Lisa Kleypas-Esti
visul meu
Unu
Londra, 1830
Trebuia sa scape de acolo.
Zumzetul conversapilor sofisticate, lumina puternica
a candelabrelor care impra~au ceara fierbinte peste dansatorii
de sub ele, amestecul de mirosuri de tot felul, premergatoare
cinei bogate care se pregatea, toate o cople~eau
pe lady Holly Taylor. Fusese o gre~eala sa participe la un
eveniment social de o asemenea amploare atit de curtnd
dupa moartea lui George. Bineinteles, majoritatea oamenilor
nu ar fi considerat ca trei ani insemna ,,prea curind".
In primul an pnuse doliu total, aventurindu-se doar rareori
la o plimbare prin gradina, insopta de fiica ei. Purtase numai
negru ~i i~i acoperise p~rul ~i chipul cu valuri care simbolizau
despartirea de sotul ei ~i de lume. Mincase aproape
intotdeauna singura, acoperise toate oglinzile din casa cu
crep negru ~i toate scrisorile ei erau a~ternute pe hlrtie cu
chenar negru, pentru ca orice legatura cu lumea exterioara
sa poarte pecetea durerii ei.
A urmat a poi al doilea an de doliu. S-a imbracat tot in
negru, dar a renuntat l~ val. In eel de-al treilea an, a trecut
la semi-doliu. Putea purta rochii gri sau mov, participa la
6 LISA KLEYPAS
activitati specific feminine, cum ar fi ceaiul cu prietenele
foarte apropiate sau cu rudele.
Acum, ca toate stadiile doliului se sfir~isera, Holly trecuse
brusc de la intunecatul adapost la lumea stralucitoare
care ti devenise ingrozitor de straina. Este adevarat,
chipurile erau acelea~i, decorurile erau exact a~a cum ~i le
amintea ... numai ca George nu mai era cu ea. Se simtea
straniu de singura, iar statutul de vaduva i se parea
stinjenitor. Ca ~i top ceilalp, ~i ea le privise intotdeauna pe
vaduve ca pe ni~te siluete sumbre, demne de a fi compatimite,
ni~te femei care purtau pe umeri o mantie invizibila,
tragica. Acum intelegea de ce atitea femei care luau parte la
evenimente ca acesta pareau intotdeauna ca ~i-ar fi dorit sa
fie in alta parte. Oamenii o abordau cu expresii compatimitoare,
ii ofereau cite o cupa cu punci ~i ii spuneau citeva
cuvinte de consolare, dupa care se indepartau, cu un aer
discret de u~urare, ca ~i cum se achitasera de o datorie
neplkuta iar acum erau liberi sa se distreze. ~i ea procedase
la fel, in trecut Y~i dorise sa fie blinda, dar se ferise sa se lase
afectata de durerea din ochii lor.
Nu-$i imaginase ca s-ar putea simp singura in mijlocul
unei asemenea muJpmi. Locul gol de linga ea, acolo unde ar
fi fost George, i se parea o prapastie dureroasa.
Simtea ca se afla intr-un loc caruia nu-i aparpnea. Era
doar jumatatea intregului care fusese cindva. Prezenta ei la
bal nu facea altceva decit sa-i reaminteasca faptul d ii
pierduse pe barbatul iubit.
A mers pe linga perete, indreptindu-se spre u~a salonului.
Muzica vesela nu o facea deloc sa se simta mai bine,
E$TI VISUL MEU 7
a$a cum ii spusesera prietenele ei. .. muzica parea chiar sa-$i
rida de ea.
Cindva, Holly dansase asemenea celorlalte tinere de
acolo, simpnd ca zbura, in bratele protectoare ale Jui
George. Fusesera racup unul pentru celalalt, iar cei din jur
le repetau asta, zimbindu-le admirativ. ~i ea $i George erau
de staturi apropiate. De$i nu era inalt, George era suplu,
admirabil construit, cu parul $aten-auriu, ochi alba~tri alerp
~i cu un zimbet fermecator care nu parea sa-1 paraseasca
niciodata. Ii placea sa rida, sa danseze, sa converseze ...
balurile, petrecerile erau de neconceput tara el.
Oh, George. Ochii i s-au umplut de lacrimi. Cft de norocoasa
eram sate am aliituri. Cft de noroco~i eram amfndol
Cum sii merg inainte fora tine?
Prietenii bine-intenponap insistasera sa vina la petrecere,
ii spusesera ca trebuia sa-~i reia viata, sa renunte la
doliu. Dar ea nu era pregatita ... nu in seara aceea ... poate
niciodata.
S-a uitat in jur dupa diferiti membri ai familiei Jui
George care discutau sau mincau delicatese din delicatele
farfurii din portelan de Sevres. Fratele Jui mai mare,
William, lord Taylor, i$i insotea sotia in salon, pentru ca
urma sa inceapa un cadril. Lordul ~i lady Taylor erau o
pereche potrivita, dar afecpunea calduta dintre ei nu se
compara cu dragostea adevarata dintre ea $i sotul ei. Se
parea ca top membrii familiei lui George i~i revenisera du pa
moartea acestuia - ~i parintii, ~i fratii, $i sotiile acestora.
Suficientincit sa ia parte la bal, sa rida, sa manince ~i sa bea,
sa uite ca un membru iubit al familiei lor intrase prematur
8 LISA KLEYPAS
in mormint. HoJiy nu-i condamna pentru asta ... de fapt,
chiar ii invidia. Ce minunat trebuie sa fi fost sa scape de
mantia invizibila de durere care pe ea o acoperea din cap
pina in picioare.
- Holland, a auzit o oapta venind din apropiere i s-a
intors spre fratele mai mic al lui George, Thomas. Dei avea
aceleai trasaturi atragatoare, cu ochi albatri i par cu
accente aurii, lui Thomas ii lipseau stralucirea neastimparata
a ochilor, zimbetul lene, uJuitor i increderea Jui
George. Thomas era versiunea mai inalta i mai sobra a
fratelui sau. El ii fusese sprijin, din ziua in care George
murise de febra tifoida
- Thomas, a spus HoJiy forpndu-se sa-i zimbeasca. Te
distrezi?
- Nu in mod special, i-a raspuns el iar ochii albatri iau
stra.Iucit cu simpatie . . Dar mi Se pare ca ma descurc
oricum mai bine decit tine, draga mea. Ti se citete pe chip
ca eti pe cale sa ai 0 migrena.
- Este adevarat, a recunoscut Holly, contientizind
brusc durerea din dreptul timplelor. Nu mai avusese in via ei migrene pina la moartea lui George. Prima o avusese la
inmormintare. Durerile violente apareau pe neateptate i
o pntuiau la pat cite doua-trei zile.
- Sa te insotesc acasa? a intrebat-o Thomas. Sint sigur
ca OJinda nu se supara.
- Nu, i-a raspuns. Trebuie sa ramii i sa te distrezi,
alaturi de sopa ta. Pot foarte bine sa ma in tore acasa i neinsopta.
De fapt, chiar a prefera acest Iucru.
- Bine. I-a zimbit, iar asemanarea cu George a racut ca
inima sa i se stringa. Dar macar lasa-ma sa-p chem trasura.
E~TI VISUL MEU 9
- [p mulimesc, i-a spus recunoscatoare. Sa atept in hol?
El a datinat din cap.
- Ma tern ca va dura un timp pina ce trasura noastra ii
va putea face lac prin multimea de trasuri de afara. Cautap
un Joe linititin care sa atepti. Din cite imi amintesc, este
un salona care da in sera. il gaseti imediat dupa holul de
la intrare, in stinga scarii.
- Thomas, a murmurat Holly atingindu-i UOr mineca
i reuind sa zimbeasca slab. Ce m-3 face rara tine?
- Nu vei fi niciodata nevoita sa afli, i-a raspuns el grav.
A face orice pentru sopa lui George. ~i ceilalp membri ai
familiei simt Ia fel. Vom avea grija de tine i de Rose. Mereu.
Holly tia ca vorbele lui ar fi trebuit sa o liniteasca. ~i
totui nu putea sa nu se simta ca o povara pentru familia lui
George. Renta ramasa dupa moartea Jui George era atit de
mica incit nici nu merita sa fie pomenita, aa ca fusese nevoita
sa vinda casa eleganta, cu coloane albe, in care locuisera.
Le era recunoscatoare rudelor pentru ca ii oferisera
doua camere in reedint:a familiei Taylor. vazuse cum alte
vaduve fusesera alungate sau obligate sa se casatoreasca din
nou, pentru ca familia sa se vada scapata de ele. Pe ea,
membrii familiei Taylor o tratau ca pe un oaspete iubit i
mai mult decit atit, ca pe un monument in viata al memoriei
lui George.
Holly a mers de-a lungul peretelui pina cind umarul
sting a intilnit brusc tocul Uii grele, bogat ornamentate.
Orbete, a impins Ua i a ieit in holul casei care ii aparpnea
lordului Bellemont, conte de Warwick In casa imensa,
10 LISA KLEYPAS
construita special pentru petreceri, se urzeau comploturi
politice, se puneau la cale casatorii i se taceau schimburi
de averi. Lady Bellemont avea reputapa unei gazde desavir
ite, care tia sa invite amestecul perfect de aristocrap,
politicieni i artiti la balurile i serate)e ei. Familia Taylor
o placea pe lady Bellemont ~i avea incredere in ea $i de
aceea i se paruse potrivit ca Holly sa-i faca aici reintrarea
in societate.
Spapul circular era flancat de doua aripi ale scarii. La
parter era o adevarata increngatura de saloane care se
deschideau spre balcoane, sere sau mid gradini pavate cu
dale. Oricine era dispus Ja o intilnire romantica ii putea gasi
cu uurint:3 un loc ferit.
Respirind tot mai UOr cu fiecare pas care o ducea mai
departe de salonuJ agJomerat, Holly a strabatut holul i s-a
indreptat spre salonul pe care i-1 sugerase Thomas. I se
parea ca fuste)e bogate ale rochiei de seara, de un albastru
inchis care batea spre negru, ii atirnau grele, impiedicindui
mersul. Fusta cu tiv lat, din multe volane de matase $i crep,
era mult diferita de cele U$Oare, vaporoase care fusesera la
moda inainte de moartea lui George.
U$a salonuJui era pe jumatate deschisa iar incaperea
nu era deloc Juminata. Doar razele inghetate ale lunii razbateau
discret, luminind exact cit sa nu aiba nevoie de luminare.
intr-un colt se aflau doua fotolii frantuzeti, curbate
i o masa, iar citeva instrumente muzicale se odihneau pe
suporturile din mahon, in apropiere. Draperii grele de
catifea atirnau la ferestre i deasupra emineului. Covorul
gros, cu motiv floral, ii estompa zgomotu) pailor.
E!?TI VISUL MEU 11
Holly s-a strecurat inauntru i a inchis Ua in urma ei.
$i-a dus mina la cordonul din talie i a oftat lung.
- Slava Domnului, a Optit ea, rasutlind UUrata pentru
ca era in sfirit singura. Ce ciudat ... se obinuise ant de mult
cu singuratatea incit mulpmea ii dadea un sentiment
neplacut Cindva fusese foarte sociabila, ii pHicuse sa se
distreze, se simtise in largul ei in orice situape ... dar toate
astea fusesera datorita lui George. Ca sotie a lui, capatase o
incredere care acum ii lipsea.
A ta.cut cipva pa~i in incapere ~i a simpt o adiere
racoroasa care a infiorat-o. S-a uitat in jur ~i ~i-a dat seama
ca u~ile din sticla care dadeau spre gradina fusesera lasat~
Iarg deschise. S-a apropiat sa le inchida dar a ezitat atun~1
dnd a atins minerul rece din alama, cuprinsa de un sentiment
ciudat. Se uita prin geamurile mari i a simpt cum inima
incepea sa-i bat.a cu putere, rezonindu-i parca in tot
corpul. . .. . . v
Avea senzapa ca se afla pe marginea une1 snnc1 ~1 ca
dedesubt era un mare gol. Ar fl vrut sa se retraga rapid
inauntru in salonul care ii dadea un sentiment de siguranra,
dar nu a facut-o. S-a agatat cu toata puterea de minerul u~ii.
simtind cum ii transpirau palmele. Noaptea o atragea afara,
departe de tot ce era sigur, cunoscut ..
Tremurind UOr, Holly a incercat sa-~i rida de prop rule
temeri. A tacut un pas inainte, incercind sa-i umple plaminii
cu aerul proaspat. Bruse, i-a aparutin fa silueta intunecata
a unui barbat. A inlemnit, surprinsa. Poate ca era
Thomas care venise sa o anunte ca o a~tepta trasura. Barbatul
e~ insa prea inalt, prea masiv ca sa fie cumnatul ei
sau vreun alt barbat cunoscut.
12 LISA KLEYPAS
Inainte sa apuce sa scoata un cuvint, strainul a intins
mina i a tras-o dincolo de prag. Cu un strigat slab, Holly s-a
trezit trasa in noapte. Din cauza inerpei, trupul i s-a lipit
compJet de al Jui. 0 manevra cu Uurinta, i se parea ca era 0
pisicu1:3 neajutorata in miinile lui puternice.
- ~teapta, a Optit ea uimita. Trupul lui era ferm, de
parca ar fi fost cladit din otel. I-a simpt mirosul de apret,
tutun, coniac $i un altul, masculin, care ii amintea vag de
George. Trecuse atit de mult timp de cind nu mai fusese
pnuta aa in brate! In ultimii trei ani, nu se lasase consolata
de nici un barbat, nu dorise ca imbraparea vreunuia sa-i
tearga amintirea uJtimei dap cind fusese pnuta in brate de
sotuJ ei.
Dar acum nu avea de ales. A incercat sa protesteze, sa
se zbata, dar el i-a pJecat capul $i i-a Optit ceva Ia ureche.
Sunetul a uimit-o ... o oapta profunda, ca aceea a Jui
Hades care o atragea pe Persefona spre regatul lui intunecat
- Ti-a luat ceva pina sa vii, doamna mea.
0 confunda, i-a dat ea seama. Din intimplare, intrerupsese
un rendez-vous romantic.
- Dar ... Nu sint ...
A redus-o la tacere acoperindu-i gura cu a Jui. Ea a
tresarit, uimita, oripilata i de-a dreptul furioasa ... ii tersese
de pe buze ultimuJ sarut al Jui George ... dar gindul i sa
ters imediat, asaltat de un val de senzatii. Gura Jui era
fierbinte, convingatoare, aa ca i-a intredeschis buzele. Nu
mai fusese niciodata sarutata a$a, cu o dorinta intlacarat:a.
A intors capul, incercind sa scape, dar el i-a urmarit mi-
E$TI VISUL MEU 13
carea, inclinindu-i capul ca sa o sarute mai intim. lnima ii
b~tea necontrolat, asurzind-o. I se facuse teama.
Holly a simpt care a fast momentul exact in care el i-a
dat seama ca era altcineva. L-a simpt inmarmurind, surprins,
i pnindu-i respirapa. Urma sa-i dea drumuJ, i-a
spus ea. Dar dupa ce a ezitat un timp, el a continuat sa o pna
imbrapata, nu cu putere, ca pina atunci, ci altfel, dindu-i un
sentiment de siguranra.
li strecurase o mina la ceafa ei, sustinind-o. Ea fusese
maritata - se considerase experimentata, o adevarata
femeie de lume. Dar strainul acela o sarutase aa cum nu o
mai facuse nimeni pina atunci. 0 invadase, o gustase cu
limba, o facuse sa se infioare. Aroma slaba de coniac ii
parfumase gura fierbinte, dar mai era i altceva ... o esenta
intima care o atrigea cu putere. S-a trezit relaxindu-se linga
trupul lui ferm, acceptindu-i sarutul i chiar raspunzind cu
atingeri timide la explorarile lui cu limba. Poate din cauza
ca fusese o intilnire nea~eptata, poate din cauza intunericului
care ii inconjura sau pentru ca erau doi straini ... dar
pentru o clipa ea a simpt ca devenea o alta in imbraparea
lui. Voia sa-1 atinga undeva, oriunde, aa ca 1-a luat pe dupa
git, simpnd grumazu} plin de foria i UVitele groase i
scurte de par. Era inalt, aa ca a trebuit sa se ridice pe v1rfuri
ca sa ajunga la el. ~i-a ]asat palma sa alunece pe obrazul lui,
proaspat barbierit.
Parea foarte tulburat de atingerile ei. Ti respira sacadat,
Ii pit de obraz, iar pulsul i se zbatea in locul moale "de sub
falca. Holly ii absorbea lacoma mirosul i gustul. lntr-un
final, i-a dat seama ce facea.
14 LISA KLEYPAS
S-a datinapoi ingrozita, cu un geamatinabu$it Strainul
a eliberat-o imediat Orbe~te, Holly s-a indreptat spre sera
intunecata. S-a oprit linga o statuie inaripata, lipita de un
perete. Nu mai avea unde sa se mai retraga. El a urmat-o,
rara sa incerce sa 0 atinga, oprindu-se atit de aproape, incit
aproape ca simtea cfildura emanata de trupul lui.
- Oh, a $Optit ea cu glas tremurat, incruci~indu-$i bra~
ele la piept, ca $i cu ar fl vrut sa stavileasca emopile care o
asaltasera. Oh.
Era prea intuneric ca s3-$i distinga reciproc figurile.
Doar silueta lui masiva era scaldata de lumina lunii. Era
imbracat intr-un costum de seara - era deci invitat la bal.
Dar nu avea silueta subpre, eleganta a unui gentleman cu
mult timp liber la dispozipe. Avea mu$chi de fier, bine conturap,
de muncitor cu ziua. Umerii erau prea largi, coapsele
prea ferme. Aristocrap.i nu aveau o asemenea constitupe.
Le placea sa se diferenpeze astfel de cei care i$i ci$tigau
existen~ prin munca fizica.
Cind i-a vorbit, tonul grav i-a trimis vibrapi placute pe
~ira spinarii. Nu avea accentul unui gentleman. Provenea
din patura de jos, $i-a dat ea seama. ~i atunci cum de fusese
invitat la un asemenea bal?
- Nu e~ doamna pe care o a~teptam. A racut o pauza
$i a adaugat, amuzat, con~tient ca era prea tirziu pentru
scuze. imi pare rau.
Holly s-a straduit sa-i raspunda cu raceala, de$i
tremurul vocii o trada.
- Nici o problema. Ai sarutat o alta femeie. Banuiesc ca
asta i s-ar putea intimpla oricarui barbat care sta de pinda
la adapostul intunericului.
E$TI VISUL MEU 15
- . 1 l t nn surprindere, ca se
A simpt ca raspunsul e1 -a.. . ua. p . ,.. ..
"'b fnire isterica. A izbucmt m ns.
a~teptase la 0 ra u ... mi pare chiar atit de rau precum
_ Ei bine, poate ca nuusem
la inceput ...
crez L-a vazut ridicind incet mina spre ea ~i a crezut ca vo1a
sa 0 ia din nou in brate. ,. ... .. d
- Nu ma atinge, i-a spus dindu-se inapoi, pma cm
umerii i s-au lipit de perete. tin\i' a intre-
- Nu crezi ca ar trebui sa facem cuno~ .
bat-o.
- in nici un caz. . ... 1
- Spune-mi un lucru, macar ... e~ti luata.
Lua..x1 a repetat Holly. . x - "' d' ... u prom1sa
- Maritata, a lamurit-o el. Logo ita, sa
vreunui barbat, intr-un fel sau altul. maritata
d .. t Era vaduva dar era acum
- Oh ... da, a ... sm ' 1 ,. timpul viepi.
. 1 . G e a~a cum fusese cu e ' m
cu memona m eorg . br d Aranjasem
- Iarta-ma, i-a spus el pe acela~1 ton m ..
. va cu o doamna care nu se pne de pro-
... ma vad cu altcme ... . .. d .
sa. . e d1'n c"1te vad Te-am luat drept ea atunc1 cm at
m1s1un ,
intrat pe u~a. . ... fi . gura 0 vreme, pina mi se
- Eu ... Eu vmam sa u sm
aducea trasura. damn Chestiile astea
- Pleci atit de devreme? Nute con .
sint tare plicticoase. ntindu-~i de
- N-ar trebui sa fie, a murmurat ea, am1 .....
.. d nsase ~i flirtase cu George, pma
vremurile in care nsese, a cu partenerul pot r1vit , o
dimineata. Depinde de comp~e~
seara ca aceasta poate fi ... magica.
16 LISA KLEYPAS
Nostalgia i s-a citit probabil in glas pentr y I fl ' u ca reacpa ~1 :m~~t una. . ne:$tep. .t ata." 1-a ysimpt degetele aJunecind~-i
p I pe git, pma cmd J-a gasit obrazul c,:" 1 I a E yl I -a cuprms in
pa m . a ar fi trebuit sa se indeparteze, dar a fost de-
Jd~eptul $Ocata de senzatia de placere pe care i-a dat-o min:
Ul.
ta - E$ti ~ea mai duke raptura pe care am atins-o vreoda-
' s-a auz1t vocea Jui prin .. tu .
S . , m nenc. Spune-mi cine e$ti
pune-m1 cum te nume$ti.
Holly a inspirat adinc $i a dat sa se desprinda d
dar nu avea incotro sa se duca 0 bl e perete,
sa fi . . . . ocase cu trupul Jui. Fara
vrut, a niment dm nou in bratele 1u
T b , I.
- re uie sa plec, a oftat Ma a$teapta tra
La ... sura.
- s-o sa a$tepte. Ramii cu mine A Prins o ..
de taJie in tim . - cu 0 mma
w ' p ce pe cealalta a lipit-o de spate1e ei U fi
~efiplacere a cuprins-o. Te temi? a intrebat-o simtt~d nca" 1sor
m 1orase. ' ,.. e
l"b - N-nu. Ar fj trebuit sa protesteze, sa se lupte sa se
e ~ ~reze d... ~ ~I, dar placerea pe care o simtea era prea' mare
f $1 pnea mumle pavaza intre ei cind d fa .
cufu d .. .. ' e pt ar fi vrut sa se
lat En te m imd b~ti$:rea Jui $i sa-$i puna capul pe pieptul Jui
dr s Ie o a evarata nebun re , I- a spus. Trebuie sa-mi dai umu.
- Poti sate departezi de mine oricind vre
Ea continua insa sa stea nemicca~:>: A : .. ...
ti ti . .. ., 1..a. u ramas 1mbra-
,..$a,.., respmnd greu, con$tienti de . ... ... .
.. . ,.. pasmnea care 11 macma
m timp ce acordurile muzicii razbateau pina la ei d' I '
de baJ. Jar baluJ parea departe, intr-o aJta Jume. , m sa a
E$TI VISUL MEU 17
Rasuflarea fierbinte a st:rainului Ii atingea U$Or urechea.
- Sarut.a-ma din nou.
- Cum indrazne$ti sa sugerezi. ..
- Nu va $ti nimeni.
- Nu lntelegi, i-a $Optit ea iar gJasul ii tremura. Eu nu
sint 3$3 ... nu fac asemenea lucruri.
- Sintem doi straini in intuneric, i-a $Optit la rindul lui.
Aceasta intimplare nu se V3 repeta niciodata. Nu, nu te
retrage. Arata-mi cum o noapte poate deveni magica. Buzele
i-au atins lobul urechii.
Situapa depa$ea orice experien~ de-a ei. Ea, care nu
intelesese niciodata cum de femeile puteau sa se poarte
nesabuit, cum de riscau $i$i calcau juramintele racute,
pentru o placere trecatoare ... ei bine, acum $tia. Nuse mai
simpse niciodata a$a, golita, frustrata. Nu-$i mai dorea
altceva decit sa se piarda 1n imbr3p$area lui. Yi fusese U$Or
sa fie virtuoasa, pentru ca fusese mereu la adapost de
tentatii. Acum intelegea cit de slab era caracterul ei. A
incercat s3-$i readuca in minte imaginea lui George, dar nu
a reu$it, spre disperarea ei. Nu mai exista nimic pe lume in
afara de noaptea cu stele $i de trupul ferro $i real al
strainului.
A intors putin capuJ respirind greu, atingindu-$i gura
de buzele lui fierbinti. Dumnezeule, cit de bine sarutal 0
poseda cu saruturi U$Oare, atitind-o cu virful limbii. Tncercind
sa se apropie $i mai mult de el, ea s-a ridicat pe
virfuri, clatinindu-se U$Or. A sustinut-o cu o imbrati$are.
Trecuse atit de mult timp de cind nu mai simpse nici un fel
de placere fizica, cu atit mai putin un asemenea abandon
voluptuos.
18 LISA KLEYPAS
5aruturile au devenit i mai profunde, mai senzuaJe, iar
Holly Je raspundea, neajutorat:a. Fara sa ~e de ce, a simpt
dteva Jacrimi alunecindu-i pe obraz, dei continua sa-J
sarute cu o disperare pe care nu o mai putea controJa.
DegeteJe Jui bli'nde i-au atins obrazuJ $i i-au simpt
Jacrimile. ~i-a retras U$Or gura.
- Ah, a spus el continufnd sa-i atinga pielea moaJe cu
buzeJe. Duke doamna ... spune-mi de ce un sarut te face sa
pJi'ngi.
- f mi pare rau, a spus ea, ofti'nd. Da-mi drumuJ. Nu ar fi
trebuit niciodata sa ... S-a smuJs de li'nga el, U$urata ca nu Ia
vazut tacind vreo micare sa o urmeze. A ieitgrabita isa
i'ndreptat spre salonul mare. Parea sa nu reueasca sa se
i'ndeparteze suficient de repede de amintirea care avea sa o
Urmareasca tot restuJ Viepi, umpJ)nd-o de rUine dar $i de
o pJacere vinovata.
Lady BelJemont era o femeie de patruzeci i cinci de
ani, draguta i plina de via. A chicotit vesela, Jasindu-se condusa de bratuJ puternic de barbat spre fereastra saJonuJui.
Era obi$nuit:a ca top barbapi pe care ii cunotea sa o
trateze cu cea mai mare deferen, spre deosebire de acel barbat, care parea sa le trateze la feJ i pe contese, $i pe servitoare.
0 intriga felul in care se purta cu ea acel barbati'nalt
i carismatic, care nu parea sa fie con~ent de bariera sociaJa
care ii despa11ea. In ciuda dezaprobarii sotului i prietenilor
- sau poate tocmai datorita ei - hotarfse sa se
E$TI VISUL MEU 19
tmprieteneasca cu el. La ~~a: urmei , o femeie nu trebuia
sa fie nicioda~ pr~a prevtzl1b~la~ellemont rizind. Arata-mi
- Bine, bme, i-a spus a y ,. .
. ... . teze intr-atlt mteresul.
cine a reu1t sa-p cap ... . ru1 de trasuri $i la forfota de
Se uitau impreuna la $1 . I 'tata
w batea prin Ua desch1sa. nvi vizitii. Muz1ca din salon raz ... . ulh1measca lacheului care
l a in tors sa-1 m >-..
coa arjeu ttoacsme as1a pu reccea isn- trasu ra. La lumina felinarului, fa ei sa vazut foarte bine. . . i a 'nut rasuflarea.
Lady Bellemont 1-a s1mpt cum $ ~ te Yn rochia - Acolo, i-a spus cu voce grava. Ea es .
,. h' Spune-mi cine este.
albastru me is. t"nara pe care lady
Era lady Holland Tay!or, So ~ea ca durerea pricictea
prea bme. e p
Bellemon. .tx od cun oyc are de ob 1' ce1. "lyc1 punea amprenta asupra
nuita de vd uvie, . Ea care fusese mereu .. . fi mei ei i-o sporise. ,
frumus1e. p1 une1 e , bn Cocul auster, strins, nu tacea ~ acum era su ,...re.
U$Or p mu)'Q, ,. . ta trasaturile frumoase ... nasul m1c
decit sa-i puna m e~1den ii lim ezi, caprui, cu accente de
$i drept, bu~ele phn:, och moa~ea sotului ei, vivacitatea o
culoarea wh1sky-ulm. De la de tacuta melancolie.
fl. d " locuita de un aer
parasis.e , nn . m. , era in permanen)'Q.~ absorbita intr-un vis
Dadea impres1a ca "' . d uferita cine ar fi pututfrumos
$i trist. lar dupa pier erea s ,
o condamna? . tircoale tinerei $i atraga-
Barbatii i-ar fl dat bucurod$1 x sx fi aficat un semn
D I d Hollan parea d Y toarei vaduve. ar a y ., ti' e" Lady Bellemont ii stuea nu maa ng
invizibil care spun ,, "1ntrebindu-se daca
t I din seara aceea,
diase comportamen u - a Ea refuzase toate
era m. teresau~~i sa se recasatoreasc .
20 LISA KLEYPAS
invi~pile la dans $i nici nu paruse sa-i observe pe barbapi
care mcercasera sa-i atraga atenpa. Era dar ca nu-$i mai
dorea un alt barbat, nici atunci, nici pe viitor.
- Oh, dragul meu prieten, i-a Optit lady Bellemont
barbatului care o inso~ea. De data asta, gustul tau se dovede$
te impecabil. Dar aceast:a doamna nu este pentru tine.
- Este maritata, a spus el, mai mult ca o constatare decit
ca o intrebare. Och ii ii ramasesera golip de orice expresie.
- Nu. Lady Holland este vaduva.
. S-a uitat la lady Bellemont, incercind sa nu para prea
mteresat, sa ascunda imensa fascinape de sub aparenta
cal ma.
- N-am mai vazut-o pina acum.
- Nu ma surprinde, draga. Sotul ei a murit in urma cu
trei ~ni, chiar inainte ca tu sa-~i faci aparipa. Este primul
evemment la care ia parte de cind a ie$it din doliu.
T.:asura ei Se indeparta, urmarita de privirea barbatului.
Ii inspira lui lady Bellemont o pisica uitindu-se fix la 0
pasare care era a$ezat:a prea sus $i nu o putea ajunge. A
oftat, compatimindu-1 prietene$te, pentru ca $tia cit de
ambitios era. El avea sa-i doreasca intotdeauna ceea ce nu
putea avea, lucruri pe care nu le putea poseda, prin n3$tere.
- George Taylor a fost un adevarat gentleman, i-a spus
lady Bellemont, incercind sa-i explice situatia. Inteligent,
frumos, de familie buna. A fost unul dintre cei trei fii ai
defunctului viconte Taylor.
- Taylor, a repetat el. Numele nu-i era familiar.
- Linia lui de singe era remarcabila George era frumos
A A I a$a cum smt tot1 m familia lui, i avea mai mult $arm decit E~TI VISUL MEU 21
ti este permis unui om obi$nuit Banuiesc ca toate femeile
erau pupn indragostite de el, dar el i$i adora sopa i nu
flcea deloc un secret din asta. Au avut o casnicie excepponala,
greu de egalat 0 ruda de-a ei mi-a martu.risit ca
Holly nu se va recasatori niciodata, pentru cl once alta
relape ar pali in fa13 celei avute cu George.
- Holly, a repetat el incet.
- Este alintul folosit de familie $i de cei mai apropiap
prieteni. Lady Bellemont s-a incruntat UOr, tulburata de
interesul lui vadit pentru lady Holland. Dragul meu, te
asigur ca exista 0 mulpme de doamne fermecatoare i
disponibile aici, in seara asta. Oa-mi voie sa-ti prezint citeva.
Vor fi incintate daca le vei acorda atenpe $i...
- Spune-mi tot ce tii despre lady Holland, i-a spus el,
privind-o patrunzator.
Lady Bellemont a oftat
- Foarte bine. Te 3$tept miine la ceai, sa stam de vorba.
-Acum.
- In mijlocul balului pe care-I gazduiesc chiar eu? Exista
un moment i un loc potrivit pentru orice ... S-a intrerupt,
pentru ca se trezise trasa spre eel mai apropiat scaun. Oragul
meu, gasesc ca ai nite calitati masculine de-a dreptul
impresionante, dar e$ti mult prea dominant...
- Totul, a repetat el $i i-a aruncat un zimbet intr-atit de
fermecator incit inima ei a inceput sa bata cu putere. Te rog.
~i, deodata, lady Bellemont a sim~it ca nu-$i dorea
nimic mai mult decit sa-i petreaca restul serii ignorindu-$i
responsabilitaple i povestindu-i tot ce dorea sa afle.
22 LISA KLEYPAS
HoJly a trecut praguJ re$edintei Taylor simpndu-se ca
un iepure care se retragea la adapostul vizuinii sale. De$i
familia Taylor nu poseda mijloaceJe necesare pentru a tine
casa in perfecta stare, Holly ii iubea fiecare colp$Or elegant
i U$Or uzat Tapiseriile decolorate $i covoarele Aubusson
roase pe alocuri erau familiare $i reconfortante. Sa doarma
sub acoperi$ul vechi ii dadea sentimentul ca se odihnea in
bratele unei bunici iubitoare.
Casa cu coloane $i ferestre mici era casa copilariei Jui
George. ~i-1 imagina pe baiatul galagios care alerga pe scari,
in sus $i-n jos, se juca pe colinele din preajma $i dormea in
camera care era acum a lui Rose.
HoUy era bucuroasa ca fusese vinduta casa in care
locuise impreuna cu George in timpuJ scurtei lor casnicii.
LocuJ aceJa era plin de amintiri, ceJe mai frumoase dar i
ceJe mai dureroase din viata ei. Prefera sa locuiasca aici,
unde durerea era estompata de imagini ale Jui George de pe
cind era copil. Aici erau tablouriJe infiip$indu-J in primii ani
de via, locurile in care i$i scrijelise numele in lemn, cuferele cu jucarii i cu car}i care ii pnusera ocupat cu orele.
Familia Jui... mama Jui, cei doi frap i nevestele lor, servitorii
care ii slujisera inca din copilarie, blinzi i iubitori. Toata
afectiunea pe care i-o purtasera lui George, favoritul
familiei, se revarsa acum asupra ei i a Jui Rose. Se vedea
petrecindu-$i aici restul viepi, in Jumea discreta i pJkuta
a familiei Taylor.
Avea insa i momente in care viata retrasa o apasa.
Uneori, cind cosea, se cufunda in fantezii stranii, salbatice
pe care parea sa nu le mai poara controla. Momente in care
E~TI VISUL MEU 23
ar fi tacut ceva scandalos, cum ar fl sa ppe in biserica, sa
mearga undeva intr-o rochie roie ca focul, sa danseze ... sau
sa se sarute cu un strain. .
_ oumnezeule, a Optit, dindu-i seama ca inauntrul e1
sal3.$luia ceva pacatos, care trebuia domolit, pnut secret
Era 0 problema fizica, nevoia femeii pentru un barba~
dilema pe care o traia fiecare vaduva atunci ~in~ n~ ma~
avea un sot care sa o viziteze in dormitor. Mlngnenle lui
George ii tacusera intotdeauna placere, a~e~ta~e ~ereu.. . c~
nerabdare nopple cind venea in camera e1 $1 rammea pma
diminea. ln ultimii trei ani, se luptase cu o dorinta pe care nu 0 putuse impartai cu nimeni. Nu avea cu ci~~ sa disc:_ute
despre problema ei, tia prea bine cum e~au p.. n VJ~e de catr~
societate dorintele unei femei. Nu trebu1au sa existe, pur ~
simplu. Femeile trebuiau sa fie un exemplu pentru barbap
$i sa-$i foloseasca virtutea pentru a sravili p~rn~rile ~nstinctive
ale barbaplor. Ele trebuiau sa se supuna barbaplor,
dar sa nu-i incurajeze i sa nu dea vreun semn de dorin~
fizica, niciodara.
- Cum a fost la bal, doamna? V-ap distrat? Ap dansat?
y? ~i-a adus lumea ammte de dumneavoastra. ... .
- Bine, da, nu, destui, i-a raspuns Holly forpndu-se sa-~
zimbeasca lui Maude, camerista ei, care aparuse in prag sa
0 intimpine. Maude era singura servitoare pe_ care Hol~ ... o
putuse pastra dupa moartea lui George. Ceilal trecusera m rindul servitorilor familiei sau fusesera concediati, du pace
primisera referinte $i nite compensapi bane$ti, atit cit ii
putuse pennite Holly. Maude era o femeie robusta de ":eo
treizeci de ani, cu o energie tara margini $i mereu bme24
LISA KLEYPAS
dispusa. Pina $i parul ii era exuberant CTrlionpi blonzi i se
desprindeau mereu din coada, indiferent cit de strins $i-ar
fi impletit-o. Muncea din greu, zi de zi. fi era bona lui Rose
i cameristii lui Holly, la nevoie.
- Spune-mi ce face Rose, i-a spus Holly indreptindu-se
spre focul aprins in emineu i intinzind miinile spre
caldura bineracatoare. A adonnit U$Or?
Maude a ris.
- Nu prea. A totsporovait despre bal, despre cit de frumoasa
era mama ei in rochia aJbastra. I-a luat pelerina i a
impaturit-o frumos. Dei, daca ma intrebap pe mine, nu e
mare diferenra intre rochiile astea i cele de doliu. Mai bine
v-ap fi imbracat intr-una galbena, sau verde pal, cum poartii
celelalte doamne ...
- De trei ani port numai negru i gri, a fntrerupt-o Holly,
raminind nemicata in timp ce camerista ii descheia nasturii
rochiei. Nu pot sa tree direct la culori aprinse, Maude, ci
treptat.
- $tiu ca inca-1 mai plingeti pe stiipin, doamna. Rochia
i-a alunecat incet de pe umeri. Cred ca incercap de fa pt sa-i
aratap lumii, i domnilor in special, ca nu doriti sa fip
curtata de nimeni.
Obrajii i s-au intlacarat, tara vreo legatura cu focul din
emineu. Din fericire, Maude era in spatele ei i nu avea cum
sa observe. Exista eel putin un barbat pe care nu se straduise
foarte tare sa-1 respinga. Chiar ii incurajase, de fapt,
sa o sarute i a doua oara. Amintirea buzelor lui ii stiiruia
Inca in minte. 0 seara care se anunt:ase a fi obinuita se
transfonnase in ceva straniu, intunecat i duke. o Juase prin
E$TI VISUL MEU 25
surprindere i totui. .. fusese atit de tandru. Din clipa i~
care se desparsera, nu incetase sa se intrebe cine era $ cum arata. Era foarte posibil sa-1 intilneasca din nou i sa
nu-i dea seama ca el era strainul care o sarutase.
1-ar fl recunoscut insa vocea. Cind inchidea ochii ii
amintea Oaptele joase, masculine, care o invaluisera precum
fumul. Dulce doamnii... spune-mi de ce un sarut te face
sa plfngi. s-a cutremurat, fiind readusa la realitate de vocea
preocupata a lui Maude.
- Trebuie sa fip obosita, doamna. A fost primul bal de
cind s-a prapadit stiipinul ... De asta v-ati into rs atit de
devreme?
- De fapt am plecat pentru ca aveam din nou o migrena
~i... Holly s-a oprit, mirata, frecindu-i absenta timplele. Ce
ciudat! a murmurat ea. A disparut
- Sa va aduc tonicul pe care vi 1-a prescris doctorul, in
caz ca durerea revine?
Holly a clatinat din cap, ieind din crinolina rochiei.
- Nu, mul~mesc, i-a raspuns, inca uimita. Se parea ca
episodul din sera ii alungase cu totul durerea de cap. Ce
antidot straniu pentru migrene, $i-a spus. Nu cred sa mai
am probleme in seara asta.
Cu ajutorul lui Maude, s-a schimbat in camaa de
noapte, avind pe deasupra un capot cu garnituri din dantela,
care se incheia cu nasturi. Dupa ce a incalt_at o pereche de
papuci uzap i-a urat noapte buna cameristei is-a indreptat
spre camera copilului, urcind scara ingusta. Lumina data de
singura Iuminare aprinsa scalda camera patrat.3, mica.
26 LISA KLEYPAS
intr-un colt era aezat un scaun de copil, tapitat cu
catifea roz. Linga el era o masu de ceai, cu un serviciu de ceti in miniatura, ciobitin mai multe locuri de cit de intens
fusese folosit 0 colectie de sticlute vechi de parfum, pline
cu apa colorata, se intindea pe unul din rafturile de jos ale
bibliotecii i prin camera erau imp~tiate mai mutt de ase
papUi. Una era aezata pe scaunel, alta era calare pe
calutu]-Jeagan care ii aparpnuse cindva Jui George. Jar cu o
alta adormise Rose, in brate.
HoJly a zimbit cind s-a apropiat de pat i i-a privit cu
dragoste copiluJ adormit. Fepoara Jui Rose era inocenta,
linitita. GeneJe lungi, negre, ii umbreau obrajii rotunzi iar
guri era UOr intredeschisa. Yngenunchind linga pat, Holly i-a atins o mina i a zimbit vazind petele albastre i verzi
care inca mai persistasera, in ciuda nenumarateJor spaJari.
Lui Rose ii pJacea sa picteze iar miinile ei erau mereu patate
de acuarele.
- Miini minunate, a Optit Holly i i-a lipit buzele de
palma ei. S-a ridicat, continuind sa-i priveasca fata Jmediat
dupa natere, toata lumea, inclusiv Holly, fusese de parere
ca avea trasaturile familiei Taylor. Cu trecerea timpului, insa,
Rose devenise o copie in miniatura a mamei ei, avind acelai
par negru i aceiai ochi caprui. Avea insa caracterul Jui
George, ii motenise farmecul innascut i inteligenta.
Dadi ai putea-o vedea acum, dragul meu, i-a spus
visatoare Holly.
in anul care a urmat dupa naterea fiicei lor, ultimeJe
douasprezece luni de viata ale lui George, Holly i el ii vegheasera
adesea somnul. Majoritatea barbaplor nu ar fi
E$TI VISUL MEU 27
manifestat un asemenea interes pentru copilul tor, considerindu-
1 ca pe ceva nedemn de un barbat Copiii taceau
parte din lumea femeilor, barbatii nu aveau prea mutt de-a
face cu ei, tn afara de a se interesa ocazional de progresele
tor sau de a-i pne pe genunchi cite un minut-doua. George,
in schimb, se aratase fascinat de fiica lui, 0 pnuse in brate
i se jucase cu ea, spre deliciul Jui Holly. Mindria Jui in ceea
ce o privea pe Rose nu cunoscuse margini.
- Sintem legap pentru totdeauna prin acest copil, ti
spusese George intr-o seara, in timp ce priveau copilul din
leaganul cu garnituri din dantela. Este a noastra, a amindurora
... e un lucru atit de simplu i de natural ca doi oameni
sa aiba un copil. .. i totui imi depaete capacitatea
de intelegere. Micata de cuvintele lui, Holly ii sarutase,
iubindu-1 i mai mult pentru ca o privea pe Rose ca pe un
miracol.
- Ce tata ai fi avut, Rose, a Optit 0 durea sa tie ca fiica
ei avea sa creasca tara siguran~ i protecpa unui tata ... Oar
nici un alt barbat nu 1-ar fi putut inlocui pe George.
Doi
Lui Zachary Bronson ii trebuia o sope. Le observase
atent pe doamnele cu care se casatorisera barbatii care
~v~a~ averi similare $i aceea$i pozipe sociala ca $i el - femei
hm$t1te, ~are nu ridicau niciodata tonul $i care se ocupau
de casa $1 de toate detaliile viepi barbatului Jor. Servitorii
unei case bine orinduite funqionau exact ca mecanismul
unui ceas ... spre deosebire de a Jui Uneori, servitorii pareau
sa se descurce, dar de cele mai muJte ori ii raceau viai:a un
CO$mar. Mesele intirziau frecvent, cearceafurile nu erau
intotdeauna imacuJate, argintaria nu era Iustruita, a$a cum
vazuse tn aJte case de oameni bogap. Jar proviziile erau fie
mult prea multe, fie lipseau cu desavir$ire.
Zachary angajase un aJai de menajere pina cind, fntrun
final, 1ntelesese ca $i cea mai buna dintre eJe avea nevoie
de indrumarea stapinei casei. Jar mama Jui nu avea nici cea
mai mica idee cum sa dea ordine unui servitor, in afara de
a-i cere, timid, o cea~ca de ceai.
- ~nt se~tori, ~ama, ii spusese rabdator Zachary de
eel putm o suta de on. Se G$teapt6 ca tn sa le ceri anumite
Jucruri. Yor sa faci asta. Altfel nu ar avea ce cauta aici. Nu
mai arata ca ~i cum p-ai cere mereu scuze de la ei $i suna
clopotelul cu autoritate.
E$TI VISUL MEU 29
Mama lui risese $i protestase, poticnindu-se in cuvinte.
Nu voia sa deranjeze pe nimeni, chiar daca era platit pentru
asta. Nu, mama lui nu avea sa faca deloc progrese in aceasta
privinta - dusese prea mult timp o viata umila ca sa se
descurce acum cu servitorii.
ProbJema Jui era ca servitorii, ca $i banii lui, erau noi.
Alp barbati cu posibilitap financiare mo~tenisera casele,
impreuna cu servitori care traisera ~i muncisera impreuna
de zeci de ani. Zachary fusese obligat sa-i angajeze pe toti
odata. utiva erau noi in meserie, in timp ce majoritatea
fusesera concediap din alte case, din diverse motive. Cu alte
cuvinte, era acum stapin peste cea mai mare adunatura de
alcoolici, mame nemaritate $i punga$i marunp din vestul
Londrei.
Prietenii ii spusesera ca sotia potrivita putea face
minuni in casa Jui, Jasindu-i timp sa faca ce ~tia el mai bine
- bani. Pentru prima oara in viata, ideea casatoriei i se parea
atragatoare $i foJositoare. Totu~i, trebuia sa gaseasca femeia
potrivita ~i sa o convinga sa-1 accepte. Jar asta nu era deloc
u~or. Avea idei dare despre ce-$i dorea de la femeia pe care
voia sa 0 ia de sotie.
in primul rind, trebuia sa fie de familie buna, ca sa-i
asigure intrarea in cercurile inalte la care aspira. Jar daca
lua in calcul lipsa lui de educape ~i de stramo$i nobili, era
de preferat ca sotia lui sa se traga din William Cuceritorul.
Nu trebuia insa sa-l priveasca cu condescendenta- nu voia
o sope care sa strimbe nasul ei aristocrat la vederea lui.
Trebuia de asemenea sa fie independenta, sa nu-i ia in
seama absentele frecvente. Era un om ocupat, iar ultimul
30 LISA KLEYPAS
l~c~ de_ car: ~vea nevoie era ca o femeie sa se agate de el $i
sa-1 prettnda $1 dramul de timp liber pe care inca ii mai avea.
Nu era .n:_apara~ nevoie sa fie frumoasa. De fapt, nu-$i
~orea o sope mtr-at1t de dragut;a incit alti barbati sa-i dea
t1rcoale, incercind sa 0 seduca. 0 femeie obi$nuita ii era de
aj~n~. Trebuia insa sa fie sanatoasa, mintaJ $i fizic, pentru
ca 1$1 dorea copii puternici $i inteligenp.
Zachary $tia prea bine ca muJp aristocrap ii ironizau in
secret pentru originea lui umila $i pentru averea dobindita
rapid, eticheandu-1 drept burghez $i mercantil, rara intelegere
as~pra stiluJui, elegantei $i purtarilor alese. ~i nu gre$
eau. f I ~uno~tea foarte bine limitele. ~i totui, simtea 0
mare ~a~1sfacpe pentru ca ei nu-~i permiteau sa-$i bata
desch1s JOC de eJ. Devenise o fort:a de temut 1$i infipsese
tent~culele in band, imobiliare, trusturi de investipi...
reu$~Se sa se Jege financiar de top barbatii importanp din
Angha.
Nobilimea nu ar fi fost de acord ca el sa se casatoreasca
cu vreuna din prepoasele lor fiice. Maritiul cu un aristocrat
era sinonim cu unirea celor doua familii i amestecarea de
singe albastru cu un alt s1nge albastru. Niciodata un
exemplar splendid de rasa nu era incruci$at cu 0 corcitura.
C~ ~xceppa cazului 1n care corcitura avea bani suficienp ca
sa-$1 cumpere orice dorea - chiar i o mireasa aristocrat.a.
Tocmai in acest scop incercase sa aranjeze o intilnire
cu lady Holland Taylor. Daca invitatia lui se dovedea suficient
de atragatoare, ea va accepta sa vina la ceai. Zachary
calculase ca avea nevoie de o zi sa se gindeasca, 0 alta ca
rudele $i prietenii sa o convinga sa nu accepte $i 0 a treia ca
E$TI VISUL MEU 31
sa se lase invinsa de curiozitate. Spre marea lui satisfaqie,
ea acceptase invitapa. Urma sa o vada azi.
S-a apropiat de fereastra bibliotecii, o incapere spatioasa
aflata in coltul de nord-est al conacului sau gotic. Casa
i se paruse prea pretentioasa i mult supraevaluat:a de arhitectul
sau, dar era foarte admirata de lumea buna $i
dovedea exact ce voia Zachary: ca era un barbat cu posibilitap,
pe care nu aveai cum sa-1 treci cu vederea. Arata ca
un tort imens, cu spirale, turnuri, arcade, sere i Ui frantuze
ti stralucitoare. Avea douazeci de dormitoare, ocupind
cu insolenta un teren impresionantin vestul Londrei. Lacuri
artificiale $i copaci batrini impodobeau gradinile, cu alei
drepte sau erpuite, dupa gustul vizitatorului.
Se intreba ce va crede lady Holly despre domeniul lui,
daca il va categorisi drept un paradis sau va fi oripilata. Avea
acel bun-gust caracteristic tuturor doamnelor de rangul ei,
genul de bun-gust pe care il admira dar pe care nu i-1 putea
insu$i. El nu se putea abpne sa nu-i afieze succesul, sub
orice forma.
A auzit ceasul anunpnd ora exacta i a privit spre aleea
din fata casei.
- Lady Holly, a spus Optit, plin de nerabdare. Te a$tept
In ciuda obiectiilor familiei Taylor, Holly a hotarit sa
accepte nea$teptata invitape la ceai venita din partea domnului
Zachary Bronson. Nu fusese in stare sa reziste. Du pa
balul din seara aceea, viata ei ii reluase ritmul molcom, dar
i$i pierduse acea magie confortabila. Se saturase de cusut,
32 LISA KLEYPAS
de scris scrisori ~i de toate celelaJte lucruri care ii ocupasera
timpul in ultimii trei ani. Dupa saruturile furate, in sera
familiei Bellemont, nu-$i mai gasea lini$tea. ~tepta sa se
intimple ceva care sa 0 scoata din ritmul atit de predictibil
al viepi ei.
Chiar atunci sosise scrisoarea domnului Zachary
Bronson, a carei fraza de inceput o fascinase pe loc:
De~i nu am avut onoarea sa va cunosc personal, sfnt
convins ca am nevoie de ajutorul Dumneavoastra fntr-o problema
le9ata de 9ospodaria mea ...
Cum era posibil ca un barbat ca domnul Bronson sa
aiba nevoie de ajutorul ei?
Top membrii familiei Taylor considerasera ca nu era o
decizie inieleapta sa-1 viziteze. Adaugasera ca multe doamne
din lumea buna nici nu acceptasera sa Ii se faca cuno~
tinta cu el. 0 invitape la ceai putea cauza un scandal.
- Un scandal? Pentru un simplu ceai? intrebase
sceptica Holly, iar William, fratele mai mare al lui George, ii
explicase:
- Domnul Bronson nu este un om obi$nuit, draga mea.
Este un arivist. este vulgar, atit ca provenienta cit $i
comportament fn legatura cu el circula zvonuri care m-au
$Ocat chiar $i pe mine, $i din cite $tii, eu sint un om de lume.
Numele tau nu trebuie asociat in nici un fel cu al lui. Te rog
sa nu te expui, Holly. Trimite-i imediat lui Bronson un bilet
cu refuzul tau.
in fa atitudinii ferme aratate de William, Holly se gmd.ise sa refuze. Dar curiozitatea era prea mare. Iar gindul
E$TI VISUL MEU 33
ca unul dintre cei mai puternici barbap din Anglia dorea sa
o cunoasca ... ei bine, trebuia sa afle de ce.
- Cred ca voi reu$i sa nu ma las corupta de el pentru o
ora-doua, i-a raspuns. lar daca voi vedea ca nu se comporta
cum se cuvine voi pleca imediat . .. .
Ochii alba~i ai lui William - de aceea$l forma $1
culoare cu ai lui George - au stralucit dezaproba:or. .
- George nu ar fi fost niciodata de acord sa te expu1
astfel. .. d
Cuvintele lui au rascolit-o. A plecat capul, cupnnsa e
emoiie. Y$i jurase sa-$i petreaca tot restul viepi a~a cu~ a.r
fi dorit so~l ei. George o protejase de tot ce era nepotr1vit
iar ea se increzuse cu totul in judecata lui. . . .
- George nu mai este, a ~optit ea ~1 a nd1cat spre
William ochii intacrima~i. Trebuie sa invai sa ma bazez pe
propria-mi judecata, de-aici incolo. .
- Iar daca judecata ta se dovede~te gre~ita, a rephcat
el, memoria fratelui meu ma obliga sa int:rvin. .
Holly a zimbit trist, gindindu-se ca mereu eXlstase
cineva care sa 0 protejeze ~i sa 0 indrume, inca d~ la na~terea
ei. Mai intii iubitorii ei parinp, apoi George ... iar acum
familia lui George. . ..
- Da-mi voie sa fac $i eu dteva gre~eh, Wilham, a spu~
ea. Trebuie sa inva~ sa iau decizii, de dragul lui Rose dar ~1
pentru mine. . A .
- Holly ... in voce i se citea exasperarea. Ce a1 de c1~tigat
daca vizitezi un barbat ca Zachary Bronson?A .. .
Nerabdarea punea stapinire pe ea, racmd-o sa-~1 dea
seama cit de mult i~i dorea sa scape de sub tutela apasatoare
a familiei Taylor.
34 LISA KLEYPAS
- Ei bine, i-a raspuns ea, ma a$tept sa aflu curind.
Top prietenii, toate CUilO$tintele familiei s-au grabit sa-i
impart3$easca tot ce $tiau despre noul-venit in societatea
londoneza. Zachary Bronson fusese supranumit 11printul
negustorilor': iar porecla nu era deloc menita sa-1 flateze.
Era nemasurat de bogat $i i~i afi~a averea la fel de ostentativ
ca ~i vulgaritatea.
Excentric, interesat nu intr-atit de bani cit de puterea
pe care ace~a i-o aduceau, Bronson i~i elimina competitorii
asemenea unui Jup aflatintr-o turma de oi. Nu facea afaceri
ca un gentleman ci profita de neatenpa ~i limitele fiecaruia.
Daca partenerii de afaceri nu citeau temeinic contractul
inainte de a-I semna, erau pierdup. Domnii ezitau sa faca
afaceri cu el $i totu$i sperau in secret sa primeasca macar 0
mica parte din profiturile Jui imense.
Bronson incepuse ca pugilist, spusese cineva. Fusese
bat3u$ de strada. Du pa care se angajase drept capitan pe un
va~ cu aburi, racuse o multime de curse $i reu~ise sa-$i
fahmenteze competitorii sau sa-i determine sa fuzioneze cu
el.
Averea Jui crescuse exploziv atunci cind se lansase in
afaceri imobiliare. Terenurile de cumparat din Anglia erau
pu~ne, a~a ca el cumparase mii de hectare in America $i
India. Fermele engleze$ti pareau ni$te pitici in comparape
cu cele de acolo iar uria$ele cantitap de bunuri importate iau
inzecit averea. Dupa care Bronson investise in dezvoltarea
unei fabrici de locomotive din Durham. De~i erau
convin$i ca puterea aburului nu va reu$i niciodata sa-i
E$TI VISUL MEU 35
inlocuiasca pe cai, ca mijloc de transport, au fost numero$i
cei care I-au urmat pe Bronson.
- Bronson este foarte periculos, spunea lordul Avery,
un vechi prieten al familiei Taylor care fusese invitat la cina.
Avery racea parte din consiliile directoare ale mai multor
banci $i companii de asigurari. Zi de zi, vad cum averea
Angliei este transferata de la familiile bune catre oportuni$ti
asemenea lui Bronson. Daca i se permite sa frecventeze
acelea$i cercuri cu noi, sa devina unul de-al nostru, doar
pentru ca a tacutavere ... ei bine, societatea noastra, ~a cum
o $tim, i$i va gasi sfir$itul.
- Dar de ce sa nu-i fie recompensate performantele?
intrebase timid Holly, $tiind ca o femeie respectabila nu
intervenea niciodata intr-o discupe legata de politica Dar
nu se putuse abtine. Nu ar trebui sa-i fie recunoscute in
acest fel?
- Nu este potrivit pentru societatea noastra, draga mea,
ii raspunsese afectat Avery. Nobilimea este rezultatul mai
multor generatii de educatie, buna-cre$tere $i rafinament
Nu-ti poti cumpiira locul in societate, iar asta incearca sa
fad domnuJ Bronson. Nu are onoare, nici singe albastru $i
nici - din cite am auzit - un minim de educatie. Pot sa-1
asemui cu o maimuta dresata, care $tie sa faca un singur
lucru: sa se joace cu cifrele pina cind reu$e$te sa le inmulteasca
de citeva ori.
Ceilalp meseni au dat din cap.
- Inteleg, a spus Holly $i $i-a coborit ochii spre mincarea
din farfurie, gindindu-se ca in vocea lui Avery se
ghicea o urma de invidie. DomnuJ Bronson ~tia, poate, si
36 LISA KLEYPAS
faca un singur lucru - dar ce mai lucru! Orice barbat cu
educape aleasa de la masa aceea ar fi vrut sa aibx ti.
1 M'd d a ngerea
m I as, a~a ca Bronson. Jar faptuJ ca-I denigrau aici n
putea. fac: sa se razgindeasca, ci ii sporea curiozitat~:
Trebu1a sa-1 cunoasca. Trei
Holly nu mai vazuse niciodata ceva asemanator cu
re~edin~a lui Zachary Bronson din Londra, a carei opulen~
1-ar fl racut invidios chiar ~i pe un membru al familiei
Medici. Holul de la intrare, din marmura ro~ie regala, cu
coloane aurite ~i tapiserii nepre~ite se inal~ pe doua
nivele. Candelabre masive de cristal luminau o coleqie impresionanta
de statuete romane. Vase enorme din malahit
cu palmieri ~i ferigi uria~e strajuiau cele patru ie~iri
principale.
Un valet surprinzator de tinar a condus-o pe Holly spre
apartamentul care gazduia biblioteca.
- Apartament? a repetat uimita Holly, iar valetul i-a
explicat ca domnul Bronson avea o coleqie uria~a de car, manuscrise ~i har vechi care nu incapeau intr-o singura camera. Holly abia s-a abpnut sa nu se invirta in loc, sa se
uite la tot ce o inconjura. Pere!ii laterali ai holului erau
acoperi!i cu matase albastra de care erau aga~ate sute de
fluturi stralucitori, din sticla. U~a era flancata de doua
tablouri amindoua de Rembrandt, mai valoroase dedt toate
tablourile aflate in coleqia familiei Taylor.
38 LISA KLEYPAS
Crescuta in spiritul simplitli, lui Holly i s-a parut ca locul era o dovada copJeitoare de prost-gust. Totul era din
exces, iar rezultatul era atit de spectacuJos, incit a tacut-o sa
zimbeasca. Si-a amintit ca Bronson tncepuse ca boxer, aa
ca s-a simtit cuprinsa de admirape pentru barbatul care
reuise atit de muJte.
Valetul a insopt-o pina la tncaperea inundata de
lumina, cu stucaturi bogat ornamentate pe tavan. Perepi
erau acoperip cu catifea verde i o mulpme de portrete care
pareau a fi ale unor stramoi venerabili. Rinduri-rinduri de
corpuri de biblioteca, cu Ui din sticla, adaposteau o colecpe
impresionanta de volume. Cit de tentanta i se parea ideea
de a se aeza intr-unul din fotoliile din piele, cu o carte tn
mina! A trecut pe linga un glob pamintesc imens, cu diametrul
de ceJ putin doi metri i 1-a atins Uor, cu virful
degetelor.
- Nu am mai vazut niciodata o asemenea biblioteca, a
spus ea.
Dei incerca sa arboreze o expresie impasibila, valetul
era amuzat i mindru deopotriva.
- Aceasta este doar intrarea in biblioteca doamna.
incaperea principala este drept inainte.
Holly 1-a insotit spre urmatoarea camera dar s-a oprit
in prag, cu un sunet de uimire. Biblioteca aducea mai
degraba cu un palat, era mult prea spectaculoasa ca sa-i
apaJ1ina unei singure familii.
- Cite carti sint aici? a intrebat.
- Cam douazeci de mii, cred.
- Domnului Bronson ii place sa citeasca, inteleg.
E$TI VISUL MEU 39
- Oh, nu, stlptnul nu citete mai deloc. Dar ii plac
carp le.
Abpnindu-se sa nu rida, Holly a trecut mai departe.
Yncaperea principala se tnal~ pe trei etaje iar tavanul era
tmpodobit cu o fresca cu ingeri i scene din rai. Parchetul
stralucitor emana un iz placut de ceara care se impletea cu
mirosul de piele i velur i cu unul vag, de tu tun. Un foe viu
ardea in emineul din marmura verde, atit de mare incit in
el ar fl incaput cu uurin~ o trasura. In capatul incaperii se
afla un birou din mahon pe care 1-ar fl putut mica din loc
vreo doisprezece barbap. Barbatul aezat in spatele Jui s-a
ridicat in picioare atunci cind valetul a anun~t-o pe Holly.
Dei racuse cunotin~ cu o mulpme de nobili, chiar i
cu membri ai familiei regale, Holly era UOr agitata. Poate
din cauza reputapei domnului Bronson sau a splendorilor
care o inconjurau, a simpt cum i se taia rasuflarea. Era
bucuroasa ca alesese sa se imbrace cu cea mai frumoasa
rochie de zi, din matase italieneasca de culoarea cafelei, cu
guJer inalt, din dantela de culoarea vaniliei.
E tinar, i-a spus surprinsa. Se ateptase la un barbat
de patruzeci-cincizeci de ani. Dar Zachary Bronson nu parea
sa aiba mai mult de treizeci de ani. in ciuda hainelor
elegante - o haina neagra i pantaloni gri inchis - ii inspira
un motan, suplu, cu oase mari, tara aerul de aristocrape cu
care era ea obinuita. Suvi~ de par negru care ii alunecase
pe frunte ar fi trebuit data cu pomada iar nodul cravatei era
prea larg, de parca ar fi tras de ea tot timpul, tara sa-i dea
seama.
40 LISA KLEYPAS
Bronson era un barbat frumos, dei avea trasaturi
aspre iar nasul parea sa-i fi fost Spart cindva. Avea raki
puternice, gura larga i riduri in col~rile ochilor, tradind
faptul ca avea sim~I umorului i-i placea sa rida. Cind i-a
intilnit privirea a avut un Oc. Ochii Jui erau de un verde atit
de inchis incit pareau negri, dindu-i un sentiment de
stinjeneala celui pe care ii priveau. Diavolul avea, probabil,
asemenea ochi. Indraznep, atotcunoscatori ... senzuali.
- Bun-venit, lady Holland. Nu credeam ca vei veni.
Sunetul vocii Jui a racut-o sa-i pna respirapa. Era gatagata
sa se impiedice. ~i-a recapatat imediat echilibrul i a
inghet in Joe, a~intindu-i privirea pe covor. Camera se invirtea cu ea, era cuprinsa de panica i confuzie. Recunotea
vocea aceea, ar fi recunoscut-o dintr-o mie. El era
strainul ei, eel care ii vorbise atit de tandru i o sarutase
intim, intiparindu-se pentru totdeauna in memoria ei. A
roit, ruinat:a. Nu reuea sa priveasca spre el. Trebuia insa
sa spuna ceva, sa rupa tacerea.
- Eram cit pe ce sa nu vin, a Optit ea. Oh, daca ar fi
ascultat sfaturile primite de la rudele Jui George i ar fi
ramas la adapostul zidurilor casei familiei Taylor!
- Pot intreba ce anume te-a determinat sa hotarati in
favoarea mea? Tonul lui era politicos, neutru, aa ca a ridicat
surprinsa ochii spre el. Yn ochii Jui intunecap nu era nici
urma de ironie.
Nu o recunoscuse, i-a spus Uurata. Nu tia ca ea era
femeia pe care o sarutase la balul dat de familia Bellemont.
~i-a umezit buzele uscate i a incercat sa poarte o conversape
normala.
E$TI VISUL MEU 41
- Chiar ... nu tiU, i-a raspuns. Banuiesc ca am fost
curioasa.
I-a zimbit fugar. .
- E un motiv la fel de bun ca oricare al~l. I-a ~ntms
ina intr-un salut de bun-venit iar degetele lui lung1 le-~u
:operit complet pe ale ei. Caldura palmei lui a ra~batut pnn
rnaterialul delicat al manuii. Holly s-a cla~mat u~~r,
aducindu-i aminte ... cit de fierbinte fus~se p1elea Jui ~
seara aceea, la bal, cit de ferma i de calda fusese gura lut
atunci cind 0 sarutase ...
$i-a retras imediat mina cu un sunet slab. ...
- Sa luam loc. Bronson a facut semn spre cele doua
fotolii stil Ludovic al XIV-lea aezate de o parte i de alta a
mesei din marmura.
- Da multumesc. Holly era bucuroasa sa se aeze
pentru ca' nu se, putea increde deloc in propriile picioare ..
Dupa ce ea s-a aezat, Bronson a ocupat scaunul dm
fa~ ei. $i-a proptit ambele picioare in podea, uor desracute
i s-a aplecat pupn in faJi. .
- Ceai, Hodges, i-a spus valetului, ?upa care $~-a
indreptat atenpa spre Holly, careia i-a zim.b1t 1..a rg. Sper sa-1
gaseti acceptabil, doamna. Sa ... iei ceaiul m casa mea
seamana pupn cu un joc de ruleta,A "'
- Ruleta? Holly s-a tncruntat, mtrebatoare.
- Este riscant, i-a explicat el. lntr-o zi buna, bucatareasa
mea este de neegalat. Darintr-o zi proasta ... ei bine, nu te-a
sratui sate atingi de biscuitii ei. ... . t
Holly a izbucnit in ris iar nervozitatea a paras1t-.o.. n
fond, Bronson avea i el probleme cu servitorii, ca oncme
altcineva.
42 LISA KLEYPAS
- Sfnt convins cl dacl ar fi condu~I cu pupn IT1aii
mult.3 ... a inceput ea dar s-a oprit brusc, dindu-~i seama d
ii oferea un sfat pe care el nu-I ceruse.
- Nu are cine sa-i conducl, in casa mea. Se ml~ cu tolil
in toate dlrectJile ... dar acesta este un subiect despre care
vreau sll discutllm mai tirllu.
De ce o chemase oare la re~edln~a lul? Ca sa-i dea
sfaturi pcntru a$i adminlstra gospodllrla? Blnetn~eles cl
nu. Banula probabil cl ea era femela cu care se intllnise la
bal Se juca cu ea. mai mult ca sigur. Vola sa-1 puna mai multe
intrebarl, sa vada dacl ea mu$ca din momeal3.
Dad~ st1teau luaurile, cea ma.I buna aphare era s1
dea totul tn vileag. Ttebuia doar sa-1 explice cl 0 luase prln
surprindere in seara aceea, cl purtarea el de atuncl nu o
caracterlza nicldecum.
- Domnule Bronson, a spus incercind sa scape de nodul
din git, ttrebule sa-tJ spun c-ceva ...
- Da? o studia cu ochi intrebat.orl.
Lui Holly l se paru lmposibll de crezut ca ti sarutase pe
ace) barbat masiv, cl ii imbrip~ase, ii mingiiase ... cl el ii
$terscse lacrlmlle de pe obrajl. ln cele citeva cllpe furate, ea
se slmpse mai intim lega~ de el decit fusese vreodata de
vreun alt b3rbat, cu excepfla Jui George.
-Taylor-tu ... lnima ii batea necontrolat. Suparat3 pe ea
fnsl$1, pentru cl dadea dovadl de l~itate, HolJy a renuni:at
sa tncerce s3 i se mai confeseze. Ai o casa foarte frumoasa.
I-a zimbit
- Credeam ca nu este pe gustul du.
- Nu prea este, Tntr-adevar. Dar serve$le minunal
scopulul pc care ii 1-aJ propus.
E$T1 VISUL MEU 43
_ Si care ar fi acesta?
_ SlP anunp sosirea
- Este adevarat Cu citeva zile tn urma. un ~aron
ant m-a numit .arlvlst". Pina acum nu am $tiUt ce
eamnll asta. tin
- Da, ia rl\spuns Holly zimbinduL E~ti nou-sos1
letate.
- Nu a fost un compllment, I-a rl\spuns sec.
Dtndu-$1 seama cl el primlse zcci de astfel de_ tn~eti
subtile din partea aristocraplor pe care ti tntilnlse,
Uy a slmtlt un vaJ de simpatle. Nu era vlna_ lui Bronson~
eputurile lui fusesera an"t de umile. Numai cl artstoera~
l!U era de parere cl nlmeni nu-$1 putea depl\$1 condlp.a
Ce1 care se trageau din servitori sau care llceau parte dm
da sa mun cit"A"." . r e nu se puteau ridica la nivelurile tnc:a lte ale.
societllfll, indlferent cit de mari le erau averlle . .,.~ totu$1
Holly era de parere ca un barbat asemenea lui _treb~1a sa fie
acceptatin inalta societate, date fiind reallurile lu1 absolut
remarcabile. S-a tntrebat daca George ar n fost de acord cu
ta Ce ar Ii ~ndit oare despre acest b3rbat7 Nu avea nlcl cea
mal mlcJ idee.
- Dupa parerea mea, realizarile tale sint demne d~
adm1rat1e domnule Bronson. Majoritatea nobililor englez1
abta daca reu$esc sll$i pastrete averile dobindite de ~miliile tor drept recompensa, pe vremea vechilor reg!. :ru :
al cladlt propria avere $i pentru asta este nevo1e e
lnteligcntli ~I voin~. Numindu-te arlvist, baronul. nu a avut
lntentla sli-11 faca un compliment, de$1 ar n trebu1t
El 0 privlto un lung moment
LISA KLEYPAS
- Muliumesc. l-a spus tntr-un final.
Spre marea el surprindere, cuvlntele sale ti Bcusera sa
ro$easca U$Or. Probabil d nu era obi$nuit cu laudele, ~i-a
spus ea. Spera ca el sa nu-$1 inchipuie cl ii flata cu un motiv
ascuns.
- Domnule Bronson. nu am avut lntenfla sa fiu
onctuoasa, I-a spus ea
El I-a ztmblt
- Sint sigur ca nu ai putea fl niciodata onctuoasa ...
indiferent ce vrea sa insemne asta.
. Ooull servltoare au sositaducind t'lv! imense din argint
$1 au fnceput sJ aranjeze masa pentru ceaL Servitoarea mai
fndesa~ care 3$e7.a farfuriile cu sandvl$Uri ~i biScuifi pllrea
tulburaU $1 tentatl sJ chlcoteasa. Cealalta, cea m~n~ca,
s-a fncurcat fn $ervete $1 tacimuri, 3$ezind gr~it ce$tile. S
au chlnult amindoua sJ a~e2e cealnicul deasupra unei
fJacllrl firavc $1 au fost cit pe ce sllI tistoame. De$i fetcle
aveau ncvolc de citeva indrumllri, chlpul lul Holly a timas
ca o mascll poUtlcoasa.
l.lpsa de prlcepere a fetelor o surprindea. Un bhtatcu
poslbllltlflle lui Bronson ar fi trebuit sli aibli cei mai buni
servitor!. Un servitor bine preglltit era t'icut $i eficient, $tia
s~ se piarda in decor 0 cameristl nu trebula sll atraga
nic1odatl aten~a asupra el $i ar fi preferat sJ fie fmpU$cati
pc loc decit sJ fie surprlnsa chlcotlnd in fafa unui musafir.
Du~ ce ultimele pregatiri s-au inchelat $1 servitoarele
au 1e~lt, Holly a inceput sa-~I desfad nasturfl mi!nu$ilor $i
sJ le scoatll, ~gind cu grija de vtrful fiedrui deget. A flicut
o pauzll. sfmrlnd privirea Jul Bronson aflntltl asupra el,
dupll tllre la fntrebat surizatoare:
E$T1 VlSUL MEU 45
- lmi dal vole? Si a racut un gest spre 'iervidul de ceal.
11 a dat imedlat din cap iar privirile I s-au concentrat pe
91iinile el.
Ochli lul aveau o straludre anume, care au BcutO sJ
It simtll de pard $iar fi deschelat bluza, d~I gestul f3cut
era unul simplu - i$i scosese manu$ile. Nu era nlmlc
neob1$nult sll stea cu miinile descoperite in ra~ unui barbat,
fl totu$1 felul tn care o privea era ciudat de intlm.
A clatlt ceainicul doar ca sa-1 incllzeascl, a turnat apa
1ntrUTI bol de pOl'lClan, apoi a masurat CU gesturl de expert
fru nzele de ceal $i a adaugat apa fierblnte. Tn timp ce se
pregatea cealul, a aran)at o"'teva sandvt~ri $i cifjva biscuiff
pe doua farfurii, continuind sll facl conversafie. Bronson o
urmarea tndntat.
- Alo coleqie impreslonantl de portrete tn biblioted.
domnule Bronson.
- stnt sttimo$ii altora. i-a raspuns sec. Al mei nu erau
genul care sa poieze pentru portret. .
Holly auzise acela~i lucru despre alt! barbati care
llcuseti avere peste noapte - ca i$1 attrnau pe pereti
portrete ale stralnilor, ca sa dea lmpresla unel descenden~e
ilustre. Oar Zachary Bronson era primul pe care ti auzise
recunoscind deschis acest lucru.
1-a tntlns o farfurioara ~ un $ervet.
- Locul~ slngur?
- Nu. Mama mea ~i sora mea mal mid, Elizabeth.
locu1escimpreuna cu mine.
Holly devenlse curioasa.
- Nu am auiit pina acum pe nimenl pomenlnd ceva
despre 0 sora.
46 USA KLEYPAS
Bronson a parnt sl!~I cintareascll cu grijli cuvintele.
- Am a~eptat momentul potrivit g o prezint in societ.
ate Mli tem ca ... situapa este de~ natura ... sar putea
di fie dlfkil ... Nu a fost tn~tatl g ... S-a oprit, pentru di
nu $1.la cum sli descrle acea ~tiln'4'1 compllcatll necesara
tinerelor pentru a face fa~ In societate.
- lnfeleg. Holly a dat din cap, incruntiodu-se u~or. Era
intr-adev3r foarte dJfidl pentru o fad care nu fusese
instruiti riguros tn acest sens. Societatea se putea dovedi
neiert'ltoare. Te-ai gl'ndit s3 o trimiti la un pension, domnule
Bronson? Oacll dore~tl. t~i pot recomanda unul ...
- Are douazecl. $i unu de ani, I-a raspuns scurt. Ar 6
mult mal mare dedt cclelalte fete. Mi-a spus deja cl .prefera
sli moar.r decit sa meargli la unul. Vrea sll raminJ acasa
- Blneinteles. Holly a trecut ceaiul prlntr-o strecu
ratoare din argint, cu minerul in forma de pas3re. Preferi
cealul tare, domnule Bronson. sau iti adaug pupnli apli?
- Tare, te rog.
- 0 bucat3 de zahllr sau doua?
- Trei. f'Ua lapte.
Holly ia ztmbit.
- Se vede clti plac duldurile, domnule Bronson.
- Este ceva in neregulll cu asta?
- Nu, deloc, ia rAspuns cu blindete Holly. Mll gtndeam
doar cll al fl partenerul perfect pentru petrecerlle date de
fedta mea pentru pllpu$11e ei. Pentru Rose, trei budti de
zahlir sint minimul necesar.
- 0 so rog intro zi, poate, d ma serveascll ~i pe mine.
Holly nu era prea sigura ce voia sli spuna, dar inti
mitatea pe care o sugerase, promlslunea unei famlllaritlti
E$TI VISUL MEU 47
au f3cuto sli sc slmtll stinjcnitll. ~ia desprins prlvirea de la
el ~i sa concentrat asupra cealnlculul la pregatit ceaiul Jui
eronson, a pol peal e~ adaugtnd tn c~ o bucata de iahar
'' 0 portie generoad de lapte.
- Mama toarnli ma! Tntii laptele, a spus Bronson,
privind-o. . . . .
- Poate cll ar fi bine d1 sugerez1 c1 ~1-ar da mal bme
st-ama de tl!ria ceaiului dupli culoare, atunci cind laptele
~te adaugat la sfi~lt. ia spus Holly. Aristocrafii au tendinta
g-1 desconsldere pe cei care toarnli mal intii laptele tn
ce~ Este oblceiul guvemantelor ~i servltoarelor ...
- Adlcl a celor din aceea~i categorie cu mine, a
lntrerupt-o el.
- Oa. Holly s-a stradult sliI priveascli tn ochi. Cel din
clasa de sus a societa\il obi~nuiesc sli spunli despre femelle
care nu au o cre$tere alead cl stnt din cele care .toamli mai
intii laptele".
lndirerent cit de bune iar fi fost intentiile, era o
obrazniclc din partea ei dI dea un astfcl de sfat Altul in
locul Jul sar fl slmpt ofensat Oar Bronson la acceptat flira
probleme cuvintele:
- Ti vol spune mamei. Muliumesc.
Holly s-a relaxat $1 a tnuns mina dup3 un biscuit Era
delicat, dulce $1 fraged.
- Este una din zilele bune ale buclitaresei, ia spus du~
ce a luat prima mu$(3tu~
Bronson a rts. profund, atriglitor.
- Slav3 Oomnului!
Conversafia care a urmat a fost dcstinsa, prietenoasli,
d~i Jul Holly I se p1rea stranlu d fie slngura cu un b3rbat
Trebu1a sli fie epuizant sli ttaie$ti alllturi de acest
blirbat, $1a spus Holly, intrebinduse cum flceau fa~ mama
$i sora lui acestei energii debordante. Avea o minte alertli,
lntercsele lui erau diverse far pofta lul de via~ o ulmea. Se
E$TI VISUL MEU 49
tntreba dacll dormea vreodata. Nu se putea abpne sll nu-I
compare cu George, druia ii pllceau plimb3rile lungl, adora
sl clteascli lingll foe, in dupli-amierile ploloase $1 sll$i
priveascll ftlca Juctndu-se. Nu $il putea lmaglna pe Zachary
Bronson stind vreodatii lini~t ~ urmlirlnd cu privirea uo
copil care se ttra de-a bu$ilea.
Cumva, discupa a atins $i subiecte mai personale lar
Holly sa trezlt povestindui despre viata ci ca vliduvli.
alllturl de Camilla lul George. De obicel, atuncl cind vorbea
despre George cu vreun cunoscut, I se punea un nod tn git
$1 ochil i se umpleau de lacrimi. Bronson nuI cunoscuse
insll pe George, far el i se parea deodatli mal U$Or sli dlscute
cu un striln.
- George nu fusese niciodata bolnav, la spus ea. Nu a
avut nlciodatli temperatura. nid m3car durerl de cap. Era
tntotdeauna slinlltos $i in form3. Intr-o zl a tnceput insli sli
se plingli de o stare de oboseal3, de durerl in articulapl $i
deatuncl nu a mal putut minca. Doctorll I-au dlagnosticat
cu febrli tifoldll. $tiam ell era o bo~ foarte perlculoasll. dar
mu Ip ti supravieiiserll. Am incercat sll mll autoconvlng ca se va inslinll~i dacli este bine ingrijit ~I dad se va odihni.
Sa u1tat lung la cea$Ca goala $i ~i-a trecut degetele pe
conturul el dellcat Zi dupli zi, se stingea sub ochil mei.
Curtnd a ajuns sli dellreze. in douli sllpt1minl s-a prllplldit
- Tm! pare rllu, 1-a spus incet Bronson.
.Tmi pare rau, asta ii spunea toatii lumea. Nici nu era
altceva de spus. Dar in ochii lui intunecall era o strllJudre
de comp!itimire real a $1 a simlit ell el Tniclegea cu adevarat
ctt de mare fusesc plerderea.
50 LISA KLEYPAS
Tntre ei s-a lasat o lunga ticere. Tntrun tirziu, Bronson
a spus:
- f Ji place sa locuie~ cu familia Taylor?
Ea a zimbit slab.
- Nu se pune problema dacf Tml place sau nu. Este
slngura poslbllltate pe care o am.
- Dar familla ta?
- PllrlnJil mei trebuie sale intreJinll pe cele trei surori
ma! micl $1 sll incerce sale gaseasdl sotii potriviJi. Nu vreau
sa le spomc povara, intorcindumli acasll, cu un copil. lar
locuind in casa familiei Taylor mll simt cumva mal aproape
de George.
Bronson a strins din buze la auzul acestor cuvinte. Sa
uitat la ce41$Q el gaa, sa ridicat ~i I-a in tins mfna
- Hal sa ne pllmbllm puJin.
Ulmltll de felul direct in care I se adresase, Holly la
ascultat fnslinctiv, luinduI de min!. Degetele Ii sau atins
far cllldura lui a ~ocat-o. I sa pus un nod tn git. Bronson a
ajutato sll se ridice ~ ia petrecut bra~I pe dupll al lui,
conducind-o dincolo de masa de ceai. O atlnsese mult prea
famlliar - nld mllcar fratil lul George nu ar fl tndraznlt sa-1
atlngll mtna, Brli mlln~a.
To limp ce mergeau, Bronson ~i-a ajustit pasul ca sll
meargll tn acela~i ritm cu ea. Holly era convinsll cJ! nu i se
tntfmpla prea des sa mearga abt de incet Nu era genuJ de
bllrbat care sli fad! lucrurile pe indelete.
Biblioteca se deschidea spre o imensa galerie de ~
privatl, strlljuitll de geamurl mari care ofereau o imagine
splendldll a gradinli. Galerla adllpostea o colectle a mae$
E~TI VISUL MEU 51
ailor: Titian, Rembrandt, Vermeer ~i Botticelli, tablouri
phoe de culoare ~I romantlsm.
-Cum, nlmlc de Leonardo da Vinci? a totreb3ttn gluma
Holly, co!l.$tleotll ell se afia in fafa celei ma! impreslonante
coleqil din Angila
Bronson s-a ultat la tablouri $1 sa tncruntat, de parcl
ar fi trebuit sll~i dea seama pinll atuocl dlI sdipase din
vedere pe da Vinci.
- Crezi cf ar trebul sa cumpllr unul?
- Nu. am glum It doar, s-a gribit Holly sll-1 raspunda. ~I
0 colecfle minunatll, domnule Bronson, ~I mai m~~t dec1t
completa. Tn plus, uo da Vinci este lmposibll de ach1Z1f!onat.
Dar Bronson se uita deja la un loc gol de pe perete,
gfndlndu-se mal mult ca sigur ell acolo sar fl potrlvlt foarte
bine un da Vind.
Holly ~-a desprlns mina de bratul lul ~I s-a fntors cu
fata spre el. . .
- Domnule Bronson ... vrei totu$i sa-ml spu1 de ce ma1
In vi tat azl, alcl?
Bronson contempla o statuetll din marrnura, a~e-zatli
pe un pledestal. S-a aproplat $i a $ters cu virful degetelor
praful care se a~euse pe ea A privito pll?U~, pentru cf ea
se ~ezase tn dreptul ferestrel, in blltala soareluL
- Mi-ai fost descrisll drept o lady perfecd, la spus. lar
acum cl ne-am cunoscut. sint cu totul de acord.
~oily a !'lieut ochii mari ~i ~-a spus, pllnll de vinovape
$i de nervozitate, ell el nu ar mai fi spus acel~i lucru daell
ar fl $tiut ell ea era femela care ti rllspunsese cu atita ardoare
la sllruturl, cu ctteva nopp tn urmll.
52 LISA KLEYPAS
- Ai o reputatle impecabll3, a continual el, e$ti bine
prim iii peste tot, al cuno$tintele $i influenfa de care am eu
oevoie. Nevoie dlsperatl. A$a di a$ vrea sll te angajez ... pe
post de iodrum.litoare fn sodct.ate, daca se poate nu ml a~
Holly se holba la el, ulmltli. I-au trebuit citeva minute
sll$i recapete glasul:
- Domnule, eu nu caut de lucru.
-$tiu asta.
- Tntelegi atunci ca sint nevo1tli sli refuz_
A opnt-o cu un gest.
- Ascultlimll mai fntii.
Holly a dat din cap, din politefe, de$1 $da foarte bioe ca
nuI va accepta oferta. Existau vllduve care cautau de lucru
din cauza llpsurilor financiare, dar nu era cazul ei. famlli;
Jui George nici nu ar fl vrut sll audli, $1 nlci a el. Nar fi fost
ca $1 cum ar fl intrat in rtndurile clasei muocitoare, dar lar
fl coborit mult statutul social lar sli fie angafata lui Zachary
Bronson, indiferent cit de bogat ar fl fost... era clar ca nu va
mat fl primltli in anumite case.
- Trebule sll mli cizelez. a continuat Bronson. Ttebuie
sli fac cuno$tintll cu anuml~ oamenl. $tlu ca sint considcrat
un arivlst, $1 ast.a $1 sint. Am ajuns foarte departe, de unul
singur. dar acum am nevoie de ajutor. lar Elizabeth trebuie
sli invete sll fie ... a$a ca tine. f nvato sli se comporte ca 0
adevliratli doamnli. Doar a se va putea clislitori suficient
de bine.
- Oomnule Bronson, a spus Holly cautindU$1 cu grijli
cuv1ntele fn tlmp ce T$1 aitntisc pnvirea fntr-un punct din
colo de el. Sfnt stncer flatatl. ~ fl vrut sll te pot ajuta. Sint
convmsll ca vel psi pe altcineva ma! potrivit care ...
E$TI VISUL MEU 53
- Nu vreau pe altclneva. Te vreau pe tine.
- Nu pot, domnule Bronson. ia rlispuns ea ferm.
Trebule sll mli gtodesc ,1 la flica mea. Trebuie sli mli ocup
de ea - este cea mal mare responsabilltate a mea.
- Da, trebule sll te gfnde$d $1 la Rose. Bronson $ia vtrit
n(linile to buzuoare $l $1a reluat plimbarea Nu $du cum s-o
rac delicat. a$3 catl voi vorbl direct, lady Holland. Cum vezi
viitorul flicei tale? Vei dorl sll o trlmlsJ la $COU scumpe ... sll
dllltoreasca pe continent ... sll albl o dotli care sllI atragli
peptori. Numai ca nui vei putea oferi nlmic din toate astea,
in cooditiilc de fata. f3rli zestre, nu va reU$i sll la de sot decit
un barbat din mica nobllime - eel mult. A tacut o pauzli,
dup!i care a adliugat: daca Rose ar avea o dota consistentli,
combinatli cu faptul ell provmc dintro familie buna. $i-ar
putea glisl uo so~ aristocrat. 3$3 cum $1ar Ii dorit George.
Holly ti prlvea tnmllrmurit!l. Acum tntelegea cum
reu$ise Bronson sll-~I tnfring11 oponenfii in afacerl. Nimic
nu-I putea opri din drumul lul. Zachary Bronson se putea
dovedl tali scrupule, nemllos, atunci clnd trebula sll-~I
atingli scopul.
- Estimez di vol avea nevoie de ajutorul tau cam un an,
i-a spus el. Am putca inchela un contract satisfliclitor pcntru
ambele plirfl. Dacli nufi va convenl sli lucrezi pentru mine
- daca pentru un motlv anume vei dorl sll punem caplit
intelegerii noastre - trebule doar sl spul $i vei putea pleca
acasll cu jumlitate din suma pe care p-o of er.
- ~i la cit s-ar rldica aceastli sumli? sa trezlt Holly
intrebind, cu mlntea plln!i de ginduri agitate. Era foarte
C:Ul'foasli sli afle ctt valorau serviciile el.
54 LISA KLEYPAS
- Zece mii de lire. Pentru un an.
0 sumll de eel purln o mfe de ori mai mare decit ci~ga
o guvemantl. Era o adev3rat1 avcre, de ajuns pentru o dotl
generoasli, o cag ~ servitor!. Gindul d ar putea avea casa
el aproape d a amefito. Dar 1deea de a avea de-a face cu
acest blirbat, reacria famllJef ~I prfetenilor el ...
- Nu, a spus, aproape inedndu-se cu cuvrntul lmi pare
rllu, domnule Bronson. Oferta este foarte generoasli dar va
trebul g ps~tl pe altclneva.
El nu a pllrut deloc surprins de refuzul ei.
- Doullzecl de mil, atunci, ia spus zimbind. Haide, lady
Holland. Nu-ml spune d de-abia ~tcpri sli te fotorci tn casa
famUlel Taylor ~I slitf petreci restul vlefil cape ultimlf trei
an!. E~tl o femefe lntellgentl - ai nevole de mal muJt, nu
doar de lucru de mfnli ~I bTrfe.
fl atlnsese un punct vulnerabil. VlaJa alliturl de familia
Taylor devenlse monotonll, intr-ade~r, iar glndui ci1 nu va
mal depinde de el... de nfmeni... Holly a strins din pumni.
Bronson ~i-a lllsat intreaga greutate pe un picior;
sprijinindu-1 pe cellilalt de o bancll.
- Trebuie doar sll spul da ~I vol tnflin un cont pe numele lul Rose. Va avea tot ce-~f va dorL lar cind se va
mlrlta cu un nobll, ii vol face C
- Douhed de mil pentru Rose ~I zece mii pentru mine,
la rlispuns ea. cu voce ceva mal slgur1 tnfluenta tn societate
este ca averea - odatli ce al rlsiplto, nu e deloc u~or sli o
recapeit. S-ar putca ca la sfir~ltul acestul on sa nu mal
rlimtnll mare lucru din reputa~a mea. Dael! it) accept oferta,
lumea va birfi pe seama mea, va rlisptodl zvonurL Ar putea
chlar sa lnslnueze ell a~ fl ...
- Amanta mea, a continuat el fraza. Dar nu ar fi deloc
ade~rat, nu-i a~?
Ea a ro~it ~I a continuat, grabitli:
- Nimeni nu poate stinge un zvon. odatli ce a fost lansat
Tocmai de aceea respectabilitatea mea valoreazli zece mil
de lire tn plus. Si. .. vreau sli te ocupl tu de ei, sli-1 inves~ti.
Bronson a ridicat o sprinceanll.
- Vrel sllJi adminJstrei eu banli? a repetat el, mul~mit
SI nu lordul Taylor?
56 LISA KLEYPAS
Holly a cllitlnat din cap, gfndindu-se la WillJam, care era
foarte responsabU dar ~l extrem de conservator tn privin~
banllor. Ca $1 ma1oritatea celor afla~ in poz.ipa lul, Wiiiiam
era mai degrab3 preocupat sll$1 phtreze averea in loc sa o
sporeasca.
- A.$ prefera sll te ocupi tu de ei, ia spus. Cu o singud
condipe: sli nu investe$ti tn ceva ce ar putea fl considerat
lmoral
- Vol vedea ce pot face, ia spus Bronson pe un ton grav,
de~ ochil negn ii straiuceau amuzap.
Holly a inspirat adinc.
- E~ de aeon! cu suma de treized de mil? lar daca plec
mal devreme, pot phtra jumlltate?
- Ne-am fnteles. TotU$i. pentru banll pe care mi 1-ai
cerut tn plus, Ip cer o favoare.
- Oh? a spus ea, tem11toare.
- Yreau s11 locuie$ti alci. Cu mine $1 cu ramilia mea.
Holly fl prlvea ulmltll.
- N-a$ putea face asta.
- Tu $1 Rose veJi avea propriul apartament. o trisuri
la dispozifie $1 libert:atea de a pieca $1 de a reveni la orice
ora. Aduli proprli servitor!, dacll vrel. Le pilltesc eu salariile
pe intreg anul.
- Nu in~leg de ce ar trebui sll ...
- ~-1 inveJi pe nl$le Bronson! sll se comporte ca $i cei
din lumea bunli nu este o treab3 de patru ore pe 21. Cind ne
vei cu no~ iml vei da dreptate.
- Domnule Bronson, pur $i slmplu nu pot sll._
E~TI VISUL MEU 57
- Pop obp.ne cele treizeci de mil de lire, lady Holland.
oar va trebul sli pleci din casa famillci Taylor pentru asta.
-A.$ pref era ceva mai pupni bani $1 sli nu trebuiasca sll
loeuiesc aicL
Bronson nu piirea deloc tulburat de frlimlntarea el.
- Negocierile sau tncheiat. doamnll. Vei locul aid $i vei
fl platitli cu treizeci de mil de lire. Altfel, tntelegerea noastra
cade.
Holly tncepuse sii tremure.
- Accept, atuncL Si vreau ca trlsura $i cail prom1$f lui
Rose sii fie trecup Tn contract.
- Perfect. Bronson ia Tntlns mtna $1 la strins-o ferm.
Ai mina rece, la spus, repninduI degetele putln mal mult
decit ar fl trebuit. la zimbit: e$tl sperlatl?
0 intrebase acela$i lucru $1 in scara in care o slirutase.
Se slmfea la fel ca atunci: coplc$itll, a$(eptind sli se tntimple
ceva extraordlnar.
- Da. la rlispuns $OptlL Bruse, ml sa f'licut fridi - s-ar
putea sli nu flu a$a cum am crezut. dlntotdeauna.
- Totul va fl blne, ia spus el cu blindefe.
- Nu-mi pop promlte asta.
- Pot. Tmi lmaglnez foarte bine care va fi reacpa familiei
tale. Sli nufi plerzl curajul.
- Binetn~eles ell nu, I-a spus cu un aer demn. Al cuvtntul
meu.
- Bine, ia ~optit el lar in ochl la st.raludt vlctor1a.
Trasura lul Holly se indeplirta pe alee, stralucind in
blitala soarelul. Zachary a dat perdeaua deoparte ~i a
58 LISA KLEYPAS
pr!vit-o pinll cind a displlrut in stradll. Slmrea acee~i energie
debordanta ca atunci cind fncheia o afacere in avantajuJ
Jul. Lady Holland Taylor unna sl! locuJascll sub acoperi$UI
lul, tmpreunll cu mca el. Era o situarJe pe care nlmenl nu ar
6 crezut-o, nlcl mllcar el.
Ce avea ea oare de-I tulbura atit? Se slmtise excitat $i
fasdnatincli din di pa in care ea intrase fn incapere, ~cum
nu mai fusese nlciodatli in prezenta unel femei. Oipa aceea,
in care ea i$1 scosese mlin~ile, dezveUndU$i miinile albe,
delicate, ii pllruse mai erotlcll decit oricare alta.
Cunoscuse multe femel, frumoase $1 talentate, le
avusese sau nu in patul lul. NU$1 lmagina cum de vllduva
aceasta minionll putea avea un asemenea efect asupra lui.
Era o lady, dar ti lipseau aerele $i preten~iile pe care le
vazuse la alte femei din aceea$1 clasll socialll cu ea ii pllicuse
felul direct, prletenos fn care fl vorblse, ca $1 cum ar fl fost
egall. Era o prezen~ lumlnoasll, caldll $i mult prea rafinatll
pentru unul de teapa lul.
Tulburat, Zachary a strlns din pumni, in buzunarele
pantalonilor. Se fnvirtea prln blblioteca, privind absent la
cole~a neprerultll de volume $i de opere de arU pe care
reu$1se sll o adune. Tncll de copil simtise o nevole cople
$itoare sll reu$eascll, sll cucereascll. Asta ii indemna sll
munceascll ptnll la ore tfrzll din ooapte, sll comploteze, sll
facll planurl, in timp ce ceilalti dormeau. Tntotdeauna mai
era ceva de doblndit, ceva de construit, un ultim munte de
escaladat, dupll care probabll c1 urma sll fie fericit Oar nu
era nldodad
E~TI VISUL MEU 59
Cumva, in prezenta lui Holly Taylor, se slmtea ca un
~rbat obi$nuit, un bllrbat care putea sll se relaxeze, sa se
simtll bine. ln tlmpul orei tn care ii vlzitase agresivitatea lui
obi$nuita displlruse. Se simtise aproape ... multumit Nu i se
mai intimplase a$3 ceva pinll atunci. Nu putea sa treacll cu
vederea sentimentul, 1$1 dorea mai mult nn)ea dupa
prezenta lul Holly tn casa luL
$1 in patul lul. Sia am In tit momentul exact tn care f$i
dllduse sea ma ell el era bllrbatul care o s3rutise $1 a zimbit
Se tacuse rO$ie ca focul $1 incepuse sll tremure. Pentru o
d ipa, Zachary se temuse d va le$ina. Ar fi vrut sll fie ~ -
ar fi avut o scuia sll o pnll din nou in brate. Dar ea i$i
recllplltase lmediat stllpinirea de sine $1 pllstrase tacerea,
sperind ca el sll nu on recunoscut.
$1 tot~I nu $tla de ce n stfmea 3$3.
Avea o lnocentl pe care nu o aveau de oblcel femelle
mlritate, ca ~i cum nu ar n putut recunoa~e un pllcat sau
un componament depravat nld dacll acestea s-ar fl afiat tn
fai:a ochilor ei.
Cind 0 sllrutase a doua oara, ea izbucnise in plins, iar
acum el tnietegea de ce. Era slgur ell ea nu mai fusese
sllrutatll sau mtngtlatll de vreun bJrbat, de la moartea
sotuJul el. lntr-o bunll ii, ~I-a spus el, ea va plinge din nou
in bra~le lul. Dar de data aceasta va fl de plllcere. nu din
cauza durerll.
Patru
Holly ~ia repro~t tot drumul impulsivitatea de care
dllduse dovada Tn tlmp cc trllsura se hurducllia pe strllzile
denJvelate ale Londrei, a hotllrit cllI va scrle un bilet dom
nuJul
Top Related