Lisa Kleypas-Esti Visul Meu

269

description

Lisa Kleypas-Esti Visul Meu pdf

Transcript of Lisa Kleypas-Esti Visul Meu

  • Lisa Kleypas-Esti

    visul meu

  • Unu

    Londra, 1830

    Trebuia sa scape de acolo.

    Zumzetul conversapilor sofisticate, lumina puternica

    a candelabrelor care impra~au ceara fierbinte peste dansatorii

    de sub ele, amestecul de mirosuri de tot felul, premergatoare

    cinei bogate care se pregatea, toate o cople~eau

    pe lady Holly Taylor. Fusese o gre~eala sa participe la un

    eveniment social de o asemenea amploare atit de curtnd

    dupa moartea lui George. Bineinteles, majoritatea oamenilor

    nu ar fi considerat ca trei ani insemna ,,prea curind".

    In primul an pnuse doliu total, aventurindu-se doar rareori

    la o plimbare prin gradina, insopta de fiica ei. Purtase numai

    negru ~i i~i acoperise p~rul ~i chipul cu valuri care simbolizau

    despartirea de sotul ei ~i de lume. Mincase aproape

    intotdeauna singura, acoperise toate oglinzile din casa cu

    crep negru ~i toate scrisorile ei erau a~ternute pe hlrtie cu

    chenar negru, pentru ca orice legatura cu lumea exterioara

    sa poarte pecetea durerii ei.

    A urmat a poi al doilea an de doliu. S-a imbracat tot in

    negru, dar a renuntat l~ val. In eel de-al treilea an, a trecut

    la semi-doliu. Putea purta rochii gri sau mov, participa la

    6 LISA KLEYPAS

    activitati specific feminine, cum ar fi ceaiul cu prietenele

    foarte apropiate sau cu rudele.

    Acum, ca toate stadiile doliului se sfir~isera, Holly trecuse

    brusc de la intunecatul adapost la lumea stralucitoare

    care ti devenise ingrozitor de straina. Este adevarat,

    chipurile erau acelea~i, decorurile erau exact a~a cum ~i le

    amintea ... numai ca George nu mai era cu ea. Se simtea

    straniu de singura, iar statutul de vaduva i se parea

    stinjenitor. Ca ~i top ceilalp, ~i ea le privise intotdeauna pe

    vaduve ca pe ni~te siluete sumbre, demne de a fi compatimite,

    ni~te femei care purtau pe umeri o mantie invizibila,

    tragica. Acum intelegea de ce atitea femei care luau parte la

    evenimente ca acesta pareau intotdeauna ca ~i-ar fi dorit sa

    fie in alta parte. Oamenii o abordau cu expresii compatimitoare,

    ii ofereau cite o cupa cu punci ~i ii spuneau citeva

    cuvinte de consolare, dupa care se indepartau, cu un aer

    discret de u~urare, ca ~i cum se achitasera de o datorie

  • neplkuta iar acum erau liberi sa se distreze. ~i ea procedase

    la fel, in trecut Y~i dorise sa fie blinda, dar se ferise sa se lase

    afectata de durerea din ochii lor.

    Nu-$i imaginase ca s-ar putea simp singura in mijlocul

    unei asemenea muJpmi. Locul gol de linga ea, acolo unde ar

    fi fost George, i se parea o prapastie dureroasa.

    Simtea ca se afla intr-un loc caruia nu-i aparpnea. Era

    doar jumatatea intregului care fusese cindva. Prezenta ei la

    bal nu facea altceva decit sa-i reaminteasca faptul d ii

    pierduse pe barbatul iubit.

    A mers pe linga perete, indreptindu-se spre u~a salonului.

    Muzica vesela nu o facea deloc sa se simta mai bine,

    E$TI VISUL MEU 7

    a$a cum ii spusesera prietenele ei. .. muzica parea chiar sa-$i

    rida de ea.

    Cindva, Holly dansase asemenea celorlalte tinere de

    acolo, simpnd ca zbura, in bratele protectoare ale Jui

    George. Fusesera racup unul pentru celalalt, iar cei din jur

    le repetau asta, zimbindu-le admirativ. ~i ea $i George erau

    de staturi apropiate. De$i nu era inalt, George era suplu,

    admirabil construit, cu parul $aten-auriu, ochi alba~tri alerp

    ~i cu un zimbet fermecator care nu parea sa-1 paraseasca

    niciodata. Ii placea sa rida, sa danseze, sa converseze ...

    balurile, petrecerile erau de neconceput tara el.

    Oh, George. Ochii i s-au umplut de lacrimi. Cft de norocoasa

    eram sate am aliituri. Cft de noroco~i eram amfndol

    Cum sii merg inainte fora tine?

    Prietenii bine-intenponap insistasera sa vina la petrecere,

    ii spusesera ca trebuia sa-~i reia viata, sa renunte la

    doliu. Dar ea nu era pregatita ... nu in seara aceea ... poate

    niciodata.

    S-a uitat in jur dupa diferiti membri ai familiei Jui

    George care discutau sau mincau delicatese din delicatele

    farfurii din portelan de Sevres. Fratele Jui mai mare,

    William, lord Taylor, i$i insotea sotia in salon, pentru ca

    urma sa inceapa un cadril. Lordul ~i lady Taylor erau o

    pereche potrivita, dar afecpunea calduta dintre ei nu se

    compara cu dragostea adevarata dintre ea $i sotul ei. Se

    parea ca top membrii familiei lui George i~i revenisera du pa

    moartea acestuia - ~i parintii, ~i fratii, $i sotiile acestora.

  • Suficientincit sa ia parte la bal, sa rida, sa manince ~i sa bea,

    sa uite ca un membru iubit al familiei lor intrase prematur

    8 LISA KLEYPAS

    in mormint. HoJiy nu-i condamna pentru asta ... de fapt,

    chiar ii invidia. Ce minunat trebuie sa fi fost sa scape de

    mantia invizibila de durere care pe ea o acoperea din cap

    pina in picioare.

    - Holland, a auzit o oapta venind din apropiere i s-a

    intors spre fratele mai mic al lui George, Thomas. Dei avea

    aceleai trasaturi atragatoare, cu ochi albatri i par cu

    accente aurii, lui Thomas ii lipseau stralucirea neastimparata

    a ochilor, zimbetul lene, uJuitor i increderea Jui

    George. Thomas era versiunea mai inalta i mai sobra a

    fratelui sau. El ii fusese sprijin, din ziua in care George

    murise de febra tifoida

    - Thomas, a spus HoJiy forpndu-se sa-i zimbeasca. Te

    distrezi?

    - Nu in mod special, i-a raspuns el iar ochii albatri iau

    stra.Iucit cu simpatie . . Dar mi Se pare ca ma descurc

    oricum mai bine decit tine, draga mea. Ti se citete pe chip

    ca eti pe cale sa ai 0 migrena.

    - Este adevarat, a recunoscut Holly, contientizind

    brusc durerea din dreptul timplelor. Nu mai avusese in via ei migrene pina la moartea lui George. Prima o avusese la

    inmormintare. Durerile violente apareau pe neateptate i

    o pntuiau la pat cite doua-trei zile.

    - Sa te insotesc acasa? a intrebat-o Thomas. Sint sigur

    ca OJinda nu se supara.

    - Nu, i-a raspuns. Trebuie sa ramii i sa te distrezi,

    alaturi de sopa ta. Pot foarte bine sa ma in tore acasa i neinsopta.

    De fapt, chiar a prefera acest Iucru.

    - Bine. I-a zimbit, iar asemanarea cu George a racut ca

    inima sa i se stringa. Dar macar lasa-ma sa-p chem trasura.

    E~TI VISUL MEU 9

    - [p mulimesc, i-a spus recunoscatoare. Sa atept in hol?

    El a datinat din cap.

    - Ma tern ca va dura un timp pina ce trasura noastra ii

    va putea face lac prin multimea de trasuri de afara. Cautap

    un Joe linititin care sa atepti. Din cite imi amintesc, este

  • un salona care da in sera. il gaseti imediat dupa holul de

    la intrare, in stinga scarii.

    - Thomas, a murmurat Holly atingindu-i UOr mineca

    i reuind sa zimbeasca slab. Ce m-3 face rara tine?

    - Nu vei fi niciodata nevoita sa afli, i-a raspuns el grav.

    A face orice pentru sopa lui George. ~i ceilalp membri ai

    familiei simt Ia fel. Vom avea grija de tine i de Rose. Mereu.

    Holly tia ca vorbele lui ar fi trebuit sa o liniteasca. ~i

    totui nu putea sa nu se simta ca o povara pentru familia lui

    George. Renta ramasa dupa moartea Jui George era atit de

    mica incit nici nu merita sa fie pomenita, aa ca fusese nevoita

    sa vinda casa eleganta, cu coloane albe, in care locuisera.

    Le era recunoscatoare rudelor pentru ca ii oferisera

    doua camere in reedint:a familiei Taylor. vazuse cum alte

    vaduve fusesera alungate sau obligate sa se casatoreasca din

    nou, pentru ca familia sa se vada scapata de ele. Pe ea,

    membrii familiei Taylor o tratau ca pe un oaspete iubit i

    mai mult decit atit, ca pe un monument in viata al memoriei

    lui George.

    Holly a mers de-a lungul peretelui pina cind umarul

    sting a intilnit brusc tocul Uii grele, bogat ornamentate.

    Orbete, a impins Ua i a ieit in holul casei care ii aparpnea

    lordului Bellemont, conte de Warwick In casa imensa,

    10 LISA KLEYPAS

    construita special pentru petreceri, se urzeau comploturi

    politice, se puneau la cale casatorii i se taceau schimburi

    de averi. Lady Bellemont avea reputapa unei gazde desavir

    ite, care tia sa invite amestecul perfect de aristocrap,

    politicieni i artiti la balurile i serate)e ei. Familia Taylor

    o placea pe lady Bellemont ~i avea incredere in ea $i de

    aceea i se paruse potrivit ca Holly sa-i faca aici reintrarea

    in societate.

    Spapul circular era flancat de doua aripi ale scarii. La

    parter era o adevarata increngatura de saloane care se

    deschideau spre balcoane, sere sau mid gradini pavate cu

    dale. Oricine era dispus Ja o intilnire romantica ii putea gasi

    cu uurint:3 un loc ferit.

    Respirind tot mai UOr cu fiecare pas care o ducea mai

    departe de salonuJ agJomerat, Holly a strabatut holul i s-a

    indreptat spre salonul pe care i-1 sugerase Thomas. I se

  • parea ca fuste)e bogate ale rochiei de seara, de un albastru

    inchis care batea spre negru, ii atirnau grele, impiedicindui

    mersul. Fusta cu tiv lat, din multe volane de matase $i crep,

    era mult diferita de cele U$Oare, vaporoase care fusesera la

    moda inainte de moartea lui George.

    U$a salonuJui era pe jumatate deschisa iar incaperea

    nu era deloc Juminata. Doar razele inghetate ale lunii razbateau

    discret, luminind exact cit sa nu aiba nevoie de luminare.

    intr-un colt se aflau doua fotolii frantuzeti, curbate

    i o masa, iar citeva instrumente muzicale se odihneau pe

    suporturile din mahon, in apropiere. Draperii grele de

    catifea atirnau la ferestre i deasupra emineului. Covorul

    gros, cu motiv floral, ii estompa zgomotu) pailor.

    E!?TI VISUL MEU 11

    Holly s-a strecurat inauntru i a inchis Ua in urma ei.

    $i-a dus mina la cordonul din talie i a oftat lung.

    - Slava Domnului, a Optit ea, rasutlind UUrata pentru

    ca era in sfirit singura. Ce ciudat ... se obinuise ant de mult

    cu singuratatea incit mulpmea ii dadea un sentiment

    neplacut Cindva fusese foarte sociabila, ii pHicuse sa se

    distreze, se simtise in largul ei in orice situape ... dar toate

    astea fusesera datorita lui George. Ca sotie a lui, capatase o

    incredere care acum ii lipsea.

    A ta.cut cipva pa~i in incapere ~i a simpt o adiere

    racoroasa care a infiorat-o. S-a uitat in jur ~i ~i-a dat seama

    ca u~ile din sticla care dadeau spre gradina fusesera lasat~

    Iarg deschise. S-a apropiat sa le inchida dar a ezitat atun~1

    dnd a atins minerul rece din alama, cuprinsa de un sentiment

    ciudat. Se uita prin geamurile mari i a simpt cum inima

    incepea sa-i bat.a cu putere, rezonindu-i parca in tot

    corpul. . .. . . v

    Avea senzapa ca se afla pe marginea une1 snnc1 ~1 ca

    dedesubt era un mare gol. Ar fl vrut sa se retraga rapid

    inauntru in salonul care ii dadea un sentiment de siguranra,

    dar nu a facut-o. S-a agatat cu toata puterea de minerul u~ii.

    simtind cum ii transpirau palmele. Noaptea o atragea afara,

    departe de tot ce era sigur, cunoscut ..

    Tremurind UOr, Holly a incercat sa-~i rida de prop rule

    temeri. A tacut un pas inainte, incercind sa-i umple plaminii

    cu aerul proaspat. Bruse, i-a aparutin fa silueta intunecata

  • a unui barbat. A inlemnit, surprinsa. Poate ca era

    Thomas care venise sa o anunte ca o a~tepta trasura. Barbatul

    e~ insa prea inalt, prea masiv ca sa fie cumnatul ei

    sau vreun alt barbat cunoscut.

    12 LISA KLEYPAS

    Inainte sa apuce sa scoata un cuvint, strainul a intins

    mina i a tras-o dincolo de prag. Cu un strigat slab, Holly s-a

    trezit trasa in noapte. Din cauza inerpei, trupul i s-a lipit

    compJet de al Jui. 0 manevra cu Uurinta, i se parea ca era 0

    pisicu1:3 neajutorata in miinile lui puternice.

    - ~teapta, a Optit ea uimita. Trupul lui era ferm, de

    parca ar fi fost cladit din otel. I-a simpt mirosul de apret,

    tutun, coniac $i un altul, masculin, care ii amintea vag de

    George. Trecuse atit de mult timp de cind nu mai fusese

    pnuta aa in brate! In ultimii trei ani, nu se lasase consolata

    de nici un barbat, nu dorise ca imbraparea vreunuia sa-i

    tearga amintirea uJtimei dap cind fusese pnuta in brate de

    sotuJ ei.

    Dar acum nu avea de ales. A incercat sa protesteze, sa

    se zbata, dar el i-a pJecat capul $i i-a Optit ceva Ia ureche.

    Sunetul a uimit-o ... o oapta profunda, ca aceea a Jui

    Hades care o atragea pe Persefona spre regatul lui intunecat

    - Ti-a luat ceva pina sa vii, doamna mea.

    0 confunda, i-a dat ea seama. Din intimplare, intrerupsese

    un rendez-vous romantic.

    - Dar ... Nu sint ...

    A redus-o la tacere acoperindu-i gura cu a Jui. Ea a

    tresarit, uimita, oripilata i de-a dreptul furioasa ... ii tersese

    de pe buze ultimuJ sarut al Jui George ... dar gindul i sa

    ters imediat, asaltat de un val de senzatii. Gura Jui era

    fierbinte, convingatoare, aa ca i-a intredeschis buzele. Nu

    mai fusese niciodata sarutata a$a, cu o dorinta intlacarat:a.

    A intors capul, incercind sa scape, dar el i-a urmarit mi-

    E$TI VISUL MEU 13

    carea, inclinindu-i capul ca sa o sarute mai intim. lnima ii

    b~tea necontrolat, asurzind-o. I se facuse teama.

    Holly a simpt care a fast momentul exact in care el i-a

    dat seama ca era altcineva. L-a simpt inmarmurind, surprins,

    i pnindu-i respirapa. Urma sa-i dea drumuJ, i-a

    spus ea. Dar dupa ce a ezitat un timp, el a continuat sa o pna

  • imbrapata, nu cu putere, ca pina atunci, ci altfel, dindu-i un

    sentiment de siguranra.

    li strecurase o mina la ceafa ei, sustinind-o. Ea fusese

    maritata - se considerase experimentata, o adevarata

    femeie de lume. Dar strainul acela o sarutase aa cum nu o

    mai facuse nimeni pina atunci. 0 invadase, o gustase cu

    limba, o facuse sa se infioare. Aroma slaba de coniac ii

    parfumase gura fierbinte, dar mai era i altceva ... o esenta

    intima care o atrigea cu putere. S-a trezit relaxindu-se linga

    trupul lui ferm, acceptindu-i sarutul i chiar raspunzind cu

    atingeri timide la explorarile lui cu limba. Poate din cauza

    ca fusese o intilnire nea~eptata, poate din cauza intunericului

    care ii inconjura sau pentru ca erau doi straini ... dar

    pentru o clipa ea a simpt ca devenea o alta in imbraparea

    lui. Voia sa-1 atinga undeva, oriunde, aa ca 1-a luat pe dupa

    git, simpnd grumazu} plin de foria i UVitele groase i

    scurte de par. Era inalt, aa ca a trebuit sa se ridice pe v1rfuri

    ca sa ajunga la el. ~i-a ]asat palma sa alunece pe obrazul lui,

    proaspat barbierit.

    Parea foarte tulburat de atingerile ei. Ti respira sacadat,

    Ii pit de obraz, iar pulsul i se zbatea in locul moale "de sub

    falca. Holly ii absorbea lacoma mirosul i gustul. lntr-un

    final, i-a dat seama ce facea.

    14 LISA KLEYPAS

    S-a datinapoi ingrozita, cu un geamatinabu$it Strainul

    a eliberat-o imediat Orbe~te, Holly s-a indreptat spre sera

    intunecata. S-a oprit linga o statuie inaripata, lipita de un

    perete. Nu mai avea unde sa se mai retraga. El a urmat-o,

    rara sa incerce sa 0 atinga, oprindu-se atit de aproape, incit

    aproape ca simtea cfildura emanata de trupul lui.

    - Oh, a $Optit ea cu glas tremurat, incruci~indu-$i bra~

    ele la piept, ca $i cu ar fl vrut sa stavileasca emopile care o

    asaltasera. Oh.

    Era prea intuneric ca s3-$i distinga reciproc figurile.

    Doar silueta lui masiva era scaldata de lumina lunii. Era

    imbracat intr-un costum de seara - era deci invitat la bal.

    Dar nu avea silueta subpre, eleganta a unui gentleman cu

    mult timp liber la dispozipe. Avea mu$chi de fier, bine conturap,

    de muncitor cu ziua. Umerii erau prea largi, coapsele

    prea ferme. Aristocrap.i nu aveau o asemenea constitupe.

  • Le placea sa se diferenpeze astfel de cei care i$i ci$tigau

    existen~ prin munca fizica.

    Cind i-a vorbit, tonul grav i-a trimis vibrapi placute pe

    ~ira spinarii. Nu avea accentul unui gentleman. Provenea

    din patura de jos, $i-a dat ea seama. ~i atunci cum de fusese

    invitat la un asemenea bal?

    - Nu e~ doamna pe care o a~teptam. A racut o pauza

    $i a adaugat, amuzat, con~tient ca era prea tirziu pentru

    scuze. imi pare rau.

    Holly s-a straduit sa-i raspunda cu raceala, de$i

    tremurul vocii o trada.

    - Nici o problema. Ai sarutat o alta femeie. Banuiesc ca

    asta i s-ar putea intimpla oricarui barbat care sta de pinda

    la adapostul intunericului.

    E$TI VISUL MEU 15

    - . 1 l t nn surprindere, ca se

    A simpt ca raspunsul e1 -a.. . ua. p . ,.. ..

    "'b fnire isterica. A izbucmt m ns.

    a~teptase la 0 ra u ... mi pare chiar atit de rau precum

    _ Ei bine, poate ca nuusem

    la inceput ...

    crez L-a vazut ridicind incet mina spre ea ~i a crezut ca vo1a

    sa 0 ia din nou in brate. ,. ... .. d

    - Nu ma atinge, i-a spus dindu-se inapoi, pma cm

    umerii i s-au lipit de perete. tin\i' a intre-

    - Nu crezi ca ar trebui sa facem cuno~ .

    bat-o.

    - in nici un caz. . ... 1

    - Spune-mi un lucru, macar ... e~ti luata.

    Lua..x1 a repetat Holly. . x - "' d' ... u prom1sa

    - Maritata, a lamurit-o el. Logo ita, sa

    vreunui barbat, intr-un fel sau altul. maritata

    d .. t Era vaduva dar era acum

    - Oh ... da, a ... sm ' 1 ,. timpul viepi.

    . 1 . G e a~a cum fusese cu e ' m

    cu memona m eorg . br d Aranjasem

    - Iarta-ma, i-a spus el pe acela~1 ton m ..

    . va cu o doamna care nu se pne de pro-

    ... ma vad cu altcme ... . .. d .

    sa. . e d1'n c"1te vad Te-am luat drept ea atunc1 cm at

  • m1s1un ,

    intrat pe u~a. . ... fi . gura 0 vreme, pina mi se

    - Eu ... Eu vmam sa u sm

    aducea trasura. damn Chestiile astea

    - Pleci atit de devreme? Nute con .

    sint tare plicticoase. ntindu-~i de

    - N-ar trebui sa fie, a murmurat ea, am1 .....

    .. d nsase ~i flirtase cu George, pma

    vremurile in care nsese, a cu partenerul pot r1vit , o

    dimineata. Depinde de comp~e~

    seara ca aceasta poate fi ... magica.

    16 LISA KLEYPAS

    Nostalgia i s-a citit probabil in glas pentr y I fl ' u ca reacpa ~1 :m~~t una. . ne:$tep. .t ata." 1-a ysimpt degetele aJunecind~-i

    p I pe git, pma cmd J-a gasit obrazul c,:" 1 I a E yl I -a cuprms in

    pa m . a ar fi trebuit sa se indeparteze, dar a fost de-

    Jd~eptul $Ocata de senzatia de placere pe care i-a dat-o min:

    Ul.

    ta - E$ti ~ea mai duke raptura pe care am atins-o vreoda-

    ' s-a auz1t vocea Jui prin .. tu .

    S . , m nenc. Spune-mi cine e$ti

    pune-m1 cum te nume$ti.

    Holly a inspirat adinc $i a dat sa se desprinda d

    dar nu avea incotro sa se duca 0 bl e perete,

    sa fi . . . . ocase cu trupul Jui. Fara

    vrut, a niment dm nou in bratele 1u

    T b , I.

    - re uie sa plec, a oftat Ma a$teapta tra

    La ... sura.

    - s-o sa a$tepte. Ramii cu mine A Prins o ..

    de taJie in tim . - cu 0 mma

    w ' p ce pe cealalta a lipit-o de spate1e ei U fi

    ~efiplacere a cuprins-o. Te temi? a intrebat-o simtt~d nca" 1sor

    m 1orase. ' ,.. e

    l"b - N-nu. Ar fj trebuit sa protesteze, sa se lupte sa se

    e ~ ~reze d... ~ ~I, dar placerea pe care o simtea era prea' mare

    f $1 pnea mumle pavaza intre ei cind d fa .

    cufu d .. .. ' e pt ar fi vrut sa se

    lat En te m imd b~ti$:rea Jui $i sa-$i puna capul pe pieptul Jui

  • dr s Ie o a evarata nebun re , I- a spus. Trebuie sa-mi dai umu.

    - Poti sate departezi de mine oricind vre

    Ea continua insa sa stea nemicca~:>: A : .. ...

    ti ti . .. ., 1..a. u ramas 1mbra-

    ,..$a,.., respmnd greu, con$tienti de . ... ... .

    .. . ,.. pasmnea care 11 macma

    m timp ce acordurile muzicii razbateau pina la ei d' I '

    de baJ. Jar baluJ parea departe, intr-o aJta Jume. , m sa a

    E$TI VISUL MEU 17

    Rasuflarea fierbinte a st:rainului Ii atingea U$Or urechea.

    - Sarut.a-ma din nou.

    - Cum indrazne$ti sa sugerezi. ..

    - Nu va $ti nimeni.

    - Nu lntelegi, i-a $Optit ea iar gJasul ii tremura. Eu nu

    sint 3$3 ... nu fac asemenea lucruri.

    - Sintem doi straini in intuneric, i-a $Optit la rindul lui.

    Aceasta intimplare nu se V3 repeta niciodata. Nu, nu te

    retrage. Arata-mi cum o noapte poate deveni magica. Buzele

    i-au atins lobul urechii.

    Situapa depa$ea orice experien~ de-a ei. Ea, care nu

    intelesese niciodata cum de femeile puteau sa se poarte

    nesabuit, cum de riscau $i$i calcau juramintele racute,

    pentru o placere trecatoare ... ei bine, acum $tia. Nuse mai

    simpse niciodata a$a, golita, frustrata. Nu-$i mai dorea

    altceva decit sa se piarda 1n imbr3p$area lui. Yi fusese U$Or

    sa fie virtuoasa, pentru ca fusese mereu la adapost de

    tentatii. Acum intelegea cit de slab era caracterul ei. A

    incercat s3-$i readuca in minte imaginea lui George, dar nu

    a reu$it, spre disperarea ei. Nu mai exista nimic pe lume in

    afara de noaptea cu stele $i de trupul ferro $i real al

    strainului.

    A intors putin capuJ respirind greu, atingindu-$i gura

    de buzele lui fierbinti. Dumnezeule, cit de bine sarutal 0

    poseda cu saruturi U$Oare, atitind-o cu virful limbii. Tncercind

    sa se apropie $i mai mult de el, ea s-a ridicat pe

    virfuri, clatinindu-se U$Or. A sustinut-o cu o imbrati$are.

    Trecuse atit de mult timp de cind nu mai simpse nici un fel

    de placere fizica, cu atit mai putin un asemenea abandon

    voluptuos.

    18 LISA KLEYPAS

  • 5aruturile au devenit i mai profunde, mai senzuaJe, iar

    Holly Je raspundea, neajutorat:a. Fara sa ~e de ce, a simpt

    dteva Jacrimi alunecindu-i pe obraz, dei continua sa-J

    sarute cu o disperare pe care nu o mai putea controJa.

    DegeteJe Jui bli'nde i-au atins obrazuJ $i i-au simpt

    Jacrimile. ~i-a retras U$Or gura.

    - Ah, a spus el continufnd sa-i atinga pielea moaJe cu

    buzeJe. Duke doamna ... spune-mi de ce un sarut te face sa

    pJi'ngi.

    - f mi pare rau, a spus ea, ofti'nd. Da-mi drumuJ. Nu ar fi

    trebuit niciodata sa ... S-a smuJs de li'nga el, U$urata ca nu Ia

    vazut tacind vreo micare sa o urmeze. A ieitgrabita isa

    i'ndreptat spre salonul mare. Parea sa nu reueasca sa se

    i'ndeparteze suficient de repede de amintirea care avea sa o

    Urmareasca tot restuJ Viepi, umpJ)nd-o de rUine dar $i de

    o pJacere vinovata.

    Lady BelJemont era o femeie de patruzeci i cinci de

    ani, draguta i plina de via. A chicotit vesela, Jasindu-se condusa de bratuJ puternic de barbat spre fereastra saJonuJui.

    Era obi$nuit:a ca top barbapi pe care ii cunotea sa o

    trateze cu cea mai mare deferen, spre deosebire de acel barbat, care parea sa le trateze la feJ i pe contese, $i pe servitoare.

    0 intriga felul in care se purta cu ea acel barbati'nalt

    i carismatic, care nu parea sa fie con~ent de bariera sociaJa

    care ii despa11ea. In ciuda dezaprobarii sotului i prietenilor

    - sau poate tocmai datorita ei - hotarfse sa se

    E$TI VISUL MEU 19

    tmprieteneasca cu el. La ~~a: urmei , o femeie nu trebuia

    sa fie nicioda~ pr~a prevtzl1b~la~ellemont rizind. Arata-mi

    - Bine, bme, i-a spus a y ,. .

    . ... . teze intr-atlt mteresul.

    cine a reu1t sa-p cap ... . ru1 de trasuri $i la forfota de

    Se uitau impreuna la $1 . I 'tata

    w batea prin Ua desch1sa. nvi vizitii. Muz1ca din salon raz ... . ulh1measca lacheului care

    l a in tors sa-1 m >-..

    coa arjeu ttoacsme as1a pu reccea isn- trasu ra. La lumina felinarului, fa ei sa vazut foarte bine. . . i a 'nut rasuflarea.

    Lady Bellemont 1-a s1mpt cum $ ~ te Yn rochia - Acolo, i-a spus cu voce grava. Ea es .

  • ,. h' Spune-mi cine este.

    albastru me is. t"nara pe care lady

    Era lady Holland Tay!or, So ~ea ca durerea pricictea

    prea bme. e p

    Bellemon. .tx od cun oyc are de ob 1' ce1. "lyc1 punea amprenta asupra

    nuita de vd uvie, . Ea care fusese mereu .. . fi mei ei i-o sporise. ,

    frumus1e. p1 une1 e , bn Cocul auster, strins, nu tacea ~ acum era su ,...re.

    U$Or p mu)'Q, ,. . ta trasaturile frumoase ... nasul m1c

    decit sa-i puna m e~1den ii lim ezi, caprui, cu accente de

    $i drept, bu~ele phn:, och moa~ea sotului ei, vivacitatea o

    culoarea wh1sky-ulm. De la de tacuta melancolie.

    fl. d " locuita de un aer

    parasis.e , nn . m. , era in permanen)'Q.~ absorbita intr-un vis

    Dadea impres1a ca "' . d uferita cine ar fi pututfrumos

    $i trist. lar dupa pier erea s ,

    o condamna? . tircoale tinerei $i atraga-

    Barbatii i-ar fl dat bucurod$1 x sx fi aficat un semn

    D I d Hollan parea d Y toarei vaduve. ar a y ., ti' e" Lady Bellemont ii stuea nu maa ng

    invizibil care spun ,, "1ntrebindu-se daca

    t I din seara aceea,

    diase comportamen u - a Ea refuzase toate

    era m. teresau~~i sa se recasatoreasc .

    20 LISA KLEYPAS

    invi~pile la dans $i nici nu paruse sa-i observe pe barbapi

    care mcercasera sa-i atraga atenpa. Era dar ca nu-$i mai

    dorea un alt barbat, nici atunci, nici pe viitor.

    - Oh, dragul meu prieten, i-a Optit lady Bellemont

    barbatului care o inso~ea. De data asta, gustul tau se dovede$

    te impecabil. Dar aceast:a doamna nu este pentru tine.

    - Este maritata, a spus el, mai mult ca o constatare decit

    ca o intrebare. Och ii ii ramasesera golip de orice expresie.

    - Nu. Lady Holland este vaduva.

    . S-a uitat la lady Bellemont, incercind sa nu para prea

    mteresat, sa ascunda imensa fascinape de sub aparenta

    cal ma.

    - N-am mai vazut-o pina acum.

    - Nu ma surprinde, draga. Sotul ei a murit in urma cu

    trei ~ni, chiar inainte ca tu sa-~i faci aparipa. Este primul

    evemment la care ia parte de cind a ie$it din doliu.

  • T.:asura ei Se indeparta, urmarita de privirea barbatului.

    Ii inspira lui lady Bellemont o pisica uitindu-se fix la 0

    pasare care era a$ezat:a prea sus $i nu o putea ajunge. A

    oftat, compatimindu-1 prietene$te, pentru ca $tia cit de

    ambitios era. El avea sa-i doreasca intotdeauna ceea ce nu

    putea avea, lucruri pe care nu le putea poseda, prin n3$tere.

    - George Taylor a fost un adevarat gentleman, i-a spus

    lady Bellemont, incercind sa-i explice situatia. Inteligent,

    frumos, de familie buna. A fost unul dintre cei trei fii ai

    defunctului viconte Taylor.

    - Taylor, a repetat el. Numele nu-i era familiar.

    - Linia lui de singe era remarcabila George era frumos

    A A I a$a cum smt tot1 m familia lui, i avea mai mult $arm decit E~TI VISUL MEU 21

    ti este permis unui om obi$nuit Banuiesc ca toate femeile

    erau pupn indragostite de el, dar el i$i adora sopa i nu

    flcea deloc un secret din asta. Au avut o casnicie excepponala,

    greu de egalat 0 ruda de-a ei mi-a martu.risit ca

    Holly nu se va recasatori niciodata, pentru cl once alta

    relape ar pali in fa13 celei avute cu George.

    - Holly, a repetat el incet.

    - Este alintul folosit de familie $i de cei mai apropiap

    prieteni. Lady Bellemont s-a incruntat UOr, tulburata de

    interesul lui vadit pentru lady Holland. Dragul meu, te

    asigur ca exista 0 mulpme de doamne fermecatoare i

    disponibile aici, in seara asta. Oa-mi voie sa-ti prezint citeva.

    Vor fi incintate daca le vei acorda atenpe $i...

    - Spune-mi tot ce tii despre lady Holland, i-a spus el,

    privind-o patrunzator.

    Lady Bellemont a oftat

    - Foarte bine. Te 3$tept miine la ceai, sa stam de vorba.

    -Acum.

    - In mijlocul balului pe care-I gazduiesc chiar eu? Exista

    un moment i un loc potrivit pentru orice ... S-a intrerupt,

    pentru ca se trezise trasa spre eel mai apropiat scaun. Oragul

    meu, gasesc ca ai nite calitati masculine de-a dreptul

    impresionante, dar e$ti mult prea dominant...

    - Totul, a repetat el $i i-a aruncat un zimbet intr-atit de

    fermecator incit inima ei a inceput sa bata cu putere. Te rog.

    ~i, deodata, lady Bellemont a sim~it ca nu-$i dorea

  • nimic mai mult decit sa-i petreaca restul serii ignorindu-$i

    responsabilitaple i povestindu-i tot ce dorea sa afle.

    22 LISA KLEYPAS

    HoJly a trecut praguJ re$edintei Taylor simpndu-se ca

    un iepure care se retragea la adapostul vizuinii sale. De$i

    familia Taylor nu poseda mijloaceJe necesare pentru a tine

    casa in perfecta stare, Holly ii iubea fiecare colp$Or elegant

    i U$Or uzat Tapiseriile decolorate $i covoarele Aubusson

    roase pe alocuri erau familiare $i reconfortante. Sa doarma

    sub acoperi$ul vechi ii dadea sentimentul ca se odihnea in

    bratele unei bunici iubitoare.

    Casa cu coloane $i ferestre mici era casa copilariei Jui

    George. ~i-1 imagina pe baiatul galagios care alerga pe scari,

    in sus $i-n jos, se juca pe colinele din preajma $i dormea in

    camera care era acum a lui Rose.

    HoUy era bucuroasa ca fusese vinduta casa in care

    locuise impreuna cu George in timpuJ scurtei lor casnicii.

    LocuJ aceJa era plin de amintiri, ceJe mai frumoase dar i

    ceJe mai dureroase din viata ei. Prefera sa locuiasca aici,

    unde durerea era estompata de imagini ale Jui George de pe

    cind era copil. Aici erau tablouriJe infiip$indu-J in primii ani

    de via, locurile in care i$i scrijelise numele in lemn, cuferele cu jucarii i cu car}i care ii pnusera ocupat cu orele.

    Familia Jui... mama Jui, cei doi frap i nevestele lor, servitorii

    care ii slujisera inca din copilarie, blinzi i iubitori. Toata

    afectiunea pe care i-o purtasera lui George, favoritul

    familiei, se revarsa acum asupra ei i a Jui Rose. Se vedea

    petrecindu-$i aici restul viepi, in Jumea discreta i pJkuta

    a familiei Taylor.

    Avea insa i momente in care viata retrasa o apasa.

    Uneori, cind cosea, se cufunda in fantezii stranii, salbatice

    pe care parea sa nu le mai poara controla. Momente in care

    E~TI VISUL MEU 23

    ar fi tacut ceva scandalos, cum ar fl sa ppe in biserica, sa

    mearga undeva intr-o rochie roie ca focul, sa danseze ... sau

    sa se sarute cu un strain. .

    _ oumnezeule, a Optit, dindu-i seama ca inauntrul e1

    sal3.$luia ceva pacatos, care trebuia domolit, pnut secret

    Era 0 problema fizica, nevoia femeii pentru un barba~

    dilema pe care o traia fiecare vaduva atunci ~in~ n~ ma~

  • avea un sot care sa o viziteze in dormitor. Mlngnenle lui

    George ii tacusera intotdeauna placere, a~e~ta~e ~ereu.. . c~

    nerabdare nopple cind venea in camera e1 $1 rammea pma

    diminea. ln ultimii trei ani, se luptase cu o dorinta pe care nu 0 putuse impartai cu nimeni. Nu avea cu ci~~ sa disc:_ute

    despre problema ei, tia prea bine cum e~au p.. n VJ~e de catr~

    societate dorintele unei femei. Nu trebu1au sa existe, pur ~

    simplu. Femeile trebuiau sa fie un exemplu pentru barbap

    $i sa-$i foloseasca virtutea pentru a sravili p~rn~rile ~nstinctive

    ale barbaplor. Ele trebuiau sa se supuna barbaplor,

    dar sa nu-i incurajeze i sa nu dea vreun semn de dorin~

    fizica, niciodara.

    - Cum a fost la bal, doamna? V-ap distrat? Ap dansat?

    y? ~i-a adus lumea ammte de dumneavoastra. ... .

    - Bine, da, nu, destui, i-a raspuns Holly forpndu-se sa-~

    zimbeasca lui Maude, camerista ei, care aparuse in prag sa

    0 intimpine. Maude era singura servitoare pe_ care Hol~ ... o

    putuse pastra dupa moartea lui George. Ceilal trecusera m rindul servitorilor familiei sau fusesera concediati, du pace

    primisera referinte $i nite compensapi bane$ti, atit cit ii

    putuse pennite Holly. Maude era o femeie robusta de ":eo

    treizeci de ani, cu o energie tara margini $i mereu bme24

    LISA KLEYPAS

    dispusa. Pina $i parul ii era exuberant CTrlionpi blonzi i se

    desprindeau mereu din coada, indiferent cit de strins $i-ar

    fi impletit-o. Muncea din greu, zi de zi. fi era bona lui Rose

    i cameristii lui Holly, la nevoie.

    - Spune-mi ce face Rose, i-a spus Holly indreptindu-se

    spre focul aprins in emineu i intinzind miinile spre

    caldura bineracatoare. A adonnit U$Or?

    Maude a ris.

    - Nu prea. A totsporovait despre bal, despre cit de frumoasa

    era mama ei in rochia aJbastra. I-a luat pelerina i a

    impaturit-o frumos. Dei, daca ma intrebap pe mine, nu e

    mare diferenra intre rochiile astea i cele de doliu. Mai bine

    v-ap fi imbracat intr-una galbena, sau verde pal, cum poartii

    celelalte doamne ...

    - De trei ani port numai negru i gri, a fntrerupt-o Holly,

    raminind nemicata in timp ce camerista ii descheia nasturii

  • rochiei. Nu pot sa tree direct la culori aprinse, Maude, ci

    treptat.

    - $tiu ca inca-1 mai plingeti pe stiipin, doamna. Rochia

    i-a alunecat incet de pe umeri. Cred ca incercap de fa pt sa-i

    aratap lumii, i domnilor in special, ca nu doriti sa fip

    curtata de nimeni.

    Obrajii i s-au intlacarat, tara vreo legatura cu focul din

    emineu. Din fericire, Maude era in spatele ei i nu avea cum

    sa observe. Exista eel putin un barbat pe care nu se straduise

    foarte tare sa-1 respinga. Chiar ii incurajase, de fapt,

    sa o sarute i a doua oara. Amintirea buzelor lui ii stiiruia

    Inca in minte. 0 seara care se anunt:ase a fi obinuita se

    transfonnase in ceva straniu, intunecat i duke. o Juase prin

    E$TI VISUL MEU 25

    surprindere i totui. .. fusese atit de tandru. Din clipa i~

    care se desparsera, nu incetase sa se intrebe cine era $ cum arata. Era foarte posibil sa-1 intilneasca din nou i sa

    nu-i dea seama ca el era strainul care o sarutase.

    1-ar fl recunoscut insa vocea. Cind inchidea ochii ii

    amintea Oaptele joase, masculine, care o invaluisera precum

    fumul. Dulce doamnii... spune-mi de ce un sarut te face

    sa plfngi. s-a cutremurat, fiind readusa la realitate de vocea

    preocupata a lui Maude.

    - Trebuie sa fip obosita, doamna. A fost primul bal de

    cind s-a prapadit stiipinul ... De asta v-ati into rs atit de

    devreme?

    - De fapt am plecat pentru ca aveam din nou o migrena

    ~i... Holly s-a oprit, mirata, frecindu-i absenta timplele. Ce

    ciudat! a murmurat ea. A disparut

    - Sa va aduc tonicul pe care vi 1-a prescris doctorul, in

    caz ca durerea revine?

    Holly a clatinat din cap, ieind din crinolina rochiei.

    - Nu, mul~mesc, i-a raspuns, inca uimita. Se parea ca

    episodul din sera ii alungase cu totul durerea de cap. Ce

    antidot straniu pentru migrene, $i-a spus. Nu cred sa mai

    am probleme in seara asta.

    Cu ajutorul lui Maude, s-a schimbat in camaa de

    noapte, avind pe deasupra un capot cu garnituri din dantela,

    care se incheia cu nasturi. Dupa ce a incalt_at o pereche de

    papuci uzap i-a urat noapte buna cameristei is-a indreptat

  • spre camera copilului, urcind scara ingusta. Lumina data de

    singura Iuminare aprinsa scalda camera patrat.3, mica.

    26 LISA KLEYPAS

    intr-un colt era aezat un scaun de copil, tapitat cu

    catifea roz. Linga el era o masu de ceai, cu un serviciu de ceti in miniatura, ciobitin mai multe locuri de cit de intens

    fusese folosit 0 colectie de sticlute vechi de parfum, pline

    cu apa colorata, se intindea pe unul din rafturile de jos ale

    bibliotecii i prin camera erau imp~tiate mai mutt de ase

    papUi. Una era aezata pe scaunel, alta era calare pe

    calutu]-Jeagan care ii aparpnuse cindva Jui George. Jar cu o

    alta adormise Rose, in brate.

    HoJly a zimbit cind s-a apropiat de pat i i-a privit cu

    dragoste copiluJ adormit. Fepoara Jui Rose era inocenta,

    linitita. GeneJe lungi, negre, ii umbreau obrajii rotunzi iar

    guri era UOr intredeschisa. Yngenunchind linga pat, Holly i-a atins o mina i a zimbit vazind petele albastre i verzi

    care inca mai persistasera, in ciuda nenumarateJor spaJari.

    Lui Rose ii pJacea sa picteze iar miinile ei erau mereu patate

    de acuarele.

    - Miini minunate, a Optit Holly i i-a lipit buzele de

    palma ei. S-a ridicat, continuind sa-i priveasca fata Jmediat

    dupa natere, toata lumea, inclusiv Holly, fusese de parere

    ca avea trasaturile familiei Taylor. Cu trecerea timpului, insa,

    Rose devenise o copie in miniatura a mamei ei, avind acelai

    par negru i aceiai ochi caprui. Avea insa caracterul Jui

    George, ii motenise farmecul innascut i inteligenta.

    Dadi ai putea-o vedea acum, dragul meu, i-a spus

    visatoare Holly.

    in anul care a urmat dupa naterea fiicei lor, ultimeJe

    douasprezece luni de viata ale lui George, Holly i el ii vegheasera

    adesea somnul. Majoritatea barbaplor nu ar fi

    E$TI VISUL MEU 27

    manifestat un asemenea interes pentru copilul tor, considerindu-

    1 ca pe ceva nedemn de un barbat Copiii taceau

    parte din lumea femeilor, barbatii nu aveau prea mutt de-a

    face cu ei, tn afara de a se interesa ocazional de progresele

    tor sau de a-i pne pe genunchi cite un minut-doua. George,

    in schimb, se aratase fascinat de fiica lui, 0 pnuse in brate

    i se jucase cu ea, spre deliciul Jui Holly. Mindria Jui in ceea

  • ce o privea pe Rose nu cunoscuse margini.

    - Sintem legap pentru totdeauna prin acest copil, ti

    spusese George intr-o seara, in timp ce priveau copilul din

    leaganul cu garnituri din dantela. Este a noastra, a amindurora

    ... e un lucru atit de simplu i de natural ca doi oameni

    sa aiba un copil. .. i totui imi depaete capacitatea

    de intelegere. Micata de cuvintele lui, Holly ii sarutase,

    iubindu-1 i mai mult pentru ca o privea pe Rose ca pe un

    miracol.

    - Ce tata ai fi avut, Rose, a Optit 0 durea sa tie ca fiica

    ei avea sa creasca tara siguran~ i protecpa unui tata ... Oar

    nici un alt barbat nu 1-ar fi putut inlocui pe George.

    Doi

    Lui Zachary Bronson ii trebuia o sope. Le observase

    atent pe doamnele cu care se casatorisera barbatii care

    ~v~a~ averi similare $i aceea$i pozipe sociala ca $i el - femei

    hm$t1te, ~are nu ridicau niciodata tonul $i care se ocupau

    de casa $1 de toate detaliile viepi barbatului Jor. Servitorii

    unei case bine orinduite funqionau exact ca mecanismul

    unui ceas ... spre deosebire de a Jui Uneori, servitorii pareau

    sa se descurce, dar de cele mai muJte ori ii raceau viai:a un

    CO$mar. Mesele intirziau frecvent, cearceafurile nu erau

    intotdeauna imacuJate, argintaria nu era Iustruita, a$a cum

    vazuse tn aJte case de oameni bogap. Jar proviziile erau fie

    mult prea multe, fie lipseau cu desavir$ire.

    Zachary angajase un aJai de menajere pina cind, fntrun

    final, 1ntelesese ca $i cea mai buna dintre eJe avea nevoie

    de indrumarea stapinei casei. Jar mama Jui nu avea nici cea

    mai mica idee cum sa dea ordine unui servitor, in afara de

    a-i cere, timid, o cea~ca de ceai.

    - ~nt se~tori, ~ama, ii spusese rabdator Zachary de

    eel putm o suta de on. Se G$teapt6 ca tn sa le ceri anumite

    Jucruri. Yor sa faci asta. Altfel nu ar avea ce cauta aici. Nu

    mai arata ca ~i cum p-ai cere mereu scuze de la ei $i suna

    clopotelul cu autoritate.

    E$TI VISUL MEU 29

    Mama lui risese $i protestase, poticnindu-se in cuvinte.

    Nu voia sa deranjeze pe nimeni, chiar daca era platit pentru

    asta. Nu, mama lui nu avea sa faca deloc progrese in aceasta

    privinta - dusese prea mult timp o viata umila ca sa se

  • descurce acum cu servitorii.

    ProbJema Jui era ca servitorii, ca $i banii lui, erau noi.

    Alp barbati cu posibilitap financiare mo~tenisera casele,

    impreuna cu servitori care traisera ~i muncisera impreuna

    de zeci de ani. Zachary fusese obligat sa-i angajeze pe toti

    odata. utiva erau noi in meserie, in timp ce majoritatea

    fusesera concediap din alte case, din diverse motive. Cu alte

    cuvinte, era acum stapin peste cea mai mare adunatura de

    alcoolici, mame nemaritate $i punga$i marunp din vestul

    Londrei.

    Prietenii ii spusesera ca sotia potrivita putea face

    minuni in casa Jui, Jasindu-i timp sa faca ce ~tia el mai bine

    - bani. Pentru prima oara in viata, ideea casatoriei i se parea

    atragatoare $i foJositoare. Totu~i, trebuia sa gaseasca femeia

    potrivita ~i sa o convinga sa-1 accepte. Jar asta nu era deloc

    u~or. Avea idei dare despre ce-$i dorea de la femeia pe care

    voia sa 0 ia de sotie.

    in primul rind, trebuia sa fie de familie buna, ca sa-i

    asigure intrarea in cercurile inalte la care aspira. Jar daca

    lua in calcul lipsa lui de educape ~i de stramo$i nobili, era

    de preferat ca sotia lui sa se traga din William Cuceritorul.

    Nu trebuia insa sa-l priveasca cu condescendenta- nu voia

    o sope care sa strimbe nasul ei aristocrat la vederea lui.

    Trebuia de asemenea sa fie independenta, sa nu-i ia in

    seama absentele frecvente. Era un om ocupat, iar ultimul

    30 LISA KLEYPAS

    l~c~ de_ car: ~vea nevoie era ca o femeie sa se agate de el $i

    sa-1 prettnda $1 dramul de timp liber pe care inca ii mai avea.

    Nu era .n:_apara~ nevoie sa fie frumoasa. De fapt, nu-$i

    ~orea o sope mtr-at1t de dragut;a incit alti barbati sa-i dea

    t1rcoale, incercind sa 0 seduca. 0 femeie obi$nuita ii era de

    aj~n~. Trebuia insa sa fie sanatoasa, mintaJ $i fizic, pentru

    ca 1$1 dorea copii puternici $i inteligenp.

    Zachary $tia prea bine ca muJp aristocrap ii ironizau in

    secret pentru originea lui umila $i pentru averea dobindita

    rapid, eticheandu-1 drept burghez $i mercantil, rara intelegere

    as~pra stiluJui, elegantei $i purtarilor alese. ~i nu gre$

    eau. f I ~uno~tea foarte bine limitele. ~i totui, simtea 0

    mare ~a~1sfacpe pentru ca ei nu-~i permiteau sa-$i bata

    desch1s JOC de eJ. Devenise o fort:a de temut 1$i infipsese

  • tent~culele in band, imobiliare, trusturi de investipi...

    reu$~Se sa se Jege financiar de top barbatii importanp din

    Angha.

    Nobilimea nu ar fi fost de acord ca el sa se casatoreasca

    cu vreuna din prepoasele lor fiice. Maritiul cu un aristocrat

    era sinonim cu unirea celor doua familii i amestecarea de

    singe albastru cu un alt s1nge albastru. Niciodata un

    exemplar splendid de rasa nu era incruci$at cu 0 corcitura.

    C~ ~xceppa cazului 1n care corcitura avea bani suficienp ca

    sa-$1 cumpere orice dorea - chiar i o mireasa aristocrat.a.

    Tocmai in acest scop incercase sa aranjeze o intilnire

    cu lady Holland Taylor. Daca invitatia lui se dovedea suficient

    de atragatoare, ea va accepta sa vina la ceai. Zachary

    calculase ca avea nevoie de o zi sa se gindeasca, 0 alta ca

    rudele $i prietenii sa o convinga sa nu accepte $i 0 a treia ca

    E$TI VISUL MEU 31

    sa se lase invinsa de curiozitate. Spre marea lui satisfaqie,

    ea acceptase invitapa. Urma sa o vada azi.

    S-a apropiat de fereastra bibliotecii, o incapere spatioasa

    aflata in coltul de nord-est al conacului sau gotic. Casa

    i se paruse prea pretentioasa i mult supraevaluat:a de arhitectul

    sau, dar era foarte admirata de lumea buna $i

    dovedea exact ce voia Zachary: ca era un barbat cu posibilitap,

    pe care nu aveai cum sa-1 treci cu vederea. Arata ca

    un tort imens, cu spirale, turnuri, arcade, sere i Ui frantuze

    ti stralucitoare. Avea douazeci de dormitoare, ocupind

    cu insolenta un teren impresionantin vestul Londrei. Lacuri

    artificiale $i copaci batrini impodobeau gradinile, cu alei

    drepte sau erpuite, dupa gustul vizitatorului.

    Se intreba ce va crede lady Holly despre domeniul lui,

    daca il va categorisi drept un paradis sau va fi oripilata. Avea

    acel bun-gust caracteristic tuturor doamnelor de rangul ei,

    genul de bun-gust pe care il admira dar pe care nu i-1 putea

    insu$i. El nu se putea abpne sa nu-i afieze succesul, sub

    orice forma.

    A auzit ceasul anunpnd ora exacta i a privit spre aleea

    din fata casei.

    - Lady Holly, a spus Optit, plin de nerabdare. Te a$tept

    In ciuda obiectiilor familiei Taylor, Holly a hotarit sa

    accepte nea$teptata invitape la ceai venita din partea domnului

  • Zachary Bronson. Nu fusese in stare sa reziste. Du pa

    balul din seara aceea, viata ei ii reluase ritmul molcom, dar

    i$i pierduse acea magie confortabila. Se saturase de cusut,

    32 LISA KLEYPAS

    de scris scrisori ~i de toate celelaJte lucruri care ii ocupasera

    timpul in ultimii trei ani. Dupa saruturile furate, in sera

    familiei Bellemont, nu-$i mai gasea lini$tea. ~tepta sa se

    intimple ceva care sa 0 scoata din ritmul atit de predictibil

    al viepi ei.

    Chiar atunci sosise scrisoarea domnului Zachary

    Bronson, a carei fraza de inceput o fascinase pe loc:

    De~i nu am avut onoarea sa va cunosc personal, sfnt

    convins ca am nevoie de ajutorul Dumneavoastra fntr-o problema

    le9ata de 9ospodaria mea ...

    Cum era posibil ca un barbat ca domnul Bronson sa

    aiba nevoie de ajutorul ei?

    Top membrii familiei Taylor considerasera ca nu era o

    decizie inieleapta sa-1 viziteze. Adaugasera ca multe doamne

    din lumea buna nici nu acceptasera sa Ii se faca cuno~

    tinta cu el. 0 invitape la ceai putea cauza un scandal.

    - Un scandal? Pentru un simplu ceai? intrebase

    sceptica Holly, iar William, fratele mai mare al lui George, ii

    explicase:

    - Domnul Bronson nu este un om obi$nuit, draga mea.

    Este un arivist. este vulgar, atit ca provenienta cit $i

    comportament fn legatura cu el circula zvonuri care m-au

    $Ocat chiar $i pe mine, $i din cite $tii, eu sint un om de lume.

    Numele tau nu trebuie asociat in nici un fel cu al lui. Te rog

    sa nu te expui, Holly. Trimite-i imediat lui Bronson un bilet

    cu refuzul tau.

    in fa atitudinii ferme aratate de William, Holly se gmd.ise sa refuze. Dar curiozitatea era prea mare. Iar gindul

    E$TI VISUL MEU 33

    ca unul dintre cei mai puternici barbap din Anglia dorea sa

    o cunoasca ... ei bine, trebuia sa afle de ce.

    - Cred ca voi reu$i sa nu ma las corupta de el pentru o

    ora-doua, i-a raspuns. lar daca voi vedea ca nu se comporta

    cum se cuvine voi pleca imediat . .. .

    Ochii alba~i ai lui William - de aceea$l forma $1

    culoare cu ai lui George - au stralucit dezaproba:or. .

  • - George nu ar fi fost niciodata de acord sa te expu1

    astfel. .. d

    Cuvintele lui au rascolit-o. A plecat capul, cupnnsa e

    emoiie. Y$i jurase sa-$i petreaca tot restul viepi a~a cu~ a.r

    fi dorit so~l ei. George o protejase de tot ce era nepotr1vit

    iar ea se increzuse cu totul in judecata lui. . . .

    - George nu mai este, a ~optit ea ~1 a nd1cat spre

    William ochii intacrima~i. Trebuie sa invai sa ma bazez pe

    propria-mi judecata, de-aici incolo. .

    - Iar daca judecata ta se dovede~te gre~ita, a rephcat

    el, memoria fratelui meu ma obliga sa int:rvin. .

    Holly a zimbit trist, gindindu-se ca mereu eXlstase

    cineva care sa 0 protejeze ~i sa 0 indrume, inca d~ la na~terea

    ei. Mai intii iubitorii ei parinp, apoi George ... iar acum

    familia lui George. . ..

    - Da-mi voie sa fac $i eu dteva gre~eh, Wilham, a spu~

    ea. Trebuie sa inva~ sa iau decizii, de dragul lui Rose dar ~1

    pentru mine. . A .

    - Holly ... in voce i se citea exasperarea. Ce a1 de c1~tigat

    daca vizitezi un barbat ca Zachary Bronson?A .. .

    Nerabdarea punea stapinire pe ea, racmd-o sa-~1 dea

    seama cit de mult i~i dorea sa scape de sub tutela apasatoare

    a familiei Taylor.

    34 LISA KLEYPAS

    - Ei bine, i-a raspuns ea, ma a$tept sa aflu curind.

    Top prietenii, toate CUilO$tintele familiei s-au grabit sa-i

    impart3$easca tot ce $tiau despre noul-venit in societatea

    londoneza. Zachary Bronson fusese supranumit 11printul

    negustorilor': iar porecla nu era deloc menita sa-1 flateze.

    Era nemasurat de bogat $i i~i afi~a averea la fel de ostentativ

    ca ~i vulgaritatea.

    Excentric, interesat nu intr-atit de bani cit de puterea

    pe care ace~a i-o aduceau, Bronson i~i elimina competitorii

    asemenea unui Jup aflatintr-o turma de oi. Nu facea afaceri

    ca un gentleman ci profita de neatenpa ~i limitele fiecaruia.

    Daca partenerii de afaceri nu citeau temeinic contractul

    inainte de a-I semna, erau pierdup. Domnii ezitau sa faca

    afaceri cu el $i totu$i sperau in secret sa primeasca macar 0

    mica parte din profiturile Jui imense.

    Bronson incepuse ca pugilist, spusese cineva. Fusese

  • bat3u$ de strada. Du pa care se angajase drept capitan pe un

    va~ cu aburi, racuse o multime de curse $i reu~ise sa-$i

    fahmenteze competitorii sau sa-i determine sa fuzioneze cu

    el.

    Averea Jui crescuse exploziv atunci cind se lansase in

    afaceri imobiliare. Terenurile de cumparat din Anglia erau

    pu~ne, a~a ca el cumparase mii de hectare in America $i

    India. Fermele engleze$ti pareau ni$te pitici in comparape

    cu cele de acolo iar uria$ele cantitap de bunuri importate iau

    inzecit averea. Dupa care Bronson investise in dezvoltarea

    unei fabrici de locomotive din Durham. De~i erau

    convin$i ca puterea aburului nu va reu$i niciodata sa-i

    E$TI VISUL MEU 35

    inlocuiasca pe cai, ca mijloc de transport, au fost numero$i

    cei care I-au urmat pe Bronson.

    - Bronson este foarte periculos, spunea lordul Avery,

    un vechi prieten al familiei Taylor care fusese invitat la cina.

    Avery racea parte din consiliile directoare ale mai multor

    banci $i companii de asigurari. Zi de zi, vad cum averea

    Angliei este transferata de la familiile bune catre oportuni$ti

    asemenea lui Bronson. Daca i se permite sa frecventeze

    acelea$i cercuri cu noi, sa devina unul de-al nostru, doar

    pentru ca a tacutavere ... ei bine, societatea noastra, ~a cum

    o $tim, i$i va gasi sfir$itul.

    - Dar de ce sa nu-i fie recompensate performantele?

    intrebase timid Holly, $tiind ca o femeie respectabila nu

    intervenea niciodata intr-o discupe legata de politica Dar

    nu se putuse abtine. Nu ar trebui sa-i fie recunoscute in

    acest fel?

    - Nu este potrivit pentru societatea noastra, draga mea,

    ii raspunsese afectat Avery. Nobilimea este rezultatul mai

    multor generatii de educatie, buna-cre$tere $i rafinament

    Nu-ti poti cumpiira locul in societate, iar asta incearca sa

    fad domnuJ Bronson. Nu are onoare, nici singe albastru $i

    nici - din cite am auzit - un minim de educatie. Pot sa-1

    asemui cu o maimuta dresata, care $tie sa faca un singur

    lucru: sa se joace cu cifrele pina cind reu$e$te sa le inmulteasca

    de citeva ori.

    Ceilalp meseni au dat din cap.

    - Inteleg, a spus Holly $i $i-a coborit ochii spre mincarea

  • din farfurie, gindindu-se ca in vocea lui Avery se

    ghicea o urma de invidie. DomnuJ Bronson ~tia, poate, si

    36 LISA KLEYPAS

    faca un singur lucru - dar ce mai lucru! Orice barbat cu

    educape aleasa de la masa aceea ar fi vrut sa aibx ti.

    1 M'd d a ngerea

    m I as, a~a ca Bronson. Jar faptuJ ca-I denigrau aici n

    putea. fac: sa se razgindeasca, ci ii sporea curiozitat~:

    Trebu1a sa-1 cunoasca. Trei

    Holly nu mai vazuse niciodata ceva asemanator cu

    re~edin~a lui Zachary Bronson din Londra, a carei opulen~

    1-ar fl racut invidios chiar ~i pe un membru al familiei

    Medici. Holul de la intrare, din marmura ro~ie regala, cu

    coloane aurite ~i tapiserii nepre~ite se inal~ pe doua

    nivele. Candelabre masive de cristal luminau o coleqie impresionanta

    de statuete romane. Vase enorme din malahit

    cu palmieri ~i ferigi uria~e strajuiau cele patru ie~iri

    principale.

    Un valet surprinzator de tinar a condus-o pe Holly spre

    apartamentul care gazduia biblioteca.

    - Apartament? a repetat uimita Holly, iar valetul i-a

    explicat ca domnul Bronson avea o coleqie uria~a de car, manuscrise ~i har vechi care nu incapeau intr-o singura camera. Holly abia s-a abpnut sa nu se invirta in loc, sa se

    uite la tot ce o inconjura. Pere!ii laterali ai holului erau

    acoperi!i cu matase albastra de care erau aga~ate sute de

    fluturi stralucitori, din sticla. U~a era flancata de doua

    tablouri amindoua de Rembrandt, mai valoroase dedt toate

    tablourile aflate in coleqia familiei Taylor.

    38 LISA KLEYPAS

    Crescuta in spiritul simplitli, lui Holly i s-a parut ca locul era o dovada copJeitoare de prost-gust. Totul era din

    exces, iar rezultatul era atit de spectacuJos, incit a tacut-o sa

    zimbeasca. Si-a amintit ca Bronson tncepuse ca boxer, aa

    ca s-a simtit cuprinsa de admirape pentru barbatul care

    reuise atit de muJte.

    Valetul a insopt-o pina la tncaperea inundata de

    lumina, cu stucaturi bogat ornamentate pe tavan. Perepi

    erau acoperip cu catifea verde i o mulpme de portrete care

    pareau a fi ale unor stramoi venerabili. Rinduri-rinduri de

  • corpuri de biblioteca, cu Ui din sticla, adaposteau o colecpe

    impresionanta de volume. Cit de tentanta i se parea ideea

    de a se aeza intr-unul din fotoliile din piele, cu o carte tn

    mina! A trecut pe linga un glob pamintesc imens, cu diametrul

    de ceJ putin doi metri i 1-a atins Uor, cu virful

    degetelor.

    - Nu am mai vazut niciodata o asemenea biblioteca, a

    spus ea.

    Dei incerca sa arboreze o expresie impasibila, valetul

    era amuzat i mindru deopotriva.

    - Aceasta este doar intrarea in biblioteca doamna.

    incaperea principala este drept inainte.

    Holly 1-a insotit spre urmatoarea camera dar s-a oprit

    in prag, cu un sunet de uimire. Biblioteca aducea mai

    degraba cu un palat, era mult prea spectaculoasa ca sa-i

    apaJ1ina unei singure familii.

    - Cite carti sint aici? a intrebat.

    - Cam douazeci de mii, cred.

    - Domnului Bronson ii place sa citeasca, inteleg.

    E$TI VISUL MEU 39

    - Oh, nu, stlptnul nu citete mai deloc. Dar ii plac

    carp le.

    Abpnindu-se sa nu rida, Holly a trecut mai departe.

    Yncaperea principala se tnal~ pe trei etaje iar tavanul era

    tmpodobit cu o fresca cu ingeri i scene din rai. Parchetul

    stralucitor emana un iz placut de ceara care se impletea cu

    mirosul de piele i velur i cu unul vag, de tu tun. Un foe viu

    ardea in emineul din marmura verde, atit de mare incit in

    el ar fl incaput cu uurin~ o trasura. In capatul incaperii se

    afla un birou din mahon pe care 1-ar fl putut mica din loc

    vreo doisprezece barbap. Barbatul aezat in spatele Jui s-a

    ridicat in picioare atunci cind valetul a anun~t-o pe Holly.

    Dei racuse cunotin~ cu o mulpme de nobili, chiar i

    cu membri ai familiei regale, Holly era UOr agitata. Poate

    din cauza reputapei domnului Bronson sau a splendorilor

    care o inconjurau, a simpt cum i se taia rasuflarea. Era

    bucuroasa ca alesese sa se imbrace cu cea mai frumoasa

    rochie de zi, din matase italieneasca de culoarea cafelei, cu

    guJer inalt, din dantela de culoarea vaniliei.

    E tinar, i-a spus surprinsa. Se ateptase la un barbat

  • de patruzeci-cincizeci de ani. Dar Zachary Bronson nu parea

    sa aiba mai mult de treizeci de ani. in ciuda hainelor

    elegante - o haina neagra i pantaloni gri inchis - ii inspira

    un motan, suplu, cu oase mari, tara aerul de aristocrape cu

    care era ea obinuita. Suvi~ de par negru care ii alunecase

    pe frunte ar fi trebuit data cu pomada iar nodul cravatei era

    prea larg, de parca ar fi tras de ea tot timpul, tara sa-i dea

    seama.

    40 LISA KLEYPAS

    Bronson era un barbat frumos, dei avea trasaturi

    aspre iar nasul parea sa-i fi fost Spart cindva. Avea raki

    puternice, gura larga i riduri in col~rile ochilor, tradind

    faptul ca avea sim~I umorului i-i placea sa rida. Cind i-a

    intilnit privirea a avut un Oc. Ochii Jui erau de un verde atit

    de inchis incit pareau negri, dindu-i un sentiment de

    stinjeneala celui pe care ii priveau. Diavolul avea, probabil,

    asemenea ochi. Indraznep, atotcunoscatori ... senzuali.

    - Bun-venit, lady Holland. Nu credeam ca vei veni.

    Sunetul vocii Jui a racut-o sa-i pna respirapa. Era gatagata

    sa se impiedice. ~i-a recapatat imediat echilibrul i a

    inghet in Joe, a~intindu-i privirea pe covor. Camera se invirtea cu ea, era cuprinsa de panica i confuzie. Recunotea

    vocea aceea, ar fi recunoscut-o dintr-o mie. El era

    strainul ei, eel care ii vorbise atit de tandru i o sarutase

    intim, intiparindu-se pentru totdeauna in memoria ei. A

    roit, ruinat:a. Nu reuea sa priveasca spre el. Trebuia insa

    sa spuna ceva, sa rupa tacerea.

    - Eram cit pe ce sa nu vin, a Optit ea. Oh, daca ar fi

    ascultat sfaturile primite de la rudele Jui George i ar fi

    ramas la adapostul zidurilor casei familiei Taylor!

    - Pot intreba ce anume te-a determinat sa hotarati in

    favoarea mea? Tonul lui era politicos, neutru, aa ca a ridicat

    surprinsa ochii spre el. Yn ochii Jui intunecap nu era nici

    urma de ironie.

    Nu o recunoscuse, i-a spus Uurata. Nu tia ca ea era

    femeia pe care o sarutase la balul dat de familia Bellemont.

    ~i-a umezit buzele uscate i a incercat sa poarte o conversape

    normala.

    E$TI VISUL MEU 41

    - Chiar ... nu tiU, i-a raspuns. Banuiesc ca am fost

  • curioasa.

    I-a zimbit fugar. .

    - E un motiv la fel de bun ca oricare al~l. I-a ~ntms

    ina intr-un salut de bun-venit iar degetele lui lung1 le-~u

    :operit complet pe ale ei. Caldura palmei lui a ra~batut pnn

    rnaterialul delicat al manuii. Holly s-a cla~mat u~~r,

    aducindu-i aminte ... cit de fierbinte fus~se p1elea Jui ~

    seara aceea, la bal, cit de ferma i de calda fusese gura lut

    atunci cind 0 sarutase ...

    $i-a retras imediat mina cu un sunet slab. ...

    - Sa luam loc. Bronson a facut semn spre cele doua

    fotolii stil Ludovic al XIV-lea aezate de o parte i de alta a

    mesei din marmura.

    - Da multumesc. Holly era bucuroasa sa se aeze

    pentru ca' nu se, putea increde deloc in propriile picioare ..

    Dupa ce ea s-a aezat, Bronson a ocupat scaunul dm

    fa~ ei. $i-a proptit ambele picioare in podea, uor desracute

    i s-a aplecat pupn in faJi. .

    - Ceai, Hodges, i-a spus valetului, ?upa care $~-a

    indreptat atenpa spre Holly, careia i-a zim.b1t 1..a rg. Sper sa-1

    gaseti acceptabil, doamna. Sa ... iei ceaiul m casa mea

    seamana pupn cu un joc de ruleta,A "'

    - Ruleta? Holly s-a tncruntat, mtrebatoare.

    - Este riscant, i-a explicat el. lntr-o zi buna, bucatareasa

    mea este de neegalat. Darintr-o zi proasta ... ei bine, nu te-a

    sratui sate atingi de biscuitii ei. ... . t

    Holly a izbucnit in ris iar nervozitatea a paras1t-.o.. n

    fond, Bronson avea i el probleme cu servitorii, ca oncme

    altcineva.

    42 LISA KLEYPAS

    - Sfnt convins cl dacl ar fi condu~I cu pupn IT1aii

    mult.3 ... a inceput ea dar s-a oprit brusc, dindu-~i seama d

    ii oferea un sfat pe care el nu-I ceruse.

    - Nu are cine sa-i conducl, in casa mea. Se ml~ cu tolil

    in toate dlrectJile ... dar acesta este un subiect despre care

    vreau sll discutllm mai tirllu.

    De ce o chemase oare la re~edln~a lul? Ca sa-i dea

    sfaturi pcntru a$i adminlstra gospodllrla? Blnetn~eles cl

    nu. Banula probabil cl ea era femela cu care se intllnise la

    bal Se juca cu ea. mai mult ca sigur. Vola sa-1 puna mai multe

  • intrebarl, sa vada dacl ea mu$ca din momeal3.

    Dad~ st1teau luaurile, cea ma.I buna aphare era s1

    dea totul tn vileag. Ttebuia doar sa-1 explice cl 0 luase prln

    surprindere in seara aceea, cl purtarea el de atuncl nu o

    caracterlza nicldecum.

    - Domnule Bronson, a spus incercind sa scape de nodul

    din git, ttrebule sa-tJ spun c-ceva ...

    - Da? o studia cu ochi intrebat.orl.

    Lui Holly l se paru lmposibll de crezut ca ti sarutase pe

    ace) barbat masiv, cl ii imbrip~ase, ii mingiiase ... cl el ii

    $terscse lacrlmlle de pe obrajl. ln cele citeva cllpe furate, ea

    se slmpse mai intim lega~ de el decit fusese vreodata de

    vreun alt b3rbat, cu excepfla Jui George.

    -Taylor-tu ... lnima ii batea necontrolat. Suparat3 pe ea

    fnsl$1, pentru cl dadea dovadl de l~itate, HolJy a renuni:at

    sa tncerce s3 i se mai confeseze. Ai o casa foarte frumoasa.

    I-a zimbit

    - Credeam ca nu este pe gustul du.

    - Nu prea este, Tntr-adevar. Dar serve$le minunal

    scopulul pc care ii 1-aJ propus.

    E$T1 VISUL MEU 43

    _ Si care ar fi acesta?

    _ SlP anunp sosirea

    - Este adevarat Cu citeva zile tn urma. un ~aron

    ant m-a numit .arlvlst". Pina acum nu am $tiUt ce

    eamnll asta. tin

    - Da, ia rl\spuns Holly zimbinduL E~ti nou-sos1

    letate.

    - Nu a fost un compllment, I-a rl\spuns sec.

    Dtndu-$1 seama cl el primlse zcci de astfel de_ tn~eti

    subtile din partea aristocraplor pe care ti tntilnlse,

    Uy a slmtlt un vaJ de simpatle. Nu era vlna_ lui Bronson~

    eputurile lui fusesera an"t de umile. Numai cl artstoera~

    l!U era de parere cl nlmeni nu-$1 putea depl\$1 condlp.a

    Ce1 care se trageau din servitori sau care llceau parte dm

    da sa mun cit"A"." . r e nu se puteau ridica la nivelurile tnc:a lte ale.

    societllfll, indlferent cit de mari le erau averlle . .,.~ totu$1

    Holly era de parere ca un barbat asemenea lui _treb~1a sa fie

    acceptatin inalta societate, date fiind reallurile lu1 absolut

    remarcabile. S-a tntrebat daca George ar n fost de acord cu

  • ta Ce ar Ii ~ndit oare despre acest b3rbat7 Nu avea nlcl cea

    mal mlcJ idee.

    - Dupa parerea mea, realizarile tale sint demne d~

    adm1rat1e domnule Bronson. Majoritatea nobililor englez1

    abta daca reu$esc sll$i pastrete averile dobindite de ~miliile tor drept recompensa, pe vremea vechilor reg!. :ru :

    al cladlt propria avere $i pentru asta este nevo1e e

    lnteligcntli ~I voin~. Numindu-te arlvist, baronul. nu a avut

    lntentla sli-11 faca un compliment, de$1 ar n trebu1t

    El 0 privlto un lung moment

    LISA KLEYPAS

    - Muliumesc. l-a spus tntr-un final.

    Spre marea el surprindere, cuvlntele sale ti Bcusera sa

    ro$easca U$Or. Probabil d nu era obi$nuit cu laudele, ~i-a

    spus ea. Spera ca el sa nu-$1 inchipuie cl ii flata cu un motiv

    ascuns.

    - Domnule Bronson. nu am avut lntenfla sa fiu

    onctuoasa, I-a spus ea

    El I-a ztmblt

    - Sint sigur ca nu ai putea fl niciodata onctuoasa ...

    indiferent ce vrea sa insemne asta.

    . Ooull servltoare au sositaducind t'lv! imense din argint

    $1 au fnceput sJ aranjeze masa pentru ceaL Servitoarea mai

    fndesa~ care 3$e7.a farfuriile cu sandvl$Uri ~i biScuifi pllrea

    tulburaU $1 tentatl sJ chlcoteasa. Cealalta, cea m~n~ca,

    s-a fncurcat fn $ervete $1 tacimuri, 3$ezind gr~it ce$tile. S

    au chlnult amindoua sJ a~e2e cealnicul deasupra unei

    fJacllrl firavc $1 au fost cit pe ce sllI tistoame. De$i fetcle

    aveau ncvolc de citeva indrumllri, chlpul lul Holly a timas

    ca o mascll poUtlcoasa.

    l.lpsa de prlcepere a fetelor o surprindea. Un bhtatcu

    poslbllltlflle lui Bronson ar fi trebuit sli aibli cei mai buni

    servitor!. Un servitor bine preglltit era t'icut $i eficient, $tia

    s~ se piarda in decor 0 cameristl nu trebula sll atraga

    nic1odatl aten~a asupra el $i ar fi preferat sJ fie fmpU$cati

    pc loc decit sJ fie surprlnsa chlcotlnd in fafa unui musafir.

    Du~ ce ultimele pregatiri s-au inchelat $1 servitoarele

    au 1e~lt, Holly a inceput sa-~I desfad nasturfl mi!nu$ilor $i

    sJ le scoatll, ~gind cu grija de vtrful fiedrui deget. A flicut

    o pauzll. sfmrlnd privirea Jul Bronson aflntltl asupra el,

  • dupll tllre la fntrebat surizatoare:

    E$T1 VlSUL MEU 45

    - lmi dal vole? Si a racut un gest spre 'iervidul de ceal.

    11 a dat imedlat din cap iar privirile I s-au concentrat pe

    91iinile el.

    Ochli lul aveau o straludre anume, care au BcutO sJ

    It simtll de pard $iar fi deschelat bluza, d~I gestul f3cut

    era unul simplu - i$i scosese manu$ile. Nu era nlmlc

    neob1$nult sll stea cu miinile descoperite in ra~ unui barbat,

    fl totu$1 felul tn care o privea era ciudat de intlm.

    A clatlt ceainicul doar ca sa-1 incllzeascl, a turnat apa

    1ntrUTI bol de pOl'lClan, apoi a masurat CU gesturl de expert

    fru nzele de ceal $i a adaugat apa fierblnte. Tn timp ce se

    pregatea cealul, a aran)at o"'teva sandvt~ri $i cifjva biscuiff

    pe doua farfurii, continuind sll facl conversafie. Bronson o

    urmarea tndntat.

    - Alo coleqie impreslonantl de portrete tn biblioted.

    domnule Bronson.

    - stnt sttimo$ii altora. i-a raspuns sec. Al mei nu erau

    genul care sa poieze pentru portret. .

    Holly auzise acela~i lucru despre alt! barbati care

    llcuseti avere peste noapte - ca i$1 attrnau pe pereti

    portrete ale stralnilor, ca sa dea lmpresla unel descenden~e

    ilustre. Oar Zachary Bronson era primul pe care ti auzise

    recunoscind deschis acest lucru.

    1-a tntlns o farfurioara ~ un $ervet.

    - Locul~ slngur?

    - Nu. Mama mea ~i sora mea mal mid, Elizabeth.

    locu1escimpreuna cu mine.

    Holly devenlse curioasa.

    - Nu am auiit pina acum pe nimenl pomenlnd ceva

    despre 0 sora.

    46 USA KLEYPAS

    Bronson a parnt sl!~I cintareascll cu grijli cuvintele.

    - Am a~eptat momentul potrivit g o prezint in societ.

    ate Mli tem ca ... situapa este de~ natura ... sar putea

    di fie dlfkil ... Nu a fost tn~tatl g ... S-a oprit, pentru di

    nu $1.la cum sli descrle acea ~tiln'4'1 compllcatll necesara

    tinerelor pentru a face fa~ In societate.

    - lnfeleg. Holly a dat din cap, incruntiodu-se u~or. Era

  • intr-adev3r foarte dJfidl pentru o fad care nu fusese

    instruiti riguros tn acest sens. Societatea se putea dovedi

    neiert'ltoare. Te-ai gl'ndit s3 o trimiti la un pension, domnule

    Bronson? Oacll dore~tl. t~i pot recomanda unul ...

    - Are douazecl. $i unu de ani, I-a raspuns scurt. Ar 6

    mult mal mare dedt cclelalte fete. Mi-a spus deja cl .prefera

    sli moar.r decit sa meargli la unul. Vrea sll raminJ acasa

    - Blneinteles. Holly a trecut ceaiul prlntr-o strecu

    ratoare din argint, cu minerul in forma de pas3re. Preferi

    cealul tare, domnule Bronson. sau iti adaug pupnli apli?

    - Tare, te rog.

    - 0 bucat3 de zahllr sau doua?

    - Trei. f'Ua lapte.

    Holly ia ztmbit.

    - Se vede clti plac duldurile, domnule Bronson.

    - Este ceva in neregulll cu asta?

    - Nu, deloc, ia rAspuns cu blindete Holly. Mll gtndeam

    doar cll al fl partenerul perfect pentru petrecerlle date de

    fedta mea pentru pllpu$11e ei. Pentru Rose, trei budti de

    zahlir sint minimul necesar.

    - 0 so rog intro zi, poate, d ma serveascll ~i pe mine.

    Holly nu era prea sigura ce voia sli spuna, dar inti

    mitatea pe care o sugerase, promlslunea unei famlllaritlti

    E$TI VISUL MEU 47

    au f3cuto sli sc slmtll stinjcnitll. ~ia desprins prlvirea de la

    el ~i sa concentrat asupra cealnlculul la pregatit ceaiul Jui

    eronson, a pol peal e~ adaugtnd tn c~ o bucata de iahar

    '' 0 portie generoad de lapte.

    - Mama toarnli ma! Tntii laptele, a spus Bronson,

    privind-o. . . . .

    - Poate cll ar fi bine d1 sugerez1 c1 ~1-ar da mal bme

    st-ama de tl!ria ceaiului dupli culoare, atunci cind laptele

    ~te adaugat la sfi~lt. ia spus Holly. Aristocrafii au tendinta

    g-1 desconsldere pe cei care toarnli mal intii laptele tn

    ce~ Este oblceiul guvemantelor ~i servltoarelor ...

    - Adlcl a celor din aceea~i categorie cu mine, a

    lntrerupt-o el.

    - Oa. Holly s-a stradult sliI priveascli tn ochi. Cel din

    clasa de sus a societa\il obi~nuiesc sli spunli despre femelle

    care nu au o cre$tere alead cl stnt din cele care .toamli mai

  • intii laptele".

    lndirerent cit de bune iar fi fost intentiile, era o

    obrazniclc din partea ei dI dea un astfcl de sfat Altul in

    locul Jul sar fl slmpt ofensat Oar Bronson la acceptat flira

    probleme cuvintele:

    - Ti vol spune mamei. Muliumesc.

    Holly s-a relaxat $1 a tnuns mina dup3 un biscuit Era

    delicat, dulce $1 fraged.

    - Este una din zilele bune ale buclitaresei, ia spus du~

    ce a luat prima mu$(3tu~

    Bronson a rts. profund, atriglitor.

    - Slav3 Oomnului!

    Conversafia care a urmat a fost dcstinsa, prietenoasli,

    d~i Jul Holly I se p1rea stranlu d fie slngura cu un b3rbat

  • Trebu1a sli fie epuizant sli ttaie$ti alllturi de acest

    blirbat, $1a spus Holly, intrebinduse cum flceau fa~ mama

    $i sora lui acestei energii debordante. Avea o minte alertli,

    lntercsele lui erau diverse far pofta lul de via~ o ulmea. Se

    E$TI VISUL MEU 49

    tntreba dacll dormea vreodata. Nu se putea abpne sll nu-I

    compare cu George, druia ii pllceau plimb3rile lungl, adora

    sl clteascli lingll foe, in dupli-amierile ploloase $1 sll$i

    priveascll ftlca Juctndu-se. Nu $il putea lmaglna pe Zachary

    Bronson stind vreodatii lini~t ~ urmlirlnd cu privirea uo

    copil care se ttra de-a bu$ilea.

    Cumva, discupa a atins $i subiecte mai personale lar

    Holly sa trezlt povestindui despre viata ci ca vliduvli.

    alllturl de Camilla lul George. De obicel, atuncl cind vorbea

    despre George cu vreun cunoscut, I se punea un nod tn git

    $1 ochil i se umpleau de lacrimi. Bronson nuI cunoscuse

    insll pe George, far el i se parea deodatli mal U$Or sli dlscute

    cu un striln.

    - George nu fusese niciodata bolnav, la spus ea. Nu a

    avut nlciodatli temperatura. nid m3car durerl de cap. Era

    tntotdeauna slinlltos $i in form3. Intr-o zl a tnceput insli sli

    se plingli de o stare de oboseal3, de durerl in articulapl $i

    deatuncl nu a mal putut minca. Doctorll I-au dlagnosticat

    cu febrli tifoldll. $tiam ell era o bo~ foarte perlculoasll. dar

    mu Ip ti supravieiiserll. Am incercat sll mll autoconvlng ca se va inslinll~i dacli este bine ingrijit ~I dad se va odihni.

    Sa u1tat lung la cea$Ca goala $i ~i-a trecut degetele pe

    conturul el dellcat Zi dupli zi, se stingea sub ochil mei.

    Curtnd a ajuns sli dellreze. in douli sllpt1minl s-a prllplldit

    - Tm! pare rllu, 1-a spus incet Bronson.

    .Tmi pare rau, asta ii spunea toatii lumea. Nici nu era

    altceva de spus. Dar in ochii lui intunecall era o strllJudre

    de comp!itimire real a $1 a simlit ell el Tniclegea cu adevarat

    ctt de mare fusesc plerderea.

    50 LISA KLEYPAS

    Tntre ei s-a lasat o lunga ticere. Tntrun tirziu, Bronson

    a spus:

    - f Ji place sa locuie~ cu familia Taylor?

    Ea a zimbit slab.

    - Nu se pune problema dacf Tml place sau nu. Este

  • slngura poslbllltate pe care o am.

    - Dar familla ta?

    - PllrlnJil mei trebuie sale intreJinll pe cele trei surori

    ma! micl $1 sll incerce sale gaseasdl sotii potriviJi. Nu vreau

    sa le spomc povara, intorcindumli acasll, cu un copil. lar

    locuind in casa familiei Taylor mll simt cumva mal aproape

    de George.

    Bronson a strins din buze la auzul acestor cuvinte. Sa

    uitat la ce41$Q el gaa, sa ridicat ~i I-a in tins mfna

    - Hal sa ne pllmbllm puJin.

    Ulmltll de felul direct in care I se adresase, Holly la

    ascultat fnslinctiv, luinduI de min!. Degetele Ii sau atins

    far cllldura lui a ~ocat-o. I sa pus un nod tn git. Bronson a

    ajutato sll se ridice ~ ia petrecut bra~I pe dupll al lui,

    conducind-o dincolo de masa de ceai. O atlnsese mult prea

    famlliar - nld mllcar fratil lul George nu ar fl tndraznlt sa-1

    atlngll mtna, Brli mlln~a.

    To limp ce mergeau, Bronson ~i-a ajustit pasul ca sll

    meargll tn acela~i ritm cu ea. Holly era convinsll cJ! nu i se

    tntfmpla prea des sa mearga abt de incet Nu era genuJ de

    bllrbat care sli fad! lucrurile pe indelete.

    Biblioteca se deschidea spre o imensa galerie de ~

    privatl, strlljuitll de geamurl mari care ofereau o imagine

    splendldll a gradinli. Galerla adllpostea o colectle a mae$

    E~TI VISUL MEU 51

    ailor: Titian, Rembrandt, Vermeer ~i Botticelli, tablouri

    phoe de culoare ~I romantlsm.

    -Cum, nlmlc de Leonardo da Vinci? a totreb3ttn gluma

    Holly, co!l.$tleotll ell se afia in fafa celei ma! impreslonante

    coleqil din Angila

    Bronson s-a ultat la tablouri $1 sa tncruntat, de parcl

    ar fi trebuit sll~i dea seama pinll atuocl dlI sdipase din

    vedere pe da Vinci.

    - Crezi cf ar trebul sa cumpllr unul?

    - Nu. am glum It doar, s-a gribit Holly sll-1 raspunda. ~I

    0 colecfle minunatll, domnule Bronson, ~I mai m~~t dec1t

    completa. Tn plus, uo da Vinci este lmposibll de ach1Z1f!onat.

    Dar Bronson se uita deja la un loc gol de pe perete,

    gfndlndu-se mal mult ca sigur ell acolo sar fl potrlvlt foarte

    bine un da Vind.

  • Holly ~-a desprlns mina de bratul lul ~I s-a fntors cu

    fata spre el. . .

    - Domnule Bronson ... vrei totu$i sa-ml spu1 de ce ma1

    In vi tat azl, alcl?

    Bronson contempla o statuetll din marrnura, a~e-zatli

    pe un pledestal. S-a aproplat $i a $ters cu virful degetelor

    praful care se a~euse pe ea A privito pll?U~, pentru cf ea

    se ~ezase tn dreptul ferestrel, in blltala soareluL

    - Mi-ai fost descrisll drept o lady perfecd, la spus. lar

    acum cl ne-am cunoscut. sint cu totul de acord.

    ~oily a !'lieut ochii mari ~i ~-a spus, pllnll de vinovape

    $i de nervozitate, ell el nu ar mai fi spus acel~i lucru daell

    ar fl $tiut ell ea era femela care ti rllspunsese cu atita ardoare

    la sllruturl, cu ctteva nopp tn urmll.

    52 LISA KLEYPAS

    - Ai o reputatle impecabll3, a continual el, e$ti bine

    prim iii peste tot, al cuno$tintele $i influenfa de care am eu

    oevoie. Nevoie dlsperatl. A$a di a$ vrea sll te angajez ... pe

    post de iodrum.litoare fn sodct.ate, daca se poate nu ml a~

    Holly se holba la el, ulmltli. I-au trebuit citeva minute

    sll$i recapete glasul:

    - Domnule, eu nu caut de lucru.

    -$tiu asta.

    - Tntelegi atunci ca sint nevo1tli sli refuz_

    A opnt-o cu un gest.

    - Ascultlimll mai fntii.

    Holly a dat din cap, din politefe, de$1 $da foarte bioe ca

    nuI va accepta oferta. Existau vllduve care cautau de lucru

    din cauza llpsurilor financiare, dar nu era cazul ei. famlli;

    Jui George nici nu ar fl vrut sll audli, $1 nlci a el. Nar fi fost

    ca $1 cum ar fl intrat in rtndurile clasei muocitoare, dar lar

    fl coborit mult statutul social lar sli fie angafata lui Zachary

    Bronson, indiferent cit de bogat ar fl fost... era clar ca nu va

    mat fl primltli in anumite case.

    - Trebule sll mli cizelez. a continuat Bronson. Ttebuie

    sli fac cuno$tintll cu anuml~ oamenl. $tlu ca sint considcrat

    un arivlst, $1 ast.a $1 sint. Am ajuns foarte departe, de unul

    singur. dar acum am nevoie de ajutor. lar Elizabeth trebuie

    sli invete sll fie ... a$a ca tine. f nvato sli se comporte ca 0

    adevliratli doamnli. Doar a se va putea clislitori suficient

  • de bine.

    - Oomnule Bronson, a spus Holly cautindU$1 cu grijli

    cuv1ntele fn tlmp ce T$1 aitntisc pnvirea fntr-un punct din

    colo de el. Sfnt stncer flatatl. ~ fl vrut sll te pot ajuta. Sint

    convmsll ca vel psi pe altcineva ma! potrivit care ...

    E$TI VISUL MEU 53

    - Nu vreau pe altclneva. Te vreau pe tine.

    - Nu pot, domnule Bronson. ia rlispuns ea ferm.

    Trebule sll mli gtodesc ,1 la flica mea. Trebuie sli mli ocup

    de ea - este cea mal mare responsabilltate a mea.

    - Da, trebule sll te gfnde$d $1 la Rose. Bronson $ia vtrit

    n(linile to buzuoare $l $1a reluat plimbarea Nu $du cum s-o

    rac delicat. a$3 catl voi vorbl direct, lady Holland. Cum vezi

    viitorul flicei tale? Vei dorl sll o trlmlsJ la $COU scumpe ... sll

    dllltoreasca pe continent ... sll albl o dotli care sllI atragli

    peptori. Numai ca nui vei putea oferi nlmic din toate astea,

    in cooditiilc de fata. f3rli zestre, nu va reU$i sll la de sot decit

    un barbat din mica nobllime - eel mult. A tacut o pauzli,

    dup!i care a adliugat: daca Rose ar avea o dota consistentli,

    combinatli cu faptul ell provmc dintro familie buna. $i-ar

    putea glisl uo so~ aristocrat. 3$3 cum $1ar Ii dorit George.

    Holly ti prlvea tnmllrmurit!l. Acum tntelegea cum

    reu$ise Bronson sll-~I tnfring11 oponenfii in afacerl. Nimic

    nu-I putea opri din drumul lul. Zachary Bronson se putea

    dovedl tali scrupule, nemllos, atunci clnd trebula sll-~I

    atingli scopul.

    - Estimez di vol avea nevoie de ajutorul tau cam un an,

    i-a spus el. Am putca inchela un contract satisfliclitor pcntru

    ambele plirfl. Dacli nufi va convenl sli lucrezi pentru mine

    - daca pentru un motlv anume vei dorl sll punem caplit

    intelegerii noastre - trebule doar sl spul $i vei putea pleca

    acasll cu jumlitate din suma pe care p-o of er.

    - ~i la cit s-ar rldica aceastli sumli? sa trezlt Holly

    intrebind, cu mlntea plln!i de ginduri agitate. Era foarte

    C:Ul'foasli sli afle ctt valorau serviciile el.

    54 LISA KLEYPAS

    - Zece mii de lire. Pentru un an.

    0 sumll de eel purln o mfe de ori mai mare decit ci~ga

    o guvemantl. Era o adev3rat1 avcre, de ajuns pentru o dotl

    generoasli, o cag ~ servitor!. Gindul d ar putea avea casa

  • el aproape d a amefito. Dar 1deea de a avea de-a face cu

    acest blirbat, reacria famllJef ~I prfetenilor el ...

    - Nu, a spus, aproape inedndu-se cu cuvrntul lmi pare

    rllu, domnule Bronson. Oferta este foarte generoasli dar va

    trebul g ps~tl pe altclneva.

    El nu a pllrut deloc surprins de refuzul ei.

    - Doullzecl de mil, atunci, ia spus zimbind. Haide, lady

    Holland. Nu-ml spune d de-abia ~tcpri sli te fotorci tn casa

    famUlel Taylor ~I slitf petreci restul vlefil cape ultimlf trei

    an!. E~tl o femefe lntellgentl - ai nevole de mal muJt, nu

    doar de lucru de mfnli ~I bTrfe.

    fl atlnsese un punct vulnerabil. VlaJa alliturl de familia

    Taylor devenlse monotonll, intr-ade~r, iar glndui ci1 nu va

    mal depinde de el... de nfmeni... Holly a strins din pumni.

    Bronson ~i-a lllsat intreaga greutate pe un picior;

    sprijinindu-1 pe cellilalt de o bancll.

    - Trebuie doar sll spul da ~I vol tnflin un cont pe numele lul Rose. Va avea tot ce-~f va dorL lar cind se va

    mlrlta cu un nobll, ii vol face C

  • - Douhed de mil pentru Rose ~I zece mii pentru mine,

    la rlispuns ea. cu voce ceva mal slgur1 tnfluenta tn societate

    este ca averea - odatli ce al rlsiplto, nu e deloc u~or sli o

    recapeit. S-ar putca ca la sfir~ltul acestul on sa nu mal

    rlimtnll mare lucru din reputa~a mea. Dael! it) accept oferta,

    lumea va birfi pe seama mea, va rlisptodl zvonurL Ar putea

    chlar sa lnslnueze ell a~ fl ...

    - Amanta mea, a continuat el fraza. Dar nu ar fi deloc

    ade~rat, nu-i a~?

    Ea a ro~it ~I a continuat, grabitli:

    - Nimeni nu poate stinge un zvon. odatli ce a fost lansat

    Tocmai de aceea respectabilitatea mea valoreazli zece mil

    de lire tn plus. Si. .. vreau sli te ocupl tu de ei, sli-1 inves~ti.

    Bronson a ridicat o sprinceanll.

    - Vrel sllJi adminJstrei eu banli? a repetat el, mul~mit

    SI nu lordul Taylor?

    56 LISA KLEYPAS

    Holly a cllitlnat din cap, gfndindu-se la WillJam, care era

    foarte responsabU dar ~l extrem de conservator tn privin~

    banllor. Ca $1 ma1oritatea celor afla~ in poz.ipa lul, Wiiiiam

    era mai degrab3 preocupat sll$1 phtreze averea in loc sa o

    sporeasca.

    - A.$ prefera sll te ocupi tu de ei, ia spus. Cu o singud

    condipe: sli nu investe$ti tn ceva ce ar putea fl considerat

    lmoral

    - Vol vedea ce pot face, ia spus Bronson pe un ton grav,

    de~ ochil negn ii straiuceau amuzap.

    Holly a inspirat adinc.

    - E~ de aeon! cu suma de treized de mil? lar daca plec

    mal devreme, pot phtra jumlltate?

    - Ne-am fnteles. TotU$i. pentru banll pe care mi 1-ai

    cerut tn plus, Ip cer o favoare.

    - Oh? a spus ea, tem11toare.

    - Yreau s11 locuie$ti alci. Cu mine $1 cu ramilia mea.

    Holly fl prlvea ulmltll.

    - N-a$ putea face asta.

    - Tu $1 Rose veJi avea propriul apartament. o trisuri

    la dispozifie $1 libert:atea de a pieca $1 de a reveni la orice

    ora. Aduli proprli servitor!, dacll vrel. Le pilltesc eu salariile

    pe intreg anul.

  • - Nu in~leg de ce ar trebui sll ...

    - ~-1 inveJi pe nl$le Bronson! sll se comporte ca $i cei

    din lumea bunli nu este o treab3 de patru ore pe 21. Cind ne

    vei cu no~ iml vei da dreptate.

    - Domnule Bronson, pur $i slmplu nu pot sll._

    E~TI VISUL MEU 57

    - Pop obp.ne cele treizeci de mil de lire, lady Holland.

    oar va trebul sli pleci din casa famillci Taylor pentru asta.

    -A.$ pref era ceva mai pupni bani $1 sli nu trebuiasca sll

    loeuiesc aicL

    Bronson nu piirea deloc tulburat de frlimlntarea el.

    - Negocierile sau tncheiat. doamnll. Vei locul aid $i vei

    fl platitli cu treizeci de mil de lire. Altfel, tntelegerea noastra

    cade.

    Holly tncepuse sii tremure.

    - Accept, atuncL Si vreau ca trlsura $i cail prom1$f lui

    Rose sii fie trecup Tn contract.

    - Perfect. Bronson ia Tntlns mtna $1 la strins-o ferm.

    Ai mina rece, la spus, repninduI degetele putln mal mult

    decit ar fl trebuit. la zimbit: e$tl sperlatl?

    0 intrebase acela$i lucru $1 in scara in care o slirutase.

    Se slmfea la fel ca atunci: coplc$itll, a$(eptind sli se tntimple

    ceva extraordlnar.

    - Da. la rlispuns $OptlL Bruse, ml sa f'licut fridi - s-ar

    putea sli nu flu a$a cum am crezut. dlntotdeauna.

    - Totul va fl blne, ia spus el cu blindefe.

    - Nu-mi pop promlte asta.

    - Pot. Tmi lmaglnez foarte bine care va fi reacpa familiei

    tale. Sli nufi plerzl curajul.

    - Binetn~eles ell nu, I-a spus cu un aer demn. Al cuvtntul

    meu.

    - Bine, ia ~optit el lar in ochl la st.raludt vlctor1a.

    Trasura lul Holly se indeplirta pe alee, stralucind in

    blitala soarelul. Zachary a dat perdeaua deoparte ~i a

    58 LISA KLEYPAS

    pr!vit-o pinll cind a displlrut in stradll. Slmrea acee~i energie

    debordanta ca atunci cind fncheia o afacere in avantajuJ

    Jul. Lady Holland Taylor unna sl! locuJascll sub acoperi$UI

    lul, tmpreunll cu mca el. Era o situarJe pe care nlmenl nu ar

    6 crezut-o, nlcl mllcar el.

  • Ce avea ea oare de-I tulbura atit? Se slmtise excitat $i

    fasdnatincli din di pa in care ea intrase fn incapere, ~cum

    nu mai fusese nlciodatli in prezenta unel femei. Oipa aceea,

    in care ea i$1 scosese mlin~ile, dezveUndU$i miinile albe,

    delicate, ii pllruse mai erotlcll decit oricare alta.

    Cunoscuse multe femel, frumoase $1 talentate, le

    avusese sau nu in patul lul. NU$1 lmagina cum de vllduva

    aceasta minionll putea avea un asemenea efect asupra lui.

    Era o lady, dar ti lipseau aerele $i preten~iile pe care le

    vazuse la alte femei din aceea$1 clasll socialll cu ea ii pllicuse

    felul direct, prletenos fn care fl vorblse, ca $1 cum ar fl fost

    egall. Era o prezen~ lumlnoasll, caldll $i mult prea rafinatll

    pentru unul de teapa lul.

    Tulburat, Zachary a strlns din pumni, in buzunarele

    pantalonilor. Se fnvirtea prln blblioteca, privind absent la

    cole~a neprerultll de volume $i de opere de arU pe care

    reu$1se sll o adune. Tncll de copil simtise o nevole cople

    $itoare sll reu$eascll, sll cucereascll. Asta ii indemna sll

    munceascll ptnll la ore tfrzll din ooapte, sll comploteze, sll

    facll planurl, in timp ce ceilalti dormeau. Tntotdeauna mai

    era ceva de doblndit, ceva de construit, un ultim munte de

    escaladat, dupll care probabll c1 urma sll fie fericit Oar nu

    era nldodad

    E~TI VISUL MEU 59

    Cumva, in prezenta lui Holly Taylor, se slmtea ca un

    ~rbat obi$nuit, un bllrbat care putea sll se relaxeze, sa se

    simtll bine. ln tlmpul orei tn care ii vlzitase agresivitatea lui

    obi$nuita displlruse. Se simtise aproape ... multumit Nu i se

    mai intimplase a$3 ceva pinll atunci. Nu putea sa treacll cu

    vederea sentimentul, 1$1 dorea mai mult nn)ea dupa

    prezenta lul Holly tn casa luL

    $1 in patul lul. Sia am In tit momentul exact tn care f$i

    dllduse sea ma ell el era bllrbatul care o s3rutise $1 a zimbit

    Se tacuse rO$ie ca focul $1 incepuse sll tremure. Pentru o

    d ipa, Zachary se temuse d va le$ina. Ar fi vrut sll fie ~ -

    ar fi avut o scuia sll o pnll din nou in brate. Dar ea i$i

    recllplltase lmediat stllpinirea de sine $1 pllstrase tacerea,

    sperind ca el sll nu on recunoscut.

    $1 tot~I nu $tla de ce n stfmea 3$3.

    Avea o lnocentl pe care nu o aveau de oblcel femelle

  • mlritate, ca ~i cum nu ar n putut recunoa~e un pllcat sau

    un componament depravat nld dacll acestea s-ar fl afiat tn

    fai:a ochilor ei.

    Cind 0 sllrutase a doua oara, ea izbucnise in plins, iar

    acum el tnietegea de ce. Era slgur ell ea nu mai fusese

    sllrutatll sau mtngtlatll de vreun bJrbat, de la moartea

    sotuJul el. lntr-o bunll ii, ~I-a spus el, ea va plinge din nou

    in bra~le lul. Dar de data aceasta va fl de plllcere. nu din

    cauza durerll.

    Patru

    Holly ~ia repro~t tot drumul impulsivitatea de care

    dllduse dovada Tn tlmp cc trllsura se hurducllia pe strllzile

    denJvelate ale Londrei, a hotllrit cllI va scrle un bilet dom

    nuJul


Un strain frumos - Lisa Kleypas - cdn4.libris.ro strain frumos - Lisa Kleypas .pdf · Un strain frumos - Lisa Kleypas Author: Lisa Kleypas Keywords: Un strain frumos - Lisa Kleypas

Un strain frumos - Lisa Kleypas - cdn4.libris.ro strain frumos - Lisa Kleypas .pdf · Un strain frumos - Lisa Kleypas Author: Lisa Kleypas Keywords: Un strain frumos - Lisa Kleypas

Lisa Kleypas-Golful dragostei

Lisa Kleypas-Golful dragostei

Lisa Kleypas S-a intamplat intr-o toamna

Lisa Kleypas S-a intamplat intr-o toamna

Voi fi a ta de Anul Nou - Lisa Kleypas - cdn4.libris.ro fi a ta de Anul Nou - Lisa Kleypas.pdf · I WILL bY LISA KLEYPAS Toate d reptu rile rezervate acestui titl u apar[in Editurii

Voi fi a ta de Anul Nou - Lisa Kleypas - cdn4.libris.ro fi a ta de Anul Nou - Lisa Kleypas.pdf · I WILL bY LISA KLEYPAS Toate d reptu rile rezervate acestui titl u apar[in Editurii

1 Lisa Kleypas Ingerul de La Miezul Nopţii

1 Lisa Kleypas Ingerul de La Miezul Nopţii

Visul Unei

Visul Unei

Lisa Kleypas Undeva te voi gasi

Lisa Kleypas Undeva te voi gasi

272560816 3 X Lisa Kleypas Iubeste Ma in Fiecare Seara

272560816 3 X Lisa Kleypas Iubeste Ma in Fiecare Seara

SECRETUL UNEI NOPŢI DE VARĂ - Carti gratiscartigratis.com/files/pdf/descarca-lisa-kleypas-secretul... · 2021. 1. 10. · LISA KLEYPAS SECRETUL UNEI NOPŢI DE VARĂ PROLOG Londra,

SECRETUL UNEI NOPŢI DE VARĂ - Carti gratiscartigratis.com/files/pdf/descarca-lisa-kleypas-secretul... · 2021. 1. 10. · LISA KLEYPAS SECRETUL UNEI NOPŢI DE VARĂ PROLOG Londra,

(X) 2 Lisa Kleypas S a Intamplat Intr o Toamna

(X) 2 Lisa Kleypas S a Intamplat Intr o Toamna

LISA KLEYPAS - cartigratis.comcartigratis.com/files/pdf/descarca-lisa-kleypas-iubeste-ma-in-fiecare-seara.pdfLISA KLEYPAS IUBEŞTE-MĂ ÎN FIECARE SEARĂ CAPITOLUL UNU Hotelul Rutledge

LISA KLEYPAS - cartigratis.comcartigratis.com/files/pdf/descarca-lisa-kleypas-iubeste-ma-in-fiecare-seara.pdfLISA KLEYPAS IUBEŞTE-MĂ ÎN FIECARE SEARĂ CAPITOLUL UNU Hotelul Rutledge

Lisa Kleypas S a Intamplat Intr o Toamna PDF

Lisa Kleypas S a Intamplat Intr o Toamna PDF

romanededragoste.files.wordpress.com...10 LISA KLEYPAS - Nu glumesc, ruişka. 0 strînse mai aproape, iar ea tresări speriată. - înseamnă „roşcată mică”, îi explică el.

romanededragoste.files.wordpress.com...10 LISA KLEYPAS - Nu glumesc, ruişka. 0 strînse mai aproape, iar ea tresări speriată. - înseamnă „roşcată mică”, îi explică el.

Lisa Kleypas Ingerul de La Miezul Nopţii

Lisa Kleypas Ingerul de La Miezul Nopţii

Lisa Kleypas - Pana Dimineata Casatoriti (Ctrl)

Lisa Kleypas - Pana Dimineata Casatoriti (Ctrl)

Fiica Diavolului - Lisa Kleypas Diavolului... · 2020. 7. 17. · LISA KLEYPAS Dragd Phoebe. Ieri amfost de set'viciu ;i a trebuit sd schimb eu lumindrile. Seara trecutd West mi-a

Fiica Diavolului - Lisa Kleypas Diavolului... · 2020. 7. 17. · LISA KLEYPAS Dragd Phoebe. Ieri amfost de set'viciu ;i a trebuit sd schimb eu lumindrile. Seara trecutd West mi-a

VISUL ÎMPLINIT

VISUL ÎMPLINIT

246675798 Lisa Kleypas S a Intamplat Intr o Toamna

246675798 Lisa Kleypas S a Intamplat Intr o Toamna

Lisa Kleypas -_secretul_unei_nopti_de_vara

Lisa Kleypas -_secretul_unei_nopti_de_vara

Visul Brochure

Visul Brochure