. Ciclosporina A.
E. Chimioterapicele
ABD 26
341. Fenomenele reacţionale de la nivelul parodonțiului sunt:
A. modificările vasculare
B. edemul inflamator
C. marginaţia leucocitară
D. celulele exudatului inflamator
E. modificările tisulare
ABCD 28
342. Defectele funcţionale ale PMN pot reduce semnificativ capacitatea
de apărare a gazdei împotriva infecţiei prin:
A. diapedeza
B. chemotactism
C. aderenţa şi fagocitoza
D. exocitoză
E. activitate antibacteriană
ABCE 29
343. Bolile sistemice caracterizate prin defecte ale PMN sunt:
A. Sindromul Turner
B. Sindromul Cheidak –Higashi
C. Hemofilia
BDE 29
D. Granulomatoza cronică
E. Sindromul Down
344. În inflamaţia acută apar simptome ca: :
A. culoare a gingiei gri-albastru
B. senzație de frig
C. durere
D. paliditatea mucoasei
E. tumefiere
CE 30
345. Polimorfonuclearele sunt reprezentate de:
A. granulocite
B. leucocite
C. PMN
D. trombocite
E. eozinofile
AC 28
346. Factorii etiologici locali de iritație ai afecţiunilor parodontale sunt:
A. malocluzii
B. pulsiunea limbii
C. cariile
D. igiena orală
E. coloraţii dentare
CDE 18
347. Factorii etiologici locali funcționali ai afecţiunilor parodontale sunt :
A. igiena orală
B. dinţi absenţi neînlocuiţi
C. pulsiunea limbii
D. tipul de alimentaţie
E. respiraţia orală
BCE 18
Tema 44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (pg. 43-83)
348. Caracteristicile principale ale bacteriilor nevirulente sunt:
F. Forma cocoidă
G. Forma filamentoasă
H. Secreția de peroxid de hidrogen
I. Absența mobilității
J. Prezența mobilității
ABD 79
349. Sulcus-ul şi punga parodontală conțin:
F. Fluidul gingival
G. Elemente de origine vasculară
H. Ioni
I. Osteocite
J. Osteoclaste
ABC 81
350. Potenţialul de oxido-reducere:
F. Este un element important al mediului parodontal
G. Este de +200 mV când parodonţiul este sănătos
H. Diminuă până la –40 mV când parodonţiul este bolnav
I. Este de +100 mV când parodonţiul este sănătos
J. Diminuă până la –140 mV când parodonţiul este bolnav
ABE 81
351. Prima linie de apărare a parodonțiului conține:
F. Stratul cornos
BDE 81
G. Saliva şi fluidul gingival
H. Tegumentul
I. Protecţia mecanică a keratinei
J. Prezenţa în epiteliul de joncţiune a PMN cu rol defensiv
352. A doua linie de apărare a parodonțiului conține:
F. Saliva şi fluidul gingival
G. Protecţia mecanică a keratinei
H. PMN
I. Monocite
J. Macrofage
CDE 81
353. Gazda poate prezenta apărare deficitară şi în următoarele situaţii :
F. Pacienţi cu tratamente imunosupresoare
G. Pacienţi cu viroze
H. Pacienţi supuşi stress-urilor psihologice
I. Pacienţi cu boli cardiovasculare
J. Pacienţi cu boli pulmonare
AC 82
354. Criteriile clinice ale activităţii bolii parodontale sunt:
F. Sângerarea
G. Bruxismul
H. Supuraţia
I. Halitoza
J. Fegmoanele
ACD 83
355. Examenul vizual :
F. Este concludent în cazul mobilității dentare
G. Este concludent în cazul parodontitelor rapid progresive
generalizate
H. Este concludent în cazul recesiunilor gingivale
I. Este concludent în cazul supurațiilor gingivale
J. este adesea suficient pentru evaluarea severităţii şi
distribuţiei pierderilor de ataşament
BCE 84
Tema 45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (pg. 84-89)
356. CARRANZA clasifica manifestarile care au loc la nivelul structurilor de
suport dentar in:,
A. sindromul periodontal inflamator superficial şi profund
B. parodontita lent progresiva
C. parodontita rapid progresiva
D. parodontita ulcero-necrotica
E. parodontita refractara
BCDE 87
357. Rateitschak clasifica afectiunile parodontale in:
A. parodontite
B. parodontoze
C. parodontome
D. gingivite
E. recesiuni
ADE
87
358. CARRANZA si Newman (1996) descriu următoarele forme de
îmbolnăvire parodontală, tip gingivită:
A. gingivita acuta ulcero-necrotica si gingivita HIV
ABCD
85
B. gingivita alergica
C. gingivo-stomatita acuta virala, bacteriana sau fungica
D. gingivita initiata de placa bacteriana
E. gingivita hiperplazica
359. După Carranza parodontitele sunt clasificate în:
A. parodontita lent progresivă
B. parodontita rapid progresivă a adultului
C. gingivite hiperplazice
D. parodontita rapid progresivă precoce
E. parodontita ulceronecrotică
ABDE 85
360. Scoala de Parodontologie –Bucuresti (Dumitriu) clasifica bolile
parodontiului marginal in:
A. gingivite
B. parodontite
C. manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA
D. manifestari ale traumei ocluzale/lipsa punctului de contact
E. parodontoze
ABCD
88
361. Scoala de Parodontologie Bucuresti considera ca fiind gingivo-stomatite
acute si subacute urmatoarele forme:
A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
B. gingivo-stomatita herpetica
C. aftele si gingivo-stomatita aftoasa recidivanta
D. tumorile gingivale
E. leucemia
ABC
88
362. Afecţiunile gingivale complicate prin tulburari hormonale sunt: (dupa
Vataman)
A. gingivite asociate cu pubertatea
B. gingivite asociate cu ciclul menstrual
C. gingivite asociate cu sarcina
D. gingivita asociata cu climacteriu
E. gingivite din deficienţa acidului ascorbic
ABCD
89
363. Scoala de Parodontologie Bucuresti clasifica parodontitele in:
A. parodontita marginala cronica superficiala cu fenomene
hiperplazice
B. parodontita marginala cronica superficiala pe fond de
involutie precoce
C. parodontita marginala cronica profunda la copii
D. parodontita marginala cronica profunda la adult
E. periodontite agresive
ABCD
88
Tema 46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale
(pag 90-136)
364. Fibromatoza gingivala idiopatica se manifesta prin:
A. hiperplazii ce afecteaza papila interdentara
B. hiperplazii ce afecteaza gingia marginala;.
C. hiperplazii ce afecteaza gingia atasata
D. D. aspectul gingiei este roz,ferm
ABCD 96
E. este numai localizata la un grup de dinti
365. Abcesul gingival rezulta in urma:
A. insamantarii bacteriene profunde in tesuturi;
B. traumatismului local al gingiei
C. utilizarii unor paste de dinti
D. deficientei de vitamin C
E. prezentei aparatelor ortodontice
AB 95
366. In functie de severitatea manifestarilor,parodontitele marginale pot fi :
A. parodontita usoara
B. parodontita juvenila
C. parodontita moderata
D. parodontita ulcero-necrotica
E. parodontita severa
ACE 106
367. Parodontita usoara se caracterizeaza prin:
A. pierdere de atasament de ¼-1/3 din lungimea radacinii (Rx)
B. pierdere de atasament de ½ din lungimea radacinii
C. pierdere de mai mult de ½ din lungimea radacinii;
D. pungi parodontale de 5-6 mm;
E. adancimea la sondare(clinic) este pana la 4 mm
AE 106
368. Parodontita moderata se caracterizeaza prin:
A. pierdere de atasament de ¼ din lungimea radacinii (rx);
B. pierdere de atasament de ½ din lungimea radacinii;
C. pungi parodontale de pana in 4 mm
D. pungi parodontale de peste 8 mm
E. adancimi de sondare de 6-7 mm
BE 106
369. Semnele obligatorii ale parodontitei sunt:
A. inflamatie gingivala;
B. pungi parodontale adevarate;
C. pungi false gingivale;
D. resorbtie osoasa
E. pseudomembrane ulcero-necrotice
ABD 106
370. Continutul pungii parodontale este reprezentat de:
A. fluid gingival;
B. microorganisme si produse bacteriene;
C. resturi alimentare;
D. leucocite;
E. odontoblaste
ABCD 110
371. In cazul pungilor infraosoase exista urmatoarea relatie:
A. baza pungii se situeaza apical de nivelul osului alveolar
B. baza pungii se situeaza coronar fata de osul alveolar;
C. baza pungii se gaseste la nivelul osului alveolar;
D. liza verticala se asociaza pungilor infraosoase
E. A si D
ADE 115
Tema 47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (pag 137-150)
372. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. parodontitele apicale
B. parodontitele apicale cronice retrograde;
ABCD 144
C. necrozele pulpare ;
D. pulpitele acute ;
E. pulpitele cronice.
373. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. abcesul parodontal
B. hipersensibilitatea radiculara;
C. leziunile cuneiforme;
D. necrozele pulpare;
E. carii proximale
ABCD 137
374. Prognosticul bolilor parodontale este favorabil daca:
A. sunt eliminati toti factorii locali
B. exista o colaborare buna cu pacientul ptr mentinerea starii de
igiena orala
C. exista o parodontita marginala cronica profunda
D. exista o parodontita marginala cronica avansata
E. exista o parodontita agresiva
AB 145
375. Complicatiile bolilor parodontale pot fi :
A. abcesul parodontal
B. abcesul gingival
C. hipercresterile gingivale
D. sindromul endo-parodontal
E. leziunile cuneiforme.
ABDE 137
376. In parodontita cu progresie lenta prognosticul bolii depinde de :
A. severitatea inflamatiei
B. inaltimea osului restant
C. durerea la agenti fizici
D. durerea la sondaj parodontal
E. sangerarea gingivala
AB 146
377. Subiectiv, simptomatologia in abcesul parodontal acut cuprinde :
A. dureri intense chiar violente uneori;
B. dureri ce iradiaza in zone invecinate;
C. jena dureroasa la masticatie;
D. jena dureroasa la fonatie;
E. durere la dulce
ABC 138
378. Obiectiv, abcesul parodontal marginal descrie:
A. dureri ce iradiaza in zone invecinate, simuland fenomene de
artrita temporo-mandibulara;
B. dureri localizate ce sunt consecinta unor complicatii
supraadaugate ;
C. existenta dintilor vitali;
D. percutie transversala a dintilor mai dureroasa decat cea
verticala;
E. percutie verticala a dintilor limitrofi mai dureroasa decat cea
transversala.
CD 138
379. Dupa Carranza prognosticul excelent al bolilor parodontale este in
cazul:
A. cand nu exista pierdere osoasa
B. exista pierdere osoasa mica
C. suport osos acceptabil
D. cooperare adecvata a pacientului
ADE 148
E. conditie gingivala excelenta
Tema 48. Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale (pg 194-264)
380. Contraindicatiile detartrajului ultrasonic sunt:
A. bolnavi necooperanti
B. la pacienti cu stimulatoare cardiace
C. la pacienti cu afectiuni infecto contagioase
D. la pacienti cu cantitate foarte mare de tartru
E. in cazul aparatelor magneto-strictive
ABCE 222
381. Detartrajul sonic
A. este mai eficient decat cel ultrasonic
B. mai bine suportat de pacient
C. nu necesita racire cu apa
D. are o singura treapta de putere
E. este antrenat de un jet puternic de aer
BCDE 223
382. Modul de utilizare a chiuretelor Gracey in cursul detartrajului
subgingival este:
A. se adapteaza chiureta cu zona concava catre suprafata de
instrumentat
B. se adapteaza chiureta cu suprafata convexa catre suprafata de
instrumentat
C. sprijinul intra oral se ia pe dintele de detartrat sau pe dintii
vecini
D. partea activa sa faca un unghi de̊ 45-90̊ cu suprafata
insatrumentata
E. partea activa sa faca un unghi de 30 grade cu suprafata
instrumentata
ACD 224
383. Iritantii iatrogeni sunt reprezentati de:
A. obturatii cu contururi inadecvate nelustruite
B. margini debordante ale obturatiilor
C. corpuri lungi de punte
D. crosete depresibile
E. marginile coroanelor largi situate subgingival
ABDE 224
384. Obturatiile inter-dentare de amalgam in exces se pot indeparta cu:
A. pile Proxoshape
B. chiurete Gracey
C. instrumente diamantate in forma de flacara
D. pile parodontale
E. instrumente trapezoidale
ACDE 225
385. Anomaliile morfologice ce reprezinta zone retentive pt placa sunt:
A. furcatiile
B. incongruentele dentoalveolare cu inghesuire
C. incongruentele dentoalveolare cu spatiere
D. santul palato-gingival
E. radacinile fuzionate ale dintilor pluriradiculari
ABDE 226
386. Obiectivele ajustarii ocluzale:
A. eliminarea mecanica a interferentelor ocluzale
B. eliminarea fortelor ocluzale nocive date de contacte
ABDE 227
premature
C. restabilirea rapoartelor stabile de tip cuspid-cuspid
D. obtinerea stopurilor ocluzale
E. stimularea functionala necesara prezervarii sanatatii
parodontale
387. Alegerea momentului de efectuare a ajustarii ocluzale:
A. nu este un moment anume
B. cand este de acord pacientul
C. inainte sau in acelasi timp cu tehnica de eliminare a pungii
parodontale
D. inainte sau in acelasi timp cu tratarea inflamatiei
E. concomitent sau dupa eliminarea inflamatiei pungilor
CDE 227
Tema 49. Imobilizarea dintilor parodontotici (pag 229-235, 258-260,292-294 )
388. Aplicarea sistemului de imobilizare se face:
A. cat mai departe de axul de rotatie a dintilor
B. mai aproape de axul de rotatie
C. A si B
D. mai aproape de marginea incizala
E. mai aproape de suprafata ocluzala
ADE 233
389. Principiile de imobilizare sunt:
A. angrenarea multidirectionala;
B. extinderea maxima;
C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare;
D. principiul biologic;
E. principiul fonetic
ABCD
232
390. Sistemele mobile de imobilizare sunt:
A. usor de realizat;
B. mai agreate de pacienti;
C. dificil de intretinut;
D. usor de igienizat;
E. cu un pret de cost crescut
ABCD 233
391. Extirparea pulpara in imobilizarea dintilor parodontotici se face in
functie de:
A. starea organului pulpar;
B. sistemul de imobilizare;
C. gradul de imbolnavire parodontala;
D. starea generala de sanatate;
E. marimea arcadelor
ABC 233
392. Respectarea rapoartelor ocluzale optime inseamna:
A. atela sa nu genereze forte nocive;
B. contactele inter-dentare trebuie sa fie uniform distribuite
C. descompunerea transversala a fortelor sa se realizeze correct
D. A, B si C
E. A si B
ABCD 233
393. Imobilizarea temporara prin sisteme extracoronare este indicata la:
A. dinti frontali cu mobilitate medie;
B. dinti ce au suferit traumatisme acute;
AB 235
C. dinti cu parodontita marginala cronica superficiala;
D. dinti cu parodontita agresiva;
E. dinti cu mobilitate crescuta
394. Dezavantajele imobilizarii extra-coronare sunt:
A. tulburari fonetice
B. limiteaza igiena;
C. limiteaza confortul pacientului;
D. A si B
E. A, B si C
ABCE 235
395. Imobilizarea intra-coronara se utilizeaza:
A. in zona frontala
B. in zona laterala
C. in zona frontala si zona laterala;
D. A,B si C
E. in nici una din situatii
ABCD 233
Tema 50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (pg 306-320)
396. Tratamentul parodontitei marginale cronice cuprinde urmatoarele etape:
A. etapa etiologica
B. etapa curativa
C. etapa corectiva
D. etapa de mentinere
E. etapa de stimulare parodontala
ABCD
317
397. In tratamentul medicamentos local al GUN nu se recomanda:
A. clorura de zinc
B. iod
C. apa oxigenata
D. nitratul de argint
E. acidul cromic
ABDE
310
398. În tratamentul GUN:
A. nu se recomanda antibioticele pe cale generala
B. se recomanda antibioticele pe cale generala la pacientii cu
complicatii toxice sistemice
C. nu se recomanda aplicatii locale de antibiotice
D. penicilina v este medicamentul de electie
E. antibioticele se administreaza pana la disparitia
complicatiilor sistemice
BCDE
310
399. In tratamentul medicamentos al GUN:
A. penicilina V este medicamentul de electie
B. penicilina G este considerat medicamentul de electie
C. se poate utiliza eritromicina la pacientii alergici la penicilina
D. se poate utiliza metronidazolul in caz de sensibilitate la
penicilina
E. nu este un antibiotic anume considerat ca fiind de electie
ACD
310
400. In cazul administrarii penicilinei V in trat GUN sunt recomandate
dozele:
A. 250mg la 4 ore
B. 500mg la 6 ore
AD
310
C. 1 gram la 12 ore
D. 300.000 ui im, la 24 ore
E. 300.000 ui im, la 12 ore
401. Pacientii cu parodontita ulcero-necrotica:
A. trebuie tratati in colaborare cu medicul generalist
B. sunt susceptibili la necroza structurilor parodontale
C. vor fi tratati atat local cat si sistemic
D. pot fi tratati doar pe cale sistemica
E. terapia antimicrobiana se bazeaza pe rezultatele testelor de
laborator
ABCE
311
402. Scopul tratamentului abcesului parodontal acut este:
A. reducerea durerii
B. controlul raspandirii infectiei
C. stabilirea drenajului
D. chiuretarea pungii parodontale
E. prevenirea recidivei
ABC
311
403. Drenajul unui abces parodontal acut :
A. se poate face prin punga parodontala
B. se poate face prin incizia suprafetei externe
C. nu este obligatoriu daca se administreaza antibiotice
D. se recomanda doar la pacientii cu afeciuni sistemice
E. drenajul prin incizia suprafetei externe se face cand acesta nu
poate fi stabilit la nivelul pungii
ABE
311
Tema 51. Ocluzia dentara
Surse bibliografice:
1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001
2. Examenul clinic in gnatologie- Gabriela Ifteni, Alina Apostu, Oana Tanculescu, ed. Gr. T.
Popa, UMF Iasi, 2014
404. Cuspizii de sprijin sunt:
A. Cuspizii vestibulari mandibulari
B. Cuspizii palatinali maxilari
C. Cuspizii orali mandibulari
D. Cuspizii vestibulari maxilari
E. Marginile incizale mandibulare
AB 1 191-
192
405. Curba Spee rezulta din:
A. Unirea varfurilor cuspizilor vestibulari maxilari
B. Unirea marginilor incizale maxilare
C. Unirea varfurilor cuspizilor vestibulari mandibulari
D. Unirea marginilor incizale mandibulare
E. Unirea varfurilor cuspizilor vestibulari si orali ai dintilor
omonimi
AC 1 195
406. Ghidajul anterior este implicat:
A. In miscarea de lateralitate fara contact dentar
B. In miscarea de lateralitate cu contact dentar
C. In miscarea de protruzie
D. In miscarea de propulsie mandibulara fara contact dentar
CE 1 194
E. Este format din panta retroincisiva si traiectoria incisiva
407. Reprezinta valoare normala a overbite un raport de:
A. 1/3
B. 2/3
C. ¾
D. 4/5
E. 0
AE 1 204
408. Pozitia test corecta in miscarea de lateralitate presupune:
A. Contactul dintre premolari
B. Contactul dintre canini, premolari si incisivii latarali
C. Contactul dintre canini, premolari, molarul unu
D. Contactul dintre canini, incisivi laterali si molari
E. Contactul dintre premolari si toti molarii
AC 2 238
409. Printre indicatorii ocluzali se regasesc:
A. Hartia de articulatie
B. Folia de ceara ramolita
C. Folia de silicon
D. Firul de matase
E. Metoda T-Scan
ABDE 1 383
410. Stabilitatea ocluzala se asociaza cu zgomot ocluzal:
A. Puternic
B. Lung
C. Dublu
D. Unic
E. Alta varianta
AD 2 89
411. Contactele dento-dentare trebuie sa fie:
A. Reduse ca numar
B. Stabile
C. Intre suprafete concave
D. Intre suprafete convexe
E. Alta varianta
BD 1 207
Tema 52. Sindromul algo - disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare
Surse bibliografice:
1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001
412. Bureletul lui McCall reprezinta:
A. Coreleta din cazul coroanelor mixte
B. O forma de recesiune parodontala
C. O forma aparte de evolutie a cariei dentare
D. Un semn parodontal al sindromului algo disfunctional
E. Un semn odontal al sindromului algo disfunctional
BD 1 319
413. Semnele clinice odontale ale sindromului algo disfunctional sunt:
A. Durerea dentara
B. Durerea parodontala
C. Absenta punctului de contact
D. Fractura dintelui
E. Atritia
AD 1 320
414. Reprezinta tulburari ale ocluziei statice prezenta:
A. Curbelelor sagitale simetrice
B. Curbelor sagitale asimetrice
C. Curbelor transversale simetrice
D. Curbelor transversale asimetrice
E. Overjetul crescut
BD 1 323
415. Malrelatiile extraposturale cu cresterea dimensiunii etajului inferior
inseamna tonus muscular la nivelul muschilor:
A. Crescut pe ridicatori
B. Scazut pe ridicatori
C. Crescut pe coboratori
D. Scazut pe coboratori
E. Crescut pe propulsori
BC 1 330
416. Malrelatiile extraposturale cu scaderea dimensiunii etajului inferior
inseamna tonus muscular la nivelul muschilor:
A. Crescut pe ridicatori
B. Scazut pe ridicatori
C. Crescut pe coboratori
D. Scazut pe coboratori
E. Crescut pe propulsori
AD 1 331
417. Malrelatiile excentrice cu scaderea dimensiunii etajului inferior
inseamna contractii musculare la nivelul muschilor:
A. Crescute pe ridicatori
B. Scazute pe ridicatori
C. Crescute pe coboratori
D. Scazute pe coboratori
E. Crescute pe propulsori
AD 334-
335
418. Malrelatiile excentrice cu cresterea dimensiunii etajului inferior
inseamna contractii musculare la nivelul muschilor:
A. Crescute pe ridicatori
B. Scazute pe ridicatori
C. Crescute pe coboratori
D. Scazute pe coboratori
E. Crescute pe propulsori
BC 1 334-
335
419. Malrelatiilșe mandibulo-craniene excentrice clasa II, subdiviziunea A-2
sunt prin:
A. Translatie anterioara
B. Translatie posterioara
C. Rotatie la stanga
D. Rotatie la dreapta
E. Basculare
CD 1 336
Tema 53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si
edentatia partial redusa
Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate – Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, ed. Apollonia, 2001
420. In cuantificarea aspectelor crestei edentate in cazul edentatului partial
este utila:
A. Clasificarea Kennedy
B. Clasificarea Atwood
C. Clasificarea Applegate
D. Clasificarea
E. Indicii Lejoyeux pentru fibromucoasa
BE 3 137-
138
421. Aprecierea suportului osos maxilar si mandibular se poate face utilizand:
A. Indicii de atrofie maxilara Koller-Russov
B. Indicii de atrofie mandibulara Schroeder
C. Nu se poate realiza in cazul rezilientei crescute a
fibromucoasei
D. Indicii de atrofie maxilara Schroeder
E. Indicii de atrofie mandibulara Koller-Russov
DE 3 139
422. Indicele de sangerare papilara:
A. Este cunoscut ca indicele PBI
B. Reflecta gradul de mobilitate dentara
C. Gradul 2 al indicelui semnifica o sangerare liniara
D. Este cunoscut ca indicele Ramfford
E. Este cel mai fidel indicator al inflamatiei gingivale
ACE 3 140
423. Cuantificarea pungilor parodontale se va realiza:
A. Prin examinarea clinica prin sondaj a leziunilor de furcatie
B. Utilizand indicii CPITN
C. Utilizand indicii gingivali Ramfford
D. Numai dupa un detartraj si o igienizare corecta
E. Prin testarea mobilitatii dentare
BCD 3 142-
143
424. In aprecierea parametrilor ariilor ocluzale se va avea in vedere:
A. Aprecierea pantei retroincisive
B. Verificarea contactelor dento-dentare in relatie centrica si
intercuspidare maxima
C. Examinarea rapoartelor ocluziei interarcadice dupa Angle
D. Aprecierea cuspizilor de ghidaj
E. Aprecierea planului de ocluzie (ca inclinare armonie)
ADE 3 145-
146
425. Intr-o ocluzie normala contactele dento-dentare trebuie sa corespunda
unor parametrii printre care:
A. Existenta unui over-jet frontal intre 0-2 mm
B. Sa fie multiplu si uniform distribuite
C. In sens vertical, in zona frontala sa existe un over-bite de 1/3
D. Sa fie stabile
E. Sa se realizeze intre suprafetele netede si convexe
BDE 3 146-
147
426. Verificarea si investigarea miscarilor si pozitiilor test cu contact dentar
se realizeaza:
A. Din pozitia de intercuspidare maxima in relatie centrica
B. In lateralitate dreapta si stanga
C. In miscarea de deschidere maxima si inchidere a gurii
D. In miscarea de protruzie si revenire
E. Prin metoda Dawson
ABD 3 149
427. Examinarea deglutitiei poate evidentia:
A. Existenta unei hiposialii
B. Persistenta deglutitiei infantile
BCE 3 152
C. Traumatizarea excesiva articulara
D. Scaderea eficientei masticatorii
E. Efectuarea unui efort lingual sporit datorita absentei unei
colaj ocluzal optim
Tema 54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare
Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate redusse – Vasile Burlui, Norina Forna,
Gabriela Ifteni, Ed. Apollonia, 2001
4. Terapia protetica conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002
428. Materialele siliconate sunt contraindicate de a fi utilizate pe tesuturi
orale cu solutii de continuitate deoarece:
A. Nu adera de portamprentele metalice decat daca se fac
retentii speciale
B. Lichidul activator contine oxid de zinc cu efect iritant asupra
tesuturilor orale
C. Lichidul activator contine peroxid de plumb
D. Lichidul activator are un inalt grad de toxicitate
E. Pot fi utilizate daca timpul de contact cu tesuturile orale nu
este mai mare de 30 de sec
CD 3 221
429. Conceptul ,,echilibrului dezechilibrelor locale’’:
A. Apartine lui Schroeder
B. Apartine lui Imbert
C. Se refera la protezarea provizorie
D. Se refera la stimularea capacitatii compensatorii si limitarea
efectului dezechilibrant al edentatiei asupra sistemului
stomatognat
E. Se refera la perpetuarea unei situatii patologice ocluzale in
cazul in care nu exista modificari ale relatiei de postura
BD 3 222
430. In structura osoasa a maxilarului sunt cunoscuti ca stalpi de rezistenta:
A. Stalpul pterigopalatului
B. Platforma palatina
C. Stalpul fronto-nazal
D. Stalpul incisiv
E. Stalpul zigomatic
ACDE 3 225
431. Fortele care actioneaza la nivelul arcadei dentare prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Marime vectoriala
B. Se descompun si se compun dupa regula patratului
C. Directie
D. Sens
E. Suprafata de aplicare
ACD 3 228
432. Fortele orizontale la nivelul arcadei dentare:
A. Pot fi tangentiale sau radiare
B. Fortele radiare pot fi sagitale, transversale si oblice
C. Fortele oblice se exercita la nivelul frontalilor mandibulari
deoarece acestia sunt inclinati spre vestibular
D. Fortele tangentiale se exercita la nivelul premolarilor si
AB 3 229
caninilor
E. Fortele tangentiale apar mai ales in timpul parafunctiilor
433. Pentru asigurarea unui echilibru biomecanic corespunzator este necesar:
A. Sa folosim materiale bicompatibile
B. Sa asiguram un sprijin dento-parodontal capabil sa
echilibreze fortele solicitante
C. Sa apreciem axa de insertie a viitorului aparat protetic fix
utilizand paralelograful
D. Sa apreciem posibilitatea de echilibrare statica si dinamica a
sistemului
E. Sa avem un vector RP cu dimensiunea cat mai mare
BD 3 234
434. Indicii lui Ante, Walt si Jepsen:
A. Se refera la integritatea coronara
B. Se refera la valoarea suportului parodontal
C. Se exprima in mm2
D. Au valoarea 6 pentru molarii maxilari si mandibulari
E. Sunt aleatorii in raport cu eventualele leziuni odontale-
parodontale care pot diminua rezistenta mecanica a
structurilor biologice
BCE 3 242
435. Deficitul parodontal:
A. Este suma deficitului parodontal prin edentatie si a deficitului
parodontal prin leziune
B. Deficitul de insertie parodontala se refera la recesiune, pungi
parodontale
C. Deficitul de insertie parodontala se sumeaza la suprafata
parodontala a dintelui absent
D. Complexul dento-protetic este in echilibru cand suprafata de
insertie parodontala a dintelui suport compenseaza deficitul
parodontal
E. Aceasta metoda de aproximare matematica beneficiaza de
analiza prin element finit
ABCD 3 224-
225
Tema 55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare
Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate – Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, Ed. Apollonia, 2001
4. Terapia protetic conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002
436. Plasarea puturilor dentinare in preparatia pentru pinledge:
A. se plaseaza in dentina si la distanta de pulpa.
B. la 1,5mm inauntrul conturului extern al dintelui
C. 3 paraincizal, pe pragul incizal preparat
D. 2 puturi parapulpare paraincizal si unul supracingular
E. 1 supracingular si 2 santuri proximale.
ABD p 176
437. Indicatiile pinledge-ului sunt :
A. dinti anteriori si laterali neafectati
B. dinti anteriori neafectati
C. dinti laterali neafectati
D. dinti anteriori cu leziuni coronare mici
BDE p 173
E. pe un dinte maxilar anterior pentru refacerea ghidajului
unitar.
438. Coroanele metalice au urmatoarele indicatii:
A. in cazul unor distructiilor coronare extinse
B. pe dintii cu coroane clinice scurte, neretentive
C. pe dintii frontali care prezinta incongruenta dentara
D. numai pe dintii vitali, dintii devitali neprezentand rezistenta
necesara
E. ca tratament de temporizare in vederea realizarii unei coroane
care sa confere si aspect fizionomic
AB p179
439. Printre indicatiile coroanelor metalo-ceramice se numara:
A. distructii coronare majore
B. pacienti cu carii active, in special la colet
C. necesitatea reconturarii fetelor laterale ale dintilor cu
inclinatii minore
D. la pacienti tineri, pe dintii cu camera pulpara voluminoasa
E. in modificari ale planului ocluzal
ACE p 193
440. Prepararea de electie la colet pentru coroana metalo-ceramica este:
A. prepararea end-knife
B. prepararea in unghi drept
C. prepararea in unghi obtuz
D. prepararea in unghi drept bizotat intern
E. prepararea de tip end-knife chanfreinat
CD p 201
441. Dintre tehnologiile moderne de realizare a restauratiilor dentare total
ceramice se numara:
A. arderea ceramicii pe folie de platina
B. arderea prin infiltrare
C. turnare ( ceramica presata)
D. tehnica CAD/CAM
E. termo sau baropolimerizare
BCD p 202
442. Pragul cervical pentru coroana ceramica are urmatoarele caracteristici:
A. pragul trebuie plasat perpendicular pe axa de insertie a
coroanei
B. va fi plasat vestibular juxtagingival pentru a nu leza
parodontiul marginal
C. va avea o latime de 0,5 mm
D. va fi realizat fie un prag drept, fie in chanfrein de 1 mm
E. va avea o latime mai mare vestibular si mai redusa oral
AD p 207
443. Prepararea marginii incizale pentru fatete laminate se realizeaza atunci
cand:
A. dintele prezinta discromii dentare
B. cand sunt restaurati mai multi dinti cu ajutorul fatetelor
C. cand unghiurile incizale sunt afectate
D. cand dorim sa obtinem o estetica si o stabilitate superioara a
reconstituirilor
E. cand dorim ca insertia fatetei laminate sa se realizeze dinspre
vestibular
CD p212
Tema 56. Elemente structurale ale puntilor dentare
Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate – Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, Ed. Apollonia, 2001
444. Ca element de agregare putem folosi inlay-ul metalic:
A. De clasa a V-a
B. Pe dinti stalpi meziali edentatiei intercalate reduse
C. Pe dinti stalpi meziali edentatiei intercalate intinse
D. Ca elemente de imobilizare a dintilor parodontotici
E. Nu se foloseste ca elemente de agregare
BD Pg: 319
445. Alegerea elementelor de agregare se face in functie de situatiile clinice
urmatoare:
A. Zona frontala sau laterala
B. Axa de insertie a protezei
C. Integritatea dintilor stalpi
D. Experienta clinica a medicului
E. Dotarea laboratorului de tehnica dentara
ABC Pg: 320
446. Obiectivele biologice ale corpului de punte se refera la:
A. Aspectul profilactic prin care se previne dishomeostazia
sistemul stomatognat
B. Rigiditatea corpului de punte
C. Aspectul curativ se refera la refacerea morfologica si
functionala a sistemului stomatognat
D. Aspectul curativ se refera la realizarea unui corp de punte cu
diametrul V-O mai mare decat al dintilor naturali
E. Refacerea unei deglutitii normale prin refacerea stopurilor
ocluzale
ACE Pg: 322
447. Obiectivele biomecanice ale corpului de punte urmaresc:
A. Posibilitatea de deformare plastica
B. Ca materialul din care este constituit corpul de punte sa
permita deplasarea sa catre corpul de punte in limitele
fiziologice
C. Folosirea unor materiale cu rezistenta la abraziune care sa
conserve forma initiala si stabilitatea morfologica a corpului
de punte
D. Prepararea dintilor stalpi cu axa de insertie a puntii orientata
spre spatiul edentat
E. Deformarea corpului de punte depinde de materialul din care
este realizat, de grosimea si amplitudinea sa
BCE Pg: 323
448. In zonele laterale, aplicarea corpului de punte cu mai mult de 3 elemente
este posibila cand:
A. Pacientul doreste in mod deosebit o protezare fixa
B. Arcada antagonista este constituita dintr-o proteza mobila
C. Cand relieful ocluzal este atenuat
D. In conditiile unui echilibru ocluzal perfect
E. Cand pacientul nu poate sa-si permita protezarea pe implant
BD Pg: 327
449. Forma pe sectiune a corpului de punte poate fi:
A. Forma de sa simetrica
B. Forma de picatura
C. Forma liniara
ADE Pg: 331
D. Forma de cupa
E. Forma de trefla
450. Corpul de punte in contact in semisa cu creasta:
A. Nu au contact cu mucoasa gingivala
B. Au suprafata mucozala modelata in functie de forma crestei
C. Reprezinta o nisa ecologica
D. Se realizeaza numai pentru zonele laterale ale arcadei
E. Avantajele senzatiei de confort sunt anulate de dezavantajele
biologice
BCE Pg: 332
451. Corpul de punte suspendat:
A. Este constituit la o distanta de 5 mm fata de muchia crestei
B. Este constituit la o distanta de 2-3 mm fata de muchia crestei
C. Avantajele sale sunt de ordin biomecanic
D. Avantajele sunt de ordin biologic
E. Avantajele sunt de ordin igienic
BDE Pg: 333
Tema 57. Etape ale terapiei prin punti dentare: Amprentarea
Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate – Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, Ed. Apollonia, 2001
452. Amprenta globala are urmatoarele avantaje:
A. Posibilitatea montarii facile intr-o cheie de gips
B. Permite realizarea pe acelasi model a protezarilor mixte sau
compozite
C. Investigheaza simultan toata arcada
D. Permite investigarea relatiei de postura
E. Ofera posibilitatea utilizarii unui articulator
BCE Pg: 480
453. Adaptarea transversala a inelului in amprentarea cu ghidaj unitar:
A. Se realizeaza cu ajutorul cheilor de gips
B. Se face printr-o determinare corecta a perimetrului cervical
maxim a substructurii organice preparate
C. Se verifica prin contactul portamprentei pe toate
circumferintele preparatiilor cervicale
D. Se poate verifica folosind sonda Miller
E. Se poate verifica folosind sonda numarul 17
BCDE Pg: 482
454. Amprenta de situatie se poate realiza:
A. In trei timpi
B. In doi timpi
C. In conditii de urgenta
D. In functie de indemanarea practicianului
E. In functie de afectiunile generale ale pacientului
ABD Pg: 486
455. Hidrocoloizii reversibili:
A. Reprezinta cele mai utilizate materiale de amprenta
B. Necesita etalarea sulcusului gingival
C. Materialul de amprentare se depune cu ajutorul unei seringi
speciale
D. Materialul de amprenta se va depune la nivelul detaliilor
CD Pg: 487
preparatiilor si la nivelul sulcusului gingival
E. Materialul de amprenta nu va acoperi zonele interdentare
456. Efectul mecanic al firelor retractoare:
A. Poate fi suplimentat prin utilizarea de substante chimice cu
efect necrozant-+
B. Poate fi suplimentat prin utilizarea de substante chimice cu
efect astringent
C. Poate fi suplimentat prin utilizarea de substante chimice cu
efect homeostatic
D. Conditioneaza tehnica de amprentare
E. Nu este studiat in detaliu
ABC Pg: 489
457. Tehnica firului dublu de retractie gingivala:
A. Foloseste un fir mai gros impregnant si un al doilea mai
subtire impregnant
B. Foloseste un fir mai gros impregnant si un al doilea mai
subtire impregnant sau nu
C. Primul fir determina o deplasare mecanica spre apical a
gingiei
D. Al 2-lea fir determina o deplasare in sens orizontal a gingiei
libere
E. Aplicarea a doua fire este necesara numai cand dorim sa
inregistram o amprenta cu alginat
CD Pg: 450
458. Produsul Expasyl:
A. Permite o indepartare mecano-chimica a sulcusului
B. A fost imaginata de Lesage
C. Este o metoda care prezinta biocompatibilitate
D. Prezinta clorura de aluminiu in compozitie
E. Aplicarea este dificila si dureroasa
ABCD Pg: 492
459. Metodele de sustractii ale sulcusului gingival:
A. Se mai numesc de metode de evictie
B. Utilizeaza substante asteingente
C. Exista doua posibilitati de realizare: prin chiuretaj cu
instrumentar rotativ si electrochirurgie
D. Sunt total contraindicate in momentul actual
E. Chiuretajul rotativ a fost introdus ca tehnica de Rex
Ingraham
ACE Pg: 494
Tema 58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor
mandibulo-craniene
Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate – Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, Ed. Apollonia, 2001
460. Adaptarea și individualizarea machetelor de ocluzie presupune o
succesiune de etape care au drept scop:
A. determinarea nivelului și orientării palnului de ocluzie
B. determinarea relației de postură
C. asigurarea reperelor pentru determinarea relației centrice
ABC 3
D. înregistrarea poziției de intercuspidare maximă
E. nici una din cele de mai sus
461. Articulatorul SAM 2PX:
A. este un articulator semi-adaptabil
B. poate fi dotat cu plăcuță incizală ajustabilă
C. vine însoțit de arcul facial AXIOQUICK
D. nu permite înregistrarea unghiului Benett
E. nici una din cele de mai sus
ABC 3
462. Articulatorul SAM 2PX nu este un simulator:
A. Neprogramabil
B. Partial programabil
C. Total programabil
D. Electro-mecanic
E. Computerizat
ACDE 3
463. Tehnica de utilizare a articulatorului SAM 2PX presupune:
A. protejarea olivelor articulare
B. se atașează prin glisare sistemul de transfer la arcul facila
C. se pune ceară ramolită pe partea superioară a piesei orale și
se amprentează dinții maxilari
D. se pune material și pe partea inferioară a furculiței în zona
premolară
E. nici una din cele de mai sus
ABCD 3
464. Înclinarea pantei condiliene presupune:
A. reglarea cu înregistrarea în protruzie
B. reglarea cu înregistrarea în lateralitate dreaptă
C. realizarea contactului dintre panta condiliană și sfera
condiliană înclinând cutia articulară
D. urmărirea gradațiilor de pe partea laterală a brațului
superior(Între 0 și 60°)
E. nici una din cele de mai sus
ACD 3
Tema 59
EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE ÎN EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI
EDENTAŢIA TOTALĂ: EDENTAŢIA PARTIALĂ
465. Prin palparea masei musculare, se evaluează:
A. Dezvoltarea muşchiului.
B. Sensibilitatea..
C. Consistenţa.
D. Tonicitatea.
E. Nici un raspuns nu este corect.
ABCD cap 7 pag
150
466. Palparea planului osos presupune examinarea contururilor osoase
urmarind anumite aspecte cu exceptia:
A. Integritatea osoasa.
B. Consistenta.
C. Deformarile.
D. Tonicitatea.
E. Sensibilitatea.
BD cap 7 ,pag
150
467. Palparea punctelor de emergenţă ale trigemenului se realizează prin
presiune simetrică exercitată cu policele la nivel:
A. Retroauricular.
B. Mentonier.
C. Supraorbitar.
D. Submandibular.
E. Suborbitar.
BCE cap 7, pag
150
468. Palparea grupelor ganglionare se face comparativ, simetric, pe grupe cu
exceptia:
A. Genieni.
B. Mentonieri.
C. Supraorbitari.
D. Suborbitari.
E. Prevertebrali.
BCDE cap 7,pag
151
469. Prin palparea in dinamica a articulatiei temporo-mandibulare se
apreciaza urmatoarele elemente :
A. Sensibilitatea regiunii pretragiene.
B. Poziţia condililor.
C. Excursiile condiliene (simetrie, sinergie, amplitudine).
D. Coloratia tegumentelor preauriculare.
E. Zgomotele articulare.
ABCE cap 7,pag
152
470. La examenul orificiului bucal urmarim:
A. Culoarea si textura labial.
B. In edentatiile frontale se poate observa o marire a rosului
buzei.
C. Simetria arcului lui Cupidon.
D. Simetria deschiderii orificiului bucal.
E. Raspunsuri corecte B si C.
ACD cap 7,pag
152-153
471. Zona “Ah”:
A. Este o zonă cheie periferică de închidere marginala.
B. Are rol in realizarea succiunii.
C. Se poate palpa cu ajutorul instrumentelor.
D. Raspuns corect A si B.
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
ABC cap 7 pag
154-155
472. Testele de vitalitate se pot realize cu:
A. Stimul rece.
B. Foraj explorator.
C. Stimul cald.
D. Radiografie.
E. Pulpatest.
ABCE cap 7 pag
157
Tema 59: p. 32 -83
EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE ÎN EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI
EDENTAŢIA TOTALĂ: EDENTAŢIA TOTALĂ
473. Radiografia digitală:
A. oferă imagini fidele;
B. rezoluţia geometrică e mai mare ca la radiografia clasică;
AC p. 66
C. rezoluţia de densitate este mult mai mică ca la radiografia
clasică;
D. nu utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;
E. toate variantele sunt corecte.
474. Palparea muşchilor :
A. este superficială;
B. este profundă;
C. nu se realizează comparativ;
D. se realizeaza static şi dinamic;
E. nici o variantă corectă.
BD p. 37
475. Zona funcţională periferică frontală maxilară:
A. este importantă în sprijinul protezei;
B. are ca limită anterioară cele două plici alveolo-jugale;
C. este bogată în ţesut submucos;
D. se examinează prin tracţiunea spre înafară a buzei
superioare;
E. nu are rol în refacerea funcţiei fonetice.
CDE p. 44
476. Zona primară de sprijin la maxilar este reprezentată de:
A. rafeul median al bolţii palatine;
B. muchia crestei alveolare edentate ;
C. tuberozităţile maxilare;
D. papila bunoidă;
E. 1/3 ext a versanţilor crestei edentate.
AE p. 50
477. Retentivitatea zonei linguale retromolare este dată de:
A. rezorbţia crestei edentate din zona frontală;
B. linia oblică internă prezentă pe versantul lingual al crestei;
C. înclinarea ramului ascendent al mandibulei;
D. înclinarea unghiului goniac;
E. nici o variantă corectă.
CD p. 45
478. Cineradiografia:
A. este o metodă de explorare care renunţă la folosirea
substanţei de contrast;
B. nu utilizează un amplificator de luminescenţă;
C. necesită plasarea unor markeri metalici;
D. permite studierea ATM în poziţie statică şi dinamică;
E. este o metodă evoluată de studiu radiologic al A.T.M.
CDE p. 69
479. Palparea dinamică a ATM :
A. urmăreşte modificările de culoare ale zonelor pretragiene;
B. se realizează la închidere şi deschidere;
C. se face cu ptru degete sau bidigitală;
D. nu urmăreşte zgomotele articulare.
E. nici o variantă corectă.
BC p. 42
480. Zona Ah:
A. are rol în realizarea succiunii;
B. se evidenţiază prin tuse uşoară;
C. se palpează cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;
D. nu se palpează cu fuloarul, dinspre dreapta spre stânga;
E. nici o variantă corectă.
ABC p. 44
Tema 60. Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente componente.
481. Crosetul proximal cu caseta:
A. Prezinta o extremitate libera care se sprijina intr-o caseta.
B. Casetă realizată pe faţa orala a dintelui natural limitrof.
C. Casetă realizată pe faţa proximală a dintelui natural limitrof.
D. Casetă realizată intr-o microproteza.
E. Raspunsuri corecte A,B,D.
ACD cap 11,313
482. Crosetul din sarma cu trei brate:
A. Este realizat din sarma de wipla de 0.6-0.8 diametru.
B. Este realizat din sarma de wipla de 0.7-0.9 diametru.
C. Este asemănător croşetului Ackers.
D. Asigura o buna incercuire.
E. Asigura o buna retentie.
ACDE cap 11,313
483. Crosetul alveolar (muco-alveolar):
A. Este alcatuit din doua anse din sarma.
B. Situate pe versantul vestibular al procesului frontal.
C. Situate de o parte şi de alta a frenului labial superior.
D. Retenţia este în funcţie de retentivitatea procesului alveolar.
E. Retenţia este în funcţie de tonicitatea musculara.
ABCDE cap 11,313
484. Crosetele simple metalo-acrilice:
A. Sunt formate dintr-un fir metalic din viplă de grosime
variabilă.
B. Sunt formate dintr-un fir metalic din viplă ce susţine la
extremitatea liberă o porţiune acrilică sub formă de pelota.
C. Lungimea firului metalic îi conferă elasticitate mare.
D. Lungimea firului metalic îi conferă posibilitatea de a fi
activate.
E. Pot fi doar dento-alveolare.
ABCD cap 11,313-
314
485. Elementele de menţinere, sprijin şi stabilizare:
A. Sunt părţi compo-nente ale aparatelor gnatoprotetice adjuncte
parţial.
B. Asigură contactul permanent al piesei protetice cu câmpul
protetic atât in statică, cât şi în timpul funcţionării sistemului
stomatognat.
C. Ancoreaza proteza de dintii restanti.
D. Raspunsuri corecte A,B.
E. Raspunsuri corecte A,C.
ABC cap 11,306
486. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Pentru realizarea mijloacelor de sprijin şi retenţie, specifice
aparatelor gnatoprotetice adjuncte parţiale, este necesar să
depistăm zonele de retenţie şi zonele de sprijin.
B. Detectarea se face pe modelul de studiu şi apoi se transferă
pe modelul de lucru.
C. Detectarea are ca scop stabilirea unei axe de inserţie în
raport de care se trasează linia celui mai mare contur coronar
denumită linia ecuatorului protetic sau linia ghid.
D. Determinarea axei de inserţie este dificilă datorită abaterii de
la paralelism a dinţilor restanţi prin poziţia lor natural cât şi
ABCDE cap 11,306-
307
prin malpoziţii.
E. Indiferent de concepţia ce a stat la baza alegerii axei de
inserţie a protezei, ea serveşte la trasarea, cu ajutorul
paralelografului a liniei ghid.
487. De-a lungul anilor s-au cristalizat mai multe concepţii privitoare la
alegerea axei de inserţie a aparatelor gantoprotetice adjuncte parţiale:
A. Şcoala franceză, prin Dubecq şi Lagerodie, susţine ideea că
axa de inserţie trebuie să fie totdeauna verticala.
B. Ackermann, consideră axa de inserţie a protezei ca
bisectoarea unghiului format de axele dinţilor limitrofi
edentaţiei care vor primi elemente de sprijin şi retenţie.
C. Concepţia americană consideră că axa de inserţie a protezei
poate fi aleasă doar în funcţie de zonele de retenţie ale
modelului .
D. Maria Chiru şi colaboratorii propun o metodă de alegere a
axului de inserţie plecând de la ideea că nu se poate obţine un
ax bisector corect prin metoda Ackermann, deoarece
proiecţia se face într-un plan oarecare.
E. Raspunsuri corecte B,C.
ABD cap 11,306-
307
488. Printre cele mai cunoscute şi mai folosite paralelografe se citează cele
imaginate de:
A. NEY.
B. Jelenko.
C. Devin.
D. Williams.
E. Austenal.
ABCDE cap 11,308
Tema 61. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate
489. Plăcuţa dento-mucozală maxilară:
A. se sprijină cu o margine pe dinţii restanţi şi cu cealaltă pe dintii
antagonisti
B. are de regulă aspect de “U” deschis anterior, sprijinindu-se
dentar pe marginea supracingulară sau pe un prag subcingular
având şi rol de croşet continuu,
C. trece apoi în punte peste parodonţiul marginal şi ia contact în
suprafaţă cu mucoasa palatină.
D. porţiunea orală va fi modelată cu replica anatomică, iar
marginea liberă este îngroşată pentru a nu avea acţiune secantă
asupra mucoasei.
E. la nivelul rugilor va fi situată în depresiunea dintre două rugi
sau pe versantul ascendent al rugii palatine pentru a fi
disimulată.
CDE 122
490. Conectorii secundari rigizi:
A. au formă de „S” şi unesc şeile segmentate cu conectorul
principal în sistemul Rigolet
B. pot fi situaţi proximal, legând şeaua de elementele de
BD 123
menţinere şi stabilizare, sau interdentar, făcând legătura dintre
conectorul principal şi elementele de menţinere, sprijin şi
stabilizare.
C. plasarea lor interdentar se face astfel încât să interfereze CU
zonele de retenţie
D. vor avea o formă triunghiulară pe secţiune, porţiunea mai
îngustă fiind plasată în spaţiul interdentar.
E. nu vor fi distanţaţi de parodonţiul marginal, iar unirea cu
conectorul principal, ca şi cea cu elementele de menţinere şi
stabilizare nu va fi îngroşată.
491. Distanţarea barei linguale de versantul lingual al crestei alveolare este în
funcţie de orientarea acestuia:
A. când versantul lingual este vertical bara se va plasa la 1,5 mm
de acesta,
B. când versantul lingual este oblic bara va fi distanţată de
versant la 0,25 mm de acesta .
C. atunci când versantul este retentiv distanţa dintre bara şi
retentivitate trebuie să fie de 0,5 mm.
D. când versantul lingual este oblic bara va fi distanţată de
versant la 1 - 1,5 mm.
E. atunci când versantul este retentiv distanţa dintre bara şi
retentivitate trebuie să fie de 0,5 mm.
CDE 118
492. Tija de analiza (reperaj) a paralelografului:
A. acest accesoriu este utilizat când se doreşte să se îndepărteze
retentivităţile nedorite de pe modelul de studiu;
B. este deplasată în jurul dintelui stâlp, precum şi de-a lungul
crestei alveolare pentru a identifica şi marca linia ecuatorului
protetic;
C. permite măsurarea retentivităţilor dentare şi stabilirea locului de
amplasare a porţiunii terminale, flexibile, a braţului retentiv al
croşetului;
D. are rol în determinarea retentivităţilor dentare ;
E. are rol in determinarea paralelismului suprafeţelor de ghidaj.
DE 125
493. Croşetul Ney numărul 1 :
A. Se aplica pe dinţii cu linia ghid nr. 1 ce porneşte aproape de
jumătatea feţei proximale adiacente edentaţiei şi urcă spre
ocluzal la nivelul feţei proximale opuse;
B. Se aplică pe dinţii cu linia ghid nr. 2 ce porneşte înalt, aproape
de faţa ocluzală proximal limitrofă edentaţiei şi coboară oblic
pe feţele laterale aproape de colet, spre faţa proximală opusă;
C. Prezintă excelentă încercuire, bun sprijin, retenţie şi
reciprocitate satisfăcătoare;
D. Este format dintr-o parte rigidă, corpul din care porneşte
pintenul ocluzal, cei doi umeri situaţi în conul de sprijin şi două
braţe elastice situate sub linia ghid în conul de retenţie.
E. Este indicat pe dinţii la care linia ghid are pe o faţă aspectul
numărul 1, iar pe cealaltă faţă aspectul liniei ghid numărul 2.
ACD 140
494. Croşetul cu acţiune posterioară:
A. Este indicat pe dinţii tronconici cu baza mare spre ocluzal, linia
CD 141
ghid fiind înaltă, orizontală aproape de faţa ocluzală;
B. Este indicat pe dinţii în versie sau rotaţie şi pe molarii conici;
C. Este aplicat în special pe premolari şi canini, la care linia ghid
este foarte înaltă pe o faţă şi coborâtă pe cealaltă;
D. Prezintă un sprijin ocluzal şi două braţe – unul flexibil şi unul
rigid ce se continuă cu conectorul secundar.
E. Braţul rigid plasat supraecuatorial asigură excelentă încercuire
într-o singură direcţie, de aceea se impune aplicarea pe
hemiarcada opusă a unui alt croşet cu acţiune posterioară
pentru a se asigura incercuirea.
495. Croşetul inelar :
A. Este utilizat în special pe premolarul 2 ce delimitează distal
edentaţia. Înconjoară dintele pe toată circumferinţa sa;
B. Linia ghid este relativ coborâtă pe una din feţele laterale şi
înaltă pe cealaltă;
C. Prezintă un braţ rigid cu extremitate liberă şi un sprijin ocluzal
în zona distală;
D. Braţul rigid este fixat la schelet prin doi conectori secundari –
unul anterior ce poartă întotdeauna un al doilea pinten ocluzal
şi unul posterior ce întăreşte astfel sprijinul posterior.
E. Devine astfel un croşet cu patru braţe, având sprijin foarte bun,
încercuire bună, retenţie şi reciprocitate excelentă.
BDE 141, 142
496. Croşetul în T cu conector secundar prelungit imaginat de Boinyhard :
A. Se utilizează în edentaţiile de clasa I-a şi a II-a Kennedy atunci
când se cere aplicarea unui croşet cu un conector secundar cât
mai rigid pentru a reduce efectul de pârghie asupra suportului-
muco-osos;
B. Se utilizează în edentaţiile de clasa I-a şi a II-a Kennedy atunci
când se cere aplicarea unui croşet cu un conector secundar cât
mai elastic pentru a reduce efectul de pârghie asupra dintelui
stâlp.
C. Este un croşet Ackers, la care braţul elastic este recurbat,
formând o buclă în ac de păr.
D. Conectorul secundar prelungit porneşte din mijlocul
conectorului principal.
E. Conectorul secundar prelungit porneşte din mijlocul şeii.
BE
148
Tema 62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala
497. Forţele ce acţionează la nivelul acestor tipuri de proteze mobilizabile pot
fi :
A. distribuite uniform, pe o suprafaţa cât mai mica;
B. nedirecţionate şi diminuate ca intensitate doar prin proiectarea
corectă a design-ului protezei;
C. direcţionate şi diminuate ca intensitate printr-o selecţie şi
CDE 204
plasare corectă a elementelor componente ale protezei
mobilizabile;
D. direcţionate şi diminuate ca intensitate printr-o ocluzie
echilibrata;
E. distribuite uniform, pe o suprafaţa cât mai mare.
498. Forţele de tracţiune directă :
A. Sunt rezultate de fapt din forţele orizontale;
B. Se mai numesc şi forţe de basculare şi apar de obicei în cazul
când proteza nu a fost static corect echilibrată;
C. Sunt acele forţe care se manifestă în sens vertical, tinzând să
disloce proteza de pe câmp;
D. Ele se manifestă atât static cât şi dinamic în timpul exercitării
funcţiilor aparatului dentomaxilar;
E. Sunt generate de alimentele lipicioase, acţiunea muşchilor
obrajilor, buzelor, limbii.
CDE 215
499. În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile
scheletate se folosesc:
A. porţiunile croşetelor aflate pe feţele disto-vestibulare ale
dinţilor,
B. pinteni ocluzali din fosetele meziale ale molarilor,
C. culise intra şi extra coronare,
D. croşete reciproc,
E. croşet continuu lingual cu gheruţe incizale articulatedistal.
BCD
221
500. In combaterea mişcărilor de basculare se folosesc elementele de retenţie
indirecte:
A. conectori mucozali sprijiniti pe hemiarcada dentară
B. croşet continuu pe dinţii frontali în edentaţiile laterale,
C. plăcuţe palatinale, croşete mucozale linguale.
D. braţele elastice ale crosetelor.
E. plăcuţe linguale, croşete mucozale vestibulare.
AE 222
501. Elementele antibasculante pentru Edentaţia clasa I Kennedy-sunt
reprezentate de :
A. pintenii ocluzali plasaţi în foseta mezială a premolarului
B. pintenii ocluzali plasaţi în foseta distală a premolarului
C. croşetul continuu sprijinit pe pinteni ocluzali are rol
antibasculant, In cazul absenţei dinţilor frontali
D. gheruţele incizale, respectiv conectorii principali dento-
mucozali
E. conectori principali maxilari având lăţimea echivalentă cu
întinderea edentaţiei.
AD 226
502. Bascularea prin înfundarea extremităţii distale a şeilor pentru protezele
partial mobilizabile scheletate:
A. Este determinată de rigiditatea conectorilor principali şi
secundari.
B. Se produce în urma acţiunii forţelor masticatorii
C. Apare la protezele scheletizate care tratează edentaţia cl. I, II,
IV.
D. Apare la protezele scheletizate care tratează edentaţia cl. III si
BC 228
edentatia subtotala
E. Se poate contracara datorită rezilienţei mucoasei.
503. Rotaţia în jurul axului longitudinal al crestei alveolare edentate are drept
cauze ale deplasarii:
A. Montarea dinţilor în afara mijlocului crestelor alveolare
B. Folosirea unor dinţi artificiali cu lăţime mai mica decât
lăţimea crestelor
C. Folosirea unor dinţi artificiali cu lăţime mai mare decât
lăţimea crestelor
D. Este determinată de elasticitatea conectorilor principali şi
secundari.
E. Este determinată de rigiditatea conectorilor principali şi
secundari.
ACE 228
504. Rotaţia în jurul axului vertical localizat în apropierea centrului arcadei
are drept cauze:
A. Existenţa unui torus
B. Se produce în urma acţiunii forţelor masticatorii
C. Acestă mişcare se produce sub acţiunea forţelor ocluzale
orizontale
D. Montarea dinţilor în afara mijlocului crestelor alveolare
E. Folosirea unor dinţi artificiali cu lăţime mai mare decât
lăţimea crestelor.
AC 229
Tema 63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:
Amprentarea
505. Câte tipuri de portamprente exista în functie de modalitatea de realizare
a obiectivelor amprentarii:
A. portamprente standard
B. portamprente semifunctionale
C. portamprente individuale functionale
D. portamprente semipiriforme
E. portamprente semiovale
ABC
506. Care sunt materialele din care se confectioneaza portamprentele standard
de serie sau universale:
A. ceara bucoplastica
B. silicon chitos
C. metal cromat sau nichelat
D. aluminiu
E. materiale plastice.
CDE
507. Cum se adapteaza portamprentele standard la nivelul marginilor:
A. prin ramolire în apa calda
B. prin îndoire cu ajutorul unui crampon când marginile sunt
prea lungi
C. prin sinterizare
D. prin completare cu material termoplastic când marginile sunt
BDE
prea scurte
E. prin aplicarea unui rulou de masa termoplastica pe versantul
intern al marginii pe tot conturul acesteia.
508. Câte tipuri de amprente functionale exista în functie de gradul de
mobilizare al periferiei câmpului protetic:
A. amprente functionale mucostatice
B. amprente functionale de rascroire
C. amprente functionale mucodinamice
D. amprente functionale posterioare
E. amprente functionale anterioare.
AC
509. Amprenta finală cu portamprentă decupată vestibular:
A. Utilizează o portamprentă care acoperă în întregime crestele
edentate, faţa orală şi marginea incizală a dinţilor restanţi,
lăsând liberă faţa vestibulară a acestora.
B. Este o tehnică de amprentare în doi timpi introdusă de
Hindel, care utilizează două portamprente
C. Este o metodă de amprentare într-un singur timp , care
utilizează portamprentă individuală
D. In cadrul acestei amprentari se realizează o cheie vestibulară
cu gips, silicon vâscos sau masă termoplastică.
E. Îndepărtarea amprentei se face pe fragmente, mai întâi cheia
vestibulară, apoi restul.
ADE 290
510. Amprenta finală cu portamprentă decupată dentar:
A. Este o tehnică de amprentare în doi timpi introdusă de
Hindel, care utilizează două portamprente
B. Prima portamprentă este standard decupată în dreptul
dinţilor, eliberându-le faţa mezială şi distală şi prevăzută cu
butoni de presiune la nivelul crestei edentate.
C. Prima portamprentă este o portamprenta funcţională
decupată în dreptul dinţilor, eliberându-le faţa vestibulară şi
orală şi prevăzută cu butoni de presiune la nivelul crestei
edentate.
D. Cea de a doua portamprentă este standard, prevăzută cu două
orificii în dreptul butonilor de presiune ai primei
portamprente.
E. Este o amprentă de compresiune la nivelul spaţiului dentat.
ABD 290
511. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt următoarele:
A. deschiderea uşoară a gurii, pune în tensiune periferia
câmpului protetic la nivelul premolarului1 şi al caninului;
B. deschiderea largă a gurii realizează modelarea la nivelul
pungii Eisenring, prin punerea în tensiune a ligamentului
pterigomandibular;
C. surâs forţat, realizează modelarea la nivelul zonei vestibulare
laterale;
D. sugere, suflat, fluierat, sărut, modelează marginile port-
amprentei în zona vestibulară frontală; se realizează o
tracţiune spre interior a plicii alveolo-jugale;
E. sugere, suflat, fluierat, sărut, modelează marginile port-
amprentei în zona laterala frontală; se realizează o tracţiune
BCD 286
spre exterior a plicii alveolo-jugale.
512. Testele F. Herbst pentru mandibulă sunt următoarele:
A. deschiderea largă a gurii, modelează modelează zona milo-
hioidiană, versantul vestibular al tuberculului piriform prin
contracţia marginii posterioare a maseterului; se pune în
tensiune ligamentul pterigomandibular;
B. umezirea roşului buzelor (de la o comisură la alte),
modelează zona milohioidiană în dreptul molarilor;
C. vârful limbii într-un obraz şi în celălalt modelează aceeaşi
zonă milohioidiană între canin-molar;
D. limba către nas pune în tensiune zona Slack în porţiunea sa
anterior de canin, modelând mai cu seamă zona
genioglosului;
E. deglutiţie, modelează zona pungii Neill şi Bowen.
BDE 286, 287
Tema 64 - Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:
inregistrarea relatiei intermaxilare
513. În cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metoda
homotropismului lingo-mandibular de determinare a relatiei centrice,
prezinta urmatoarele particularitati:
A. se bazeaza pe faptul ca mandibula urmeaza limba în periplul
sau static sau dinamic
B. se bazeaza pe redesteptarea vechilor reflexe parodonto-
musculare
C. se plaseaza o bobita de ceara pe bolta palatina a bazei
machetei de ocluzie superioare
D. se plaseaza o bobita de ceaa la nivelul bazei machetei de
ocluzie inferioare
E. bolnavul va închide gura cu vârful limbii pe bobita.
ACE
514. În cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metoda de
determinare a relatiei centrice prin stimularea reflexului de ocluzie
molara se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:
A. se realizeaza prin compresiuni bilaterale pe muschiul
temporal
B. se urmareste redesteptarea vechilor reflexe parodonto-
musculare de pozitionare centrica
C. practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordurile de ocluzie în
dreptul molarilor
D. practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordura de ocluzie în
dreptul incisivilor centrali
E. practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordurile de ocluzie în
dreptul caninilor.
BC
515. Conditiile obiective de determinare a relatiilor mandibulo-craniene
postulate de LEJOYEUX sunt:
A. Înaintea oricarei încercari de determinare si înregistrare a
relatiei centrice, bolnavul sa fie plasat în conditii ideale de
echilibru fiziologic si psihologic
ABDE
B. Determinarea DVO constituie elementul prealabil
indispensabil pentru determinarea relatiei centrice
C. Relatia centrica se determina înaintea DVO
D. Stabilizarea bazei sabloanelor de ocluzie pe model este o
conditie necesara si suficienta pentru ca în stadiul
determinarii relatiei centrice tesuturile suprafetei de sprijin sa
se regaseasca în aceeasi stare ca în momentul amprentarii
E. presiunea trebuie sa corespunda celei exercitate în
momentul amprentarii.
516. Înregistrarea cu arcul facial :
A. permite practicianului transferul poziţiei corecte a modelului
mandibular în simulator.
B. permite practicianului transferul poziţiei corecte a modelului
maxilar în simulator.
C. pentru raportarea corectă a modelului maxilar la planul
orizontal, se va utiliza un punct de referinţă situat posterior
faţă de cei doi condili.
D. pentru raportarea corectă a modelului maxilar la planul
orizontal, se va utiliza un punct de referinţă situat anterior
faţă de cei doi condili.
E. cu ajutorul arcului facial, raportul modelului maxilar faţă de
planul orizontal va fi transferat pe simulator.
BDE 299
517. Arcul facial propriu-zis :
A. are formă de ”U” iar extremităţile sale se vor plasa în dreptul
punctelor de emergenţă ale axei balama terminale.
B. are formă de ”V” iar extremităţile sale se vor plasa anterior
punctelor de emergenţă ale axei balama terminale.
C. indicatorul se va plasa la nivelul unui reper cranian mobil,
D. sprijinul nazal se va fixa în timpul înregistrărilor şi se va
menţine nemodificat pe tot parcursul utilizării pentru a
menţine fixă poziţia acestuia.
E. pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale
utilizează drept reper cranian fix planul de la Frankfurt
(Orbitale-Porion) sau planul Camper (spina nazală anterioară-
meatul auditiv extern).
ADE 299
518. Verificarea intraorală a machetelor de ocluzie :
A. Va urmări în primul rând modalitatea de inserţie la nivel
dentar şi gradul de adaptare între bordura machetei şi
câmpul protetic.
B. În cazul în care apar basculări este necesară stabilizarea
machetelor prin căptuşirea intraorală a acestora cu materiale
adezive sau alte materiale.
C. Se va verifica apoi baza machetei de ocluzie care prin volum
şi poziţie trebuie să redea plenitudinea obrajilor şi a buzelor.
D. Dacă este necesar, în acest scop se va proceda la corecţia
bordurii de ocluzie prin radiere de material sau adăugare de
material.
E. După terminarea etapei de verificare a machetelor de ocluzie
se poate trece la următoarea etapă cea de adaptare şi
individualizare a machetelor.
BDE 304
519. Există o anumită particularitate antropologică privind orientarea planului
de ocluzie în zonele laterale şi anume:
A. profilul drept reprezintă prototipul normal va avea paralelism
perfect între planul de ocluzie şi planul de la Frankfurt;
B. profilul drept reprezintă prototipul normal şi va avea
paralelism perfect între planul de ocluzie şi planul lui
Camper;
C. profilul convex cu mentonul retras, la bolnavii care au avut
ocluzie clasa a II-a Angle, va avea planul ocluzal convergent
cu planul Camper;
D. profilul concav, la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii
de clasa a III-a Angle, va avea planul de ocluzie divergent
faţă de planul Camper, sau descendent distal.
E. profilul convex , la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii
de clasa a II-a Angle, va avea planul de ocluzie convergent
faţă de planul Camper, sau descendent mezial.
BCD 305
520. Manevra condilială :
A. urmăreşte obţinerea poziţiei corecte a relaţiei centrice prin
uşoara presiune exercitată în timpul mişcării de deschidere –
închidere de amplitudine mică practicată cu indexul în
conductul auditiv intern şi policele pretragian.
B. constă în compresiunea maseterului bilateral, în timp ce
bolnavul realizează închiderea gurii cu scopul obţinerii de
contracţii echilibrate.
C. are ca scop, obţinerea de contracţii musculare simetrice şi se
realizează prin compresiunea fascicolului posterior al
temporalului cu palparea în paralel a condilililor mandibulari.
D. reprezintă o metodă simplă prin care căutăm redeşteptarea
vechilor reflexe parodonto–musculare de poziţionare centrică.
E. s-ar putea verifica astfel simetric poziţia centrică a condililor.
AE
307
Tema 65: p. 465-544
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: AMPRENTAREA
521. Materialul de amprentare termoplastic:
A. poate avea consistenţă fluidă;
B. poate fi indicat a fi utilizat în portamprente metalice;
C. necesită alegerea unei portamprente confecţionate din mase
plastice;
D. necesită alegerea obligatorie a unei portamprente individuale;
E. nici o variantă corectă.
ABC p. 469
522. Obiectivele formulate de fraţii Green pentru amprenta finale, sunt:
A. repartizerea de presiuni inegale asupra părţilor moi şi dure
ale câmpului protetic;
B. exinderea minimă a protezei;
C. obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor;
D. realizarea închiderii marginale a protezei;
E. nici o varianta corectă.
CD p. 502
523. Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se AE p. 530
realizează prin:
A. deschiderea maximă a gurii;
B. surâsul forţat;
C. ţuguierea buzelor;
D. deschiderea uşoară a gurii;
E. tracţiunea antero-posterioară a obrazului.
524. Alegerea portamprentei standard:
A. se face obligatoriu cu ajutorul unei rigle;
B. se face obligatoriu cu ajutorul unui compas;
C. necesită utilizarea unui dispozitiv plăcuţă Fox;
D. presupune alegerea unei portamprente supradimensionată;
E. presupune alegerea unei portamprente uşor
supradimensionată.
BE p. 474-475
525. Tehnica amprentării preliminare maxilare presupune :
A. palparea cu oglinda a şanţului pterigomaxilar şi marcarea lui
cu creion de anilină;
B. notarea zonei vibratorii Ah;
C. alegerea unei linguri care să asigure 5mm spaţiu până la
ţesuturi;
D. malaxarea alginatului la 400C;
E. încărcarea portamprentei în cel puţin 1min.
ABC p.486
Tema 66 - p.550-564
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: DETERMINAREA
RELAŢIILOR INTERMAXILARE
526. Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de:
A. linia mediană ;
B. linia caninilor
C. linia interpremolară;
D. linia bipupilară;
E. toate variantele corecte.
AB p. 563
527. Metodele antropometrice, cu repere preextracţionale, de determinare a
DV a etajului inferior sunt:
A. metoda Da Vinci;
B. metoda Landa;
C. metoda Silvermann;
D. metoda Willis;
E. metoda Swenson.
CE p. 554
528. Metoda Patterson:
A. asigură stimularea reflexelor vestigeale de poziţionare
centrică;
B. utilizează machete de ocluzie special pregătite;
C. este o metodă simplă;
D. are ca principal avantaj derapajul Devin;
E. toate variantele sunt corecte.
AB p.559
529. Printre metodele funcţionale de determinare a DV a etajului inferior se
numără şi:
BC p. 550-556
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Silvermann;
C. metoda Robinson;
D. metoda Willis;
E. toate variantele sunt corecte.
530. Autoocluzorului Landé, pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul
total:
A. se bazeaza pe un principiu original de determinare a relatiei
centrice;
B. poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor
artificiali ;
C. se bazeaza pe un principiu original de determinare a relatiei
de postura;
D. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea
dinţilor artificiali ;
E. toate variantele sunt corecte.
AC p. 561
531. Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a
DV a etajului inferior sunt reprezentate de:
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Swenson;
C. metoda Boianov;
D. metoda Willis
E. toate variantele sunt corecte.
ACD p. 550-552
532. Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi:
A. manevra temporală Green;
B. metoda Patterson;
C. memoria ocluzală Lejoyeux;
D. metoda Wright;
E. toate variantele sunt corecte.
AB p. 559
Tema 67: p. 568 -582
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR
533. În protezarea totală:
A. refacerea fizionomică este guvernată de 3 principii
B. Palla recomandă privirea în ansamblu asupra faciesului
pacientului;
C. Palla recomandă evaluarea singulară a dinţilor;
D. Palla consideră că piesele protetice nu pot fi introduse în
cavitatea orală a pacientului decât când acesta este pe deplin
satisfăcut de ele
E. toate variantele sunt corecte.
BD p. 572
534. Dacă diferenţa între IC şi RC este de aproximativ 1mm:
A. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se face la protezele finite;
B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face la protezele finite;
C. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare;
D. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri
selective după identificarea obstacolelor cu ceară de ocluzie
BD p.577
E. nici o variantă corectă.
535. Datele transmise în laborator prin fişă:
A. nu se referă la localizarea zonelor retentive;
B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive;
C. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta
funcţională.
D. se referă la materialul din care va fi confecţionată baza
protezei;
E. toate variantele corecte.
BD p. 582
536. Palla recomandă:
A. privirea în ansamblu a pacientului;
B. evaluarea singulară a dinţilor;
C. analiza faciesului pacientului în picioare în timpul unei
conversaţii;
D. ca piesele protetice total amovibile să fie introduse în
cavitatea orală doar dacă practicianul este pe deplin satisfăcut
de ele;
E. toate variantele corecte.
ACD p. 572-573
537. La controlul fonetic:
A. dacă fonema K seamană cu V dinţii superiori sunt prea scurţi;
B. dacă fonema F seamană cu S dinţii superiori sunt prea lungi;
C. dacă K se aude modificat macheta superioară este prea
extinsă distal;
D. dacă S se aude ca un zâzâit frontalii superiori sunt prea
vestibularizaţi;
E. toate variantele sunt corecte.
CD p. 579
538. Macheta din ceară mandibulară:
A. controlul extinderii bazei se face cu gura larg deschisă;
B. controlul extinderii bazei se face cu gura întredeschisă;
C. marginile se controlează prin inspecţie şi palpare;
D. în menţinerea ei un rol important îl joacă gravitaţia ;
E. toate variantele corecte.
BCD p. 570-571
539. Zonele retentive:
A. pot crea probleme în protezare;
B. nu pot schimba axul de inserţie al protezei;
C. când au substrat osos nu ridică probleme la inserţia protezei
D. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate
din material rezilient
E. nici o variantă nu este corectă.
AD p. 582
540. La emisia şuierată a fonemei S:
A. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi
B. frontalii superiori sunt prea scurţi;
C. frontalii inferiori sunt prea lungi;
D. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi
E. nici o variantă corectă.
AD p. 579
Tema 68 - P. 583-593
VERIFICAREA ŞI ADAPTAREA PROTEZELOR TOTALE
541. Aplicarea protezelor mandibulare:
A. se face după umezirea lor ;
B. se face după ce se spală cu peria şi săpun
C. nu are risc crescut în apariţia senzaţiei de vomă
D. se face după cele maxilare fiind mai greu de suportat
E. toate variantele corecte.
AC p. 586
542. La controlul fizionomiei şi fonaţiei:
A. se observă forma şi culoarea feţei
B. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor
superiori
C. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioare
D. se efectuează primele probe de masticaţie
E. toate variantele corecte.
BC p. 589
543. Purtătorii de proteze totale:
A. nu trebuie să scoată din gură protezele primele 24h;
B. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea
protezelor
C. nu trebuie să evite mâncăruruile lipicioase
D. trebuie să folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, nu
apă şi săpun
E. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile
medicului curant.
ABE p. 591-592
544. Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt:
A. la nivelul papilei bunoide;
B. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoasă dură;
C. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoasă friabilă;
D. torus mandibular;
E. torus maxilar.
CD p. 583
545. Retuşarea protezelor totale:
A. necesită lustruire dacă interesează faţa externă a protezelor;
B. nu necesită lustruire dacă interesează faţa externă a
protezelor;
C. se face după marcarea zonelor perilezionale cu creion chimic
;
D. se face cu freze montate la turbină;
E. nici o variantă corectă.
AC p.583
546. Ulceraţia ţesuturilor subiacente protezei :
A. poate fi cauzată de un contact prematur ;
B. poate fi cauzată de o DVO micşorată;
C. poate fi cauzată de o DVO mărită;
D. nu poate fi cauzată de boli sistemice;
E. toate variantele corecte.
AC p. 584
547. Pentru diminuarea senzaţiei de vomă:
A. nu se recomandă un anestezic de contact aplicat pe bolta
palatină
B. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă
mâinile către piept
C. se realizează retuşuri în Zona Ah
D. se îndepărtează proteza
BE p. 588
E. se recomandă lăsarea forţată în jos a umerilor.
548. La controlul fizionomiei :
A. se pot ajusta marginile incizale ale frontalilor dacă sunt prea
lungi;
B. se efectuează primele probe fonetice ;
C. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor
inferiori;
D. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei
superioare;
E. nici o variantă corectă.
AD p. 589
Tema 69. – P. 593-601
STOMATOPATII PROTETICE LA ET
549. Tratamentul candidozei cronice atrofice:
A. este chirurgical
B. include toaleta riguroasă a protezei
C. este doar medicamentos
D. include îndepărtarea protezelor noaptea
E. nu se tratează.
BD p.601
550. Reacţiile tardive traumatice:
A. sunt greu de diagnosticat
B. se datorează dispersării neraţionale a forţelor pe câmpul
protetic
C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact
D. nu necesită echilibrare ocluzală
E. apar de regulă la distanţă de sediul contactului prematur.
BE p. 598
551. Reacţiile imediate totale:
A. se tratează cu spălături cu soluţii slab antiseptice
B. se tratează cu colutorii cu fenergan şi glicerină
C. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în
laborator
D. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic
E. se pot trata general cu administrare de antihistaminice.
ABE p. 596
552. Printre stomatopatiile încadrate la reacţii imediate se numără:
A. totale-tulburări vasculare
B. marginale-eroziuni in situ
C. bazale-ulceraţii bazale tardive
D. bazale-eroziuni in situ
E. marginale-eroziuni la inserţia protezei.
BDE p. 595
553. Printre factorii generali implicaţi în etiologia stomatopatiilor protetice se
numără:
A. igiena necorespunzătoare a piesei protetice
B. autocurăţirea
C. diabetul zaharat
D. microporozităţile acrilatului
E. insuficienţa renală cronică.
CE p. 593
554. Eroziunile in situ: CD p. 595
A. apar clinic ca nişte zone congestive largi, însoţite permanent
de ulceraţii
B. nu sunt dureroase
C. poate apărea adenopatie când leziunea se suprainfectează
D. apar mai frecvent în dreptul frenurilor şi bridelor nedegajate
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi.
555. Reacţiile tardive marginale:
A. sunt cauzate de structura chimică a protezelor
B. pot fi acoperite de false membrane
C. se manifestă clini prin ulceraţii însoţite sau nu de edem
D. nu se pot suprainfecta
E. se datoresc atrofiei câmpului protetic şi înfundării protezelor
purtate timp îndelungat.
BCE p. 596
556. Hiperplazia epitelio-conjunctivă:
A. tratamentul ei constă în excizia chirurgicală
B. impune examen histologic de fiecare dată
C. examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la
nivelul componentei osoase
D. are halenă fetidă
E. are floră microbiană abundentă.
ABC p. 598
Tema 70 - P.693-703
REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE
557. Readaptarea ocluzală a protezei după căptuşirea directă:
A. are 4 timpi
B. are 2 timpi
C. are 3 timpi
D. presupune îndepărtarea eventualelor contacte premature
E. nici o variantă corectă.
CD p.695
558. Modificările morfologice care impun reparaţia protezelor sunt:
A. rezilienţa uniformă a câmpului
B. igienă orală defectuoasă
C. schimbarea de volum a substratului muco-osos
D. schimbarea de formă a substratului muco-osos
E. toate variantele corecte.
CD p.697
559. În cadrul reparaţiilor de proteză:
A. când un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic
B. dacă proteza este fisurată cooptarea fragmentelor nu se mai
face
C. nu se umectează cu monomer suprafeţele care se vor lipi
D. fragmentele de proteză nu trebuiesc reaşezate pe model
E. se introduce acrilat în stadiul de plasticitate între cele două
fragmente.
BE p.699-700
560. În cazul completării bazei când se pierd dinţii distali:
A. proteza trebuie să acopere în totalitate tuberozitatea sau
tuberculul în formare
B. reparaţia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de
ABC p.702-703
proteză
C. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu
câmpul protetic
D. în timpul reparaţiei se aplică monomer acrilic peste dinţii
acrilici
E. nici o variantă corectă.
561. Căptuşirea cu gura închisă:
A. în faza de laborator ambalarea în chiuvetă este înlocuită cu o
presă de căptuşire;
B. materialul folosit este cu vâscozitate lent progresivă;
C. materialul folosit în faza clinică este termoplastic;
D. are risc de iritaţie pentru mucoasa bucală;
E. nici o variantă corectă.
AC p.694
562. În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă:
A. se înregistrează amprentă cu silicon solid
B. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza scoasă
din gură
C. se înregistrează amprentă cu silicon fluid
D. modelul se toarnă din gips obişnuit
E. nici o variantă corectă.
AD p.701
563. Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă:
A. include izolarea modelelor cu un material de izolat
B. presupune fixarea protezei în poziţie corectă cu ceară în cheia
de ocluzie
C. presupune reechilibrare ocluzală a protezei
D. presupune introducerea presei într-un aparat de polimerizare
la T0 de 39
0C timp de 30 min, la presiune de 15-20psi
E. nici o variantă corectă.
ABD p.696
564. Căptuşirea directă are ca avantaje:
A. profilaxia dento-prodontală
B. cu risc de iritaţie pentru mucoasa bucală
C. rapiditatea
D. economie - se consumă numai materialele din cabinet
E. toate variantele corecte.
CD p.694