5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 1/21
UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ
SPECIALIZAREA :A.R.FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI
PROIECT
FABRICAREA ŞI REPARAREA INDUSTRIALĂ AAUTOVEHICULELOR
PROFESOR COORDONATOR STUDENT
Şef lucr. Dr. Ing. NICOLAE FÂNTÂNĂ BEI SEBASTIANgrupa:241
ORADEA(2008-2009)
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 2/21
TEMA DE PROIECT
În cadrul proiectului de an se vor rezolva următoarele:
1. Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanică pentru piesa:
jiclor de combustibil, la o productie anuală de 12000 bucăţi.
1.1 Condiţii funcţionale, materiale şi semifabricate.
1.2 Stabilirea succesiunii operaţiilor şi fixarea bazelor de aşezare
(tabelar).
1.3 Calculul adaosurilor de prelucrare pentru suprafaţa: Ф=1,2 mm.
1.4 Calculul regimurilor de aşchiere pentru operaţiile de: găurire şi
alezare cu verificarea gradului de utilizare a puterii de incărcare a utilajului.
1.5 Normarea tehnică pentru găurire şi alezare.
1.6 Definirea planului de operaţii.
2. Studiul uzurilor piesei şi tehnologia de recondiţionare a ei.
2.1 Identificarea suprafeţelor supuse uzurii.
2.2 Alegerea metodei optime de recondiţionare.
2.3 Stabilirea succesiunilor operaţiilor in cadrul procesului
tehnologic de recondiţionare.
3. Desene.
3.1 Desenul de execuţie a piesei.
3.2 Desenul de execuţie a semifabricatului.
3.3 Schiţa piesei cu indicaţia suprafeţelor supuse uzurii.
3.4 Planul de operaţii.
2
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 3/21
Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanică pentru
piesa jiclor de combustibil.
1.1 Condiţii funcţionale, materiale şi semifabricate pentru jiclorul
de combustibil
1.1.1 Generalităţi
În construcţia de autovehicule piesele de tip bucşă se întâlnesc sub diferite
forme: netede, cu flanşă, cu pereţi subţiri sau groşi cu suprafeţe conice interioare sau
exterioare, cu orificii calibrate etc., ca de exemplu: cămaşa cilindrului, cuzineţii,
bucşe pentru diferite axe, piese din instalaţia de alimentare (cilindrul elementului de
injecţie, jicloare) etc.
Din punct de vedere tehnologic, caracteristic pentru piesele de acest tip este
prelucrarea suprafeţelor interioare de revoluţie (prelucrarea alezajelor), prelucrare
care de fapt se întâlneşte aproape pentru toate piesele din construcţia de maşini.
Ţinând seama de marea diversitate a pieselor de acest tip tehnologia de
prelucrare se stabileşte în funcţie de dimensiunile piesei respective şi de precizia
impusă.
1.1.2 Analiza funcţională
Pentru a obţine jicloare interschimbabile, cu aceleaşi curbe de debit, estenevoie de o execuţie de înaltă precizie cu toleranţe foarte strânse pentru diametrul
orificiului, lungimea acestuia şi a şanfrenului la intrare. Exigenţe sporite se impun şi
referitor la rugozitatea suprafeţei
1.1.3 Materiale
Jicloarele se execută în mod obişnuit din bară de alamă, de exemplu din Cu Zn
40 STAS 95-80, cu secţiunea rotundă sau hexagonală.
3
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 4/21
1.2 Stabilirea succesiunii operaţiilor şi fixarea bazelor de aşezare
Tabel 1 - Succesiunea operaţiilor şi fixarea bazelor de aşezareNr.
Ope-raţiei
Denumirea operaţiei Utilaj Baze deaşezare
Sculeverificatoa-
re
Dispozi-tive
1.Realizarea găurilor de
centrareMaşină de
centruit
Suprafaţacilindricăexterioară
Burghiespeciale pentrucentruire
Prismenormale
2. Strunjireasuprafeţelor exterioare a jiclorului
Strungautomat
Găuri decentrare
Cuţite de
strung lateşi calibre potcoavă
- Vârf fix- vârf mobil
3.Găurirea de degroşarea orificiului calibrat
Maşini degăurit
Suprafaţacilindricăexterioară
Burghiespeciale
Prismenormale
4.Alezarea orificiuluicalibrat pe maşini
speciale
Maşini dealezat
speciale
Suprafaţacilindricăexterioară
FrezePrismenormale
5.Control final –
verificarea debitului jiclorului
Micrometre pneumatice
- - -
6.
Poansonareadiametrului orificiului
calibrat pe partealaterală
Maşină de poansonat
- - -
Jicloarele se execută în mod obişnuit din bară de alamă, cu secţiunea rotundă
sau hexagonală, prin strunjire pe maşini automate, orificiul calibrat obţinîndu-se prin
găurire de degroşare, urmată de alezare pe maşini specializate (turaţii de ordinul a
10000...20000 rot/min şi chiar mai mult).
Controlul final se face cu multă grijă, verificându-se debitul fiecărui jclor cu
ajutorul unor fluxometre cu aer, denumite şi micrometre pneumatice (figura 1). Aerul
sub presiunea p alimentează debimetrul prin jiclorul 1, iar regulatorul de presiune alacestuia 6 reduce presiunea aerului la o valoare 0
p riguros constată, o parte a aerului
4
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 5/21
pătrunde apoi în camera 3 prin jiclorul 2 cu secţiune constantă, şi iese pri orificiul 4
materializat prin jiclorul controlat. Variaţiile secţiunii jiclorului de măsurat conduc la
variaţii ale presiunii p stabilită în camera 3. Aceste variaţii de presiune sunt
înregistrate de manometrul 5 echipat cu o riglă ale cărei gradaţii permit interpretarea
variaţiilor secţiunii jicorului de măsurat.
Figura 1 – Schema micrometrului pneumatic
Regulatorul 6 este prevăzut cu o masă mobilă 7 şi supapa 8 cu scaunul conic 9.
După controlul de debit jicloarele se marchează prin poansonare, de obicei pe
suprafeţa laterală, cu un număr care reprezintă diametrul orificiului calibrat,
edxprimat în sutimi de milimetru.
1.3 Calculul adaosurilor de prelucrare
La calculul adaosurilor de prelucrare se iau în considerare următoarele
elemente :
• R z – care reprezintă neregularităţile profilului, conform STAS 5730/85,
respectiv GOST 2789/73.
• ρ– reprezintă abaterile spaţiale.
• ε – reprezintă eroarea de instalare.
5
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 6/21
• S – reprezintă adâncimea stratului superficial.
• T – toleranţa
Calculul adaosului de prelucare pentru Ф1,2 cuprins între Ф1,2 003,0002,0
+
−
[mm]
a) Calculul adaosului pentru alezare (operaţia precedentă este găurirea în
treapta a 12–a de precizie).
Prelucrarea găurilor cu alezorul se foloseşte de obicei ca procedeu de
prelucrare la cota finală sau înaintea unei honuiri a găurii. Alezarea realizează
precizia diametrului şi forma corectă a găurii, însă nu corectează înclinarea şi
dezaxarea axei găurii, deoarece alezorul se autocentrează după gaura iniţială; de
aceea se recomandă ca fixarea alezorului pe axul principal al maşinii-unelte să se facăarticulat, cu ajutorul unei mandrine flotante.
Precizia diametrului găurilor alezate depinde de toleranţele de fabricaţie la
diametrul alezorului.
Diametrul alezorului este egal cu diametrul nominal ale alezajului de prelucrat.
m Ri z
µ1 01
=−
- se alege din [3], pag. 256, tabelul 6.1.
mS i µ 2 01 =−
- se alege din [3], pag. 256, tabelul 6.1.
Abaterea spaţială 1−i ρ şi eroarea de indexare a mesei rotative a agregatului iε
sunt zero deoarece alezorul se autocentrează.
Aşadar, adaosul minim pentru rodare este:
][)(22 11m i n mS R A ii z p i µ−− +⋅=⋅ (1)
2021022 min ⋅+⋅=⋅ pi A
m A p i µ 6 02 m i n=⋅
Toleranţa pentru operaţia precedentă, de găurire, conform treptei 12 de precizie
este:
][1 0 01 mT i µ =−
6
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 7/21
Dimensiunea minimă după găurire (înainte de alezare) este:
][2 1m i nm i nm i n1 m mT Ad d i p iii −−−⋅−= (2)
10,006,02,1min1
−−=−i
d
md i 0 4,1m in1=
− (rotunjit)
md d in o mi 0 4,1m i n11 ==−−
Dimensiunea maximă după găurire este:
][11m a x1 mT d d in o mii −−−+= (3)
10,004,1max1 +=−i
d
md i 1 4,1m a x1 =−
Deci operaţia de găurire se execută la cota m1,0
01 4,1+
Φ
b) Calculul adaosului pentru găurire (înaintea acestei operaţii semifabricatul
se află în stare brută sub formă de bară de alamă din Cu Zn 40 STAS 95-80)
Găurile din piese se pot realiza prin găurire în material plin sau prin lărgireaunor găuri realizate în prealabil prin forjare sau turnare. După efectuarea calculului
succesiv al adaosurilor şi dimensiunilor intermediare ale găurii, se poate ajunge la
dimensiunea de calcul pentru operaţia de găurire, apoi se alege diametrul standardizat
cel mai apropiat al burghiului, cu respectarea condiţiei ca diametrul minim al sculei
(admis de toleranţa de execuţie) să nu fie mai mic decât diametrul minim calculat
pentru găurire. După alegerea burghiului standardizat se corectează dimensiuneanominală pentru găurire, conform cu burghiul ales. Folosirea de burghie elicoidale cu
diametre nestandardizate, pentru găuri care sunt supuse altor prelucrări după găurire,
nu este admisă.
Adaosul de prelucrare intermediar minim se calculează cu relaţia:
( ) ( ) ][222 22 111m i n mS R A iiii z p i µερ +⋅++⋅=⋅ −−−(4)
7
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 8/21
m Ri z
µ5 01 =−
- se alege din [3], pag. 289, tabelul 8.11.
mS i µ 6 01 =−
- se alege din [3], pag. 289, tabelul 8.11.
Eroarea de indexare a mesei rotative a agregatului este:mi µ ε 4 0=
Abaterea spaţială în acest caz va fi:
cci l ⋅∆⋅=− 21 ρ (5)
24,021 ⋅⋅=−i ρ
mi
µ ρ 6,11
=−
unde: c∆ - curbarea specifică.
cl - lungimea piesei şi se va lua de pe desenul de execuţie al piesei.
Astfel vom avea: ]/[4,0 m mmc µ =∆
ml c 2=
Înlocuind vom obţine:( ) 22
min 406,12605022 +⋅++⋅=⋅ pi A
m A pi µ 2602 min =⋅
Din tabelul 4.2, pag. 215, [3], obţinem toleranţa 1−iT la diametrul barei:
mT i µ 8 41 =−
Deci adaosul nominal pentru găurire este:
][22 1m i n mT A A i p in o m p i µ−
+⋅=⋅ (6)
82 6 02 +=⋅ n o m p i A
m An o m p i
µ3 4 42 =⋅
Diametrul minim care se obţine la faza precedentă se calculează cu relaţia:
8
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 9/21
][2m i nm i n1 m Ad d n o m p iii ⋅−=−
(7)
344,014,1min1 −=−id
md i
7 9 6,0m i n1
=−
Rotunjim diametrul minim care se obţine la faza precedentă şi vom avea:
md i 8,0m i n1 =−
Diametrul nominal care se obţine la faza precedentă va avea valoarea:
md d in o mi 8,0m i n11 == −−(8)
Diametrul maxim care se obţine la faza precedentă se calculează cu relaţia:
][1m i nm a x1 mT d d iii −− += (9)
084,08,0max1 +=−id
md i 8 9,0m a x1 =−
Deci semifabricatul, adică bara de alamă va fi la cota m0 9,0
08,0
+Φ
Adaosul de prelucrare nominal real (recalculat) pentru operaţia de găurire a
treptei Ф m0 0 3,0
0 0 2,02,1+
− este:
][2 1 md d A nin oin o m p i−=⋅
−
(10)
8,01 4,12 −=⋅ n o m p i A
m A n o m p i 3 4,02 =⋅
Diametrul nominal de calcul al barei laminate se determină cu formula:
][2 11m i nm Ad d
n o mn o m p s ⋅−= (11)
34,08,0 −=nom sd
9
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 10/21
md n o m s 4 6,0=
1.4 Calculul regimurilor de aşchiere pentru găurire şi alezare , cu
verificarea gradului de utilizare a puterii de încărcare a utilajului
1.4.1 Calculul regimului de aşchiere pentru găurire
Determinarea regimului de aşchiere la operaţiile de găurire se face în
următoarea ordine: alegerea sculei aşchietoare; adâncimea de aşchiere t , în mm;
avansul la o rotaţie s, în mm/rot ; viteza de aşchiere v se calculează sau se adoptă
valoarea acsteia din tabele; forţele şi momentele ce aparîn procesul de aşchiere se
calculează mai ales la găurire şi lărgire; la celelalte operaţii acestea au valori
neînsemnate şi de aceea nu este necesară calcularea lor; puterea necesară se
calculează la operaţiile de găurire şi lărgire, unde apar rezistenţe mai mari la aşchiere.
A. Alegerea sculei
Pentru prelucrarea găurilor cu o lungime 1<10D, unde D este diametrul
burghiului, se folesesc următoarele tipuri de burghie: din oţel rapid, pentru
prelucrarea oţelului, cu placuţe dure, pentru prelucrarea fontei şi pieselor din oţel
călit.
Parametrii geometrici principali ai părţii aşchietoare a burghiului elicoidal
sunt:
a) Unghiul la vârf 2χº se stabileşte în funcţie de materialul prelucrat. Pentru
prelucrarea oţelului cu rezistenţă la rupere 2/500 mm N Rm = şi a fontelor se recomandă
să se folosească burghie cu ascuţire dublă.2χº=120º - conform tab.16.1, pag. 8, [3].
b) Unghiul de aşezare α º este în funcţie de diametrul burghiului
α º=12º- conform tab.16.2, pag. 9, [3]
c) Unghiul de degajare γº are valori ce depind de unghiul de înclinare a
canalului elicoidal ωº. Acest unghi se micşorează pe măsura micşorării distanţei la
axa burghiului, care duce la înrăutăţirea evacuării aşchiilor, la creştereaq forţelor de
10
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 11/21
aşchiere, rezultând o uzură neuniformă a tăişului în lungul său. Ascuţirea dublă
măreşte unghiul de degajare spre exteriorul burghiului.
γº=25º- conform tab.16.1, pag. 8, [3]
d) Diametrul burghiului. La operaţiile de găurire dublă dimensiunea se obţine
automat, diametrul găuri fiind egal cu diametrul sculei. Mişcarea de aşciere şimişcarea de avans sunt executate de obicei de burghiu, în timp ce pesa este fixă.
Numai la găuriri foarte adânci piesa se roteşte, iar burghiul avansează în direcţia axei
găuririi.
D=0,8 mm
e) Uzura burghiului este definită prin uzura forţei de aşezare la prelucrarea
fontei.Uzura burghiului conform tab.16.4, pag. 10, [3]
f) Durabilitatea economică a burghielor, T.
T= 15 min - conform tab.16.6, pag. 11, [3].
B. Adâncimea de aşchiere, t
Adâncimea de aşchiere se calculează conform relaţiei:
t=d/2 [mm] (12)t=0,8/2
t=0,4 mm
C. Avansul, s
Reprezintă deplasarea burghiului sau a piesei de-a lungul axei, la o rotaţie a
arborelui principal al maşinii. Avansul mecanic la găurire depinde de: rezistenţa
burghiului, rigiditatea sistemului piesă-maşină-unealtă-dispozitiv, prescripţii pentru
precizia şi calitatea suprafeţei găuririi prelucrate, rezistenţa mecanismului de avans al
maşinii-unelte.
Calculul avansului se face cu relaţia:
[ ]rot mm DC K s s s /6.0⋅⋅= (13)
În care s K este un coeficient de corecţie în funcţie de lungimea găurii; − sC
coeficientul de avans; D- diametrul burghiului, în mm.
Conform [3], tab. 16.8, 16.9 vom avea:
9,0= s K
11
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 12/21
063,0= sC
Înlocuind vom obţine:6.0
8,0063,09,0 ⋅⋅= s
m i/0 5,0 r o t s =
D. Viteza de aşchiere, v
Se calculează cu ajutorul relaţiei:
m i n/[m K sT
DC v v p y vm
zv
v
⋅⋅
⋅= (14)
unde conform [3], tab. 16.22, avem:
Cv=3,7zv=0,4
m=0,2
yv=0,7
K vp=K Mv·K tv ·K lv ·K sV (15)
Unde conform [3], tab. 16.23 vom avea
K Mv=0,8
K tv=1,2
K lv=1
K sV=1
Înlocuind vom obţine:
K vp=0,8·1,2·1·1
K vp=0,96
Înlocuind în relaţia vitezei de aşchiere vom avea:
96,0075,015
0008,07,37,02,0
4,0
⋅
⋅
⋅=v
m i/7 3,0 mv =
E. Forţele şi momentele de găurire
Pentru oţeluri relaţiile de calcul pentru forţa axială şi momentul de torsiune la
găurire sunt următoarele:
12
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 13/21
][ N K S DC F f y X
F F F
⋅⋅⋅= (16)
][ m N K S DC M M y X
M t M M ⋅⋅⋅⋅= (17)
unde: D – reprezintă diametrul burghiului.
CF, CM, xF, yF, xM, yM - reprezintă coeficienţii şi exponenţii forţei şi
momentului, conform [3], tab. 16,38.
K F, K M – reprezintă coeficienţii de corecţie pentru forţă şi moment.
Conform [3], tab. 16,38, vom avea:
xF=0,89
yF=0,64
CF=131
xM=1,52
yM=0,76
CM=13,2
Coeficienţii de corecţie pentru forţele şi momentele la găurire se calculează cu
relaţiile:
F F saF aF F K K K K K η χ ⋅⋅⋅= (18)
M M K K η = (19)
Coeficienţii daţi în relaţiile de mai sus se extrag din [3], tab. 16.41, 16.42,
16.43, 16.44 . Astfel vom avea:
75,0=aF K
1= saF K
14,1= F
K χ
25,1= F K η
15,1=M K η
Înlocuind în relaţia coeficientului de corecţie pentru forţele de găurire vom
obţine:
25,114,1175,0 ⋅⋅⋅= F K
07,1= F
K
Înlocuind în relaţia coeficientului de corecţie pentru momentele de găurire vom
obţine:
13
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 14/21
15,1=M K
Înlocuind în relaţia de calcul pentru forţa axială la găurire vom avea:
07,105,08,013164,089,0⋅⋅⋅= F
N F 8 9,1 6=
Înlocuind în relaţia de calcul pentru momentul de torsiune la găurire vom avea:
15,105,08,02,13 76,052,1⋅⋅⋅=t M
m N M t ⋅= 1 1,1
1.4.2 Calculul regimului de aşchiere pentru alezare
Alezarea se foloseşte pentru prelucrarea fină şi definitivă a găurilorn precise(până la treapta de precizie 7 ISO) cu o calitate a suprafeţei R a=0,8 μm. Când se
lucrează cu un alezor cu feţe aşchietoare foarte fine, se obţine o calitate a suprafeţei
R a=0,4 μm.
A. Alegerea sculei
Parametrii geometrici principali ai sculei folosite sunt:
a) Unghiul la vârf 2χº2χº=60º - conform tab.16.51, pag. 33, [3].
b) Unghiul de aşezare α º
α º=10º- conform tab.16.51, pag. 33, [3]
c) Unghiul de degajare γº - are valori ce depind de unghiul de înclinare a
canalului elicoidal ωº.
d) γº=7º- conform tab.16.51, pag. 33, [3]
e) Durabilitatea alezorului, T=20 min.
f) Uzura alezorului – aceasta se măsoară pe faţa de aşezare. Pentru lucrări de
degroşare sau semifinisare, pentru obţinerea unei suprafeţe cu o calitate de R a=0,4
μm, uzura va fi de maximum 0,6...0,8 mm.
Conform celor spuse mai sus, alegem uzura alezorului ca fiind egală cu 0,6
mm.
B. Adâncimea de aşchiere, t
Adâncimea de aşchiere se calculează conform relaţiei:
14
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 15/21
t=(D-d)/2 [mm] (20)
unde: D – reprezintă diametrul alezorului.
d – reprezintă diametrul găurii preliminare.
Avem: D=1,2 mm
d=1,14 mmÎnlocuind vom avea:
t=(1,2-1,14)/2
t=0,03 mm
C. Avansul, s
Avansul la alezare se calculează cu relaţia:
[ ]rot mm DC s s /7.0
⋅= (21)În care − sC coeficientul de avans (tab. 16.53, [3])
16,0= sC
Înlocuind obţinem:7.0
3,116,0 ⋅= s
r om m s /1 9,0=
D. Viteza de aşchiere, v
Se calculează cu ajutorul relaţiei:
m i/[m st T
DC v
y v xm
zv
v
v
⋅⋅
⋅
= (22)
Valorile coeficientului Cv şi ale exponenţilor m, yv,zv,xv le găsim în [3], tab.
16.57. Astfel vom avea:
Cv=34,8
m=0,3
yv=0,5
zv=0,2
xv=0,1
Înlocuind în relaţia vitezei de aşchiere vom obţine:
5,01,03,0
2,0
19,000008,020
0013,08,34
⋅⋅
⋅=v
15
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 16/21
m i/1,2 2 mv =
1.5 Normarea tehnică
Normarea tehnică de timp reprezintă timpul necesar pentru executarea unei
operaţii tehnologice în condiţii de producţie tehnico-organizatorice dintre cele mai
favorabile.
Normarea tehnică de timp nu este o mărime constantă, ea se schimbă în funcţie
de îmbunătăţirile posibile de exploatare a utilajului şi sculelor de ridicare a gradului
de automatizare şi mecanizare a proceselor de producţie în funcţie de creşterea
continuă a nivelului tehnic al executantului, precum şi de îmbunătaţirea condiţiilor
tehnice organizate la locul de muncă. Normarea tehnică de timp se stabileşte în funcţie de posibilitatea de exploatare
ale utilajelor, sculelor şi altor mijloace de producţie în condiţiile de aplicare a
metodelor de lucru corespunzătoare tehnicii moderne, ţinându-se seama de
experienţele executanţilor.
Normarea tehnică se poate face pe 3 căi:
- pe bază de calcul- pe bază de studiu comparativ
- prin cronometrare
În faza de proiectare se pot folosi primele 2 metode dintre care exactă este
metoda prin calcul.
Metoda cronometrării se poate aplica numai după ce procesul tehnologic a
început să fie aplicat şi cere măsuri menite să elimine toţi factorii subiectivi.
1.5.1 Structura normei tehnice de timp, nt
În compunerea normei tehnice de timp avem:
- timpul de deservire a locului de muncă:
a) tehnică, dtt
b) organizatorică, dot
- timp de întreruperi regulamentare, ir t
a) timp de odihnă şi necesităţi fiziologice, ont
16
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 17/21
b) timp de întreruperi condiţionate de tehnologia şi organizarea muncii, tot .
1.5.2 Componentele normei de timp
Componentele normei de timp sunt:
a) Timp de pregătire încheiere – reprezintă durata în cursul căreia muncitorulasigură la locul de muncă înainte de începerea muncii condiţiile necesare efectuării
prelucrării, iar după terminarea lucrului aduce locul de muncă în starea iniţială. El se
raportează la lotul de piese prelucrate la operaţia i ( pn ).
b) Timp de bază, bt - reprezintă partea efectivă a timpului operativ în cursul
căruia se realizează prelucrarea prin aşchiere a semifabricatului la baza operaţiei i,
timpul de bază se determină prin calcul sau prin cronometrare.c) Timp ajutător, at - reprezintă partea timpului operativ în care nu se produc
transformări ale semifabricatului. Se consumă pentru prinderea piesei de prelucrat
respectiv timp afectat măsurătorilor de control nesuprapuse timpului de bază.
d) Timpul de deservire tehnică – reprezintă partea timpului de deservire a
locului de muncă consumat pentru înlocuirea sculelor uzate, reglarea maşinilor
unealtă în timpul zilei de lucru respectiv evacuarea aşchiilor şi ascuţire a sculelor.
Timpul de deservire tehnică se poate determina astfel:
opdt t%)82(t ⋅÷= (23)
e) Timpul de deservire organizatorică – reprezintă partea timpului de deservire
a locului de muncă consumată pentru aşezarea semifabricatului şi sculelor, primirea
şi predarea schimbului, ungerea şi curăţirea maşinilor,etc.
Timpul de deservire organizatorică se determină cu formula:
opdo t%)2,3%7,0(t ⋅÷= (24)
f) Timpul de întreruperi condiţionate de tehnologie şi organizare a muncii: ont
Reprezintă durata de timp reglementată în raportul odihnei şi satisfacerea
necesităţii de igienă personală şi fiziologică a operatorului.
opon t%)6%3(t ⋅÷= (25)
g) Timpul de întreruperi condiţionate de tehnologie şi organizare a muncii, tot ,
reprezintă durata de întrerupere reglementată a procesului de muncă ca rezultat al
17
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 18/21
prescripţiilor tehnice de folosire a utilajului din tehnologie şi din activitatea
muncitorilor la locul de muncă respectiv.
Normarea tehnică de timp pentru prelucrarea unei suprafeţe în cazul aşchierii
cu o singură sculă deservindu-se un singur utilaj din linia de fabricaţie cu flux
continuu:
)tt()tt()tt(n
tt toondodta b
p
pin ++++++= (26)
În cazul în care pregătirea locului de muncă şi reglajele se execută de către
reglatori şi personalul auxiliar, timpul de pregătire nu se include în norma
executantului efectiv al prelucrării.
Timpul de bază se calculează la prelucrări mecanice cu o singură sculă:
[ m imn
iLt
s b
⋅⋅= (27)
unde: L – reprezintă lungimea pe care o parcurge scula în procesul aşchierii.
sn - reprezintă viteza de avans
i – reprezintă numărul de treceri
m – reprezintă numărul de piese prelucrate simultan cu
aceeaşi sculă.
Pentru găurire:
t pi = 8 min;
tto = 10 min;
t b = 0,7 min;
ta = 0,6 min;
tdt = 0,8 min;
tdo = 0,4 min;
ton = 0,5 min;
tn = 13 min;
Pentru alezare:
t pi = 8 min;
tto = 8 min;
t b = 0,4 min;
18
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 19/21
ta = 0,3 min;
tdt = 0,5 min;
tdo = 0,4 min;
ton = 0,7 min;
tn = 10,3 min;
Studiul uzurilor şi tehnologia de recondiţionare a piesei
2.1 Identificarea suprafeţelor supuse uzurii
În timpul funcţionării la jicloare în general principala defecţiune o constituie
modificarea dimensiunilor orificiului de trecere fie datorită impurităţilor (înfundarea
jicloarelor) fie datorită efectului de eroziune provocat de trecerea combustibilului.
2.2 Alegerea metodei optime de recondiţionare
19
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 20/21
Pentru a nu influenţa coeficientul de debit, desfundarea orificiului calibrat
trebuie să se facă cu aer comprimat şi nu cu instrumente metalice. În cazul
modificării geometriei orificiului calibrat (ca urmare a eroziunii), se recomandă
schimbarea jiclorului respectiv.
BIBLIOGRAFIE
2. Picoş C., ş.a. – Proiectarea tehnologică de prelucrare mecanică prin
aşchiere. Vol 1 şi 2. Editura Universitas Chişinău, 1992.
3. Marincaş D., Abăitancei D. – Fabricarea şi repararea autovehiculelor
rutiere. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică, 1982.
4. Abăitancei D., Soare I., ş.a. – Fabricarea şi repararea autovehiculelor.
Îndrumar de Laborator. Universitatea din Braşov, 1987.20
5/11/2018 JICLOR Bei Sebastian - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/jiclor-bei-sebastian 21/21
5. Soare I, ş.a. – Tehnologia reparării automobilelor. Universitatea din
Braşov,1974.
6. Rădulescu R., Brătucu Gh., ş.a. – Fabricarea pieselor auto şi măsurări
mecanice. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
7. Frâncu Tănase, I. Soare, N. Bejan, E. Baciu – Tehnologia reparăriiautomobilelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
8. Gheorghe Poţincu, Vasile Hara, Ion Tabacu – Automobile, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.
21
Top Related