Ghid pentru promovarea gândirii critice a tinerilor în raport cu politicienii
Schimbarea începe cu tine!
Autori: Iulian Groza Vlad Kulminski SimionCiochină
Acest ghid este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea unei societăți unite prin stimularea conștientizării, a dezvoltării gândirii critice și a culturii politice”, în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel și finanțat de Ministerul Federal al Afacerilor Externe în baza unei decizii a Bundestagului. Opiniile reflectate în prezentul raport aparțin autorilor și nu reflectă opinia Fundației Hanns Seidel și a Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.
2 ipre.md
CUPRINS:
Prefață .....................................................................................................................................................3
I. Republica Moldova – de la vectori geopolitici la un stat de drept! .......................................................4
1. Care sunt principiile și valorile fundamentale ale democrației? .............................................................4
2. Care este rolul celor trei puteri constituționale în Republica Moldova? ..................................................6
3. Cum se aplică valorile și principiile democratice în relația dintre puterile statului în Republica Moldova? 15
4. Care sunt efectele discursului public bazat pe vectori geopolitici? .......................................................16
5. Care sunt problemele principale pentru democrația și statul de drept în Republica Moldova? ...............18
6. Care este însemnătatea pentru Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană? ....19
II. Sistemul politic al Republicii Moldova .............................................................................................24
1. Cum se construiește propaganda?....................................................................................................26
2. Ce trebuie să știi pe scurt despre sistemul politic al Republicii Moldova? .............................................30
3. Stânga și dreapta politică în Republica Moldova – geopolitica vs valorile politice adevărate ..................32
4. Evoluția luptei politice în Republica Moldova ....................................................................................34
5. Сe promit principalele partide politice din Republica Moldova? ..........................................................38
6. Divizarea societății pe criterii de etnie, cum facem o societate unită? ..................................................50
III. Mass-media: de la o presă controlată politic la una liberă... ..............................................................52
1. Ce înseamnă presă liberă și presă controlată politic? .........................................................................54
2. De ce mass-media trebuie să fie independentă? ................................................................................56
3. Cum deosebim o informație veridică de una falsă? ............................................................................58
4. Cine și cum manipulează mass-media? .............................................................................................59
5. Unde putem găsi informații veridice? ...............................................................................................61
6. În ce condiții mass-media din Republica Moldova poate fi liberă și profesionistă? ................................63
3ipre.md
Prefață
Oameniisecredraționali,dardefaptnusunt.Cândunindividseaflăînsituațiasăiaodecizieîncondițiideincertitudine,încelemaimultecazurisefoloseștedeogândireintuitivă,care,deobicei,aredreptulsăfieșichiarsearatăaficorectă.Însă,dacăesăvorbimdesituațiimaicomplexe,cumarfipoliticulșitotcesereferălael,gândireaintuitivăducelajudecăricare,într-unfinal,daunaștereunordeciziigreșite.
Astfel,gândireacriticădevineuninstrumentcarearpermiteoevaluareclarăarealității,asigurareaunorraționamentecorecteînluareadeciziilor.Aceastadinurmăpresupuneformulăriclarealeideilorconformstandardelorraționale,implicândastfelunsistemlogicdegândire.Totuși,logicafacepartedintr-unprocescriticdegândireșinuîlconstituietotalmente,pentrucăgândireacriticăpresupunenudoarlogică,cișiadevărulsaufalsitateaafirmațiilor,evaluareacorectășiminuțioasăaargumentelorșiadoveziloroferiteprinfolosireaanalizeișiaspirituluidecercetare.Deci,gândireacriticădezvoltăunșirdecompetențecareneajutăsăluămdeciziicorecteșisăacționămrațional,șinuintuitiv.
Altfelspus,gândireacriticăesteoatitudinescepticăfațădeceeacecitim,ascultămsauprivim.Eanuînseamnădoarcăutareadegreșeli,incoerență,slăbiciuni,darînseamnăajudecaceeaceesteapreciabil(șidece)șiceeacenuesteapreciabilîntestelepecarelecitimșiîndiscursurilepecareleascultăm.
Oastfeldeabordarearpermiteexersareașidezvoltareaunorabilitățicumarfi:persuadarea,cunoaștereașicooperarea.Abilitățilelogicedeacceptareauneicredințepebazaargumentelorsolidesauaevidențeiconstrângătoare pot proteja indivizii umani de efectele laterale ale persuadării, cum ar fi: reclamecomerciale, manipularea prin mass-media, promisiuni politice, campanii electorale etc. Exersareaabilitățilorlogicepoateconduce,deasemenea,laextindereacunoașteriiprinraționare,ceeaceînseamnăinferareaunorinformațiinoidincunoștințeleloranterioare,șinuînsensuldependențeidegeneralizărivagisaudesloganuriobișnuiteșidestereotipuridegândire.
Deci,gândireacriticăreprezintăocapacitateintelectualăcetrebuiedezvoltată,întrucâtnuesteoatitudineceseobțineînmodereditar,nuesteocredință,ciunproces.Gândireacriticăconstăînatrecepestepropriileprejudecățicuscopuldeaînfruntaînmodobiectivdiferitepunctedevedere,pentruaajungelaipotezaoptimășilaosintezăechilibrată.
Prejudecățile, stereotipurile și iluziile continuă să acționeze asupra minții umane, în mod specialactualmente,însocietateaîncaretrăim.
Osocietate încareputereaguvernamentală își supunecetățeniiprinmanipulareșialtevulnerabilitățipentrugândireacritică,cumarfi:propagandașireclameledinmijloaceledecomunicareînmasă,care,îngoanalordupărealizărișicâștiguricomerciale,ignorănudoarnormelelogicii,cișipecelealebunului-simț;discursulpolitic,alcăruiprincipalscopesteconvingereaauditoriului,deseoricuignorareanormelorlogicii.
4 ipre.md
I. Republica Moldova – de la vectori geopolitici la un stat de drept
1. Caresuntprincipiileșivalorilefundamentalealedemocrației?
Pentruanereferilaaceastăîntrebarefundamentală,întâidetoatetrebuiesărăspundemlaîntrebarea„ceesteDemocrația?”.
Democrațiaesteacel regimpoliticși formădeguvernământcaresebazeazăpevoințapoporului,unde putereaaparținepoporuluișiseguverneazăîn interesul poporului.Întraducereliteralădinlimbagreacă(i.e.demokratia),democrațiaesteînțeleasăca„putereapoporului”(i.e.demos–„popor”,iarkratos–„putere”).Dinpunctdevedereistoric,democrațiaafostexercitatădirectsauprinreprezentanțiisăi.Primademocrație cunoscutăafostdenaturădirectă,undecetățeniiputeauparticipadirectlaluareahotărârilordeinterespublic.Acestmoddeorganizarepoliticăa fost introdus inițial înAtenaantică,cetatea respectivăfiindconsideratăprimademocrațiedinlume.Democrațiadirectăpoatefipracticatăîncadrulunorsocietățicuunnumărrestrânsdemembri.
În societatea contemporană, cu un număr mare de membri și organizare complexă, funcționeazădemocrațiilereprezentative.Înacestsistemdeguvernare,cetățeniiîșialegreprezentanțioficialicareiauhotărâri politice,elaborează legi și administrează resursele în interesulpoporului, conformopinieimajorității cetățenilor. În aceste democrații funcționează și consultarea directă a cetățenilor, pentruproblemede interes excepțional, aceasta exercitându-se prin intermediul referendumului.Democrațiamodernăs-aîntemeiatpetreimodeleistoricedinsecoleleXVII-XVIII,celenglez,americanșifrancez.Înziuadeastăzi,termenulestefolositdecelemaideseoricusensuldedemocrație liberală.
Democrația se bazează pe alegeri, prin vot universal, pentru desemnarea reprezentanților poporuluiîn organizarea puterii. Într-o democrație hotărârile se adoptă pe baza votului majorității. Democrațiareprezentativă s-a format în jurul Parlamentului. Parlamentul este cel care legitimează guvernareademocratică.Funcțiasaesențialăestedeafacelegișideacontrolaputereaexecutivă,adicăGuvernul.Justiția este independentă față de Parlament și de Guvern. Regimul democratic se caracterizeazăprin libertatea și recunoașterea opoziției.Astfel, pentru existența unei democrații este necesar să serecunoascălibertateadiferitoropinii,programepoliticeșiposibilitateaalternanței laputereapartidelorpolitice.Aceasta presupune libertatea de a critica politica de guvernare și de a propune un programalternativ.Deasemenea,democrațiașiregimuldemocraticpresupungarantareașirespectareadrepturilorșilibertățilorfundamentalealeomuluiconsfințiteînConstituție.
Toateacestecaracteristicitrebuieînțeleseînsensulcăstatulșiputereasuntpuseînserviciulcetățenilor.Statulșiorganelesale,caagențiaiputerii,sesubordonează intereselorcetățeanului.Democrațias-adezvoltatatâttimpcâtrelațiadintreguvernanțișicetățenis-aînclinatînfavoareacelordinurmă.Alterareaacesteibalanțeconduce laeșuareasistemuluidemocratic, iaralternativa lademocrațieestedictaturamanifestatăprinautocrațiesau,mainou,prinoligarhie.
Labazaevoluțieidemocrațieiseaflăvalorileșiprincipiileeifundamentale.
Valorile democraticesuntideișicredințeconsiderateimportantepentrumembriiuneicomunități,careseexprimăîncomportamentulcetățenilorșialautoritățilorpublice.Celemaiconsacratevalorialedemocrațieimodernesunt:libertatea,autoritatea,reprezentativitatea,demnitateaumană,egalitatea,statuldedrept,transparențașipluralismulpolitic.
Acestevaloriseregăsescșiînarticolul1alin.3)alConstituțieiRepubliciiMoldova1carestatueazăcă„Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.”
Principiile democratice sunt expresia valorilor fundamentale care stau la baza întregului sistemdedreptșideorganizarealeunuistatdemocratic.ÎntoatedemocrațiilemoderneprincipiilefundamentalesuntprevăzuteînConstituție,devenind,astfel,parteacadruluijuridicdebazăalstatului.AcestaesteșicazulRepubliciiMoldova.AnalizândConstituțiaRepubliciiMoldova,prinprismavalorilor fundamentale
1ConstituțiaRepubliciiMoldovadin29iulie1994,http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731
5ipre.md
aledemocrațieievidențiemurmătoareleprincipiifundamentale:
1. Suveranitatea – Suveranitatea poporului este un principiu fundamental al democrației careconstăîncapacitateapoporuluidea-șidecidesingurviitorul.Poporulestedeținătorulprincipalalautoritățiilegitime,căruiaîiaparținesuveranitateanațională.Astfel,suveranitateaconstăîndreptulpoporuluideahotărînecondiționatasupra intereselor luișidea lepromovași realiza înmodnestingherit.PotrivitArticolului2alConstituției,suveranitateanaționalăaparținepoporuluiRepubliciiMoldova,careoexercităînmod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite deConstituție. Nicio persoanăparticulară,niciopartedinpopor,niciungrupsocial,niciunpartidpoliticsauoaltăformațiuneobșteascănupoateexercitaputereadestatînnumepropriu.
2. Respectarea drepturilor și a libertăților omului–Articolul4alConstituțieiprevedecădispozițiileconstituționaleprivinddrepturileșilibertățileomuluiseinterpreteazășiseaplicăînconcordanțăcuDeclarațiaUniversalăaDrepturilorOmului,cupacteleinternaționaleșicucelelaltetratatelacareRepublicaMoldovaesteparte.Maimultdecâtatât,Constituțiaprevedeprimordialitateareglementărilorinternaționale,atuncicândseatestăneconcordanțeîntrelegilenaționaleșitratateleprivitoareladrepturilefundamentalealeomului la care RepublicaMoldova este parte.Adițional, articolul 15 al Constituției prevede principiuluniversalitățiidrepturiloromului,carepresupunecăcetățeniiRepubliciiMoldovabeneficiazădedrepturileșidelibertățileconsacrateprinConstituțieșiprinaltelegișiauobligațiileprevăzutedeacestea.Astfel,drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt garantate prinConstituție, iar autoritățile publicesuntobligatesălerespecte.TitlulIIalConstituțieiRepubliciiMoldovareglementeazătoatedrepturileșilibertățilecetățenilor,înspecialmenționăm:
• Egalitateatuturorînfațalegiișiaautoritățilorpublice(art.16);• Accesulliberlajustiție(art.20);• Libertateaconștiinței(art.31);• Libertateaopinieișiaexprimării(art.32);• Dreptullainformație(art.34);• Dreptuldevotșideafiales(art.38);• Libertateaîntrunirilor(art.40);• Libertateaasocierii(art.41).
3. Pluralismul politic–Articolul5alConstituțieiprevederecădemocrațiaînRepublicaMoldovase exercită în condițiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura și cu totalitarismul.Odemocrațiepresupuneexistențamaimultorgrupurisocial-politice,careparticipălaguvernareșiîntreținrelația cetățean – putere. Pluralismul asigură diversitatea de opinii și prin aceasta controlul asupracelorcareguverneazăpemoment.Diversitateapartidelorpoliticepromoveazăvaloriledemocraticeșipluralismulpolitic,contribuielaformareaopinieipublice.Partideleparticipălaalegeriprindesemnareașisusținereacandidaților,contribuielaconstituireaautoritățilorpublice,participând,prinreprezentanțiilor,laexercitareaînmodlegalaputeriiînstatșistimuleazăparticipareacetățenilorlaalegeri.
4. Separația puterilor în stat – principiul fundamental al democrațieimoderne, conform căruiaputereaestedistribuită între cele trei ramuri aleguvernării – puterea legislativă, putereaexecutivă șiputereajudecătorească.Fiecareputereestelocalizatăîntr-oinstituțieseparată,iarceicareoaplicăsuntselectațiprindiferiteproceduri,audiferitetermeneșisuntindependențiuniifațădealții.Separareanuînseamnă,însă,izolare.Fiecareramurăaputeriiparticipălafuncționareaceleilalteprintr-unsistemdecontrolșiechilibrarereciprocăaputerilorînstat.Astfel,potrivitConstituției,înRepublicaMoldovaputerealegislativă,executivășijudecătoreascăsuntseparateșicolaboreazăînexercitareaprerogativelorcelerevin,potrivitprevederilorConstituției(art.6alConstituției).
5. Supremația legii–Supremațialegiiînseamnăcănimeninuestemaipresusdelege,caretrebuieaplicatăînmodegalșicorectfațădeoricepersoană.Oricepersoană,indiferentdepozițiasaînsocietate,esteobligatăsărespectelegea.Aceastăobligațiesebazeazăpelegitimitateanormelorjuridiceadoptatedereprezentanțiipoporului.Supremațialegiiasigurăreguliclareșiprevizibilepentrutoțilocuitoriistatuluiși, respectiv,posibilitateadeaconviețui șideaceresauapedepsi,dupăcaz,pentrunerespectarearegulilorrespective.ConstituțiaRepubliciiMoldovaesteLegeaeiSupremă.Nicio legeșiniciunaltactjuridiccarecontravineprevederilorConstituțieinuareputerejuridică(art.7alConstituției).
6 ipre.md
2. CareesterolulcelortreiputericonstituționaleînRepublicaMoldova?
Funcțiiledebazăalestatului
Statul,încalitatedeentitatepolitico-juridicășidestructurăsocială,aredeîndeplinittreifuncțiidebază șianume:
• Funcțialegislativă–realizatăprinemiterearegulilorgeneral-obligatorii(alegilor);
• Funcțiaexecutivă–realizatăprinaplicareasauexecutareaactelorlegislative;
• Funcțiajurisdicțională–exprimatăprinrezolvarealitigiilorcareaparînprocesuldeaplicareșiderealizareaactelornormative.
PotrivitConstituțieiRepubliciiMoldova,fiecăreidintreceletreifuncțiialestatuluiîiestecaracteristicăoputereîncredințatăunorautoritățipubliceseparateșianume:
• Puterealegislativă–exercitatădeParlamentulRepubliciiMoldova,formatdinreprezentanțiialeșiaipoporului(organreprezentativsupremșilegislativ(art.60–art.76));
• Putereaexecutivă–realizatădepreședinteleRepubliciiMoldova,GuvernulRepubliciiMoldovașiadministrațiapublică(art.77–art.103;art.107–art.113);
• Putereajudecătorească–asiguratădesistemulinstanțelorjudecătorești,reprezentatedeCurteaSupremădeJustiție,curțiledeapelșijudecătoriilededreptcomunsauspecializate(art.114–art.121).
Întreputerilemenționate trebuiesăexisteoseparațieșiunechilibruclar,carereprezintăocondițieaarmonieisociale,ogaranțiealibertățiișiunimpedimentalcapturăriiputeriidestatșialabuzuluideea.Echilibrulse realizeazăprinstabilireaatribuțiilorfiecăreiputerișiseparația lorstrictă,prin înzestrareafiecăreiacumijloaceeficientedecontrolșidelimitareaabuzurilordinparteacelorlalte.Prinurmare,întreceletreiputericonstituționaletrebuiesăexisteointerdependență,astfelîncâtniciunasănuprevalezeasupra celeilalte.Totodată, separația rigidăaputerilor, fărăa seasigurao colaborare intensă, nu vaaveaniciunavantajșinuvafieficientă.Deșiseutilizeazănoțiuneade„puteri”,aceastanuînseamnăcăestevorbadespredivizareacomponentelorPuteriideStat,deoarece,așadupăcumdejaammenționatanterior,putereadestatderivădinsuveranitateanaționalășiaparțineexclusivunuisingurtitular,poporulRepubliciiMoldova.
Cândvorbimdespreputerealegislativă,putereaexecutivășiputereajudecătorească,spunemdefaptcăputereadestatesteexercitatăînnumelepoporuluideautoritățicompetente,care,dacăerauseparateîntotalitate,nuarfipututrealizanicimăcarprerogativelecelerevinnemijlocit,cuatâtmaipuțin,putereadestat.Cualtecuvinte,autoritățilorpubliceliseîncredințeazăanumiteîmputerniciriexpreseprevăzutedeConstituție,legeasupremăastatului,șinuputereadestatcaatare.
Republica Moldova este o republică parlamentară. Chiar dacă președintele Republicii Moldova esteales direct de către popor, șefulGuvernului este prim-ministrul, careestemandatat deParlament sărealizeze funcțiile executive ale statului. Justiția trebuie să fie independentă de celelalte două puteri.Chiar dacă numirea în funcție a judecătorilor și a procurorului general este realizată de președinteleRepubliciiMoldova,proceduradeselecție,numireșipromovareajudecătorilor,aprocurorilorseasigurădeorganelerespectivedeauto-administrare,adicăConsiliulSuperioralMagistraturiișicelalProcuratorii.TrebuiesămenționămaicicășiParlamentuldețineoseriedeîmputerniciriimportantelegatedemoduldeformarealCSM,numindtreimembridinmediulacademic,șidepunereaînfuncțieajudecătorilorlaCurteaSupremădeJustiție.
CurteaConstituționalăaRepubliciiMoldova,încalitatedeorgancerealizeazăjurisdicțiaconstituțională,esteindependentăfațădeputerealegislativă,executivășijudecătorească,easesupunedoarConstituției,garantândsupremațiaConstituției,asigurândrealizareaprincipiuluiseparațieiputerilorînstat,precumșiresponsabilitateastatuluifațădecetățeanșiacetățeanuluifațădestat.
CurteaConstituționalăreprezintăunorganconstituționalindependentalstatului,funcțiaprimarăaCurțiiConstituționale fiind controlul constituționalității actelor normative și anularea normelor juridice carecontravinConstituției,precumșiinterpretareaConstituției.Curteaactiveazăconformproprieijurisdicții,în
7ipre.md
bazaprincipiilorindependenței,inamovibilității,colegialității,legalitățiișipublicității.ÎnactivitateasaCurteadispunedeautonomiefinanciarășidebugetpropriu,acestafiinddistinctînbugetuldestat.Hotărârilepentru controlul constituționalității sunt executorii și definitive, atrăgând nulitatea actului normativ sauadispozițiilor acestuiadeclarateneconstituționale. În acest context,CurteaConstituționalădevineun„arbitru” suprem în materia „examinării în exclusivitate a chestiunilor de drept”.Încalitatedeunicăautoritatedejurisdicțieconstituțională,Curteaîșiexercităatribuțiilepotrivitprevederilorart.135dinConstituție,art.4alLegiicuprivirelaCurteaConstituționalășiart.4alCoduluijurisdicțieiconstituționaleșianume:
- exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor, a regulamentelor și a hotărârilorParlamentului, a decretelor președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și a dispozițiilorGuvernului,precumșiatratatelorinternaționalelacareRepublicaMoldovaesteparte;
- interpreteazăConstituția;
- sepronunțăasuprainițiativelorderevizuireaConstituției;
- confirmărezultatelereferendumurilorrepublicane;
- confirmă rezultatele alegerii Parlamentului și a președintelui Republicii Moldova, valideazămandateledeputațilorșialepreședinteluiRepubliciiMoldova;
- constatăcircumstanțelecarejustificădizolvareaParlamentului,demitereapreședinteluiRepubliciiMoldova,interimatulfuncțieidepreședinte,imposibilitateapreședinteluiRepubliciiMoldovadea-șiexercitaatribuțiilemaimultde60dezile;
- rezolvăexcepțiiledeneconstituționalitateaactelorjuridice,sesizatedeCurteaSupremădeJustiție;
- hotărășteasuprachestiunilorcareaucaobiectconstituționalitateaunuipartid.
Celetreiputericonstituționale
ÎncontinuarevomprezentaprincipalelefuncțiișiatribuțiialeautoritățilorcarereprezintăceletreiputerialestatuluiînconformitatecuprevederileConstituțieiRepubliciiMoldova.
Puterealegislativă
Parlamentul
ParlamentulRepubliciiMoldova2,formatdin101deputați,esteorganulreprezentativsupremalpoporuluiRepubliciiMoldovașiunicaautoritatelegislativăastatului(art.60alConstituției).Parlamentulestealesprinvotuniversal,egal,direct,secretșiliberexprimat(art.61alConstituției)peunmandatdepatruani(art.63alConstituției).ModuldefuncționarealParlamentului,precumșistatutuldeputațiloresteprevăzutdeRegulamentulParlamentuluiRepubliciiMoldova3.
PreședinteleParlamentuluiRepubliciiMoldovaesteAndrianCandu,vicepreședintelePartiduluiDemocrat.Parlamentul Republicii Moldova de legislatura XX-a a fost constituit în urma alegerilor parlamentareordinare din 30 noiembrie 2014. La aceste alegeri au participat 1,6 milioane de alegători, ceea ceconstituie55,57%dinnumărulcetățenilorcudreptdevot. ÎnurmaalegerilorcincipartideauaccesînParlamentulRepubliciiMoldova.Celemaimultevoturile-aacumulatPartidulSocialiștilordinRepublicaMoldova(PSRM)–25dedeputați.Acestaafosturmat,lamaipuțindeunprocent,dePartidulLiberalDemocratdinMoldova(PLDM–23dedeputați;PartidulComuniștilordinR.Moldova(PCRM)cu21dedeputați;PartidulDemocratdinMoldova(PDM)cu19deputațișiPartidulLiberal(PL)cu13deputați.
Cu toate acestea, din cauza fenomenului traseismului și al migrației politice, către luna iunie 2017configurațiapoliticăînParlamentulRepubliciiMoldovaasuferitschimbărișianume:
2www.parlament.md3RegulamentulParlamentuluiRepubliciiMoldova,adoptatprinLegeanr.797-XIIIdin02.04.1996,http://parlament.md/CadrulLegal/RegulamentulParlamentului/tabid/154/language/ro-RO/Default.aspx
8 ipre.md
- PartidulDemocrat–42dedeputați(înperioadaanilor2015-2017lafracțiuneaPDauaderat24dedeputațidelaPCRM,PLDMșiPSRM);
- PartidulSocialiștilor–24dedeputați(undeputatamigratlafracțiuneaPD); - PartidulLiberal–10deputați(3deputațis-audeclaratneafiliați); - PartidulPopularEuropean–10deputați(GrupulPPEMafostinstituitla12aprilie2017șiincludeex-deputațiPLDM);
- PartidulComuniștilor–7deputați(14deputațiauaderatlafracțiuneaPD); - PartidulLiberalDemocrat–5deputați(18deputațiaumigratlaaltefracțiuniparlamentarePDșiPPEM);
- Neafiliați–3deputați(ex-deputațiLiberali).
Potrivitarticolului66alConstituției,Parlamentulareurmătoareleatribuțiidebază:
• adoptălegi(organiceșiordinare),hotărârișimoțiuni;• declarăreferendumuri;• interpreteazălegileșiasigurăunitateareglementărilorlegislativepeîntregteritoriulțării;• aprobădirecțiileprincipalealepoliticiiinterneșiexternealestatului;• aprobădoctrinamilitarăastatului;• exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele și în limitele prevăzute de
Constituție;• ratifică,denunță,suspendășianuleazăacțiuneatratatelor internaționaleîncheiatedeRepublica
Moldova;• aprobăbugetulstatuluișiexercităcontrolulasupralui;• exercităcontrolulasupraacordării împrumuturilordestat,asupraajutoruluieconomicșidealtă
naturăacordatunorstatestrăine,asupraîncheieriiacordurilorprivindîmprumuturileșicrediteledestatdinsursestrăine;
• alegeșinumeștepersoaneoficialedestat,încazurileprevăzutedelege;• aprobăordineleșimedaliileRepubliciiMoldova;• declarămobilizareaparțialăsaugenerală;• declarăstareadeurgență,deasediușiderăzboi;• inițiazăcercetareașiaudiereaoricărorchestiunicesereferălaintereselesocietății;• suspendăactivitateaorganeloradministrațieipublicelocale,încazurileprevăzutedelege;• adoptăacteprivindamnistia.
Putereaexecutivă
Într-unstatdedreptesteimportantcaadministrațiacarereprezintăputereaexecutivăsăfieînacelașitimpaccesibilă,sensibilăprivinddrepturileomuluișisăpoatăfisupusăunuicontrol.GuvernulRepubliciiMoldovaesteautoritateapublicăexecutivăsupremăresponsabilăînfațaParlamentului.Guvernulesteîmputernicitsărezolvetoateproblemeleadministrăriipublicecețindecompetențalui,înconformitatecuConstituțiaRepubliciiMoldovașicuLegeacuprivirelaGuvern4.PreședinteleRepubliciiMoldovaesteșefulstatuluișiareatribuțiiexecutivelimitate,asigurândmaidegrabăunechilibruîntreceletreiputeriefectiveconstituționale:cealegislativă(Parlamentul),executivă(Guvernul)șijudecătorească(instanțelejudecătorești).
4LegeacuprivirelaGuvernnr.64din31.05.1990,http://lex.justice.md/md/312895/
9ipre.md
1. Președintele Republicii Moldova
Președintelereprezintăstatulșiestegarantulsuveranității,alindependențeinaționale,alunitățiișiintegritățiiteritorialeațării(art.77alConstituției).Înprezent,înconformitatecuHotărâreaCurțiiConstituționaledin4martie20165,președinteleestealesdecătrecetățeniiRepubliciiMoldovaprinvotuniversal,egal,direct,secretșiliberexprimatpentruunmandatdepatruani.
ÎnconformitatecuConstituțiaRepubliciiMoldova,președinteleareurmătoareleatribuții:
1. ConvoacăParlamentul–președinteleRepubliciiMoldovaconvoacăParlamentulîncelmult30deziledelaalegeri(articolul63alin.(2)alConstituției).
2. Drept la inițiativă legislativă – președintele Republicii Moldova are dreptul la inițiativălegislativă(articolul73alConstituției).
3. AdreseazămesajeParlamentului–președinteleRepubliciiMoldovapoateluapartelalucrărileParlamentului. Președintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire laprincipaleleproblemealenațiunii(articolul84alConstituției).
4. Promulgălegi–președinteleRepubliciiMoldovapromulgălegileșiesteîndrept,încazulîncareareobiecțiiasuprauneilegi,săotrimită,întermendecelmultdouăsăptămâni,sprereexaminareParlamentului.ÎncazulîncareParlamentulîșimenținehotărâreaadoptatăanterior,președintelepromulgălegea (articolul 93 al Constituției).
5. DizolvăParlamentul–președintelepoatedizolvaParlamentulRepubliciiMoldovaîndouăcazuriexpresstabilitedearticolul85alConstituțieișianume:(1)încazulimposibilitățiiformăriiGuvernuluisaualblocăriiproceduriideadoptarealegilortimpdetreiluniși(2)dacănuaacceptatvotuldeîncrederepentruformareaGuvernului,întermende45deziledelaprimasolicitareșinumaidupărespingereaacelpuțindouăsolicitărideinvestitură.Încursulunuian,Parlamentulpoatefidizolvatosingurădată.ParlamentulnupoatefidizolvatînultimeleșaselunialemandatuluipreședinteluiRepubliciiMoldova,șiniciîntimpulstăriideurgență,deasediusauderăzboi.
6. Desemnează candidatul la funcția de prim-ministru și numește Guvernul – președinteleRepubliciiMoldova,dupăconsultareafracțiunilorparlamentare,desemneazăuncandidatpentrufuncțiadeprim-ministru,iarînbazavotuluideîncrederealParlamentului,șefulstatuluinumeșteGuvernul.Încazderemaniereguvernamentalăsaudevacanțăafuncției,președinteleRepubliciiMoldovarevocășinumește,lapropunereaprim-ministrului,peuniimembriaiGuvernului(articolul98alConstituției).Înconformitatecuarticolul101alConstituției,președinteleRepubliciiMoldovadesemneazăunmembrualGuvernuluiîncalitatedeprim-ministruinterimar,încazulimposibilitățiiprim-ministruluidea-șiexercitaatribuțiilesauîncazuldecesuluiacestuia,pânălaformareanouluiGuvern.
7. Atribuțiiîndomeniulpoliticiiexterne–Articolul86alConstituțieiprevedetreiatribuțiiexpresealepreședinteluiîndomeniulpoliticiiexterneșianume:
- poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale în numele RepubliciiMoldovașileprezintăspreratificareParlamentului,înmodulșiîntermenulstabilitprinlegeatratatelorinternaționalealeRepubliciiMoldova6;
- la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai RepubliciiMoldovașiaprobăînființarea,desființareasauschimbarearanguluimisiunilordiplomatice;
- primeștescrisoriledeacreditareșiderechemarealereprezentanțilordiplomaticiaialtorstateînRepublicaMoldova.
8. Atribuțiiîndomeniulapărării–Înconformitatecuarticolul87alConstituției,președinteleRepubliciiMoldovaestecomandantulsupremalforțelorarmate.Elpoatedeclara,cuaprobareaprealabilăaParlamentului,mobilizareaparțială saugenerală.Deasemenea, în cazdeagresiunearmatăîndreptatăîmpotrivațării,președinteleRepubliciiMoldovaiamăsuripentrurespingereaagresiunii,
5HotărâreaprivindcontrolulconstituționalitățiiunorprevederialeLegiinr.1115-XIVdin5iulie2000cuprivirelamodificareașicompletareaConstituțieiRepubliciiMoldova(moduldealegereapreședintelui)http://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=759&t=/Media/Noutati/Curtea-Constitutionala-a-restabilit-dreptul-cetatenilor-de-a-si-alege-Presedintele/6LegeatratatelorinternaționalealeRepubliciiMoldova,nr.595din24.09.1999,http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=311696
10 ipre.md
declarăstarederăzboișileaduce,neîntârziat,lacunoștințaParlamentului.DacăParlamentulnuseaflăînsesiune,elseconvoacădedreptîn24deoredeladeclanșareaagresiunii.PreședinteleRepublicii Moldova poate lua și alte măsuri pentru asigurarea securității naționale și a ordiniipublice,înlimiteleșiîncondițiilelegii.
9. Numește judecători și procurorul general al Republicii Moldova – președintele RepubliciiMoldovanumeșteînfuncțiejudecătoriiinstanțelorjudecătorești,lapropunereaConsiliuluiSuperioralMagistraturii(art.116). Deasemenea,președintelenumeștelapropunereaConsiliuluiSuperioralProcuratoriiprocurorulgeneralalRepubliciiMoldovapentruunmandatdeșapteani(art.125).
10. Alte atribuții ale președintelui (articolul 88 al Constituției) – președintele Republicii Moldovaîndeplineșteșialteatribuțiistabilitedearticolul88alConstituțieișianume:
- conferădecorațiișititlurideonoare;
- acordăgrademilitaresupremeprevăzutedelege;
- soluționeazăproblemelecetățenieiRepubliciiMoldovașiacordăazilpolitic;
- numeșteînfuncțiipublice,încondițiileprevăzutedelege;
- acordăgrațiereindividuală;
- poateinițiareferendumasupraproblemelordeinteresnațional;
- acordăranguridiplomatice;
- conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, din judecătorii și altorcategoriidefuncționari,încondițiilelegii;
- suspendăacteleGuvernului ce contravin legislației, până la adoptareahotărârii definitive aCurțiiConstituționale;
2. Guvernul Republicii Moldova7
Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală aadministrațieipubliceșiesteresponsabilînfațaParlamentului.Guvernulseconducedeprogramulsăudeactivitate,acceptatdeParlament(art.96alConstituției).
Guvernul actual al Republicii Moldova a fost investit la 20 ianuarie 2016, investit cu votulmajoritățiiparlamentare formatedin57dedeputați reprezentândPartidulDemocrat,PartidulLiberal, și ungrupdedeputațineafiliațicareaumigratdinfracțiunilePartiduluiComuniștilorșiPartiduluiLiberalDemocrat.GuvernulRepubliciiMoldovaestecondusdePrim-ministrulPavelFilip(membrualPartiduluiDemocrat)șiîșirealizeazăobiectiveleprinintermediulProgramuluideActivitatepentruanii2016-20188 aprobat de ParlamentulRepubliciiMoldovalainvestireaGuvernului.
Guvernul Republicii Moldova este format în prezent din 21 membri ai Cabinetului de Miniștri și seformeazăînurmătoareacomponență:prim-ministrul,prim-viceprim-ministrul,viceprim-miniștrii,miniștriișialțimembristabilițiprinlege(i.e.președinteleAcademieideȘtiințeșiguvernatorul(Bașcanul)UnitățiiTeritorial-AdministrativeGăgăuzia). ÎnconformitatecuStrategiaprivindReformaAdministrațieiPublicepentru anii 2016-20209, pe parcursul anului 2017 se implementează reforma Guvernului care seva transpuneprinadoptareauneinoi legi,aprobatădeGuvern ladatade8 iunie201710și transmisăParlamentuluipentruexaminareșiadoptare.
Guvernulîndeplineșteurmătoareleatribuții:
7www.gov.md8ProgramuldeactivitatealGuvernuluiRepubliciiMoldova2016-2018,http://gov.md/sites/default/files/document/attachments/guvernul_republicii_moldova_-_programul_de_activitate_al_guvernului_republicii_moldova_2016-2018.pdf9StrategiaprivindReformaAdministrațieiPublice,adoptatăprinHotărâreaGuvernuluinr.911din25.07.2016,http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=36620910ProiectulnoiilegiaGuvernuluiRepubliciiMoldova,http://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr02_129.pdf
11ipre.md
a) exercităconducereageneralăaadministrațieipublice;
b) asigurărealizareapoliticiiinterneșiexterneastatului;
c) asigurăexecutareaactelorlegislativeșiadecretelorpreședinteluiRepubliciiMoldova,adoptateînconformitatecunormeleconstituționale,aprogramuluideactivitateaGuvernuluișiaprevederilortratatelorinternaționalelacareRepublicaMoldovaesteparte;
d) realizeazăprogramulsăudeactivitate;
e) înainteazăParlamentuluiinițiativelegislative;
f) aprobășiînainteazăpreședinteluiRepubliciiMoldovaproiectededecretîncondițiilelegii;
g) avizeazăinițiativelegislative;
h) aprobădocumentedepoliticișiactenormative;
i) elaborează, prezintă Parlamentului spre adoptare și asigură executarea bugetului de stat, abugetuluiasigurărilorsocialedestatșiafondurilordeasigurareobligatoriedeasistențămedicală;
j) asigurăaccesul,prestarea,verificarea,evaluareacalitățiișimodernizareaserviciilorpublice;
k) asigurăadministrareaeficientășitransparentăaproprietățiipublice;
l) monitorizeazășianalizeazăeficiențaimplementăriiactelornormative;
m) asigurărealizareacontroluluiadministrativalactivitățiiautoritățiloradministrațieipublicelocale;
n) îndeplinește alte atribuții prevăzute de cadrul normativ sau care decurg din rolul și funcțiileGuvernului.
Înscopulrealizării funcțieiexecutive,ministerelecaresuntîncomponențaGuvernuluisuntorgane de specialitatealeadministrațieipublicecentrale.Ele traduc înviațăpoliticaGuvernului,hotărârile șidispozițiile lui, conducdomeniile încredințateșisunt responsabiledeactivitatea lor.Deasemenea, înscopulconducerii,alcoordonăriișialexercităriicontroluluiîndomeniulorganizăriieconomieișiînaltedomenii,funcționeazăagențiișialteautoritățipublicedeadministrare.
Lanivellocal,funcțiileexecutivesuntrealizatedeadministrațiapublicălocalăcareesteîntemeiatăîncadrulautoritățiloradministrativ-teritorialedenivelulI(orașe,comuneșistate)șidenivelulII(raioane)careîșiexercităautonomialocalăprinintermediulconsiliilorlocaleșialprimariloraleși.
De asemenea, potrivit articolului 111 al Constituției, sunt stabilite principiile, modul de organizare șifuncționareaUnitățiiAdministrativ-TeritorialeAutonomecustatutspecialGăgăuzia.Activitateaautoritățilorpublicelocaleserealizeazăînbazaurmătoarelorprincipii:descentralizareaserviciilorpublice,eligibilitateaautoritățiloradministrațieipublicelocaleșiconsultareacetățenilorînproblemelelocaledeinteresdeosebit(articolul110alConstituției).
Distincțiadintreadministrațiapublicăcentralășicealocalăarelabazăutilizareamaimultorcriterii.Astfel,eleauînvederecompetențateritorialășimaterialăaorganelorcecompunadministrațiapublicășinaturainteresuluipecareîlpromovează.Administrațiapublicăcentralăîșiexercităcompetențateritorialălanivelulîntreguluiteritoriunațional, iarcealocală–doarlanivelulunitățiloradministrativteritorialeîncareau fostaleseautoritățile respective.Pedealtăparte, organele cecompunadministrațiapublicăcentralădispundecompetențămaterialăgenerală–Guvernul,pecândautoritățilelocaleauocompetențămaterialăcesecircumscrieînjurulrealizăriiinteresuluilocal.Administrațiacentralăpromoveazăinteresulgeneral–național,cealocalăpromoveazăinteresullocalitățiirespective.
Putereajudecătorească
Funcțiadebazăaputeriijudecătoreșticonstăînapărareadrepturilorșialibertățilorcetățenilor,aordiniidedrept,înrespectarealegalitățiișiaechitățiiîncadrulaplicăriilegilorșiaaltoractenormative.Astfel,putereajudecătoreascăcontribuielarespectareadreptuluigarantatalfiecăruiomlaviațășiintegritateafizică și psihică, la libertatea individuală și inviolabilitatea domiciliului, la secretul corespondenței, alconvorbirilortelefoniceșialaltormijloacelegaledecomunicareetc.
TitlulIIalConstituțieistabileșteprevedericuprivirelaautoritateajudecătoreascăînRepublicaMoldova.
12 ipre.md
Astfel,potrivitarticolului114,justițiaseînfăptuieșteînnumelelegiinumaideinstanțelejudecătorești șianumeprinCurteaSupremădeJustiție,celepatrucurțideapel(Chișinău,Bălți,CahulșiComrat),și15judecătoriidecircumscripție.Organizareainstanțelorjudecătorești,moduldefuncționareșicompetențaacestora sunt prevăzute de legea privind organizarea judecătorească11, legea cu privire la statutuljudecătorului12,legeacuprivirelaConsiliulSuperioralMagistraturii13,legeacuprivirelaCurteaSupremădeJustiție14.
Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția în scopul apărării și al realizării drepturilor și a libertățilorfundamentale ale cetățenilor și ale asociațiilor acestora, ale întreprinderilor, ale instituțiilor și aleorganizațiilor.Instanțelejudecătoreștijudecătoatecauzeleprivindraporturilejuridicecivile,decontenciosadministrativ,contravenționaleșipenale,precumșioricealtecauzepentrucare legeanustabileșteoaltăcompetență.Ședințeledejudecatăsuntpublice.Judecareaproceselorînședințăînchisăseadmitenumaiîncazurilestabiliteprinlege,curespectareatuturorregulilordeprocedură.
Împotrivahotărârilor judecătorești, părțile interesateși organeledestat competentepotexercita căiledeatac.Esteobligatorierespectareasentințelorșiaaltorhotărâridefinitivealeinstanțelorjudecătorești,precumșicolaborareasolicitatădeacesteaîntimpulprocesului,alexecutăriisentințelorșiaaltorhotărârijudecătoreștidefinitive.ÎnsistemuldedreptalRepubliciiMoldovaProcuraturaareunlocspecialplasatîntreputereaexecutivășiceajudecătorească.
Judecătorii instanțelor judecătoreștisenumesc în funcțiedecătrepreședinteleRepubliciiMoldova, lapropunereaConsiliuluiSuperioralMagistraturiipeun termendecinciani.Dupăexpirarea termenuluide cinci ani, judecătorii pot fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Președinții șivicepreședințiiinstanțelorjudecătoreștisuntnumițiînfuncțiedecătrepreședinteleRepubliciiMoldova,lapropunereaConsiliuluiSuperioralMagistraturii,peuntermendepatruani.
Președintele,vicepreședințiișijudecătoriiCurțiiSupremedeJustițiesuntnumițiînfuncțiedeParlamentlapropunereaConsiliuluiSuperioralMagistraturii.Eitrebuiesăaibăovechimeînfuncțiadejudecătordecelpuținzeceani.Promovareașitransferareajudecătorilorsefacnumaicuacordulacestora.Sancționareajudecătorilor se face în conformitate cu legea.Funcțiade judecătoreste incompatibilă cuexercitareaoricăreialteifuncțiiretribuite,cuexcepțiaactivitățiididacticeșiștiințifice.
În cadrul sistemului instanțelor judecătorești din Republica Moldova activează în prezent 447 de judecători15.
Consiliul Superior al Magistraturii16esteuniculorgandeautoadministrare judecătorească, format învederea organizării, a funcționării și a asigurării independenței sistemului judecătoresc în RepublicaMoldova. Întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul are competențe referitor la cariera judecătorilor,instruirea inițială și continuă a judecătorilor și a personalului secretariatului instanțelor judecătorești,respectarea disciplinei și a eticii magistraților, administrarea instanțelor judecătorești, alte atribuții încondițiile legii. Consiliul examinează hotărârile Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, aleColegiului deevaluareaperformanțelor judecătorilor și contestațiile împotrivaacestora. În relațiile cuautoritățilepublice,ConsiliulesteindependentșisesupuneînactivitateasadoarConstituțieișilegilor.Poate sesiza Parlamentul, președintele republicii și Guvernul asupra oricărei probleme care ține decompetențasa,potrivitlegislațieiînvigoare.
Institutul Național al Justiției17 este principala instituție publică ce realizează formarea inițială acandidaților la funcțiile de judecător și de procuror, formarea continuă a judecătorilor în funcție și aprocurorilorînfuncție,agrefierilor,aasistențilorjudiciari,așefilorsecretariatelorinstanțelorjudecătorești,a consultanților procurorului, a consilierilor de probațiune, a avocaților care acordă asistență juridică
11http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=34640312http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=34640413http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=34640614http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=34640515http://magistrat.md/ro/all-magistrat?page=3116http://csm.md/17https://www.inj.md/
13ipre.md
garantată de stat, precumși formarea inițială și continuăa altor persoane care activează în sectoruljustiției,încazurileprevăzutedelegislație.
Procuratura18
Procuraturaesteoinstituțiepublicăautonomăîncadrulautoritățiijudecătoreșticare,înprocedurilepenaleși în alte proceduri prevăzute de lege, contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiției,apărareadrepturilorșiaintereselorlegitimealepersoaneișialesocietății.Recent,la25februarie2016,ParlamentulRepubliciiMoldovaa adoptat o nouă lege a procuraturii19 care reglementeazămodul deorganizare,funcționareșiatribuțiileacestuiorgan.Înprezent,încadrulsistemuluiprocuraturiiactiveazăpeste700deprocurori20.
SistemulProcuraturiiesteunsistemuniccareincludeProcuraturaGenerală,procuraturilespecializateși procuraturile teritoriale. Procuratura NaționalăAnticorupție (PNA) este specializată în combatereainfracțiunilor de corupție de nivel înalt, dar și conduce urmărirea penală în cauzele instrumentate deCentrulNaționalAnticorupție (corupțiamică).ProcuraturapentruCombatereaCriminalitățiiOrganizateșiCauzeSpeciale(PCCOCS)estespecializatăîncombatereacriminalitățiiorganizate,aterorismuluișiatorturii.Spredeosebiredeprocuraturileteritoriale,încadrulprocuraturilorspecializateactiveazăofițerideurmărirepenală,ofițerideinvestigațiișispecialișticaresesubordoneazăfuncționalprocurorului-șefalprocuraturiispecializate.
Procurorul generalalRepubliciiMoldovaestenumitpeuntermendeșapteanidepreședinteleRepubliciiMoldovalapropunereaConsiliuluiSuperioralProcurorilor.
Consiliul Superior al Procuroriloresteunorganindependent,formatînvedereaparticipăriilaprocesuldeconstituire,funcționareșiasigurareaautoadministrăriisistemuluiProcuraturii.
Procuraturaîndeplineșteurmătoarelefuncții:
• conduceșiexercităurmărireapenalășireprezintăînvinuireaîninstanțadejudecată;
• organizează,conduceșicontroleazăactivitateaorganelordeurmărirepenalăîncadrulprocesuluipenal;
• efectuează,inclusivdinoficiu,controlulasuprarespectăriilegislațieiprivindactivitateaspecialădeinvestigații;
• efectuează,inclusivdinoficiu,controlulasuprarespectăriilegislațieiprivindînregistrareasesizărilordespresăvârșireasaupregătireasăvârșiriiunorinfracțiuni;
• pornește,examineazășiparticipălajudecareacauzelorcontravenționale;
• asigurăasistențajuridicăinternaționalăînmateriepenalășicolaborareainternaționalăîndomeniulsăudeactivitate;
• participălaimplementareaunitarăapoliticiinaționaleșiinternaționaleastatuluiînmateriepenală;
• prezintăpropuneriprivindperfecționarealegislațieișiparticipălaelaborareadeactenormativeîndomeniulsăudeactivitate;
• aplicămăsuriledeprotecțieamartorilor,avictimelorinfracțiuniișiaaltorparticipanți laprocesulpenal;
• încazulneînceperiisaualîncetăriiurmăririipenale,încondițiilelegii,intenteazăacțiuneacivilășiparticipălaexaminareaacesteia;
• exercită controlul privind respectarea legilor în aplicarea măsurilor de protecție a martorilor, avictimelorinfracțiuniișiaaltorparticipanțilaprocesulpenal;
• examineazăcererișipetițiiconformcompetenței.
18http://procuratura.md/19http://lex.justice.md/md/363882/20http://procuror.magistrat.md/
14 ipre.md
Avocatura
Avocaturanuesteparteaputeriijudecătorești,însăovommenționaaicideoarecereprezintăoinstituțiededreptindependentăasocietățiicivile,menităsăasigure,pebazăprofesională,acordareadeasistențăjuridicăcalificatăpersoanelorfiziceșijuridice,înscopulapărăriidrepturilor,alibertățilorșiaintereselorlor legitime,precumșialasigurăriiaccesului la înfăptuirea justiției.Activitatea,moduldeorganizareșifuncționareaavocaturiisuntreglementatedelegeacuprivirelaavocatură21.Toțiavocațiiactiveazăîncadrulunorbarouriregionale.UniuneaAvocațilordinRepublicaMoldova22esteorganuldeautoadministrarealavocaților,dincarefacpartetoțimembriibarourilordințară,șiaresediulînmunicipiulChișinău.
21 http://lex.justice.md/md/335889/22 http://uam.md/index.php?l=ro
15ipre.md
3. CumseaplicăvalorileșiprincipiiledemocraticeînrelațiadintreputerilestatuluiînRepublicaMoldova?
Maisusne-amreferitladouăaspectefundamentalecarețindefuncționareaunuistatdedrept,inclusivprinprismaprevederilorConstituțieiRepubliciiMoldova.Astfel,ampunctatprincipaleleprincipiifundamentalealedemocrației,darșiamdescrissistemulputerilorînțaranoastră.ÎnceleceurmeazăvomrăspundelaîntrebareaîncemăsurăvalorileșiprincipiiledemocraticesuntrespectateînrelațiadintreputerilestatuluiîncazulRepubliciiMoldova.
IatăunexemplucarevizeazărelațiaPreședinte–Guvern–Parlament.
PreședinteleRepubliciiMoldovaainițiatmaimulteproceseprincaremaidegrabăaconfruntatcelelaltedouăinstituții–ParlamentulșiGuvernul,decâtsăasigureunspiritdecolaborare.
De exemplu, utilizând dreptul său de inițiere a referendumului constituțional, a solicitat mai multeîmputerniciripentruinstituțiaprezidențialăînraportcucelelalteputeriînstat,inclusivapropusmaimultetemeiuridedizolvareaParlamentului.
Două aspecte importante trebuie menționate aici: (1) referendumul are un caracter consultativ, iarîntrebărileformulateîninițiativapropusăoferăfoartemulteopțiuniderăspuns,nudoardeDAsauNUși(2)toatemodificărileînConstituție,teoretic,arputeasăserefereînoricecazlaurmătorulpreședinteales,șinulacelactual.
Acestecerințesuntimpusedereglementăriledebazăprivindmoduldeaplicarealegiiîntimpșiimportanțaasigurăriidreptuluifundamentaldeaalegeșideafiales.Justificărilepecareleaducepreședinteleînacestcaznuțindecadrultemporalviitor,cideconstrângerileactualepretinseprivindineficiențaParlamentului,argumentecenupotfiaplicate încontextulpropuneriide inițiereareferendumului.Apropo, iatăcășiexperțiiComisieidelaVeneția,înavizulsăurecentauindicatasupracarențelorinițiativeipreședintelui.
Totodată,înrelațiacuParlamentul,deșipreședinteleaavutmaimulteintervențiipubliceprivindprocesullegislativ, acesta nu a utilizat suficient de activ dreptul său la inițiativa legislativă. Chiar modificărilepropusepentruCodulelectoralprivindpromovareaunuisistemmixtdevotaufostsusținutedepreședinte,acesteanuaufostînregistratedinnumelePreședinției,cidinparteadeputațilordinPSRM,încare,oficial,președintelețăriinumaiestenicipreședinte,nicimembru.
AlteaspectepecareleobservămînrelațiaPreședinție-Guvernținedepromovareauneipoliticiexternediferiteșiincoerente.Pedeopartepreședinteleemitedeclarațiișiîntreprindeacțiunicarearpresupunedenunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și apropierea de Uniunea EconomicăEurasiatică, iarGuvernul,decealaltăparte,opteazăpentru (1) îndeplinireaangajamentelorprevăzutedeAcordul deAsociere, care este parte din cadrul juridic al Republicii Moldova, (2) apropierea deUniuneaEuropeanăși (3)păstrareaunorrelațiibilateralebunecuFederațiaRusășialte țărimembreaUniuniiEurasiatice.Astfel,semnareadecătrepreședinteacereriipentrucalitateadestatasociatîncadrulUniuniiEconomiceEurasiaticenuafostprecedatădeavizeleGuvernuluiprivindcorespundereaacestorangajamentenoipecareșileasumăpreședinteleînnumeleîntregiițări,cualteangajamentedejapreluatedeRepublicaMoldova.Astfel,aufostvăditignoratedeinstituțiaprezidențialăprevederileLegiiprivindtratateleinternaționalealeRepubliciiMoldova(Legeanr.595din24.09.1999).
Înacestcontext,inițiativelepreședinteluiRepubliciiMoldovaprivindperspectivadeaderarelaUniuneaEurasiatică,promovareauneipoliticiexternedistinctedeceastabilităîndocumentelepublicenaționaleaprobatedeParlamentșiasumatedeRepublicaMoldovaprinAcorduldeAsocierecuUniuneaEuropeană,genereazăconflicteinter-instituționale,reduceficiențaînrealizareapoliticiiexterneșiinterneaRepubliciiMoldovașiafecteazăimagineaRepubliciiMoldovaînafarațării.
Observăm prin urmare, că funcția de președinte este utilizată mai degrabă în contextul actualuluipreședintemaimultînscopuridepromovareaagendeiunuipartidpoliticdecâtînscopuridevalorificareasarcinilorpecareleareunpreședinteînbazaConstituției.
16 ipre.md
RelațiiledintreParlamentșiputereajudecătorească
NuputemnegaimportanțaanumitorprocesecareaulocînprezentînMoldovacețindereformasectoruluijustiției.Astfel,Parlamentul, încalitatedeputere legislativă,examineazășiadoptă încazulmajoritățiivoturilorreglementărinoi,caresuntmenitesăasigureojustițiemaieficientășioindependențăveritabilăpentrujudecători.
Cutoateacestea,nutoatemodificărilesuntconsiderateoportune,deșipropunmaimareindependențăpentruConsiliulSuperioralMagistraturiișiunprocesdenumirea judecătorilorbazatpecerințeșipecriteriiobiectiveșibazatepemerit.23Astfel,modificărilepropusepentruConstituțiaRepubliciiMoldovacare stabilesc garanțiimaimari pentru puterea judecătorească nu au fost adoptate de Parlament întermendeunandelamomentulînregistrăriilor,ceeaceimplicănulitateaproiectului.AceastăomisiunedinparteaParlamentuluiindicăasupralipseideinteresdeapromovamodificăriconstituționalecaresăasigureindependențămaimareputeriijudecătorești.
După cumammenționatmai sus,Parlamentul continuă sănumească judecătorii laCurteaSupremădeJustiție, inclusivpreședinteleșivicepreședințiiCurțiiSupremedeJustiție, lapropunereaConsiliuluiSuperioralMagistraturii.
ÎntrucâtConsiliulSuperioralMagistraturiinureprezintădedreptbreasladejudecători,fiindprezențidinoficiu–președinteleCurțiiSupremedeJustiție,procurorulgeneralșiministrulJustiției,iaralțitreimembridintotalulde12suntnumițidinrândulprofesorilortitularidedreptdecătreParlament,acestanupoateasiguraobalanțăsuficientăînfavoareacandidațilorlafuncțiiledejudecătorlaCurteaSupremădeJustiție.
Astfel,Parlamentuldispunedesuficientcontrolpolitic lanivelulCSMșiCSJpentruaputea influențaînfăptuireajustiției,faptcarediminueazăeficiențaaltorreglementăridindomeniu,inclusiveficiențalupteicucorupția lanivel înalt, inclusivdinParlamentșieficiențaresurselorpublice investite înProcuratură,inclusivProcuraturaAnticorupție.Fiindexponenți ai partidelor politice, deputații dinParlament, avândsuficientcontrolpoliticasupraCurțiiSupremedeJustițieși,implicit,aCSM,multedintreeforturiledepuseînspecialîndomeniuljustițieipenale,cețindeabuzdeputere,corupție,încălcarearegulilordeachizițiipubliceșialteinfracțiunilegatedeexercițiulfuncțieipublicenuîșiaurostulșinusunteficiente.
Recentelenumiri înfuncțiedeParlamentaleunormembriaiCurțiiSupremedeJustițieasupracăroraexistaucercetări inițiatedeaceeași inspecție judiciarăsaucares-aadeveritcădeclarăprintreavereadeținutăautomobiledeluxlaprețurimultsubmediadepiață,precumșinuindicăproprietateadeținutărealmente,ridicămarisemnedeîntrebarecuprivire laeficiențaconlucrăriiputerii legislativeșiaceleijudecătorești,precumșireglementareaclară,înbazădecriteriiobiective,amoduluiîncaresedesfășoarăpromovareașicarierajudecătorilor.
23Pentrumaimultedetalii,consultațiproiectuldelege:http://parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=181d8c1c-7ac6-4f60-9234-730762aefde0
17ipre.md
4. Caresuntefectelediscursuluipublicbazatpevectorigeopolitici?
RepublicaMoldovaesteoțarăeuropeanădinpunctdevederegeografic,istoricșicultural.ApartenențalaspațiuleuropeanreprezintăocomponentăaidentitățiiconstituționaleaRepubliciiMoldova.Cutoateacestea,țaranoastrăcontinuăsărămânălaintersecțiacivilizațiilordeVestșideEst.
Aceastăpoziționarecuplatăcureminiscențelesovietice,darșimișcareaunionistăde la independențăîncoace au alimentat discursuri politice axate pe vectori geopolitici. Clasa politică a preferat să îșifundamenteze programele politice pe opțiuni geopolitice. Astfel, unele partide și mișcări politice aupromovatrupereadetrecutulsovieticșiunireaRepubliciiMoldovacuRomânia,iaraltepartidepoliticeaupromovatrevenireațăriiînspațiulsovieticșiapropiereadeFederațiaRusă.Ulterior,agendapoliticienilora fost completată pe de o parte de obiectivul aderării la Alianța Nord-Atlantică (NATO) și UniuneaEuropeană,iarpedealtăparte,deaderareaRepubliciiMoldovalaUniuneaRusia-Belarus,maitârziutransformată înUniuneaVamală, iarmai târziu– înUniuneaEconomicăEurasiatică (Rusia,Belarus,Kazahstan,Kîrgîzstan,TadjikistanșiArmenia),proiectulRusieidereconstruireaUniuniiSovietice.
La data de 24martie 2005, în perioada guvernării Partidului Comuniștilor, care inițial a promovat înalegeriledin2001aderareaRepubliciiMoldovalaUniuneaRusia-Belarus,afostpromovatășiadoptatăîn unanimitateDeclarațiaParlamentară cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelorintegrării europene a Republicii Moldova.Aceasta stipula consensul larg politic al tuturor fracțiunilorparlamentare în ceea ce privește promovarea treptată și ireversibilă a cursului strategic al integrăriieuropene.Înaceeașiperioadă,RepublicaMoldovași-aconsolidatrelațiiledeparteneriatcuNATO,iarrelațiilecuFederațiaRusăaudevenitmaicomplicate.
DeșiintegrareaeuropeanăadevenitprioritateapoliticiiexterneșiaintegrăriieuropeneațăriicaretrebuiasăcontribuielaconsolidareademocrațieișiastatuluidedreptînRepublicaMoldova,acestprocesafostunulmaimultdeclarativ,deoarecenuafostsusținutdevoințapoliticănecesarăaguvernăriicomunistepentruaimplementareformeinternecheieconformstandardeloreuropene.
Astfel,drepturmareaevenimentelordin7aprilie2009,cetățeniiRepubliciiMoldovaaususținutvenirealaguvernareaforțelorpoliticededreaptacarepromiteauavansareațăriiînprocesuldeintegrareeuropeanănuprindeclarații,darprinfapteconcrete.ObiectivulguvernăriideatunciafostnegociereașisemnareaunuinouacordcuUniuneaEuropeanăcaresăridicerelațiilelaunnivelmaiînaltșisăcreezepremisepentruaderareaRepubliciiMoldovalaUniuneaEuropeană,prinasocierepolitică,integrareeconomică,darșiliberalizarearegimuluidevizepentrucetățeniimoldoveni.
Înanul2014,acesteobiectiveaufostrealizate.Astfel,RepublicaMoldovaadevenitașa-numita„povestede succes” aUniunii Europene în regiuneaParteneriatului Estic.Cu toate acestea, după cum se vaobservamaitârziu,înceeacepriveștecalitateareformelorinternecheie,succesulRepubliciiMoldovaafostîntr-adevărmaidegrabăopovestedecâtrealitate.Probabilunadintreerorileadmiseafostpolitizareaexcesivăaintegrăriieuropene,carenuafostsusținutădeschimbărisistemiceinternedurabile.
Chiar dacă titlulAlianței pentru Integrare Europeană (AIE) pentru primul guvern proeuropean care afostvotatîntoamnaanului2009afostodeciziefirească,titlurileulterioareAIE-2,AIE-3aleguvernelordecoalițienuaufostceamaiinspiratăalegere.Aceastaacontribuitlaoasocieredirectăaprocesuluideintegrareeuropeanăcupartidelepoliticeșicoalițiiledeguvernare,ceeaceafostodecizieriscantă,deoarecetoatesuccesele,darșieșecurileguvernăriiurmausăfieasociateînpercepțiacetățenilorcuprocesuldeintegrareeuropeană.Maimultdecâtatât,aceastaapermisopozițieiparlamentaredestânga(PartiduluiComuniștilor și ulteriorPartiduluiSocialiștilor), promotoareaaderăriiRepubliciiMoldova laUniuneaVamalășimaitârziu laUniuneaEconomicăEurasiatică,săspeculezepemargineaacțiunilorguvernului.Dincauzaaceasta, integrareaeuropeanăadevenitochestiuneesențialădedivizareîntreguvernareșiopoziție.
Maimultdecâtatât,fraudelebancarecareaudevalizatsistemulbancaralRepubliciiMoldovașiimplicareadecidențilorpoliticidinspateleguvernăriiaucontribuit lascădereaîncrederiicetățenilorînpartidelededreapta care au format guvernarea de atunci și, respectiv, la afectarea percepțiilor din societate cuprivirelaprocesuldeintegrareeuropeană.Aceastăsituațieascoslasuprafațăproblemesistemicecheienerezolvateînperioadarespectivă,cumarfiinstituțiilepolitizate,corupțiasistemică,întimpcejustițiaacontinuatsărămânănereformată.RepublicaMoldovaaînceputsăfiestigmatizatăpeinteriorșiînafară
18 ipre.md
princalificativulde„statcapturat”,atingândunnivelînaltdeinstabilitatepoliticășieconomică.
Înconsecință,inevitabileșecurileînregistratedepartideleproeuropene,aueclipsatrezultatelepozitiveînregistrate în procesul de apropiere de Uniunea Europeană, iar confruntarea între partidele de laguvernarepromotoarea integrării europeneși celedinopozițiadestângacareaupromovat vectorulproesticacontribuit laatomizareasocietățiidinRepublicaMoldovaîndouătabere,pedeoparteceasusținătoareavectoruluigeopoliticproeuropeanșipedealtăparteaceluipro-estic.
Astăzi,situațiainternăaRepubliciiMoldovacontinuăsăfieputernicmonopolizatădeagendelegeopoliticealepartidelorpolitice.AceastătendințăadevenitșimaievidentăcaurmareaînvestiriinouluipreședintealRepubliciiMoldova, care promovează legăturimai strânse cuFederațiaRusă, aderareaRepubliciiMoldovalaUniuneaEurasiaticășidenunțareaAcorduluideAsocierecuUniuneaEuropeană,întimpceactualulGuvernșiactualulParlamentcondusededecidențiaiPartiduluiDemocratapar încalitatedeapărătoriprincipaliaiparcursuluiproeuropeanalRepubliciiMoldova.Imagineaesteșimai interesantădacăamadmitefaptulcănoulpreședintealRepubliciiMoldovaacâștigatalegerile,inclusivdatorităunuisprijinnedeclaratîncampaniaelectoralăacordatdePartidulDemocratprinintermediulmass-medieisaleafiliateșialstructurilorlocaledepartid.
Astfel, devine totmai evident că agenda partidelor politice axată exclusiv pe vectori geopolitici, fărăpromovareaunorreformesistemicedetransformareațării,provoacăurmătoareleefecte-cheie:
1. polarizeazășimaimultsocietatea;
2. distrageatențiapublicădelaproblemeleadevăratecucareseconfruntăRepublicaMoldova;
3. scadeîncredereasocietățiiînpartidelepoliticeșiîninstituțiileprincipalealestatului;
4. consolidează influența grupurilor politice și economice din spatele partidelor care promoveazădiferițivectori.
Acesteconstatărisuntconfirmateșidemaimultesondajedeopinierealizateînultimaperioadă.Astfel,potrivit barometrului de opinie publică publicat de Institutul dePolitici Publice (IPP)24 înmartie 2017,sprijinul cetățenilor pentru aderareaRepubliciiMoldova este de aproximativ 45%, în timp ce sprijinulpentruaderarealaUniuneaEconomicăEurasiaticăestede49%.Înacelașitimp,sondajuldeopiniedinlunamartiepublicatdeInstitutulInternaționalRepublican(IRI)25constatăcă42%dintrecetățeniopteazăpentruaderarealaUniuneaEuropeană,iar43%dintrecetățeniardoriaderarealaUniuneaEurasiatică.Totodată,sondajuldeopinierealizatdeIRIaratăcă94%dintrecetățeniimoldoveniconsiderăcăceamaimareproblemăaRepubliciiMoldovaestecorupția.
Înconcluzie,relațiilecuUEșiprocesuldeintegrareeuropeanăalRepubliciiMoldovanutrebuieprivitesaufolositeîncontrapunerecurelațiiledintreRepublicaMoldovacuRusia.Trebuiesănuadmitemsăfimatrașiîncapcanaagendelorgeopolitice.Așadar,atențiapoliticienilorșialsocietățiiînansambluartrebuisăfieorientatăpeconsolidareaunității însocietateșipesoluții concretepentru înlăturareabarierelorsistemiceîndezvoltareațării.Modeluleuropeandedezvoltarecareși-ademonstrateficiențaînțăriledinEuropaCentralășideEstesteunulcareoferăexemplenecesarepentruRepublicaMoldovaînrealizareaobiectivuluidetransformareațării.
24 http://ipp.md/libview.php?l=ro&idc=156&id=820&parent=025 http://www.iri.org/sites/default/files/iri_moldova_poll_march_2017.pdf
19ipre.md
5. CaresuntproblemeleprincipalepentrudemocrațiașistatuldedreptînRepublicaMoldova?
Așacumamarătatmaisus,clasapoliticădinRepublicaMoldova,fiecăestededreapta,decentrusaudestânga,opteazămaidegrabăsăîșidezvolteagendapoliticăpunândaccentînmarepartepesubiectedenaturăgeopolitică,demulteoriacordândoatențiemaimicăsoluțiilorconcrete,bineargumentateșistructuratepentrurezolvareaproblemelorinterne.Înaintedeanereferilaacestea,văpropununpunctdevederelarececuprivirelacelemaidiscutatechestiunialeagendeiexterneprezenteastăziîndiscursulpoliticdinMoldova.
1. AderarealaUniuneaEurasiaticăNu există premise obiective economice sau politice care ar avantaja aderareaRepubliciiMoldova laUniuneaEurasiatică,maialesavând învederecăaceastăorganizațieesteșiouniunevamală,carelimitează dezvoltarea comerțului liber cu alte uniuni economice. În schimb, Republica Moldova estemembră aAcordului de comerț liber al țărilorComunității Statelor Independente (CSI), care ne oferăcadrulnecesarpentrudezvoltarearelațiilorcomercialecuțărileCSI,inclusivcuRusia.SpredeosebiredearanjamenteleUniuniiEurasiatice,AcorduldeAsocierecuUniuneaEuropeanănepermitesădezvoltămrelațiidecomerțliberșicuțărileCSI,inclusivcuRusia.
2. AderarealaUniuneaEuropeanăChiardacăRepublicaMoldovaesteoțarăeuropeană,UniuneaEuropeanănuestepregătitădenoivalurideextindereși,respectiv,nuaoferitdeocamdatăRepubliciiMoldovaoperspectivăclarădeaderare.
Astăzi,țaranoastrăesteasociatăpoliticșiangajatăîntr-unprocesdeintegrareeconomicăcuUniuneaEuropeană, prin intermediulAcordului deAsociere, care ne oferă cadrul și oportunitatea pentru a nemoderniza și a rezolvaproblemele sistemice cu carene confruntăm.Articolul 49alTratatuluiUniuniiEuropene oferă Republicii Moldova dreptul, ca și oricărui stat european care întrunește criteriile deaderare,săcearășisădevinămembrualUE.Însăautoritățilemoldoveștiartrebuisăfacăuzdeacestdrept,doardupăcețaranoastrăvaavansaputernicînimplementareaAcorduluideAsociereșivorexistapremiselenecesaredeopotrivăînUniuneaEuropeanășiînRepublicaMoldova.
3. Aderarea la NATOTrebuie să constatăm că țara noastră nu este pregătită astăzi pentru aderarea laNATO și cel puținatâttimpcâtmajoritateacetățenilormoldoveninuvoroptapentruaderarealaaceastăalianțămilitară,RepublicaMoldovaîșivapăstrastatutuldeneutralitatepermanentăconsfințitînarticolul11alConstituției.Cu toateacestea,RepublicaMoldovaareuncadruavansatdeparteneriatcuNATOcareneajută larealizareareformeideapărare,consolidareademocrațieișiastatuluidedrept.AstăziamaveanevoiedemaimultăcomunicarecuprivirelaacestsubiectînsocietateanoastrăpentruarupepercepțiilegreșiteșiacombatemiturilecuprivirelaNATOpromovateînperioadasovietică.
Șiacumhaidețisăneuitămlaproblemeleinternecucareseconfruntățaranoastrădela independențăîncoace,care,înpofidadiferitordeclarațiigeopolitice,rămânnerezolvateșiazi.
Corupțiaesteunadenaturăendemicășisistemică.Justițiacontinuăsăseconfruntecuproblemedeeficiențășideindependență.Instituțiilestatuluicontinuăsăfieslăbite,fiindinfluențateputernicdegrupurieconomiceșipoliticeînguste.RepublicaMoldovacontinuăsăseconfruntecuproblemedesecuritate,generateinclusivdelipsaunuiprogresrealînsoluționareaconflictuluitransnistrean.Climatuldeafacerișiinvestiționalcontinuăsăfieunulcarenupermitedezvoltareadurabilăaeconomiei.Niveluldetrairămâneunulscăzut,iarcetățeniiRepubliciiMoldovamigreazăînafarăpentrua-șigăsiunlocdemuncămaibineplătit.Toateacestea,pânălaurmă,reținRepublicaMoldovaîntr-unprocesdetranzițiepermanentășivulnerabilizeazățaraînfațapericolelorinterneșiexterne.
Iatădece,Moldovaaraveanevoieînprimulrânddeoclasăpoliticădetipnou,caresăfieînstare(1)sătratezelarecerealitățileșiprovocărilecurentecucareseconfruntățarașisocietatea,(2)săreușeascăsădepășeascăclivajelegeopolitice,(3)sădemonstrezeprinacțiunirespectareavalorilordemocratice,(4)săseconcentrezeperezolvareaproblemeloradevăratealeRepubliciiMoldovacarecontinuăsăfienerezolvate.
Încontinuare,nevomreferilauneledintrecelemaiimportanteastfeldeproblemecuunefectmultiplicator.
20 ipre.md
Corupțiasistemică
Corupția este un fenomen care afectează profund procesele de implementare în practică a voințeipoporuluiprinintermediulinstrumentelordeseparațieșidecooperareîntreputeriledinstat.Odatăceunreprezentantalputeriipublice,învestitcufuncțiideaprobare,implementaresausoluționareauneiîncălcăride legenurespectăprevederile legii,numaiputemvorbidespresupremațiaei. Încazul fenomenuluiredus al corupției și în prezența unor instrumente de luptă eficientă cu acest fenomen, efectele suntminime. Însă atunci când fenomenul este atât de profund încât implică diverse puteri în stat, atât lanivelcentral,câtșilanivellocal,iarinstrumenteledeluptăcontraacestuifenomensuntșieleviciatedecorupție,suntemînprezențauneistăricareafecteazăînsășiexistențaunuistatdedrept,societateafiindcapturatădecorupțieciclicășiendemică.
SondajeledeopinieprivindpercepțiacorupțieiaratăostaredelucrurifoartegravăînMoldova,cetățeniiconsiderândcorupțiadreptceamaimareproblemăcucareseconfruntămomentanțara.
Efecteleîntermenmediualeuneiastfeldestărisuntcatastrofalepentrusocietate.Datoritălipseiunuivolumminimdeservicii încomunități,mulțicetățeni, înspecialceicarecontribuiecu impoziteși taxela formareabugetului,preferăsăpărăseascățarașisăcauteoportunitățimaibune.Depopulareațăriireduceșimaimultcapacitățilesocietățiideasedezvolta,resurseleumanecalificatefiindînprimulrândpierdute.Corupțiaîneducațienuasigurăresurseumanecalificatenoi,iarcelecaresuntgeneratenusuntutilizateadecvatdincauzafenomenuluicorupțieidinaltedomenii,niciserviciulpublicșinicimediuldeafaceri.
Promovareaintegritățiișiluptaeficientăcontracorupției,înspecialacorupțieilanivelînalt,suntesențialepentru a putea readuce societatea în direcția dezvoltării și a prosperității.Multe dintre avantajele pecareMoldovaa reușit să le obțină prin intermediulAcordului deAsociere se află în pericolul iminentdenevalorificare,întrucâtautoritățilepubliceimplicateînstabilireacadruluinecesarpentruvalorificareaprevederilorAcorduluinulivreazăsuficientdebineanumedincauzacorupțieidininteriorulinstituțiilor.
Justițiaineficientășiselectivă
Ojustițieeficientăestegarantulrespectăriidrepturilorjustițiabililor,înspecialaantreprenorilornaționalișistrăinicarearputeaoferisuficienteinvestițiipentruacrealocuridemuncășiavalorificacapacitățilesocietății. Întrucât justiția ineficientă și selectivă este printre problemele majore pe care cetățenii lemenționeazăînsondajeledeopinie,acestfenomennecesităoabordaresistemică,combinatăcueforturiledeluptăcontracorupției.
Justiția ineficientă descurajează investițiile în țară, fapt ce conduce la un nivel de trai în continuarescăzutșilaposibilitateasporităcacetățenii,înspecialceiactivieconomic,săplecedințară.Aceastadinurmăreduceșimaimultpotențialulveniturilorpublicesubformădetaxeșiimpozite,atâtdinactivitateeconomică,câtșidinconsum.
Justițiaselectivăeste, larândulei,oformăspecificădejustiție ineficientă,careaparefiecaurmareainfluențeipolitice,fieacorupțieidinsistemuljustiției,fieaambelorfenomene.Pentruaputeaasiguraojustițieeficientă,aceastatrebuieîntâidetoatesăfieindependentă,atâtpentrujudecătorișiprocuroriînparte,câtșipentruîntregulsistemdeinstanțejudecătorești,organealeprocuraturiișipentruorganeledeautoadministrare–CSMșiCSP.Atâttimpcâtsistemulpromoveazăjudecătorișiprocuroriinfluențabili,coruptibilișiincompetenți,sistemulorganelorjustiției(instanțelejudecătoreștișialeprocuraturii)nuvorputeaoferijustițiabililorojustițieeficientășiobiectivă.
Controlulpoliticalinstituțiilorpubliceșidedrept
Controlulpoliticalinstituțiilorpublicenuoferăposibilitateultimelorsărealizezemandatulpentrucareaufostcreate.Astfel,prinabordareaabuzivăapartidelorpoliticeprecumcărezultatulbeneficalalegerilorgenerale presupune și ignorarea unor cerințe generale față de autoritățile publice precum eficiența,independența și specializarea, nu permite îndeplinirea mandatului și aduce la favoritism, inclusiv alantreprenorilor.
Deseori,controlulpoliticasuprainstituțiilorpublicepresupuneșiunmecanismdecolectarepeverticalăa „contribuțiilor financiare”, carenu sunt altcevadecât corupția ciclică stabilită în coteminimepentru
21ipre.md
conducătorulinstituțieinumitpoliticdepartidulcarel-anumitînfuncție.Douăefectecatastrofalepentrusectorulpublicpotfiaccentuateaici–exemplulprostoferitdeconducătorcarestabileșteastfelderegulinescriseșieficiențafoartescăzutăabanilorpublicipecareinstituțiapublicăleconsumădincontulbugetuluipublic.Astfel,sedescurajeazăoricefuncționarpublic integrudincadrul instituției,fiindunelement„derisc”pentrusistemulcreat,ceeacefortificăpozițiilefavoritismului,aleincompetențeișialecorupției.
Pe de altă parte, eficiența banului public, adică a contribuțiilor din partea contribuabililor, este foartescăzută, ceeaceduce ladescurajareacontinuăacontribuțiilor completeșioneste, întrucâtnupoatefisimțităoeficiențăaacestora.Evaziuneafiscală,carevinecaoconsecințășidincauza ineficiențeiinstituțiilorpublice,agraveazășimaimultstareabugetuluipublicșinuoferăposibilitățide„investiții”însistemulautorităților publicepentrua le fortifica capacitățiledeelaborare și implementareapoliticilorpublice.
Controlulpoliticînprivințaorganelordedreptesteuncazspecialalcontroluluipoliticalinstituțiilorpubliceșiareefectecelpuținlafeldenegativecașiîncazulgeneralalautoritățilorpublice.Controlulpoliticori,altfelspus,dependențafuncționarilordincadrulorganelordedreptafecteazădirectdrepturilecetățenilor,în special pe cele legate de un proces echitabil și de prezumția nevinovăției.Activitatea „la ordin” aorganelordedreptnuducelaaltcevadecâtlacreareaunuistatpolițienescînlocdestatdedrept,undeprevaleazăintereseleîngustedegrupșiundeseaplicăînmodselectivlegea.
Pentru a putea exclude influența politică asupra autorităților publice și asupra organelor de drept,conducătoriipropușidepartidelepolitice trebuiesă treacăunproces transparent,obiectivșibazatpemeritdeselecțieșiaccedereînfuncțiapublică,fiindstabilităosepararefoarteclarăîntrefuncțiapoliticădeconducătoralautoritățiipubliceșifuncțiadeadministrareaautoritățiipublice.Ultimanutrebuiesăsuferedepeurmaschimbărilorpolitice,caresuntdestuldefrecvente,cisă-șicontinueînmodfluentactivitatea.Stabilitateaînfuncțiapublică indiferentdeconjuncturăpoliticăestegarantulmemoriei instituționale,aldezvoltăriicontinueșialeficiențeiautoritățilorpublice,precumșiovalorificareeficientăabanuluipublic,formatdincontribuțiilecetățenilorșialeantreprenorilor.
Consolidareaunitățiinaționaleșiaidentitățiicivice
DupădestrămareaUniuniiSovietice,Moldovas-apomenitcudiferiteidentităținaționale.ȚăriledinEuropaCentralășiEuropadeEstauavutidentitateanaționalăneambiguășiși-audefinitscopulnaționalfoarteclar–intrareaînUniuneaEuropeană.ȚărileBalticeaufostmultmaiaproapedesituațianoastră.Eleauluatodeciziestrategică–aulăsatlaopartediscuțiileinutilesidezbinătoaredespreidentitateșiși-aupusunscopnaționalfoarteclar–creareauneițărifuncționaleșiapropiereadeUniuneaEuropeană.Astaadevenitideeanațională.Inițial,populațiadeoriginerusăs-aopusacesteiidei,daradevenitparteacomponentăaacesteiidentitățicomunedupăcestatuladevenitfuncțional.
Spre regret,Moldovanua reușit să-și punăunasemeneascop rațional carear fibeneficpentru toțilocuitorii. Înschimb,amînceputdezbateri în interiorulsocietățiidesprediferite identități,carecontinuăpânăînziuadeazi.Amvorbitdespreoagendăcareestemaipuținrelevantă–identitate–darproblemeledeinteresmajorpublic,cumarfireformareaprocuraturiișiajustiției,aujucatunrolsecundarîndiscursulpublic.
Carezultat,avemînMoldovalaetapaactualădouălumiparalele,cudouăviziuniistoriceparalele,douăseturidiferitedeidentitățicaredicteazădouăseturidiferitedepercepții.Estecașicumidentitățile,viziunileistoriceșiperspectivelemajoritățiișialepopulațiilorminoritareexistăîndouăuniversuriparalele.
Consecințeleacesteistăridelucrurisunt,dinpăcate,familiare–separareșineînțelegere,carereprezintăoamenințaregravălaadresastabilitățiisocialedincauza„antreprenorilordeidentitate”careutilizeazăaceastăseparareșidivizarepentrua-șipromovascopurile.Politicienii preferăsăexploatezeaceastădiviziunepentrua-șipromovascopurile.Diviziuneacrește,percepțiile–aproapeîntotdeaunaeronate–devinînrădăcinate,iaracestlucrusetransformăîntr-uncicluviciosdepercepțiigreșiteșineîncredere.
Studierealimbiiromânerămâneoprovocaremajoră.Unprogramlanivelnaționalpentrustudierealimbiiromâneesteunprogramcostisitor,darvitalpentruaasiguraoimplicaredeplinăaminoritățilorșiutilizareaenergieilorproductiveneexploatateînbeneficiulRepubliciiMoldova.Esteocomponentăcrucialăpentruconstruireaidentitățiicomunecarenecesitășimultătoleranțășiînțelegeredinparteamajorității.Trebuie
22 ipre.md
să ne obișnuim cu faptul cămulți oameni care au locuit în RepublicaMoldova, peste două sau treigenerații,nuvorvorbiromânafluent,dartotseconsiderămoldoveni,șiaudreptate,pentrucăautrăitaicidecâtevagenerații!
Trebuiecreatepoliticicaresăatragăminoritățileînlocuriledemuncădinsectorulguvernamentalșisăcreezestimulentepentrucapartidelepoliticesăincludăreprezentanțiaiminorităților.Minoritățiletrebuiesăfie incluse înviațasocială,economică,politicăși culturală. Integrareaminorităților trebuiesăfieoprioritatepentruoriceguverncarevinelaputere,deoareceesteunadintrecelepremiselefundamentalepentrudezvoltareapașnică,democraticășieuropeanăaRepubliciiMoldova.
Reintegrareațăriișirezolvareaconflictuluitransnistrean
Conflictul dinMoldovadeEstaapărut la începutul anilor ’90, cândUniuneaSovietică seapropiadecolaps.OparteateritoriuluiRepubliciiMoldova,cunoscutăsubnumelederegiuneatransnistreană,și-adeclaratsecesiuneadefactodinRepublicaMoldovaînseptembrie1990șiarămasînafaracontroluluiguvernuluicentralalMoldoveideatunci.Escaladareașiluptelegreleauavutloclamijloculanului1992.Armata14-aaRusiei,careeralaaceavremesituatăînregiuneatransnistreană,aintervenitșiconflictularămas„înghețat”depeste25deani.
În1992afostsemnatAcorduldintreFederațiaRusășiRepublicaMoldovaprivindsoluționareapașnicăa conflictului. În cadrul acestui acord, a fost înființată o forță demenținere a păcii „trilaterală” rusă /moldovenească/transnistreanăcaresăprotejeze„zonadesecuritate”careseparăMoldovașiașa-zisaTransnistria.Unalt contingent al trupelor rusești a rămas, ilegal, în regiunea transnistreană.Aceastaconsiderăprezențatrupelorruseșticaogaranțieasecuritățiisale,întimpceMoldovainsistăcaelesăfieretrase,deoareceMoldovaesteunstatneutruînbazaConstituției.
Regiuneanueste recunoscutădeniciunstat.Supraviețuireapoliticăși economicăa regiunii depindetotalmentedesprijinulRusiei,care,potrivitunorestimări,seridicăla300-500demilioanededolaripean,inclusivsubvențiipentrugaze.Regiuneaareocapacitateindustrialăconsiderabilă.Exporturiletotaleaufostde561,6milioaneUSDîn2016,dincare49,2%aufostalocateînMoldova(electricitate),32,7%înUE,8,2%înUcrainași8,1%înRusia26.
Regiuneatransnistreanăare475000delocuitori,conformrecensământuluirealizatîn2015,înscăderecu14% față deanii 2000. 34%din populația regiunii se considerămoldoveni, 30%sunt ruși și 28%sunt ucraineni27.CompozițiaetnicăaregiuniitransnistreneestesimilarăcomponențeietniceaRepubliciiMoldova,întimpceexodulpopulațieiactivedincauzalipseideoportunitățieconomiceesteocaracteristicăaambelormalurialerâuluiNistru.
Înacelași timp,conflictulnua lăsatanimozități ireparabileșinuauexistatcurățirietnicesauîncălcărigravealedrepturiloromului.Deasemenea,nuexistăoură istoricăadâncă–conflictul se referămaidegrabălainteresedecâtlaconvingeriprofundeși,prinurmare,estesusceptibildetransformareșideosoluțienegociată.
Intereselegeopoliticealeactorilor-cheiesuntfundamentale,înspecialintereseledesecuritate,șitrebuieabordate ca parte a efortului de soluționare a conflictului. Rusia caută să-și protejeze „perimetrul desecuritate” în spațiul post-sovietic, pe care îl consideră esențial pentru securitatea sa. În linii mari,Transnistria,cașiDonbassînUcraina,cașiAbhaziașiOsetiadeSud,sunt„repere”geopoliticecarenupermitacestorstatesăaibăopoliticămaiindependentă,proeuropeană,șilepăstreazăcapezonagridintreRusiașiUniuneaEuropeană.Rusiacredecăadacăpierdecontrolulasupraacestorstate(Georgia,Ucraina,RepublicaMoldova),astaarfioamenințarepentrueadinpunctdevedereasecurității.
StateleeuropenesprijinăaspirațiaRepubliciiMoldovadeaseapropiadeUE.UEconsiderăcăosoluționarereușităaconflictuluitransnistreanarputeacreaunmediudesecuritatemaibunînregiune.Totuși,toțiactorii externi consideră că soluționarea conflictului trebuie să fie în cadrul unui stat și independența
26Novosti:Transnistria’sexportsfallby17%andimportsby30%in2015,http://novostipmr.com/ru/news/15-12-17/pridnestrovskiy-eksport-v-2015-godu-upal-na-17-import-na-3027Regnum.ru:Transnistria’spopulationhasdeclinedby14.3%overthepast11years,https://regnum.ru/news/society/2132017.
html
23ipre.md
regiuniitransnistrenenuesteprobabilăînviitorulapropiat.Formainternăprecisășiperspectivageopoliticăaunuistatrămâncauzaunordezacorduri.PentruRepublicaMoldova,estecrucialcaaceststatsăfieviabilșifuncțional,încarearputeacontinuapoliticadeintegrareeuropeană,ceeacereprezintăinteresulmajornațional.
Nivelulinternalsoluționăriiconflictelorestedeoimportanțăfundamentală.MoldovadoreștesăaderelaUniuneaEuropeanăcalaunproiectdedezvoltarecarearasiguraafinitateafațădevalorileoccidentale,inclusivstatuldedrept,proprietateaprivată,răspundereaguvernuluișiartransformațaranoastrăîntr-unstatfuncțional.Cutoateacestea,pestejumătatedintrelocuitoriiMoldoveipreferăoalianțămaiputernicăcuRusia28.Ultimelealegeriprezidențialeauaduslaputereuncandidatprorus29.RegiuneatransnistreanădoreștesărămânăînorbitaRusiei,caogaranțieasecuritățiiacesteia,iarpopulațiaregiuniiseîndreaptăînmoddirect spreRusia.Conducerea regiunii insistă cănu vanegocia cuRepublicaMoldovanimicaltcevadecâtun„divorțcivilizat”30.
Pentrueliteledepeambelepărți,starea„înghețată”aconflictuluiesteprofitabilă;niciunadintrepărținuareunstimulentpentruafacecompromisuri.Înmodpublic,conflictulareoimportanțăredusăpemaluldreptalRepubliciiMoldovașinuaapărutoviziunecomunăîntrepublicșielităcuprivirelarezolvareaconflictului.Întretimp,ogenerațieacrescutpefiecareparteîncircumstanțediferite,fărăalăsaînmemorieexistențacomună.Compromisurilesuntgreudevândutpeplanintern.
Prin urmare, nici Moldova, nici regiunea transnistreană nu sunt pregătite pentru soluționare și estenecesarăoperioadădepregătire.OsoluțieîncareMoldovașiregiuneatransnistreanăarfifuzionatemecanicîntr-unstatcomun(„așacumeste”)artransformaMoldovaîntr-unstatdisfuncțional.Osoluțiedurabilănecesităpregătiriample.Trebuiecreatedouăpremisefundamentalepentruorezolvaredurabilă.Înprimulrând,mediulinterntrebuiesăfiepregătitatâtlanivelulelitelor,câtșialpublicului.Înaldoilearând,consensulinternaționalîntreactoriimajoridinMoldovatrebuiesăfiedirecționatșiconstruitpentruaidentificașiimplementaosoluțiedurabilădereintegrareațării,carearconsolidaRepublicaMoldovaîncalitatedestatsuveran,independentșiintegru.
28Ziarul de Iași:MoldovanspreferunionwithRussia.39.4%ofMoldovanswanttojoinRussian-ledCustomsUnionand35.7%wanttojointheEU,availableathttp://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/moldovenii-prefera-uniunea-cu-rusia--125098.html29Reuters:Pro-RussiancandidatetriumphsinMoldovapresidentialrace,Nov14,2016,http://www.reuters.com/article/us-moldova-election-idUSKBN1380TN30Newsmaker.md–VadimKrasnoselsky:IwantTransnistria’srecognitionverymuch,butnotthroughwar,http://newsmaker.md/rus/novosti/vadim-krasnoselskiy-ya-ochen-hochu-priznaniya-pridnestrovya-no-ne-cherez-voynu-28711
24 ipre.md
6. CareesteînsemnătateapentruRepublicaMoldovaaAcorduluideAsocierecuUniunea Europeană?
AcorduldeAsocieredintreUniuneaEuropeanășiRepublicaMoldovareglementeazărelațiaRepubliciiMoldovacuUniuneaEuropeană.Acordulafostsemnatla27iunie2014laBruxellesșipusînaplicareprovizoriu începândcu1septembrie2014, iar la1 iulie2016AcorduldeAsocierea intrat în vigoaredefinitiv.
Acordularepeste850depagini.StructuraAcorduluiincludeunpreambulcarereprezintăparteadeclarativăpolitică,setândscopulșiobiectiveleacestuia.Prevederiledebazăcuputerejuridicăsuntstructurateînșaptetitluri,care,larândullor,includ465dearticole.Deasemenea,parteaAcorduluisunt35deanexe,careprevădacquis-ulcomunitarceurmeazăafitranspusînlegislațianaționalăîntr-operioadădepânălazeceani,șipatruprotocoaledeimplementare.
Acordulstabileștecadrul juridicdecooperarealRepubliciiMoldovacuUEînmaimultedomenii,celemai importante fiind reforma internă, justiția, libertatea de circulație, cooperare sectorială și asistențafinanciară,cooperareaîndomeniulantifraudă.TitlulValAcorduluiprevedecreareaZoneideLiberSchimbAprofundatșiCuprinzător(ZLSAC).
UniuneaEuropeanăsebazeazăperespectareademocrațieișiastatuluidedrept,cuvalorileșistandardelelegalecaredauundăverdepentruțărileîncursdedezvoltare,cumarfițaranoastră.AcorduldeAsocierevapermiteracordareasistemelorpoliticșieconomicaleRepubliciiMoldovaînconformitatecuvalorileeuropene,standardeleșireglementărileUniuniiEuropene.
PentruaputeaasiguraimplementareaAcorduldeAsociere,UEoferăuncadrulargdeasistențăfinanciarăprin diverse instrumente, inclusiv suport bugetar direct, asistență tehnică și schimb de experiență cupersoanedinadministrațiastatelormembreUE,înspecialacelorstatecareautrecutrecent(ultimii10ani)prinprocesuldenegociereșiaderarelaUE.
Principalul instrument de implementare aAcordului convenit cuUniuneaEuropeană esteAgenda deAsociere31.Înprezent,RepublicaMoldovașiUniuneaEuropeanăsuntînprocesdenegociere32 a unei noiAgendedeAsocierecarevastabiliprioritățile-cheiederealizareaAApentruonouăperioadădetreianii.e.2017-2019.InstrumentulnaționalinternpentrucoordonareaimplementăriiAcorduluiestePlanulNaționaldeAcțiunipentruImplementareaAcorduluideAsociere(încontinuarePNAIAA)33.
LanivelulGuvernuluifuncționeazăComisiaGuvernamentalăpentruIntegrareEuropeană(CGIE),careurmăreștepermanentrealizareaangajamentelordinAcord,iarMinisterulAfacerilorExterneșiIntegrăriiEuropene (MAEIE) asigură coordonarea,monitorizarea și evaluarea generală a procesului. Există șipracticaȘedințelorComunealeParlamentuluișialeGuvernuluipentrucoordonareaprioritățilorlegislativecuprivirelaimplementareaAcorduluideAsociereRM-UE.Adițional,înlunaaprilie2016,ParlamentulacreatConsiliulpentruIntegrareEuropeană.
ImportanțaAcorduluideAsocierepentruRepublicaMoldova
Foartemulțicetățenidințaranoastră,deopotrivăceicaresprijinăsaunuparcursuleuropean,seîntreabătotușicareesteimportanțașivaloareaadăugatăaAcorduluideAsociere?
AcorduldeAsocierestabileștestandardedecalitate,independențășitransparențăînprocesuldeluareadeciziilor,careaufostpreluatedinexperiențadepeste60anideexistențăaUniuniiEuropene.IntegrareastateloreuropeneînUEaavutloctreptat,fiindmultiplelecțiiînvățateșiconfruntânddiferiteprovocări,carepânălaurmăaupromovatUniuneaEuropeanăsădevinăunuldintrecelemaiviabileproiectededezvoltareînlume.
Iatădeceastăzi,integrareaeuropeanătrebuieprivităînprimulrândprinprismatranspuneriiînpracticăamodeluluieuropeandemodernizare,realizatăprinimplementareaAcorduluideAsociere.Suntcelpuțin
31http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/DOC/?uri=CELEX:52014PC0359&from=EN32Următoarearundădenegocieriesteplanificatăpentru23-24martie2017.33http://gov.md/ro/content/planul-national-de-actiuni-pentru-implementarea-acordului-de-asociere-rm-ue-perioada-2017
25ipre.md
patruaspecte-cheiecaretrebuieremarcateînsensulimportanțeiacestuiacordpentruRepublicaMoldova:
Întâi de toate,AcordulneoferăsoluțiilenecesarepentrupromovareareformelorinterneesențialepentruMoldova,precumcelelegatedefuncționareaindependentăajustiției,saupentruluptacontracorupțieilanivelînalt.DeșiAcorduldeAsocierenupoatefiprivitdreptunpanaceupentrutoateproblemelepecareleareMoldova,acestastabileșteprioritățiledeintervenție,care,odatăpreluateșiimplementate,asigurăireversibilitateamodernizăriițăriișiauefectdeamplificarepentrualtedomenii.Astfel,luptaeficientăcucorupțiadenivelînalt,careimplicăpersoanepublice(persoanecufuncțiidedemnitatepublică,funcționaripublicidenivel superior),asigurăutilizareaeficientăa resurselorpublice formatedin impoziteși taxeplătitedecontribuabili.Înacelașitimp,asigurareauneijustițiieficiente,capabilesăexaminezecauzelecomplexedecorupție,săemitădeciziibazatepelege,facecareformeleinternedeluptăcontracorupțieimarisăfieaduselafinalitateadorită.
În al doilea rând,Moldovaobțineoseriedebeneficiideordineconomic,precumaccesul lapiațaUE,transpunereastandardelorșiacerințelordecalitate,darșicreștereasiguranțeiproduselor.Astfel,AcorduldeAsociereșiComerțulLibercuUEînspecialcreeazăpremisesolidepentrudiversificareapiețelordedesfacerepentruproducătoriișiexportatoriinoștri,darșicontribuielacreștereacalitățiiproduselorșiaviețiiîngeneralînRepublicaMoldova.ImplementareaînpracticăaprevederilorZLSACdepindefoartemultdeeficiențaadministrațieipublice,careareosarcinăfoartecomplexă,săpreiaînjurde70%dinlegislațiaUE în următorii zeceani.Aceasta, de fapt, este „o investiție pe termen lung”, care vaoferitreptatbeneficii, însă transformărilenaționalevorfidedurată, întrucâtasigurăoatractivitatecontinuăpentru a fi respectate – comerț cu un partener sigur (UE). În cele din urmă, aceste transformări vinînbeneficiulcetățenilor, încalitatea lordeconsumatorpediversesectoare,precumsănătatepublică,întrucât calitatea produselor este echivalată cu cea dinUE; protecția consumatorului, pentru că suntstabilitecerințesporitepentruantreprenoriînasigurareacalitățiiproduselorvândute;eficiențăenergetică,întrucâtstandardeleUEpromovează,princerințeobligatoriideinformarecuprivirelaniveluldeconsumalresurselorenergetice,celemaieficienteproduseindustrialedinpunctdevedereenergetic.
În al treilea rând, Acordul de Asociere oferă oportunități de investiții în infrastructură, contribuie laextindereaconexiunilorde transport, liberalizareaspațiuluiaerian,careoferăprețurimaiaccesibile labileteledeavion,conectareacupiațaenergeticăaUEși transpunereatehnologiilornoi îndomeniideeficiențăenergetică,carecreștesecuritateașiindependențaenergeticăațării.Toateacestetransformăriinternefundamenteazășimaimultbeneficiilecereiesdinactivitateadecomerțșidezvoltareadeindustriinaționale.
Nu în ultimul rând, Acordul de Asociere susține educația, știința și inovațiile, precum și contacteleinterpersonale,care,împreunăcucirculațialiberăfărăvize,creeazăoportunităținoidecălătorii,cercetare,studiișiafaceriînUniuneaEuropeanăpentrucetățeniiRepubliciiMoldova.
AcesteasuntprintreargumenteleprincipalecăAcorduldeAsocierenuesteuninstrumentdeinfluențăgeopolitică, ci un cadru clar de transformare internă pe careRepublicaMoldova trebuie să-l urmezepentruadevenioțarămodernă,dezvoltatăundeinstituțiilestatuluifuncționeazăîninteresulcetățeanului.CucâtmaimultRepublicaMoldovavaavansaînprocesuldeimplementareaAcorduluideAsociere,cuatâtmaiaproapevafipunctuldeireversibilitateîntransformareasocietățiimoldovenești,amediuluideafacerișiaclaseipoliticedințaranoastră.
26 ipre.md
II. Sistemul politic al Republicii Moldova
1. Cumseconstruieștepropaganda?
Uitați-vălaacesttabloufaimossemnatdeunpictorsuprarealist,RenéMagritte(1898-1967).Cevedeți?Opipă?Magrittevinecuunmesajaparent contradictoriu – desenul unei pipe șio inscripție – asta nu este o pipă. Este doaroreprezentareauneipipe.Suntempredispușisă confundăm reprezentarea unui obiect cuceeaceestereprezentat.
Propaganda în lumea modernă nu mai estecrasă,directă,esteunabazatăpesociologie,psihologie și studierea profundă a modelelorde percepție, care sunt specifice fiecăruipoporsaufiecăreinațiuni.Pentruafieficientăazi, propaganda trebuie să fie percepută carealitate sau adevăr, altfel va fi demascată.Nimicnumaiestenumitdirect,selucreazădoarprinmetodesubtile,invizibile,caresuntfoartegreudedepistatșidedemascat.Totulseînveleșteînhainaadevărului.
Așadar, ceea ce auziți la televizor, în emisiuni, înbuletineledeștiri,peblogurinuesterealitatea,esteinterpretareasaureprezentarearealității,careexistăindependentdeaceastărealitateșicare,deobicei,esteprelucratășipregătităpentruconsumpublicdecătre„intermediari”și,înceamaimaremajoritateacazurilor,înspecialîncondițiileRepubliciiMoldova,este intenționat distorsionată, cu scopul de a văconvinge să vedeți lucrurile exact așa cum estebeneficpentru„intermediar”.Imagineapoliticienilor–adicăacelorpentruconsumulpublic–esteconstruităpebazaprejudecățilorșiapreferințelornoastre,caresuntstudiateprinmetodecalitativeșicantitativeșinesuntproiectateînapoi,caoreflexieînoglindă.Sunt
imaginicapipadepetablouldemaisus.Uitați-vădoardecâteori îșischimbăpreferințelepoliticieniinoștri. De fapt, celmai bun candidat pentru un consultant politic ar fi un candidat fără principii, fărăconvingeri,pentrucăimaginealuisauaeipoatefimodelatăașacumestenecesarpentruacâștiga.Esteorealitatemaipuținplăcutăalumiimoderne.
Fițiconștiențideacest lucru–reprezentareaneutrăpurșisimplunuexistă în condițiile moderne. Reprezentarea poate fi distorsionatăprintr-o mulțime de metode. Mai mult decât atât, așa-numiți „polit-tehnologi”bineplătițicreează„realitatea”pentruconsumulpublicpentruacâștigaalegeripentrucandidațiilor.Unexemplufaimos:în1996,cutreiluniînaintedealegeri,ratingulluiBorisEltsinerade3-6%.Rusiaîivoiapecomuniști laputere(lafelcaMoldovacincianimaitârziu),darEltsinacâștigatacestealegeri (cuunratingcareaafostridicatpână la 35-40%, cu toate că sunt bănuieli rezonabile că candidatulcomunist Ghenadii Ziuganov a câștigat alegerile prezidențiale din1996)34.Credețicăafostbinesaurăucăalegeriledeatuncinuaufostnicilibere,nicicorecte?
34Unfilmartisticdestuldeinteresant–Spinning Boris –http://www.imdb.com/title/tt0324619/,sauunclasicindiscutabilcuRobertdeNiro–Wag the Dog,https://www.youtube.com/watch?v=CNo0BicRM8k
27ipre.md
Iatădoarcâtevamecanismedemanipulareșidistorsionare:
1) tendințanoastrădeasimplificașiconcretiza,ceeacearînsemnastereotipizareasauoreprezentaresimplistă, cumarfi „toți vorbitorii de limba rusăsunt loialiMoscovei”, cu toatecăesteungrupextremdedivers,cumulteviziuniprogresive.
2) distorsionareadirectă,cândarătămselectivsaunuarătămunevenimentsauoparteaacestuievenimentși,înacestmod,distorsionămrealitatea.Uitați-văcâtdediferitșiselectivesteprezentatorice eveniment de către autorități și opoziție.Ceea ce îi convine este reflectat, ceea ce nu îiconvineesteomis.
3) propagandatrebuiesăfiemasivășiconstantă,unușiacelașilucrutrebuiesăfierepetatdindiferitepunctedevederepână lanesfârșit, și atunci vafieficientă. Lumeapoate începesăcreadă înveracitateaacestorafirmații.Spreexemplu,„guvernarecoruptă”sau„fugariimafioți”.
4) propagandatrebuiesăapelezelaemoții.Dacăargumenteleraționalenumaisuntluateîncalcul,propagandași-aatinsscopul.
5) apelulspreautoritate–dacăvorbeștecinevacareareautoritatesauesteliderdeopinieînsocietate,chiardacănuestespecialistîndomeniusauchiardacăinformațiaestenutocmaiveridică,poatefiperceputăcaunacorectășipoateinfluențaopiniaoamenilor.Recenta„susținere”aschimbărilorînsistemulelectoraldecătreartiștișioamenideculturănotoriiesteunexempludeacestgen.Credețicăaufăcutacestlucrudinconvingere?
6) efectulprezenței.Filmăricurețineriesteuncazelocvent.Secreeazăimpresiacăstaipeloc.Estefăcutintenționatpentrudramatizare,pentruaîntăriefectulscontat.
7) blocadainformațională,cândevenimentelesuntacoperitedoardeunsingurpunctdevedere.Spreexemplu,oamenicarenucorespundunuitablounegativdespreMoldovasauUcrainaniciodatănuaparpelateleviziunirusești.Maimultde90%dintrematerialeledespreacestețărisuntprezentatefărăvreunpunctdevederelocalcredibil.
8) etichetarea.
Înlumeamodernă,PR-ulșicomunicareastrategicăînlocuiescpropaganda.Suntmultmaieficiente,pentrucăfactotulindirect,prinargumente,prin„voințaproprie”,careesteconstruită,șinuprinconstrângere.Darprincipiiledebazărămânaceleași.PRstudiazășiașa-numitul„subconștientcolectiv”,adicăpercepțiilenoastrecomune,paterneculturale,pentruagăsimitologia,sintagmeșiimaginipentruanedeterminasănecomportamîntr-unanumitmod,săvedemlumeadintr-unanumitpunctdevedere.Alegereadindouă-treivariantecreateînprealabil,publicareaunorarticolecarenuîlidentificădirectpecandidatulvostru,darseasociazăcuelsaucuea,opiniapozitivăsaunegativădinpartea„experților”,construirearealității,tainapecarev-oaducelacunoștințăsursaveridică–toateacesteasuntmetodemaimoderneșimaieficiente.
UnadintretrăsăturilenoastrestrașniceestecăsocietateaRepubliciiMoldovaesteintolerantă35.Unsondajrecentaarătatcă93%dintrenoivorsăextirpediversitateașiblameazădiversitateapentruproblemelenoastresociale,economiceșipolitice.
Săținețimintepipașinumaiconfundațireprezentareaobiectuluicuobiectulînsine!Suntdouălucruridiferite,pentrucăîntreeleîntotdeaunaexistăunintermediar,celcarecreeazăaceastăimagineînanumitescopuri.Rarsefaceastaechidistantșicorect.
Puținăistorie
Chiardacănuobservămacestlucruînviațanoastrădezicuzi,suntemînconjurațideinstituțiilesociale.Interacțiunilenoastreunulcualtul,interacțiunilenoastrecustatul,rezolvareadisputelorșiaconflictelor,exercitareadrepturilorșiîndeplinireaobligațiunilor–toateacesteasuntelementeleuneiconstrucții sociale.
ViațaînlipsaacestorconstrucțiisocialeafostdescrisădecătreThomasHobbes(1588-1679),unfilozofenglezcunoscutpentrutratatulsău„Leviatanul”(1651).Hobbesapostulatcăalternativaacestorregulisociale este „starea naturală” sau „războiul tuturor împotriva tuturor”.Pentruaevitaacestrăzboișipentruadeschidecaleaspredezvoltare,existăun„contractsocial”,princarenoitoțidelegămanumiteputeri
35http://newsmaker.md/rus/novosti/idushchie-s-bogom-kak-religiya-v-moldove-zamenyaet-nefunktsionalnoe-gosudarstvo-31751
28 ipre.md
cătreunsuveran(stat),careneasigurăprotecțieșicondițiipentrudezvoltare.Dacăsuveranulnuasigurăacestecondiții,ceicarei-audelegatputereapots-oiaînapoi,prinoricemetode.
Sarețineți,vărog,acestlucrufoarteimportant:statulșiinstituțiilelui,așacumlecunoaștem,sunto construcție relativ nouă, poate chiar un fel de „tehnologiemodernă”. Statul ca un sistem deorganizareinternășiexternăafostînființatîn 1648,încadrulPăciidelaWestfalia,careapuscapătRăzboiuluiReligiossauRăzboiuluideTreizecideAni.Niciopartebeligerantănuafostatunciînstaresăcâștigeconvingător.Pentruapreveniunasemenea„război al tuturor împotriva tuturor”,cuconsecințecatastrofale,afostconceputunsistemdestateîncarefiecarețarăaresuveranitate asupra teritoriului propriușialtestatenuaudreptulsăintervinăînafacerileluiinterne.Fiecarestatafostrecunoscutcaparteaegalăasistemuluiderelațiiinterstatale.Conceptuldebalanță a puterilor, în care niciun stat nu esteînstaresădominecoalițiaaltorstaterămânebazaconstrucțieistataleșiînzilelenoastre,atâtînpoliticaexternă,câtșiînceainternă.
Societatea modernă este bazată pe câteva principii-cheie menite să asigure dezvoltarea socială șieconomică.Caresuntele?Niciungrupnutrebuiesădeținămonopolulasupraadevărului(corespunzător,conformconcepțieidebalanță a puterilor,autoritateaînstatsăfiedespărțităîndiferiteramuri–legislativă,executivă, judecătorească), viziunile alternative trebuie să fie tolerate pentru a asigura dezvoltareaeconomică,trebuiesăexisteoportunitățiamplepentrua-șipromovaintereseleproprii.
Defapt,ceicareaucreatcelemaistabilestate(StateleUnitealeAmericii)auprevăzutcăoameniișilideriipoliticivorfimereughidațideinteresulpropriușidepropriabunăstare.Doarunsistemcuregulistricte,anumeaceastăbalanță sau separare a puterilor (legislativă,executivășijudecătorească)poateprevenidominareaabsolutăaunuigrup,respectareadrepturilor,administrarepublicăprofesionistăîninteresultuturorși,înconsecință,dezvoltarearapidăalstatului.
Partidelepoliticesuntunmecanism-cheiepentruîndeplinirea„contractuluisocial”dintrecetățenișistat.Înprimulrând,eleacumuleazăintereselemultorindivizișiluptapentruputereadealepromova.Înaldoilearând,partidelepoliticeșicompetițiapoliticăsuntunmecanismsigurpentruluptaîncadrulanumitorreguliși,înconsecință,pentrurotațiapașnicăaputeriișiaguvernelor.Dacăunpartidnumaiareîncredereadinparteaoamenilor,numaiîndeplineștecondițiileacestuicontractsocial,elnuestedatafarăprinrevoltesau revoluții. Vine un alt partid la putere, iar societateamerge înainte.Așadar, instituțiile și partidelepoliticesuntcoloanavertebralăastatuluimodern.
Lanoi,înRepublicaMoldova,problemanuestecăunpoliticiansaualtulareintențiimainobilesaumainocive.Problemaestecăinstituțiilestatuluisuntineficienteșipermitdelapidareafondurilorpublice,permitcorupția și sunt controlate de către un grup îngust de oameni. În consecință, împiedică dezvoltarea.Puterea este celmai puternic drog, iar natura omenească este imperfectă.Doar un sistem cu regulistricte,cuobalanțăaputerilorpoateîndreptaputereaspredezvoltareacomună.
Citițiatentmaijoscâtevaprincipiidebazăaleunuistatliberaldemocrat.Toateacestevalorinusuntdoarunfeldevisaloamenilorbinedispuși.Eleauconsecințefoartepractice,șianumeacesteprincipii,șinuresursenaturale,auadussocietățileeuropenelaunnivelînaltdedezvoltare,pentrucăaucontribuitlacreștereaeconomicășisocială.Acestevaloriaufoststabilitedupăveacuriderăzboișidistrugere,șiaucreatcivilizațiamodernă.
1. Toțioameniiauaceeașidemnitateșiimportantășisunt,prinurmare,egaliprinnaturalor,împărtășindaceleași drepturi și obligații. Valoarea fundamentală rezidă în angajamentul ireversibil pentrulibertateaumană,respectiv,pentrurespingereahotărâtăaoricăreiformedeguvernaretotalitarășiautoritară.
2. Omulestecreatliber,iardrepturileomuluisuntinalienabile.Libertateaînseamnăgândireșialegerefără constrângeri. Libertatea le oferă tuturor bărbaților și femeilor dreptul la o viață bazată peautodeterminare,pe independențadeadecidecumsăatingă fericireașicumsăsebucurederoadelemunciilor.Libertatealeoferăoamenilorposibilitateadeasedezvoltaînfuncțiedepropriilelortalenteşiabilități.
3. Libertateapoateprosperadoaratuncicândsuntsatisfăcutenevoiledebază,darşiatuncicândesterespectatălibertateatuturor.Libertateaunuiaseterminăacoloundeîncepelibertateaceluilalt.Libertatea trebuie să fie asigurată prin lege și protejată de un sistem judiciar independent şi
29ipre.md
imparțial.Realizarealibertățiiesteposibilădoarîncadrulstatuluidedrept.
4. Libertateaînseamnăresponsabilitateapentrusineşiresponsabilitateapentrusocietate.Libertateapoatefilimitatădoardenecesitateadeaprotejalibertateacelorlalţi.Libertateaşiresponsabilitateacer ca statul şi societatea să respecte principiul subsidiarității. Statul trebuie să îndeplineascănumaiacelesarcinicarenupotfirealizatemaibinedeînşişicetăţenii.Deciziileseiauîntr-unmodcâtmaiapropiatdecetățeni,astfelîncâtautoritățilecentralesădirijezedoarceeacenupoatefiadministratmaibinedecomunităţilelocale.
5. Respectulpentru individ,pentru talentele şi abilităţile lui esteovaloaresupremă.Omul trebuiesă-şipoatădezvoltaaptitudinileşitalentele.Scopulestesădistrugemcontrolulopresivalstatuluiasupraindividului,săfacemimposibilăutilizareainstituţiilorstatuluipentruasuprimainiţiativaşimanifestareasănătoasăînsocietate.
6. Justiţiaincludeşijustiţiasocială,potrivitcăreiasarcinilesuntdistribuiteechitabilîntr-osocietate.Celmaibunfundamentpentrusecuritateasocialăesterevitalizareaeconomiei,consolidareafamilieişiîmbunătățireaeducaţiei.
7. Solidaritateaesteresponsabilitateareciprocăşinecesităasigurareauneisecurităţisocialedebază.Pentrurealizareavieţiiumane,trebuieasiguratesolidaritateacualţii,solidaritateacuceislabişisolidaritateaîntregeneraţii.
30 ipre.md
2. CetrebuiesăștiipescurtdespresistemulpoliticalRepubliciiMoldova?
În Republica Moldova sunt înregistrate în prezent 44 de partide politice.[1] Tabelul de mai jos aratădistribuireaputeriiînRepublicaMoldovaîntreprincipalelepartidepolitice.
Principalele partide politice36
Denumireaformațiunii Lideri Mandateîn
Parlament
Mandateîn Consiliile raionale șimunicipale
Mandateîn Consiliile orășenești șisătești
Primari Președinții raionale
Principalelepartidededreaptașidecentru-dreapta
Partidul Liberal DemocratdinMoldova
ViorelCibotaru,TudorDeliu 5/101 185/1116 2746/10570 286/898 8/32
Partidul Liberal MihaiGhimpu,DorinChirtoacă 11/101 92/1116 756/10570 52/898 0/32
Partidul Popular EuropeandinMoldova
IurieLeancă,EugenCarpov 2/101 67/1116 512/10570 27/898 1 / 32
Principalelepartidedestângașidecentru-stânga
Partidul DemocratdinMoldova
MarianLupu,Vladimir Plahotniuc
39/101 258/1116 2808/10570 286/898 19/32
Partidul Socialiștilor dinRepublicaMoldova
IgorDodon,Zinaida Greceanîi 24/101 159/1116 1293/10570 52/898 3 / 32
Partidul Comuniștilor dinRepublicaMoldova
VladimirVoronin,InnaȘupac 7/101 138/1116 1191/10570 77/898 1 / 32
Partidele extraparlamentare
• PartidulAcţiuneşiSolidaritate,MaiaSandu
• Platforma„DemnitateşiAdevăr”,AndreiNăstase
• PartidulNostru,RenatoUsatîi
• PartidulSocialDemocrat,VictorŞelin
• PartidulŞor,lanŞor
• PartidulVerdeEcologist,AnatolieProhniţchi
• PartidulNaţionalLiberal,VitaliaPavlicenco
• Partidul„CasaNoastră–Moldova”,GrigorePetrenco
36PreluatdelaAdept,http://www.e-democracy.md/adept
31ipre.md
• PartidulPopulardinRepublicaMoldova,AlexandruOleinic
• PartidulLiberalReformator,IonHadârcă
• Partidul„Patria”,EmilianCiobu
• PartidulSocietăţiiProgresiste,OlegMatvei
• Partidul„Dreapta”,AnaGuţu
Restulpartidelorsuntinactive.Prin„istoriapolitică”aMoldoveiautrecutaproape80departide.Omareparte dintre ele au apărut și au dispărut în câțiva ani.Acest fapt denotă o problemă-cheie a politiciimoldovenești – partidele deservesc în special interesele propriilor lideri. Alte probleme-cheie suntcentralizareaexcesivă încadrulpartidului, lipsamecanismelorpentruapromovașiacreștealți lideripoliticiîncadrulpartidului,dependențaexcesivăabranșelorteritorialedecentralășidepersoanalideruluipartidului37.
Partidelepoliticeaufoartepuținădemocrațieinternă,suntdominatedelideriilorșinuauoideologieclară.Defapt,partidelepoliticefuncționeazămaimultcaocoalițiedepoliticieniautonomisaucaunmecanismpoliticpentruunsingurlider38.Deaicirezultăfaptulcăpartidelepoliticenuîndeplinescaceastasarcinăcrucialădeaacumulașipromovaintereselecomunealeunorgrupurimariînsocietateși,dinaceastăcauză,nupotjucaunroldemecanismdezvoltatpentrustabilizareașidezvoltareațării.
În realitate, majoritatea partidelor politice agravează diviziunea în societate, promovând o agendăemoțională,deseorifalsă,slăbindstatulșiinstituțiilelui.
37Partidelepoliticenuaudemocrațieinternășisuntfoartecentralizate,dominatedelideriilor,șinudispundeoideologieclararticulată.Aceastaarecarezultatunspectrupoliticfragmentatșipartideoportuniste.Partidelemoldoveneștiaufost,înmodtradițional,slabelanivelintern,funcționândcaocoalițiedepoliticienirelativautonomisaucaunsingurlider.P.19-20 http://democracyinternational.com/media/Moldova%20Democracy%20and%20Governance%20Assessment.pdf38http://democracyinternational.com/media/Moldova%20Democracy%20and%20Governance%20Assessment.pdf
32 ipre.md
3. StângașidreaptapoliticăînRepublicaMoldova–geopoliticavsvalorilepoliticeadevărate
Condițional,partidelepoliticeseîmpartînpartidedestânga,dedreaptașiînpartidedecentru.Înpoliticaceaclasică,partidelededreaptamiliteazăpentruun rol limitatpentrustat (înuneledomenii înguste,cumarfiapărarea,ordineapublică,asigurarea îndepliniriicontractelor). Îndomeniuleconomic,unrolpreponderent se alocă pentru piață și concurență liberă, fără imixtiunea statului. Partidele de stângamilitează pentru participareamai activă a statului în reglementarea economică, redistribuirea socialăaveniturilor,protecțiasocialăputernicăgarantată,unsectorpublicsolidcareasigurălocuridemuncă.Partideledecentruadoptăunamestecdinacestedouămodele.Sevede imediat căeste vorbamaimultdespremodeleșimetodededezvoltareeconomicășidecreștereabunăstării,adicăestedespreodiscuțierațională,bazatăpeevidențășifapte.
Dupăaceastăclasificare,aproape85%dinpopulațiaRepubliciiMoldovaestedeorientaredoctrinarădestânga.ÎnMoldovalumeavreaunstatputernic,protecțiesocialăgarantată,locuridemuncăîncompaniileadministratedestat.Culturadeinițiativăprivatăesteslabdezvoltată.
Problemaeste că acest sistemdoctrinar este irelevant pentruMoldova.Diferențele de interpretare aistoriei,problemaidentitară,situațiaeconomicădificilă,viziunidiferiteasupradezvoltăriiviitoareaudivizatsocietatea în două tabere aproape egale – pro-Est și pro-Vest.Așadar, după doctrinele geopolitice,partideleînRepublicaMoldovaseîmpartînpartideledestânga(40%),careseidentificădreptpro-Est,decentru(15%),careinclinăbalanțaputerii,șidedreapta(pro-Vest)(25%),șiunioniști(10%).Înlimiteleacestorcurente10%suntalegătoricareoscileazăîintreacestedoctrine,înfuncțiedecalitatealiderilorșiacampaniilorelectorale.
ÎnMoldovaoameniisuntînmodforțatdivizațidupăpreferințegeopoliticeșipoliticieniinoștriintenționatpromoveazăaceastădivizare,impunândînsocietateoagendăfalsă.Deceesteunafalsă?Pentrucănuvizeazădirectbunăstareaoamenilor,locuriledemuncăsaudezvoltareaeconomică.Estemaisimplusăjocipeaceastădivizare.Emultmaidificilsăfacilucruriconcrete,săasigurireformareainstituțiilorstatului,lupta împotrivacorupției,crearea locurilordemuncă,dezvoltareaeconomică.Așasecreeazăuncercvicios,când întreagasocietateuitădespreproblemeadevărateșidezbatenișteproblemesecundare,carenuaducniciunfolospentrubunăstareaeipersonală,darînschimbtrezescemoțiiputernice.Încelemaireletradiții,încercămsărealizămunitateaprinopozițiafațăde„ceilalți”(ceicareauviziunidiferite).
Dincauzaacestuifapt,înceiaproape25deanideladeclarareaindependenței,RepublicaMoldovanuareușitsăseafirmecaunstatfuncțional,caresăasigureșanseegalepentrutoțicetățeniişisăîncurajezedezvoltareainițiativeieconomiceprivate.Dimpotrivă,țaras-aîmpotmolitîncorupție,furtşiincompetență,adegradatconstant,trecândprinetapade„statcapturat”şiapropiindu-sedelimitapericuloasăaunui„stateșuat”.
Așacumdejaammenționatmaisus,principaleleprovocărisereferălapoliticainternă,șinulageopolitică.AdiționallaproblemeleadevăratecucareseconfruntăRepublicaMoldovaînmomentuldefață,menționateîncapitolulprecedent,scoatemînevidențăurmătoareleprovocări:
1. Crearea unui stat de drept ce încurajează inițiativa individuală, fără controale excesive șineargumentate din partea organelor de stat. Separarea reală a businessului de politică șiscoaterea companiilor de stat de sub controlul partidelor politice. Potrivit diverselor estimări,economia tenebrăconstituie,astăzi,circa50%.Problemaconstănu în lipsaderesurse interneșidebanipentrudezvoltare,ciînutilizarealorineficientăşiînfaptulcă,înmajoritateacazurilor,aceștibaniseducpelângăbuget.Dacăvomcontracaraeconomiatenebră,vomsporidecâtevaoricolectarea impozitelor. Înacestscop,vomreformasistemulfiscalșivomcreauncorpfiscalcompact,profesionistşiintegru,carevafuncționadupăprincipiulanalizeiderisc.
2. O justiție independentăcaregaranteazăconcurența liberăprotejeazădrepturileși libertățilefundamentalealeomuluișioferășanseegalepentrutoțicetățenii.Creareaşiîncurajareauneiatmosferede„toleranţăzero”faţădecorupţie.
3. Dezvoltareauneieconomiidepiaţăsocială,bazatăpereguliclarede joc,demonopolizatăşiscoasădesubcontrolulpolitic.RepublicaMoldovaartrebuisăcreeze,câtmaicurândposibil,unsistemeconomicfoartedeschis.Statultrebuiesăseretragădinmajoritateasectoarelor
33ipre.md
economiei(păstrându-şidoaractivestrategice)şisăscapedesistemuldesubvenţionareaindustriilor.Maiexact,trebuiecreatăopiaţăliberă,careestecaleaceamaisigurădeadistrugeoligarhiaşideacombatecorupţia.
4. Schimbarea sistemului de administrare publică corupt şi depășit de timp, moştenit dinperioadasovietică.Sistemmoderndemanagement,orientatspreperformanţăşisprerezultate,în rând cu pregătirea şi consolidarea corpului de funcţionari publici profesionişti. Crearea unuisistembirocraticcompactşiprofesionist,careseconcentreazănupeproces,ciperezultat,aşacum se întâmplă în lumeamodernă, care aplică practici moderne demanagement.Astfel, unministerplanificărezultatepetermenscurt,mediuşilung,conducându-sedepriorităţilegeneralealeGuvernuluişi totelesteresponsabilpentrurezultate.Esteunprocessimpluceşi-adovediteficacitateaşiapermiscreștereasemnificativăacalitățiiserviciilorprestatepopulației.AsigurareaunuiproceseficientdebugetareapriorităţilorGuvernuluişideresponsabilizareaconducătorilorautorităţilorpublicepentrubanulcheltuitsuntaltemăsuricevorsporieficienţaadministraţiei.
5. Eficientizareaprocesuluideplanificareşicoordonareapoliticilorpublice.Reformafinanţelorpublice
6. Descentralizarea7. Pensiileșisistemuldeprotecțiesocială,educația,sănătatea8. Dezvoltareasocietăţiicivileşiasigurareacontroluluipublicpermanentasupraguvernării
34 ipre.md
4. EvoluțialupteipoliticeînRepublicaMoldova
Moldovaa fost înființatăcaodemocrațieparlamentarăconstituționalăcu trei ramuriegaledeputere:executivul,legislativulșisistemuljudiciar.Dupăoperioadădetransformăridureroase,politicaMoldoveisedesfășoarăastăziîntr-uncadrualuneirepubliciparlamentare,undeprim-ministrulesteșefulexecutivuluișiguvernulexercităputereaexecutivă.Președinteleareanumitecompetențeîndomeniulpoliticiiexterne,darexercităoputeremaimultceremonială.PuterealegislativăesteînvestităînParlament,iarsistemuljudiciareste,înmodnominal,independentdeexecutivșidelegislativ.Moldovaare16ministereșifiecareministeradministreazăunnumărdeagențiiguvernamentalesubordonate.Autoritățileregionaleșilocaleinclud989demunicipalități,32deraioaneșidouăorașe.
În 1990, după declararea suveranității, existau trei grupuri parlamentare, fiecare având o treimedin numărul de deputați aleși: FrontulPopular dinMoldova (FPM), autointitulatmișcare de renaștere națională,„Interfront”,carepledapentruvalorilesovietice,șigrupulparlamentar„ViațaSatului”,careadevenitnucleulPartiduluiDemocratAgrardinMoldova(PDAM).
Viața Satului, inițial, a susținut FPM. Împreună au promovat în funcțiile-cheie niște figuri marcante(MirceaDrucșiAlexandruMoşanu).FPMapledatpentruretragereadepeteritoriulMoldoveiatrupelorrusești,pentruanulareahotărâriiSovietuluiSupremalURSSdin2august1940privindformareaRSS,pentruretrocedareateritoriilorromâneștitrecuteînmodarbitrarînjurisdicțiaUcrainei,pentrulichidareaconsecințeloractuluidin28iunie1940șipentrucreareaunuistatindependentșidemocratic—RepublicaRomânăMoldova,carearpromovaopoliticăexternăindependentă.Dupăadoptareaacestordocumentede FPM, a început apropierea mișcării „Viața satului” de mișcarea „Interfront”, care pleda pentrureconstituireaURSSpebazafederativășiașaauapăratdrepturilecetățenilorrusolingvi(1/3dinpopulațiedeatunci).Împreună,acestedouăgrupuril-audemisdinfuncțiadeprim-ministrupeMirceaDrucși,îniulie1992,peValeriuMuravschi.Așas-aterminatprimulvaldemișcareprovestică.
Liderul agrarienilor Andrei Sangheli a devenit prim-ministru. A început pendularea în direcția opusărenașteriinaționale.Alegerileparlamentaredin1994au fostcâștigatedePartidulDemocratAgrardinMoldova(PDAM),careaobținut56demandatedin104.Interfrontulaobținut28demandate.FPMacâștigat9mandateșiBloculȚăranilorşiIntelectualilor–11mandate.
PDAMpledapentruunstat independent și democratic, unprogramanticrizăpentru toți cetățenii țăriiindiferentdeetnialor,restabilirealegăturilorcuCSI,înțelegereacivică,naționalășisocială,respingereaintoleranței naționale și renașterea conceptului de „moldovenism”. Sub egida șefului statului MirceaSnegur,afostorganizatunsondajcuosingurăîntrebare:„SuntețipentrucaRepublicaMoldovasăsedezvolte caun stat independent şi unitar…săpromovezeopoliticădeneutralitate?”Din77%dintrecetățeniicareauparticipatlaacestsondaj,95%aurăspunsafirmativ.AcestrezultatșivictoriaPDAMaufostperceputecaoînfrângerepentruformațiunileunioniste,carepledaupentruunificarecuRomânia.
PDAM a adoptat în 1994 aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente (CSI),adoptândșiConstituția înacelașian.Articolul13(1)prevedeacă„LimbadestataRepubliciiMoldovaeste limbamoldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”. Prin această denumire, „agrarienii” şi„interfrontiştii”au„combătut”unionismulşiromânismul.
Alegerileparlamentaredin22martie1998aufostcâștigatedePartidulComuniștilordinRepublicaMoldova(PCRM),careaparticipatlaunscrutinparlamentardupăscoaterealuiînafaralegiiîn1991.PCRMacâștigat40demandatedin101.BloculelectoralConvențiaDemocratădinMoldova(BeCDM),condusdeex-președinteleMirceaSnegur încoalițiecuFrontulPopularCreștinDemocrat (FPCD),acâștigat26demandate.Partidul ForțelorDemocrate (PFD) – 11mandate.Blocul electoral pentru oMoldovaDemocraticăşiProsperă(BepMDP),asociatcupreședintelePetruLucinschi,aobținut24demandate.Afostcreatăocoalițiedeguvernareproeuropeanăşiproromânească(BepMDP,BeCDMşiPFD),subdenumireadeAlianțapentruDemocrațieşiReforme(ADR),careaînceputsăîmpingăpendululgeopoliticspre„integrareaeuropeană”.IntegrareaeuropeanăafostdeclaratăcaunscopstrategicpentruMoldova.Conflicteleinterneauprovocatocriză,demisiapremieruluiIonCiubuc,numirealuiIonSturzaşi,în1999,aluiDumitruBraghiş.Integrareaeuropeanăarămasunscopdeclaratpentrucoalițiadeguvernare.AurmatunconflictîntreADRşipreședinteleLucinschi,ceeaceaduslaalegeriparlamentareanticipate.
În alegerile anticipate din 2001, PCRM a obținut majoritatea parlamentară constituțională de 71 de
35ipre.md
mandatedin101.PCRMpledapentrureîntoarcereaMoldoveispreCSI,restabilirearelațiilorcuFR,șiaderarealaUniuneaStatalăRusia-Belarus.Vectoruls-aschimbatdinnou.Dupănesemnareaplanuluidereglementareaconflictuluitransnistrean,susținutdeFederațiaRusă,careartransformaMoldovaîntr-ozonăgridintreEstșiVest,pendulaaînceputsasemișteîncealaltădirecție,spreintegrareaeuropeană.În2005,înaintedealegerileparlamentare,afostsemnatPlanuldeAcțiuniRM–UE,careafostmenitsaaccelerezeimplementareaAcorduluideParteneriatşiCooperaredintreRepublicaMoldovaşiUniuneaEuropeană(intratînvigoareîn1998).
PCRMacâștigatalegeriledin2005,obținând56demandatedin101.Dedataaceasta,PCRMpledapentru integrarea europeană. PCRM a câștigat și alegerile parlamentare din 2009, obținând 60 demandateînParlament.ÎnsăPCRMafostblocatînexercitareaceluide-altreileamandatdeforțeledeopoziție.Auurmatalegerianticipatepe29iulie2009.PCRMaobținut48demandate.ÎnsămajoritateaafostconstruitădePartidulLiberalDemocratcu18mandate,dePartidulLiberalcu15mandate,dePartidulDemocratcu13mandateşideAlianța„MoldovaNoastră”cu7mandate.
Întrucâtintegrareaeuropeanăaancoratagendanouluiguvern,Moldovaavrutsădevinăopovestedesuccesareformelorșiaintegrăriieuropene.Moldovaaimplementatprimulplandeacțiunepetreianiîncadrulpoliticiieuropenedevecinătate,asemnatunacorddeasociereșiunacorddecomerț liberaprofundatșicuprinzătorșiaobținutcălătoriifărăvizăcuUEîn2014.
Promisiunile-cheiealeguvernuluiproeuropeanaufostcombatereacorupțieișitransformareasistemuluijudiciar,apolițieișiaprocuraturiiîninstituțiiprofesionale,bazatepereguli,carefuncționeazăcuintegritateșiîncrederepublică.Acestlucruareliberaenergiacreativăasectoruluiprivatdeageneralocuridemuncășidea începedezvoltareaeconomică.S-a întâmplatcontrariul.FărăcontrolulcentralizatalPartiduluiComunist, spectrul politic alMoldovei s-a împărțit de facto înmaimulte grupuri concurente. În ciudasprijinuluimasivoferit deUniuneaEuropeanăpentruoagendăde reformă,partidelede coaliție s-auluptatunulcualtulpentruacontrolaministerelederesort,instanțelejudecătorești,procuraturașiagențiileanticorupție.Corupțiașirentaaudevenitlucruriobișnuite.
Politicienii,oligarhii,judecătoriișiprocuroriiauformatorețeastrânsădetreigrupuriconcurente–PartidulDemocrat, Partidul Liberal Democrat și Partidul Liberal – care a preluat controlul asupra majoritățiiramurilorstatuluipentrua-șiprotejașiextindecontrolulasupraactivitățiieconomice.Procuratura,CentrulNaționalAnticorupție,ConsiliulSupremalMagistraturii,BancaNațională,MinisterulEconomiei,DezvoltăriiRegionaleșiConstrucțiilor,TehnologiilorInformaționaleaufostcontrolatedePartidulDemocrat.MinisterulAfacerilor Interne,MinisterulAfacerilorExterne și IntegrăriiEuropene,MinisterulFinanțelor,MinisterulAgriculturii,VamașiInspecțiaFiscalăaufostcontrolatedePartidulLiberalDemocrat.PartidulLiberalacontrolatServiciuldeInformațiișiSecuritate,MinistereledeTransport,Apărare,Mediușialtele(figura2).Moldovaaavutcinciprim-miniștriîncâțivaani.
36 ipre.md
Figura2:Controlulasupraagențiilorșiainstituțiilorguvernamentaledistribuitedepartideledecoaliție
Legenda:
Abilitateaguvernuluideafuncționaînmodeficientafostdiminuată,deoareceactivitateainterministerialăcooperantăaîncetinit,iarinstituțiiledeaplicarealegiiaufostutilizateînraidurilecorporativeșipreluăriledeproprietate.Corupțiaapătrunsîntoatesfereleviețiipubliceșiadevenitprofundîncorporatăîninstituțiilepublice, în special în domeniul aplicării legii, al sistemului judiciar, al serviciului public, al sistemuluieducațional și al legislativului. Serviciile de utilitate publică au devenit o sursă esențială de corupție,deoarecemarjadintreproducereaserviciilorșiprețuldelivrareapopulațieiafostdeobiceiintrodusăînbuzunardecompaniileintermediare.Colectareadetaxeafostineficientă,deoareceoficialiicorupțiauîmpiedicatveniturilestatului.Vamaconstituiapropriulsăuregat,permeabildecorupțieșicontrabandă,maialesprinsegmentulnecontrolattransnistreanalfrontiereimoldo-ucrainene.
Prim-ministru
MinisterulAfacerilor Interne
MinisterulFinanțelor
Ministerul AfacerilorExterne
șiIntegrăriiEuropene
Ministerul Educației
Ministerul Justiției
MinisterulAgriculturiișiIndustrieiAlimentare
Ministerul Sănătății Vama Fisc
MinisterulEconomiei
MinisterulMuncii,Familieiși
ProtecțieiSociale
MinisterulTehnologiilor
InformaționaleșiComunicațiilor
Ministerul Culturii Procuratura
Centrul Național
Anticorupție
Curtea
Judecătorii,Consiliul
Superior al Magistraturii
Banca Națională
Ministerul Apărării
MinisterulTransporturilorșiInfrastructuriiDrumurilor
Ministerul Muncii
MinisterulConstrucțiilorșiDezvoltăriiRegionale
Ministerul Mediului
MinisterulTineretuluiși
Sportului
ServiciuldeSecuritateșiInformare
PartidulLiberalDemocrat
PartidulDemocrat
Partidul Liberal
37ipre.md
Importurile de carne, pește și produse alimentare, exporturile de produse din cereale și multe altesegmentealeactivitățiieconomiceaufostdominatedeunnumărdecompaniicareaumonopolizatpiața,auîncorporatprofiturilenejustificateșiaufolositmăsuriadministrativeșilegislativedurepentruapreveniconcurența.
Instituțiiguvernamentale,inclusivautoritățidereglementare,cumarfiBancaNațională,aufostcompliceatuncicândaproximativ1miliardUSD(aproapede15%dinPIB)debanipubliciau fost furați într-unscandalmasivdecorupție,implicândtreidintrecelemaimaribăncidințară39.Sistemulbancaralțăriiafost,deasemenea,folositcavehiculpentruspălareabanilor,deoarecediferiterapoartespuncăaproapedouăzecidemiliardededolariaufostspălațidemaimultebăncidinMoldovaînultimiicinciani.Instanțelejudecătoreștișijudecătoriicorupțiaufostunlanțfundamentalîntr-ofraudăsponsorizatădestat.
În2013,avânddoar15locuriînParlament,PartidulDemocrats-aconfruntatcuoamenințareiminentă,întimpcePartidulLiberalDemocratșiPartidulComunist,careaveau74delocuriînParlamentși,prinurmare,majoritateaconstituțională,s-auînțelessăstrângăPartidulDemocratprinalegerileanticipate.Totuși,pânăîn2016,PDMadevenituncâștigătorclar.LiderulPLDM,fostulprim-ministruVladFilat,afostarestatîntr-unraidspectaculosîntimpuluneisesiuniaParlamentuluișimaitârziuafostînchistimpde9anipentruabuzdeputereșicorupție.Înacelașitimp,PartidulDemocratasupraviețuitunuivalmasivdeprotestepopulareșiadobânditcontrolulasupratuturorinstituțiilorguvernamentale.
NoulGuvernapromiso „curățare” rapidășimasivăaserviciilorguvernamentale și aelaborato listăprioritarăareformelor,careinclude69deacțiuniîntr-oseriededomenii,delastabilireastatuluidedreptșiabuneiguvernărilareformedinsectoruljustițieișicombatereacorupțieirăspândite.Succesele-cheieau fost adoptarea noii legi privind procuratura, o lege privind reorganizarea sistemului judiciar, legileintegritățiișiprogreseleînregistrateînreluareaprogramuluiFMI.Totuși,acesteschimbăris-auprodusînmarepartelanivelul legislației,avândînvederecăguvernularesuficientevoturipentruapromovalegi.Punereaînaplicareaacestorlegireprezintăoprovocareserioasă,șiîncănuîncepecuseriozitate.Celelaltedeficiențe-cheiedinagendadereformăsuntreformeleanticorupție,cercetarealentăafraudeibancare, lipsaprogreselor în reformeleagențiilor de reglementare, înprimul rândBancaNațională șireformelelentedinsectorulenergetic,careesteconsideratunuldintrecelemaicorupte.
Publiculare,deasemenea,puținăîncredereînangajamentulGuvernuluideaabordacorupțialanivelînaltșideaimplementareformeleesențiale.SondajuldeopiniepublicăGallupdin20octombrie2016aconstatatcămaipuținde10%dinpopulațieareîncredereînguvern.82%dinpopulațieconsiderăcățaramergeîndirecțiagreșită,întimpce89%considerăcorupția„oproblemăfoartemare”,iaralte8%considerăcăesteoproblemămare40.90%considerăcăMoldovaesteguvernatămaidegrabăîninteresulunuigrupmicdeoamenidecâtîninteresulmajorității.
Moldovaseaflă,prinurmare,într-ocrizămultidimensională–simultanpolitică,economică,financiarășisocială–carerezultădincaptareastatuluișipoliticaineficientă.Dintr-o„povestedesucces”aintegrăriiînUE,Moldovaaajunssăexemplificeeforturiledereformeeșuate41.
Dezamăgireacetățenilor fațădepartidelecareaupromis integrareaeuropeanăapropulsat laputerePartidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care a câștigat 24 de mandate în alegerileparlamentaredin2014,promițândsăanulezeAcorduldeAsocierecuUEşisădemarezeproceduradeaderareaMoldoveilaUniuneaVamală.Liderulsocialiștilor,IgorDodon,acâștigatalegerileprezidențialedirecteîn2016,promițândcăpendulapoliticiiguvernamentalesevamișcaspreEst.
39TheEconomist:Who’sholdingupMoldova?,http://www.economist.com/blogs/freeexchange/2015/08/eastern-europe,lastaccessedonAugust8,201640SondajInternationalRepublicInstitute(IRI),1–23septembrie2016;http://www.iri.org/resource/moldova-poll-desire-change-drives-enthusiasm-presidential-election41HrantKostanyan,theCentreforEuropeanPolicyStudies(CEPS):WhyMoldova’sEuropeanintegrationisfailing,https://www.ceps.eu/publications/why-moldova%E2%80%99s-european-integration-failing
38 ipre.md
5.С
eprom
itprincipalelepartid
epo
liticedinRepub
licaMoldo
va?
Nereferim
lapromisiunilefăcutedepartidelepoliticeparlamentareînaintedealegeriledin2014
42.A
utrecutdoard
oianișiedevremesăjudecăm,daroricum
neîntrebămcaredintreacesteprom
isiuniaufostîndeplinite?Celeneîndeplinitesuntm
arcatecugalben.
extremastângăstângacentru-stângacentrucentru-dreaptadreaptaextremadreaptă
Dom
enii-cheie
PSRM
PCRM
PDM
PLDM
PL
Administrație
publică
Neadm
itereapersoanelor
cualtăcetățeniedecâtcea
moldoveneascăsădețină
funcțiipublice.
Oferireacetățenilor
posi
bilit
atea
de
rechem
areadeputaților
şiaaleșilordinautoritățile
administrațieipublice;
Alegereadirectăşi
rechem
areadecătre
cetăţeniajudecătorilor,
inclusivacelordelaCurtea
Constituțională;
OferirearaionuluiTaraclia
statutuluideraionnaţional-
cultural.
Consfințirealim
biirom
âne
calimbăoficială;
Organizareateritoriului
R.M
oldovasubaspect
administrativîncom
une,
orașe,regiuni,fiindincluse
șilocalitățiledinstânga
Nistrului,șiUnitatea
TeritorialăAutonom
ăGăgăuzia.
Com
bate
rea
corupției
Extindereaserviciilo
rel
ectro
nice
în p
roce
sul
achiziţiilorpublicelatoate
nivelurile;
Abrogarealegilorcare
protejeazăjudecătoriişialţi
funcţionaripublici;
Impl
emen
tare
a un
ui
programpentrupoliţie
care
incl
ude
mon
tare
a camerelorvideoportabile.
Participarealacoaliţiide
guvernare,lanivelcentral
şilocal,doarcupartidede
sorgintedem
ocratică,care
auaplicatlustraţiapropriilo
rcandidaţi;
Asigurareatransparenţei
şiaaccesuluiliberla
informaţiacuprivirela
proprietăţilemass-mediei.
42Preluatșicom
pilatdepesituldedicatmonitorizariiprom
isiunilorelectorale,http://www.prom
is.md/prom
isiuni/electorala-2014/
39ipre.md
Dom
enii-cheie
PSRM
PCRM
PDM
PLDM
PL
Com
unicaţiişi
infrastructură
Realizareaşoselelor
ocol
itoar
e pe
ntru
mun
icip
iul
Chişinăuşipentrucelpuţin
10oraşereşedinţeraionale
Modernizareaacelpuţin
500dekilometridedrumuri
naţionaleînurmătorii4ani;
2milio
anedepasageri
transportaţianualprin
AeroportulC
hişinău;
Electrificareacăiiferate;
Lans
area
unu
i tre
n de
marevitezăcaresălege
MoldovadeRom
âniaşi
Ucraina;
Creştereade4-5oria
volumuluidemărfuri
exportateşiimportateprin
portulG
iurgiuleşti;
Investireaacâte1milia
rd
de le
i anu
al p
entru
m
oder
niza
rea
drum
urilo
r locale;
Asigurareaa70%
dintre
gospodăriile
dinţarăcu
acceslaapăcurentă;
Asigurareaa50%
dintre
gospodăriicuaccesla
canalizare;
Asigurareaacelpuţin75%
dinpopulaţiecuaccesla
gazmetan;
Pânăîn2020,fiecarecasă
dinMoldovavaficonectată
laapăpotabilădecalitate
şilasistemedecanalizare
moderne.
40 ipre.md
Dom
enii-cheie
PSRM
PCRM
PDM
PLDM
PL
Com
unicaţiişi
infrastructură
Extindereagazoductului
Iaşi—
Unghenipânăla
Chişinău;
Reconstrucţiaanualăa
5000degospodăriidin
spaţiulrural,prinoferireaa
15000deleipentrufiecare
proprietarcaredoreştesă-
şireconstruiascăcasa;
Moldovavafiprintre
primele5ţărialelumiila
vitezainternetului;
Asigurareadisponibilităţii
Sistem
uluiunicdeurgenţă
„112”;
Înfiinţarea„parcurilorIT”,
carevorofericompaniilor
facilităţifiscaleşi
econom
iceşivoratrage
investitoriînMoldova.
Culturăşiartă
Elaborarealegii
ParteneriatuluiStat—
Biserică,princareStatul
sevaobligasăsprijin
efinanciarproiectelesociale
propusedeBiserică;
Dublareasumeloralocate
pent
ru re
abilit
area
bi
seric
ilor m
onum
ente
istorice;
Înscriereatehnicii
moldoveneştideţesut
covoarepeLista
PatrimoniuluiU
NES
CO.
41ipre.md
Dom
enii-cheie
PSRM
PCRM
PDM
PLDM
PL
Ecologie
Scut
irea
de im
pozi
te
pentruinvestiţiilefăcuteîn
reabilitareafertilităţiisolului,
cultivareapământurilor
nearabileşirestabilirealor
încircuitulagrar;
Scutireadeplată
impozituluifunciarpentru
suprafeţelerestabilite
alefâşiilorforestierede
protecţie;
ElaborareaLegiicuprivire
laresurselefunciare;
Extindereasuprafeţelor
împăduritecu50demiiha.
Econom
ieşi
finanţe
Reducerealajumătate
apreţuluiplătitpentru
gaze,lum
inăşialteservicii
comunale;
Introducereauneiscări
detreiniveluriprogresive
pentruim
pozitulpevenit;
Crearea,timpde4ani,a
112
noi î
ntre
prin
deri
de
produceremari;
Moldovavadeveni
participantălaBanca
Euroasiaticăpentru
Dezvoltare;
Intro
duce
rea
cote
i zer
o aimpozituluipeprofitul
reinvestit;
Creştereaveniturilor
populaţieideminimum
treiorimairepededecât
creştereapreţurilor;
Restabilireacoteizero
aimpozituluipevenitul
reinvestitşiextinderea
acesteim
ăsuripeo
perioadăde5ani;
Restituireaîntermen
scurtaTVA
înprocesul
realizăriiinvestiţieiînafara
municipiuluiC
hişinău;
Intro
duce
rea
„cot
ei
regionaleaTV
A”de15%;
Atragereaacâte1milia
rd
deeuroanualîninvestiţii
străine;
Scut
irea
de im
pozi
t a
pânăla12%
dinveniturile
firmelor,dacăinvestescîn
cercetareşidezvoltare;
Scutireatotalădeimpozit
peprofitpentruprim
ii3ani
defuncţionareaioricărei
întreprinderimicişim
ijlocii
nouînfiinţate;
Cre
dite
ban
care
de
maximum
10000deeuro
cudobândăsubvenţionată
de s
tat p
entru
oric
e întreprinderemicăsau
mijlo
cienoucreată;
Lichidareamonopolurilor;
Con
stru
irea
cent
relo
r de
distribuţieaproduselor
agroalimentare
moldoveneşti;
Triplareaasistenţei
financiaredinparteaUE
şiaaltorparteneripânăîn
2020;
Îmbunătăţireaclim
atului
deafaceriînRepublica
Moldovapentruatragerea
investiţiilordirecte.
Excludereamonopoluluiîn
toatedomeniile
şiram
urile
deactivitate;
Diminuareaponderii
„economieisubterane”;
Com
pletareaLegiicu
privireladezvoltarea
regionalăcustipulări
privindmăsuride
îmbunătăţireaatractivităţii
investiţionalearegiunilor
defavorizate;
Dezvoltareafondurilor
deinvestiţii,depensii
privateşiacom
paniilor
deasigurăriinvestiţionale,
caalternativăabăncilor
comerciale;
42 ipre.md
Dom
enii-cheie
PSRM
PCRM
PDM
PLDM
PL
Econom
ieşi
finanţe
Reducereanum
ăruluide
taxepentrubusinessdela
23la11;
Limitareasuprataxelor
laproduseledeprimă
necesitateşim
edicam
ente
launnivelde7%
-10%
;
Creareaa200000de
noilocuridemuncăbine
plătite;
Creareaşidezvoltareaa
celpuţin500deproiecte
busi
ness
ale
tine
rilor
antreprenori.
Intro
duce
rea
„cot
ei
sectorialeaTVA
”de
15%peuntermende
10ani,pentruprestarea
serviciilo
rdeirigareşide
postrecoltareaproducţiei
agricoledecătrestructuri
nou-createînlocalităţile
ruraleşiîncentrele
raionale;
Micşorareadedouăoria
coteiimpozituluifunciarpe
tere
nuril
e tra
nsm
ise
pent
ru
consolidare;
Reabilitareaprogram
elor
„40deoraşe”şi„Sa
tul
moldovenesc”.
Oferireagranturilor
nerambursabilede10000
deeuromigranţilorcare
investesccelpuţin10000
deeuroîntr-oafacere
acasă;
Eliminareataxelorvam
ale
pentruaducereaînţară
abunuriloragonisitede
migranţiimoldovenicât
timpaufostplecaţi;
Scut
irea
de im
pozi
tul p
e sa
lariu
tim
p de
1 a
n pe
ntru
moldoveniicarerevinîn
ţarăşimuncescîndom
eniul
IT;
Dublareafondurilorpentru
PARE1+1şimajorarea
număruluidebeneficiarila
3000înurmătorii4ani;
ReducereaTVA
pentru
agriculturăla8%;
Intro
duce
rea
impo
zitu
lui
unicînagricultură,
prin
com
asar
ea m
ai
multorimpoziteplătite
actualmente;
Oferireafondurilor
nerambursabiledepână
la10000deeurotinerilor
sub35anicarevorsă
investeascăînagricultură;
Scutireauneipărţidin
venitdeimpozitulpe
venitalpersoanelor
fizicedacăvenituldatnu
esteconsumatşieste
direcționatspreinstrumente
financiareşiinvestiţionale
(acţiuni,obligaţiuni,alte
hârtiidevaloare,depozite,
fonduridepensii);
Liberalizareapieţeifunciare
şistabilireaunuipreţ
normativrealalpăm
ântului;
Interconectareaasincronă
cusistemulenergetic
euro
pean
(prin
cel
din
Rom
ânia),pentruaprocura
energieelectricăatâtdin
Est,câtşidinVest;
Asigurareaposibilităţii
tehnicedefurnizarea
gazelornaturaleînvolum
ul
necesar(prinreţelele
existente),înregimde
revers,atâtdinUcraina,cât
şidinRom
ânia.
43ipre.md
Dom
enii-cheie
PSRM
PCRM
PDM
PLDM
PL
Econom
ieşi
finanţe
Oferireaacâte1000de
lei a
nual
pe
hect
ar d
at în
arendădecătrepersoanele
depeste65ani;
Garantareadecătrestata
cred
itelo
r ban
care
luat
e de
gospodăriile
ţărăneştim
ai
micide10hectare;
Înfiinţareaacelpuţin100
defermezootehnicede
vaci,oi,porcişicapre.
EducaţieşiTineret
AnulareaCoduluiEducaţiei
învariantadin2014;
Intro
duce
rea
curs
urilo
r „IstoriaMoldovei”şi
„Limbamoldovenească”în
programeleşcolare;
Introducereaexam
enului
debacalaureatopţionalşi
introducereaexam
enelor
deadm
itereîninstituţiile
superioaredeînvăţământ;
Dublareanumărului
locu
rilor
cu
inst
ruire
de
labugetşireducereacu
50%avaloriicontractelor
destudiiîninstituţiile
superioaredeînvăţământ;
Majorareaburselor
studenţilorpânălanivelul
minimuluideexistenţă,
precum
şim
ajorarea
număruluibeneficiarilorde
burse;
Restabilireaşcolilo
rînchise
deguvernareaactuală;
AbrogareaCodului
Educaţieiînvariantadin
2014;
Intro
duce
rea
curs
ului
de
„IstoriaMoldovei”înlocul
celuide„Istoriaromânilor”;
Studiisuperioarefinanţate
completdinbugetul
destatîninstituţiilede
învăţământdinsubordinea
structurilordeforţă,în
instituţiilesuperioare
de s
tat î
n do
men
iile
pedagogie,medicină(cu
excepţiastomatologieişia
farmaceuticii),zootehnie,
inginerie,culturăfizică,
sport,arte;
Înprim
ii3anidela
angajareatinerilor
specialişti,statulvaasigura
contribuţiile
cătrefondul
asigurărilorsocialepentru
fiecaretânărangajat;
Adoptareauneilegia
uceniciei,precum
şi
real
izar
ea d
e pa
rtene
riate
permanenteîntreşcolile
profesionaleşidiverse
companii,firmeşiateliere
particulare;
Intro
duce
rea
bacalaureatuluivocaţional;
Susţinereaaccesuluila
bacalaureatulinternaţional
şipromovarearecunoaşterii
luiînţară;
Prom
ovarealegilorpentru
catineriisăpoatăbeneficia
deburseprivatepentru
realizareastudiilor;
Creştereagradualăa
niveluluideremunerarea
învăţătorilorşiprofesorilorşi
orientareaînpermanenţă
spre
sta
ndar
de d
e salarizareeuropene;
Ridicareapragului
învăţămîntuluiobligatoriu
dela16la18ani;
Con
ecta
rea
cam
pusu
rilor
şicăm
inelorstudenţeştila
Internetpermanent;
Majorareasalariilo
rcadrelordidacticededouă
oripânăîn2020.
Suplimentareanumărului
delocurilabugetîn
instituţiiledeînvăţământ
superiordestat;
Elaborareaunuim
ecanism
decreştereanumărului
de b
urse
aco
rdat
e de
sta
t pentrustudiiuniversitare;
Acce
sul t
iner
etul
ui la
re
surs
e de
cre
dita
re
aînvăţământului,cu
rambursareadupă
absolvireîntr-untermenşi
laodobîndăavantajoasă;
Acordareareşedinţeiîn
localităţiledestudiupe
bazacarnetuluidestudent,
indiferentdacăstudenții
locuiescsaunuîncăm
ine.
44 ipre.md
Dom
enii-cheie
PSRM
PCRM
PDM
PLDM
PL
EducaţieşiTineret
Oferireastatutului
defuncţionarpublic
pedagogilor.
Salariiletinerilorspecialişti
dinsferabugetarăvor
depăşidepatruoriminimul
deexistenţă;
Oferireasalariilo
rdepline
pedagogilorcareauatins
vârstadepensionare,dar
continuăsăactivezeîn
şcoli;
Finanţareadom
eniului
ştiinţeişialinovăriicupână
la2%dinPIBanual.
Creştereanum
ăruluide
burselaspecialităţileITdin
învăţământuldestat;
Noicreşterisalarialepentru
profesorişipeparcursul
următorilorani;
Asigurareapedagogilor
cupensiicaresăajungă
lanivelulcoşuluiminimde
consum
.
Ordinepublicăşi
justiţie
Interzicereaprinlegea
unionism
ului.
Abrogarealegiicuprivirela
egalitateaşanselor.
Dublareapedepselor
pentruviolenţadomestică;
CreşterearoluluiC
onsiliului
pentruprevenireaşi
eliminareadiscriminăriişi
asigurareaegalităţii;
Înăsprireapedepselor
pentruinstigarealaură
rasialăsauetnică.
Extindereaprogramuluide
instalareacamerelorvideo
întoatăţara;
Creştereasalariilo
rpentru
angajaţiidininstituţiile
afacerilorinterne;
Dotareatuturorsectoarelor
depoliţiecuautom
obile
şiechipam
entemoderne
pentruprevenirea
criminalităţiişim
enţinerea
ordiniipublice;
Spor
irea
încr
eder
ii cetăţenilorînpoliţie.
Intro
duce
rea
drep
tulu
i lamoştenire,inclusiva
dreptuluilamoştenire
alrudelordeoricegrad,
excluzânddreptulde
moştenirealstatului;
Elaborareaşi
implem
entareastrategiei
securităţiirutiere,conform
cerinţelorC
omisiei
Europene.
45ipre.md
Dom
enii-cheie
PSRM
PCRM
PDM
PLDM
PL
Relaţiiexterne
Ader
area
la U
niun
ea
Vamală;
Anul
area
Aco
rdul
ui d
e AsocierecuUE.
Organizareaunui
referendum
naţionalpe
margineaproblemelor
integraţionisteale
RepubliciiMoldova.
ApropiereadeUEşi
integrareaînUE.
Depunereaîn2015a
cere
rii d
e ad
erar
e la
UniuneaEuropeană;
Obţinereastatutuluide
ţară-candidatpentru
aderarealaUEînanul
2017;
Implem
entareamajorităţii
prevederilorA
corduluide
AsocierecuUEpânăîn
2017;
IntegrareaînUEîn2020.
AderareaRepublicii
MoldovalaUniunea
EuropeanăşilaAlianţa
Nord-Atlantică;
Trecereadelaunregim
liberalizatdevizepentru
cetăţeniiR
epublicii
MoldovaînţărileUEla
unregimfărăvize,până
la s
emna
rea
Acor
dulu
i de
AderarecuUE;
Negociereaunorregimuri
facilitatedevizecuSUA,
Canada,ţărileAm
ericii
CentraleşiLatine.
Sănătate
Reducereacu30%a
costuluipoliţeideasigurare
medicalăobligatorie;
Oferireastatutuluide
funcţionarpublicmedicilor;
Introducerea,dinmijlo
ace
publice,aexamenului
medicalobligatoriuanual
pentrutoţicetăţeniiţării;
Finanţareintegralădin
parte
a st
atul
ui p
entru
tratareainfertilităţii.
Asigurareauneilongevităţi
sporitecetăţenilor
Moldovei;
Majorareafinanţării
bugetarepentrudom
eniul
sănătăţii;
Extindereaspectruluide
serviciimedicaleasigurate
şiamedicam
entelor
compensate;
Reducereapreţuluila
medicam
ente;
Majorareasalariilo
rangajaţilordindom
eniul
ocrotiriisănătăţiicuritmuri
depatruorimaimaridecât
înultimiicinciani;
Stopareaexodului
lucrătorilorm
edicalidin
sistem
.
Mărireasalariilorîn
medicinăîntr-unritm
accelerat;
Realizareaunuiprogram
deanalizegratuitelanivel
naţionalcaresăaibădrept
scopdeterminareastăriide
sănătateapopulaţie;
Modernizareaaminimum
uneisecţiidematernitateîn
fiecareraiondinrepublică;
Construcţiaa5000de
locuridejoacă,agrem
entşi
întremareasănătăţiipentru
copii.
Dublareasalariilor
medicilor;
Înăsprireasancţiunilor
pentruplăţileneformaleîn
medicină;
FiecarecopildinRepublica
Moldovavaprimiunpahar
delapteşiochiflăpezila
şcoală.
Creştereatreptatăa
resurselorfinanciare
aloc
ate
sist
emul
ui d
e sănătatepânăla8%din
PIB.
46 ipre.md
Dom
enii-cheie
PSRM
PCRM
PDM
PLDM
PL
Securitateşi
apărare
NeaderarealaNAT
O.
Consolidareasuplim
entară
aneutralităţiiconstituţionale
aRepubliciiMoldova
prinactelegislative
suplimentare.
Menţinereaneutralităţii
militareşineaderareala
NAT
Osaulaaltăalianţă
militară.
Excludereaneutralităţii,
prevăzutădeart.11al
Constituţiei,întrucât
prevedereaactuală
împiedicăaderarea
RepubliciiMoldovala
NAT
O.
Soci
alOferireaindemnizaţiilor
unic
e de
15
mii
de le
i la
naştereaprim
uluicopil,
pentrucelde-aldoilea–de
30demiideleişi,pentru
celde-altreileaşimai
departe–câte50demii
delei;
Achi
tare
a un
ui „s
alar
iu
familia
l”unuiadintresoţi,
ocupatdecreştereaşi
educareaatreişim
aimulţi
copii,învolum
,cearfiegal
cucelpuţinnivelulminim
detrai;
Asigurareafamiliilortinere
cucreditegarantate
destatfărădobândă
pent
ru p
rocu
rare
a de
apartamente;
Lanaştereaceluide-al
doileacopil—
anulareaa
15%dinsum
acreditului
pentruprocurarealocuinţei,
lanaştereaceluide-al
treileacopil—
35%
;
Majorareadecelpuţin
cincioriaalocaţiilo
rpentru
naştereaşiîngrijirea
copiilor;
Majorareaalocaţieila
naşterepentrucaaceasta
sădepăşeascădeoptori
minimuldeexistenţă;
Salariulm
ediulunarva
depăşicelpuţindepatruori
minimuldeexistenţă;
Pensiamedievadepăşi
dedouăorim
inimulde
existenţă;
Indexareapensiilo
rdedouă
oripean;
Indexareaanualăa
burselorstudenţeşti;
Lansareaprogram
ului
„Locuinţeaccesibilepentru
tânărafamilie
”.
Scut
irea
de p
lata
impozituluipevenita
persoanelorfiziceaflate
subminimuldeexistenţă;
Reducereaim
pozituluipe
locuinţăpentrufamiliile
careaucelpuţindoicopii
minori;
Prom
ovareaegalităţii
reprezentăriifemeilorşi
abărbaţilorînfuncţiile
publice;
Dublareapensieim
ediiîn
următoriiani;
Dublareasalariuluim
ediu
înurmătoriiani.
Ajustareasalariilor,
pensiilo
rşiaaltorretribuţii,
pent
ru a
cor
espu
nde
chel
tuie
lilor r
eale
ale
une
i familiiraportateinclusivla
minimuldeexistenţă.
47ipre.md
Dom
enii-cheie
PSRM
PCRM
PDM
PLDM
PL
Soci
alMajorareapânăîn2017a
venituluim
inimgarantatal
populaţieipânălanivelul
minimuluideexistenţă;
Majorareaindemnizaţiilor
socialepentrucopiiiinvalizi
decelpuţin5ori;
Majorareapensiilorcucel
puţin20lasută;
Pânăînanul2019,volum
ul
pensieivadepăşidedouă
orinivelulminimuluidetrai;
CetăţeniiMoldoveicare
muncescînFederaţia
Rusăvoraveadrepturi
egaleşigaranţiisociale
caşicetăţeniidinBe
larus,
KazahstanşiRusia.
Regiunea
transnistreană
Reglementareaconflictului
pe b
aza
plan
ului
de
federalizare.
Modificareaformatului
denegocieri,Tiraspolul
urmândsăfieexclusdin
proces,iarFederaţiaRusă
săfierecunoscutădrept
parteînconflict;
Schimbareaformatului
forţelordepacificareîntr-o
misiuneeuropeanăsau
internaţională(submandat
UE,ONU).
48 ipre.md
BILANȚULREALDUPĂ25DEANIDEINDEPENDENȚĂÎNCIFREȘIFAPTE
Careestebilanțul nostru real dupăcei 25deani de independență, în comparație cupromisiunile demaisus?După1991,Moldovaa înregistratundeclineconomicșisocialprelungit.Țaraa începutsăînregistrezeocreșterecumulatăaPIB-uluidin2007, însăeconomiaa revenit în recesiunedincauzascăderiiproducțieiagricole,aineficiențelorstructurale,acorupțieișiauneifraudebancaremasive43.PIB-ulMoldoveiafostde6,5miliardeUSDîn2015,înscăderedela7,98miliardeUSDîn201444.PIB-ulțăriirămâne,înprezent,celmaiscăzutînregiune(Figura1):
Figura1:PIB-ulMoldoveipecapdelocuitor,înparitateaputeriidecumpărare,încomparațiecualtețăridinregiune45:
Demografic,delaînceputulanilor1990pânăînprezent,populațiaRepubliciiMoldovaascăzutdela4,36milioanelacirca2,9milioane,pemăsurăceoportunitățileeconomices-auredusșioameniiaucăutatsăobținăveniturimaistabileînstrăinătate.Ratasărăcieiascăzutdela78%laînceputulanului2000la21,9%în2010șila11,4%în201446.Înciudascăderiiputerniceasărăciei,determinatăînmaremăsurădefluxulremitențelordinpartealucrătorilormigrați47,MoldovarămâneunadintrecelemaisăracețăriinEuropa.
Moldovanicinuaînregistratprogresesemnificativeînceeacepriveștecalitateaguvernăriiînsectorulpublicșieficacitateaguvernuluiînultimeledouădecenii.În2016Moldovaocupalocul117lanivelglobaldin178de țări, cu scorul de57,4 în Indexul LibertățiiEconomicealFundațieiHeritage48. În2016, înclasamentul„ușurinței”deafaceafaceri,Moldovas-asituatpelocul52înlume,din189dețări49.Potrivit
43 WorldBank’scountryprofile,http://www.worldbank.org/en/country/moldova/overview 44Ibid45 Datasource:theWorldBank46Ibid47Remittancesaccountedforalmost27%ofMoldova’sGDPin2011-2015comparedwithjust1.7%ofGDPinRomania,0.4%ofGDPinRussia,5%ofGDPinUkraineandless2%ofGDPinCentralandEasternEuropeanEUmembers.Source:theWorld
Bank:http://data.worldbank.org/indicator/BX.TRF.PWKR.DT.GD.ZS. 48http://www.heritage.org/index/country/moldova49http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/moldova/
49ipre.md
TransparencyInternational,corupțiarămâneprovocareamajorăaMoldoveișiseînrăutățește50.Înanul2015,Moldovaaocupatlocul103dincele168dețări,cuunscorde33din100(încare0estefoartecorupt,iar100estecompletcurat)51,comparativcuindicelealUEde64.Aceastaindicăocorupțiedinsectorulpubliclargrăspândită.IndiceleMoldoveipentruabsențacorupțieiînserviciileguvernamentaleeste0,28(0fiindcelmaiscăzutși1celmaiînalt)șisesitueazăpelocul13dincele13țăridinregiuneșipelocul93dincele102țăridinlume.PotrivitpartenerilordedezvoltareaiMoldoveiprevăzuțiîn„Carteadeinformaredinparteapartenerilordedezvoltare”,justițiaineficientășicoruptăinadministrațiapublicăesteprincipalulobstacolcucareRepublicaMoldovaseconfruntăîncaleadezvoltăriieconomice52.
50http://www.transparency.org/news/pressrelease/corruption_index_reflects_moldovas_disappointing_response_to_corruption51Ibid52BriefingBookforMoldovafromtheDevelopmentPartners,2010,pp.10-70,http://www.worldbank.org/en/country/moldova/publication/briefing-book
50 ipre.md
6. Divizareasocietățiipecriteriideetnie,cumfacemosocietateunită?
Divizareasocietățiipecriteriideetniepoatefidepășităprintr-unproiectdedezvoltarecomun,îninteresultuturorcetățenilor.Doaroagendăadevăratădeschimbărisocialeșieconomicepoatecreaacestsimțde„noi”însocietateanoastră,careardepășiliniiledediviziune.Fărăunstatfuncțional,acestediferențenuvorfidepășite.Exemplulțărilorbalticearatăcăoameniidediferiteetniidevinloialistatuluiloratuncicândstatulesteostructurăfuncțională,cuunnivelscăzutdecorupție.
Cumesteposibilacestlucru?NoilestateindependentedinAsiaCentrală,cumarfiKîrgîzstan,Uzbekistan,Tadjikistan,aucreatstateputernicecentralizate,condusedeputerniceelitelocale.Altestateși-aualesunmodeldemocraticliberal,cuvalorifundamentalecumarfialegeridemocratice,societatecivilă,economiedepiață.Pentruunele țăriaflatepeflanculdevestal fosteiUniuniSovietice,cumarfistatelebaltice(Lituania,Estonia,Letonia),acestprocesdeconstruireasocietățilordemocraticeșiaeconomiilordepiațălibereavenitînmodnatural,dupăexempluldesuccesalstatelorcentralșisud-esteuropene,cumarfiPolonia,Ungaria,RepublicaCehă,Slovaciașialtele.Bazându-sepeistorialoranterioarăaadministrațieipubliceșiastatalității,aureușitsăpunăbazeleunuistatmodern,cubirocrațiefuncțională,unmediudeafacerifuncționalșiserviciipentrucetățeni.
Pentrualții,inclusivpentruRepublicaMoldovașiUcraina,acestprocesafostmultmaidificil,dincauzadivergențeloristorice,naționale,politiceșisociale,careauinfluențatnegativarenapoliticășiprocesuldeconstruireainstituțiilor.Instituțiileaufostprofundînglobateînsistemelesociale,iarțărilecarenuaveaunicio istoriedestatalitatepecaresăsebazeze,nicio tradițieaadministrației publicenuau reușit sădeschidăspațiuldecreștereșidezvoltareeconomică.Acestețăris-auconfruntatcuogravăturbulențăpoliticășieconomicădininteriorșidinafară,iarcalealordedezvoltareulterioarăeste,încelmaibuncaz,incertă.
Din perspectiva economiei politice, există câteva secvențe posibile de schimbare a societății. Primuleste„statuldedezvoltare”,modeluldominantcareastatlabazadezvoltăriidinAsiadeEstșiAmericaLatinăpânăînanii1980.Acestaesteuncazalunuistatîncareguvernulnufuncționează,undecorupțiaestemareșiinstituțiilesuntineficiente,undeinvestitoriisuntprecauțisăintrepepiațalocalădincauzainfrastructuriieșuate,abirocrațieidisfuncționale.Înacestecondiții,statulîșicautăoconducerehotărâtășiesențială (uneorisemiautoritară),carearaveagrijăde interesulpublicșinudoarde intereselepurprivate,pentruastabiliunprocesdeelaborareapoliticiimaieficiente,areparabirocrația,ainvesticuînțelepciunebaniipublicișiaatrageinvestiții.Principalulmotoralacestuimodelesteclasapoliticăcareîșifoloseșteputereapentruaconstruiconștientcapacitateastatuluideafuncționabineșideadeschidecăidecreștereeconomică.Unstatmaiputernicșimaicapabilconduceapoi lacreștereaeconomică,unclimatinvestiționalmaibunșimaicredibilpentruinvestitori,care,larândulsău,transformăinstituțiilepoliticealețării.Actualulguvernpromoveazăputernicacestmodel,însăangajamentulsăudearealizareformeesteîndoielnicîncelmaibuncaz.
Aldoileamodelestecelal„guvernăriitransformatoare”,încadrulcăruiafactorul-cheiealreformelorestetransformareademocraticăprofundăainstituțiilorpoliticedințară,ceeaceconducelainstaurareastatuluide drept și a unor proceduri democratice puternice, precum și la responsabilizarea guvernului.Noileinstituțiipoliticesebucurădeolegitimitatepopularășideunmandatdeaurmăripoliticiorientatespredezvoltare,deaconstruicapacitateastatului,deacreașideaîmputerniciobirocrațiefuncționalășideastabili statuldedrept,precumși reguli clareale joculuipentru întreprinderi.Aceasta, la rândulsău,duce ladezvoltareaeconomică.Exempleleacesteicăide transformaresunt fostele țări sovieticeprinsatelitdinEuropadeEst.Acestaafostmodelulpecarel-aîncercatșiMoldova,darmandatullegitimitățiipopularecareafostdatpartidelorpoliticeîn2009,cândPartidulComunistafostrăsturnat,aconduslacapturareainstituțiilordestat,arenteieconomiceșiacorupției,ceeaceaîncetinitactivitateaeconomicășiapropulsatunnumărmaredecetățenidințaranoastrăpentrua-șicăutaunlocdemuncăînstrăinătate.
Modelulfinalesteacelaalunei„schimbărifundamentale”,ocalededezvoltaredejosînsus,încareoameniișisocietateacivilăschimbăradicalstructurainstituționalăineficientășicoruptă,revizuiescadministrațiapublicășiorecreeazăaproapedelazero,construindatâtinstituțiilepolitice,câtșicapacitateastatuluideafurnizaserviciidestatdebază.AcestaafostexemplulGeorgieiîn2003.
51ipre.md
Reformele reușite, înMoldova,necesităovoințăpoliticăputernicășioechipădepersoaneangajate,hotărâtesăschimbefațaserviciuluipublicautohton.Aceastănouăechipăartrebuisăcâștigecredibilitatearapid,prindenaturareaputeriioficialilorcorupțișiprinlansareaunuiatacdirectșirapidîmpotrivacorupțieiprintr-unspectrulargdeserviciipublice,înlocsăseocupedecombatereacorupțieiîninstituțiiseparate.Persoanelenoiar trebuisă intre însistemuladministrațieipublicepentruacreacoloanavertebralăaserviciuluipublic,pentrua restabilicredibilitateastatuluișia lansaschimbareamasivășiverosimilăaserviciilorfiscaleșivamale,aîntreprinderilorguvernamentale,areglementărilorcomerciale,avamei,apolițieirutiere,auniversităților,asectoruluisănătățiișiaautoritățilorpublicelocale.
52 ipre.md
III.Mass-media:delaopresăcontrolatăpoliticlaunaliberă
1. Ceînseamnăpresăliberășipresăcontrolatăpolitic?
CeinăscuțiînUniuneaSovieticăîșimaiamintesc,probabil,cumdelatoateposturiledeteleviziuneșideradio,întoateziarelerepublicanesauraionale,înrevistelepentruagricultorisaupentrucopiiauzeauaceleașiștiri,aceleașimesaje,acelașipunctdevedere,aceleașipersonaje.Înaceletimpurieramultăpresă,mulțijurnaliști,daroricumn-oputemnumiliberă.Dece?Pentrucăeraconstrânsăprincenzurăsăreflecterealitateaexclusivprinprismaideologieicomuniste,astatuluisovietic.Fiinduninstrumentdepropagandă,presaconstruiaoimagineasocietățiidincarelipseaadevărul,încareoameniierauprezentațiunilateral.Înaceaperioadăerarestricționatșiinterzisaccesullainformațiiistoricesaudearhivă,laopereliterareromâneștișiinternaționale,lacărțireligioase,seimplementaoculturăfalsă,secreaunnoutipdepersonalitateumană–homo sovieticus.PânăladeclarareaindependențeiRepubliciiMoldova,aproapeînfiecare raionseeditacelpuținunziar localdestat.Până la începutulanilor `90,publicațiile localeerau„organedepresă”alecomitetelorraionaledepartid,iarredactorii-șefierauconfirmațiînfuncțielaplenarelepartiduluicomunist.
Acestaesteunexempludepresăcontrolatăpolitic,pecarel-amvăzutcutoții,însăprincipiilerămânîncontinuareaceleașiindiferentderegimulpolitic.
Vorbinddespre libertateamass-mediei, trebuiesăamintimcăaceastaesteunuldintrecelemaivechidrepturiconstituționalealecetățenilor,careastat labazaconsolidărilorsocietățilordezvoltate.Pentruprimadată,acesttermenseregăseșteîn„Declarațiafrancezăadrepturiloromuluișialecetățeanului”din1789,careprevedeadreptuldeafondalibermijloacemass-media,deapublicaarticole,precumșiinterziceacenzura.Astfel,peparcursulamaimultorani, termenulde„libertateapresei”adevenitunelementobligatoriualdemocrației,asigurândobunăinformareacetățenilor,darșiexistențapluralismuluipoliticșiadiversitățiiculturale,atribuindu-i-setermenuldeceade-a„patraputereînstat”.
Înstatelecuodemocrațiedezvoltată,mass-mediarezolvămaimulteprobleme.Aceastamonitorizeazăactuldeguvernare,scoatelasuprafațăgreșelileșiinsucceseleclaseipolitice,aratăprogreseleprivindrealizarea angajamentelor asumate sau lipsa acestora. Astfel, mass-media liberă este o oglindă asocietății,carereflectărealitatea,oferăoportunitateadediscuțiipubliceșideschimbări.
Deși legislația țăriinoastregarantează libertateapresei,peparcursulcelor25deani,politicieniide laChișinăuauîncercatmereusăseimpliceînactivitateamass-mediei.Laînceputulanilor’90,înMoldovaaparprimeleziareșiposturiTVprivate,iarpartidelepoliticeauînceputsăfondezeinstituțiimediaticedepartid.
Situațias-aagravat la începutulanilor2000,cândPartidulComuniștiloracâștigatdetașatalegerileșiainstauratcontrolulasuprapostuluipublicdeteleviziuneșiradio.Înpofidaacesteia,totușimaiexistauinstituțiimediaticeprivate,careeraumereusubpresiuneaautorităților.Dupărevolteledin2009,situațiadinmass-mediadinRepublicaMoldovaseschimbă, laChișinăusedeschidmaimulteziareși revistenoi,darșiposturideteleviziune.Însă,deaceastădată,pestepresanoastrădăoaltămolimă–controlulneoficial,economic,dinumbră.
Întimp,ceuneleposturiTVîncercausăîșicâștigeexistențasinguri,alteleprimeaubanifărăa-șideclaraapartenențapentruunpoliticiansaualtul.AceastaaduslafaptulcăRepublicaMoldovanuaavansatpecalealibertățiipresei, iar laînceputulanului2017,clasamentul libertățiipresei53realizatdeorganizația„Reporterifărăfrontiere”aratăcățaranoastrăseaflăpelocul80din180laacestcapitol,alăturideașastateprecumArmenia(79),Benin(78)șiTanzania(83).
Această situație se explică prin faptul că mai mulți politicieni din țară au început să investească șisăcumpere totmaimulte instituțiidemedia.Problemaa ieșit la ivealăodatăcu intrarea învigoareamodificărilorCoduluiaudiovizualuluiîn2015,princareradiodifuzoriiprivaţiaufostobligaţisădeclarecinesuntadevărațiiproprietariaiposturilor.Atuncis-aconstatatcăactualullideralPartiduluiDemocrat,VladPlahotniuc,erafondatoruladouăfirmenoi:GeneralMediaGroupCorp.şiRadioMediaGroupInc.Încadrul
53https://www.reporter-ohne-grenzen.de/uploads/tx_lfnews/media/Rangliste_der_Pressefreiheit_2017_-_Reporter_ohne_Grenzen.pdf
53ipre.md
celordouăîntreprinderiaufosttrecutepatruteleviziunişitreiposturideradio,faptpecarecontroversatulomdeafacerile-aascunsde-alungulanilorprinintermediulunorcompaniioff-shore.Deasemenea,s-aconfirmatcăși„JurnalTrustMedia”arefinanțatoridubioși,care,dincauzaconflictuluideschisculiderulPD,locuiescînGermania.Deasemenea,posturileTVcareîlsusținpeactualulpreședintealR.Moldova,IgorDodon,precumșiPartidulSocialiștilorsuntînregistratepenumelepersoanelorafiliatepartidului.
Luând înconsiderare rezultateleultimelorsondajedeopinie, carearatăcămoldovenii se informeazăpreponderentdinștirileTV,acestepartidepoliticeaufolositmediapentrupromovareaimaginii,trecânddeladiscursuripoliticeînteritoriilaunadevăratrăzboiinformațional.Acestas-afăcutvizibilînceamairecentăcampanieelectorală,din2016,cândștirilefalse(lacarevomreveniîncapitoleleceurmează)audevenitunmijlocdedezinformare,iarsocietateamoldoveneascăadevenitunapolarizatăatâtpolitic,câtșietnic.
Totuși, în țaranoastrăexistămass-media independentă,care,datorităproiectelorșigranturilorvenitedelaparteneriiexterni,încearcăsărealizezeprodusedecalitateșisăpunăpresiunepeclasapolitică,scoțândlaivealăactedecorupțieșifărădelegi.Aceastăpuținăpresăliberăînsăcugreusupraviețuieșteeconomic,deoarecepiațadepublicitateestemonopolizatășicontrolatădeforțelepolitice.
Așadar,săfacemuneleconstatărișirecomandări:
- Presăliberăexistăînsocietățicudemocrațieînaltdezvoltată,careaulabazăstatuldedreptșinupermitpoliticienilorsăfoloseascămass-mediaînscopuridepromovareșidebeneficiipolitice.
- Presaliberăesteînserviciulcetățeanului.Eacriticășinusetemesăscriedespreoriceproblemă.
- Presaliberătrăieștedinpublicitateșivânzări.
- Politicienii utilizează mass-media în scopuri de manipulare și de sustragere a atenției de laadevărateleproblemealesocietății.
- Legislațianaționalăesteunabună,însănuesterespectatădeclasapolitică,careoîncalcăavândîncredereacănuvorfipedepsiți.
- Presacontrolatăpoliticfaceștirișiemisiunidoarpentruasusțineunpoliticiansaualtul.
- Presacontrolatăpoliticesteplătitădinbaniadeseoriprovenițidinsurseascunse,iarjurnaliștiisuntnevoițisălustruiascăimagineaceluicareplătește.
- Presacontrolatăpoliticdenatureazălucrurileșiducelacreareapercepțiilorfalsedespreoanumităsituație,iarunconsumaccentuatdeasemeneainformațiiduceladezbinareasocietățiipediferitecriterii.
54 ipre.md
2. Decemass-mediatrebuiesăfieindependentă?
Imaginați-văcăvecinulpecareîlrespectațianidezilepentrucăesteomdetreabă,pentrucămunceștecafuncționarlaprimăriepentrubinelelocalitățiifurădinbaniipubliciprinintermediuluneifirmeafinuluisău.Toți știu cădin salariul săunu și-ar fi putut permiteașa casă,mașină, vacanțe, dar nimeni nu-loprește.Toțiștiușitac,iarsuperioriiluinuiaumăsuri.Maitreceunan-doișiunaltvecinîșicumpărăcasă,vilă,mașinășitotdinsalariuldeangajatpublic.Șiiarășiparcătotulenormal.Darîntr-obunăziaflămcă30decopiidelașcoalăajungînstaregravălaspitaldupăces-auintoxicatcuprânzuldelacantină,iarproduseleaufostlivratedefinulfuncționarului…saucăs-asurpatocasăcu14etajepentrucăproiectulafostaprobatcuerorigravedenimenialtuldecâtcelălaltvecin.Situațiaarfifostaltadacăpresascriadespresuspiciuniledeconflictede interesesaudecorupțieprivindacești funcționari,membriaiunuipartidcecontrolează75%dinmass-media.Altfelspus,tăcereapreseicontrolatepoliticfacevictime.
Pentruaînțelegemaibinedeceavemnevoiedeopresăindependentă,trebuiesăînțelegemcaresuntfuncțiilemass-mediei.PotrivitcercetătoruluiromânMihaiComan54,presaareurmătoarelefuncții:
- funcția de informare, care are la bază nevoia indivizilor și a grupurilor de a controlamediul.Aceastăfuncțierăspundenevoiicetățenilordeasupraveghealumeaînconjurătoare,iarinformațianutrebuiesăaibăoutilitateimediată.Mesajelepreseinuprezintănumaices-aîntâmplat,cișiceeaces-arputeaîntâmpla.
- funcția de interpretare, care se referă la sintetizarea informațiilor apărute într-o știre și asemnificațiiloratribuitelor.„Oameniisimtnevoiacalumeaceîiînconjoarăsăfieprezentatăînchipordonatșicoerent,încărcatăcuunanumesensșiordonatădupăoanumeierarhie,astfelîncât,porninddelaacesteclasificărișiinterpretări,săpoatăluamaiușordeciziileinerenteexistențteidezicuzi”,susțineComan.
- funcțiadelegătură,caresusținecăprinconsumareaproduselormediaticemilioanedeoameniseregăsesclegațiprinnenumăratefirenevăzute.Datorităpreseioameniidescoperăcăîmpărtășescaceleașivalori,căsepotmobilizapentruaceleașiscopuri,maiexact,căfacpartesaucăpotfacepartedintr-ocomunitateumanădedimensiuniinfinitmaicomplexedecâtaceleaalecomunitățiiîncareîșitrăiescviațadezicuzi.
- funcțiadeculturalizareareînvederecăodatăcuaparițiașicreștereaponderiimass-mediei,omareparteaactivitățilordetransmitereavalorilorșiamodelelorculturale,deformareagândiriișiacomportamentuluiaufostpreluatedemesajelepresei.
- funcțiadedivertismentconstituieproduselecucaremass-mediarăspundenevoiioamenilorderelaxare,deodihnă,deevadaredingrijilecotidiene.Înultimiiani,odatăcudezvoltareamass-medieion-lineșia rețelelordesocializare,această funcțieadevenitunadince încemaiaccentuată,deoarecetotmaimulteinstituțiimediaticevânddivertisment.
Desigur,ațispunecătoateacestefuncțiisuntîndeplinitedemass-media.Însărealitatea,deseori,estealta.Anumedin cauza ingerințelor clasei politice și a controlului financiarasupramass-mediei, presaindependentăsedistruge.
Unul dintre factorii care afectează dur și care reduce independența mass-mediei este cel financiar.Politicienii, dar și unii businessmeni care vor să acceadă la putere finanțează direct sau din umbrăinstituțiiledemedia,creânddeseoriconcernemediaticecaresufocăpresamaimică.JurnalistulamericanA.GeorgeLieblingsusținecă„libertateapreseiestegarantatănumaicelorcareaudeținutcontrolulasupramass-mediei”.Astfel,înciudafaptuluicălegeaprotejeazămass-media,aceastanuacoperăcheltuieliledinindustriamediatică,iarpentruarămâneindependentă,presaarenevoiedebani.
Înmod ideal, această problemă ar trebui să fie rezolvată pe piața de publicitate. Dar, în ultimii ani,instituțiilordemediamici leestetotmaigreusăfacăfațăconcernelordepresămari,caredeseoriseaflăînposesiaoligarhilorsauapoliticienilorbogați.Astfel,proprietariiimperiilormass-medieifolosescîncontinuareputereafinanciarăasupramijloacelordecomunicareînmasăpentruaobținefuncțiipublice.Deexemplu,încadruluneicampaniielectoralelafuncțiadeprim-ministrualItalieiîn2001,bine-cunoscutulSilvioBerlusconiconduceauncelebruconcerndemass-media,compusdin treidincelepatrucanale
54MihaiComan,Introducereînsistemulmass-media,ed.Polirom,Iași,1999,pag.70
55ipre.md
de televiziunenaționaleale țării.Acestecanaledețineau40%dinnumărul totaldeaudiență în rândulcetățenilor italieni. Totodată, potrivit unor studii independente, Berlusconi a câștigat alegerile datorităfaptuluicăaapărutlaacestecanalemaidesdecâtadversarulsău.
Osituațieasemănătoares-aatestatîncadrulalegerilordintoamnaanului2016,lafuncțiadepreședintealR.Moldova,când,potrivitmaimultoranaliști,concernulGeneralMediaGroup,caredeținepatruposturiTV(PublikaTV,PrimeTV,Canal2șiCanal3),adifuzatinformațiidenigratoareîndefavoareaunuicandidat,ceeacei-adatșansemaimarialtuia,iarștiriledelaacesteposturiserepetauîntoatebuletinele.Aceastăsituațienus-aschimbatnicidupăalegeri,accenteledejafiindpusepepromovareaactorilorpoliticicareseaflă laguvernareșicaresuntafiliațiunuisingurpartid.Lapolulopusseaflă„JurnalTrustMedia”,darșiinstituțiiledepresăcondusedePartidulSocialiștilordinR.Moldova(PSRM),carecriticăactualaguvernareșipromoveazăanumițilideripolitici.
Acesteexempledemonstreazăîncăodatăcă independențamass-mediei,atât lanoi înțară,câtși înaltelecuodemocrațieprecară,estepusăînpericolșifolositădeanumiteforțepentruaaccedelaputere.Cutoateacestea,societateaarenevoiedeomass-mediaindependentă,pentrucăinformațiaveridicășiechidistantăducelaconsolidareauneisocietățiputerniceșiprogresive.Lipsaindependențeimass-medieicreeazășidezvoltăașaunfenomencumestemanipularea.
Pentruaînțelegemaibinecelerelatatemaisus,săfacemunrezumat:
- Avem nevoie de o mass-media independentă, care să relateze veridic, inteligent și coerentevenimentelecurente.
- O mass-media independentă este baza unui forum pentru comentarii și discuții critice, careformeazăogândireprogresistă.
- -Mass-mediaindependentătrebuiesărelatezeproporționalpozițiiletuturoractorilorpolitici,darșialediverselorgrupuricareformeazăsocietatea.
- Mass-media independentă trebuie să prezinte și să explice cerințele și valorile pe care le aresocietatea.
- Omass-mediaindependentănuestecontrolatădenimeni.
56 ipre.md
3. Cumdeosebimoinformațieveridicădeunafalsă?
Imaginați-văcăîntr-obunăziconectațitelevizorul,iaracolovisespunecăcelmaibunprietende-aldvs.arfifăcutocrimă.Maimultdecâtatât,înștiresearatănumaidespreceafăcutel,fărăasedaopiniaprietenuluidumneavoastră.Totodată,mirareavăesteșimaimare,deoareceștițicăînsearacândacestaarficomis fapta,elseaflacudumneavoastră laobere.Cumveți reacționa?Văveți revolta.Așaseîntâmplăatuncicândunelesursedemass-mediadauștirifalse.
Pentruadeosebioștireadevăratădeunafalsă, trebuiesăînțelegemprincipiiledeconstrucțieauneiștiricorecteșiobiective.Potrivitcercetătorului francezPierredeNoye,„informațiadepresătrebuiesăfie: importantă, interesantă,nouăşiadevărată”.Astfel,știrea, lafelcașioricealtgenalmass-mediei,trebuiesăneprezinterealitateaîntr-unmodimparțial,iarjurnaliștiisuntceicareaumenireasăinformezesocietatea, fără a denatura lucrurile.Majoritatea instituțiilormediatice care produc știri se conduc deprincipiuldescriereaștiriinumit„piramidainversată”,careconstăînprezentareacelormaiimportanteinformațiiînchiarintroducereaştirii,dupăcareurmeazădateexplicative,complementare,decontextşialtedetalii.Acestmodelpresupunecăștireatrebuiesăofererăspunsurilelacâtevaîntrebări:Cine?Ce?Când?Unde?Dece?Cum?Fărăacesterăspunsuri,nuputemvorbidespreoștirecompletă.
Unaltelementimportantalștiriiveridiceestecitareaacelpuțindouăsurse.Astfel,dacăjurnalistuldăoștireîncaresespunecăprietenulnostruestevinovat,atuncieltrebuiesăobținășipărereaacestuia.Jurnalismul informativ presupune implicarea minimă a reporterului în relatarea știrii. Nu trebuie săscriemcăsimbolurile „YinșiYang”sunt reprezentatedoarde negru.Jurnalistul trebuiesăscriecăoparteaacestorsimbolurifilosoficeesteșialb.Altfel, informațianupoateficonsideratăunacorectă,citendențioasă,carepoateinfluențarealitateașipărerilecetățenilor.
Oaltămodalitatedeaprezentacorectinformațiileconstăînoferireapubliculuiaunormaterialejurnalisticeîntr-unmodponderat,prezentândinformațiilenuselectiv,cidintoatedomeniilecaresuntdeinterescivicșipublic.Selecția informațiilorse face reieșinddinpolitica redacțională,daraceastanu trebuiesăfiecompusădinmaterialecareprezintădoarunsingurpunctdevedere. Încazcontrar, instituțiilemass-mediasetransformăînarmealedezinformăriișialepropagandei,iarinformația–înceademanipulareaopinieipublice.
Dupăcumammenționatmaisus,peparcursulistoriei,claselepoliticeauprofitatdeputereapoliticășieconomicăpecareoaveau,folosindinstituțiiledemass-mediaînscopuriproprii.Unadintremetodelefolositedeaceștiaeracreareadeștiri false,carenucorespundeaurealitățiișinevoilorcetățenilor.Deobicei,asemeneaprocedeesuntfolositedesistemelepoliticedictatoriale,încareaccentulsepunepecultulpersonalitățiiconducătorului,iarcorupția,sărăciasaudeclinuleconomicsuntmascatesublozincioptimiste.Chiarșiactualmente,existăstateîncaresituațiamass-medieiseaflălaacestnivel,încarecetățeniisuntcaptiviidezinformării.
Dacălaînceputulanilor2000,omenireauitaseparțialdeefectelepropagandeidintimpulRăzboiuluiRece,odatăcuevenimenteledinUcrainaseconstatăoreactivareametodelordemanipulareprinintermediulmass-mediei.Înultimiiani,Moscovași-aschimbataproapetoatămetodologiadescriereaștirilor,creândmaimulteinstituțiicăpușe,cumarfi„Sputnik”sau„RussiaToday”.Laoprimăanaliză,acesteaprezintăinformațiicarearvenisăluptecontraașa-numitei„expansiuniamericane”înEuropa,darșisăsusținăacțiunileRusiei.Știrileacestorinstituțiisuntscriseîntr-unmodprofesionist,astfelcacetățeniisimplisănuînțeleagălaprimavederecaresuntscopurilelor.
DacăînOccident,acestesursedemass-mediaseconfruntăcuunjurnalismdecalitate,atunciînfostelerepublicisovieticeele,datorităinvestițiilordinexterior,începsăobținăpopularitateînrândulpopulației.Deexemplu,pedatade18aprilie2017,portalul„Sputnik”prezentaunreportajdinBerlincutitlul:„Defrică,moldoveniipleacădinEuropașicumpărătotmaimulteapartamentelaChișinău”55.Acestaprezentaistoria unor moldoveni care declară că din cauza acțiunilor teroriste din UE, aceștia se gândesc sărevinăacasă.Cee fals înaceastă informație,ațizice?Falsestecă jurnalistulnuprezintăniciocifrăprivindnumărulmigranțilorrevenițiacasă,darnicidacăînultimulanacrescutnumăruldevânzărideapartamenteînMoldova.Deasemenea,reporterulinsistăpefaptulcăUEestecevarău,instabilșinupoateținesituațiasubcontrol.
55https://ru.sputnik.md/columnists/20170418/12117067/moldavane-evropa-panika-kvartira-begstvo.html
57ipre.md
Pelângăamenințareaexternă,accentuatădeștirilefalseprodusedemaimultesursefiloruse,oproblemămajorăconstășiînpreluareaacestorpracticidecătreuneleinstituțiimediaticedințară,controlatepoliticdirectsaudinumbră.Vomaduce,deasemenea,nișteexempledinultimacampanieelectoralădin2016,când,dincauzainformațiilorfalse,imagineacandidațiloraavutmultdesuferit.Astfel,înoctombrie2016,maimultesursedinmass-mediadințarăaudatștireapotrivitcăreiaMaiaSanduarfifăcutpromisiuniprivindvenireaînRepublicaMoldovaa30000derefugiațidinzonaafectatădeconflictdinSiria.Maimultdecâtatât,uneleposturiTVdin țarăarfi tirajatunalt reportaj încareungrupdestudențisirienidelaChișinăuîșiîndeamnăconaționaliisăvinăînMoldova.Larealizareaacestorștiriaufostfolositeoseriedetehnicidemanipulare,cuscopulderăspândireainformațiilorneverificate,darșideinterpretaretendențioasășiintenționateronatăafaptelor56.
Pedealtăparte,carăspunslauneleacțiuni,deatacurilapersoanăaavutparteșiIgorDodon.Atacuricareauvenitatât în timpulcampanieielectorale,câtșidupăaceasta.Majoritateaacestormesajeaufostpromovatepeunelesite-urișiperețeleledesocializare,fărăafiluateînconsiderarecarevarigorideontologice.Astfel,IgorDodonafostcomparatcuun„purcel”57,iaralții,făcândunjocdecuvinte,l-aunumit „gandon” (prezervativ)58.Asemenea falsurilor, atacurile la persoană de asemenea reprezintă omodalitatedemanipulareșinupotficonsideratedreptinformațiiveridice,indiferentdescopurileacestorinformații.Defăimareașipromovareaunorasemeneamesajepotduceșilacreareaunorstereotipuri,ladivizareasocietățiișilapolarizareaacesteia.
Unaltexempludemanipulareesteluptamediaticăîntrediferitesursedemass-mediacontrolatepolitic,careducladistorsionarearealităților. Înacestsens,ammenționaluptadinultimiiani întreconcernele„GeneralMediaGroup”,careapărăintereselePDM,și„JurnalTrustMedia”(JTM),carecriticăduracțiunileguvernăriișiapără intereselePartidului „DemnitateșiAdevăr”.Astfel,dacăesă facemunexperimentseara,atuncicândsuntdifuzateprincipalelebuletinedeștirilaacestecanale,putemușorsăobservămaceastă luptămediatică.Pedeoparte, trustulGMGproduceștiri încareîlprezintăpe liderulPDAînacțiunile acestuia negativ59, iar pedealtă parte difuzează știri doar despre succesele pe care le areGuvernulcondusdePavelFilip60saualelideruluiPDM,VladPlahotniuc61.Pedealtăparte,Jurnal TV aratăștiridoarîncarecriticăguvernarea62,darșiacțiunilelideruluiPDM63șiprezintăștiripozitivedespreAndrei Năstase64. Unde e totuși falsul? Spre exemplu, GMG prezintă cetățenilor doar lucrurile bunedespreGuvernșiuitădespregreșelilefăcutedeaceștia,iar,pedealtăparte,JTMnuproduceștiriîncareararătaaspectelepozitiveșirealizărileactualeiguvernări.Acestexemplunedemonstreazăcumarelocmanipulareaopinieipubliceprinintermediulmass-mediei,aspectepecareosăleanalizămmaidetaliatîncapitolulurmător.
Încontinuare,văpropunemoseriederecomandăricarevăvorajutasădeosebițioinformațieadevăratădeunafalsă:
- Filtrați întotdeauna informația.Analizațimodalitățile de prezentare a informației de cătremass-media.
- Informați-văcelpuțindindouăsurse.Urmărițifelulîncareaceeașiștireesteprezentatădediferite
56http://protv.md/stiri/actualitate/a-aparut-un-zvon-precum-ca-moldova-ar-urma-sa-primeasca-30-de---1665811.html57http://moldovesti.info/studiu-de-necrezut-99-la-suta-din-moldoveni-nu-si-mai-numesc-porcii-vasilica-ci-dodon-din-respect-pentru-domnul-igari/58https://vasilegrozavu.wordpress.com/2016/12/15/gandon-vrea-ca-presa-sa-bea-ceai-si-sa-nu-mai-creada-in-baba-vanga-alias-usatai/59http://www.publika.md/disensiuni-in-randul-opozitiei-dupa-ce-nastase-a-calcat-in-picioare-toate-intelegerile-cu-maia-sandu_2971382.html60http://www.publika.md/pavel-filip-si-donald-tusk-au-discutat-despre-reformele-europene-vom-fi-mai-ambitiosi-in-atingerea-obiectivelor_2972253.html61http://www.publika.md/mesaje-incurajatoare-de-la-bruxelles-vlad-plahotniuc-a-discutat-despre-relatia-moldovei-cu-ue_2972286.html62http://jurnaltv.md/ro/news/2017/5/24/pre-edin-ia-daruita-lui-dodon-10285206/#1463http://jurnaltv.md/ro/news/2017/6/18/exper-i-ini-iativa-pd-dubioasa-10288835/#864http://jurnaltv.md/ro/news/2017/6/19/felicitari-de-ziua-medicilor-10289184/
58 ipre.md
sursedinmass-media.
- Oștireprofesionistă trebuie săconținăminimumdouăpăreri. În cazul în careni seprezintăoinformațieacuzatoare,trebuiesăexisteșipărereapărțiiînvinuite.
- Verificațiinformația.Actualmente,internetulesteplindeinformații,iaroriceștirepoatefiverificată,consultândșialtesite-uri.
- Dacăîncadrulunuibuletindeștirisuntprezentatedoarștiripozitiveșilipsitedecriticădespreunpoliticiansaudespreunpartid,aceastaarfiunsemnalcămediapoateficontrolatăpolitic.
- Discutațidespreștireapecareațivăzut-ocualții.Binearfisăvorbițicucinevabineinformat,carevăvaajutasădeosebițiadevăruldefalsitate.
- Fițiatenți,deoareceinformareadoardinștirifalsevăpoateafectagravpercepțiadesprerealitateaobiectivășichiargândirea.
- Informațiile falsesuntcaracteristicestatelorcuun înaltgradaldictaturii șialcontroluluiasupracetățenilor.
- Nucredețiinformațiilecareeticheteazăsauporeclescnumelesauidentitateacuiva.
59ipre.md
4. Cineșicummanipuleazămass-media?
Imaginați-văcămâinetoateposturileTVdințarăarspunecălocalitateavoastrăadevenitunaprosperă,salariileaufostmajorate,iarpensiilebătrânilorauajunssăcreascăcu50%.Vețicrede?Celpuținacum,nu,deoareceștițicăvecinuldealături,careesteprofesordefizică,estenevoitsăpredeașieducațiafizică.Moșuldepestedrumareopensieceabia îiajungesă-șicumperestrictulnecesar, iarcumseînserează,stingeluminapentrucafacturadelasfârșitulluniisăfiecâtmaimică.
Încapitoleleanterioareamspuscămass-mediaesteuninstrumenteficientatâtdeinformareacetățenilor,câtșiuninstrumentdecarepoateprofitaclasapoliticăcasădezinformezecetățenii.Aceastăinfluențănefireascăapoliticienilorgenereazăunprocesnesănătosnumitmanipulare.Fenomenulmanipulăriiafostpelargcercetatpeparcursulmaimultorani,iarexperțiiauajunslaconcluziacăacestapoategravafectapercepțiaumanăasuprarealității,ducândlaaparițiastereotipurilorșiadisonanțelorcognitive(n.a.–Disonanțacognitivăreprezintăostaredetensiunecareapareoridecâteoriopersoanăareînacelașitimpdouăopiniicarenunumaicănusesusținunapealta,darseexclud).
Totodată,dacăîntimpulRăzboiuluiRecemanipulareaprin intermediulmass-medieinueracamuflată,atunciodatăcudezvoltareanoilortehnologiiinformaționaleaceastaatrecutlaunnounivel,acelprincarespecialiștii îndomeniu îlnumesc „Manipularea2.0”.Aceastănouăerăadezinformăriipresupunemaimulteprocedeeascunse,prinintermediulcărorapoliticieniiinducoameniiîneroare,creândștirifalsesausustrăgândatențiacetățenilordelaproblemeleșigreșelilepecareeilefac.
Cercetătorulnord-americanNoamChomskyastabilitolistăacelor„Zecestrategiidemanipulare”prinintermediulmass-mediei,susținândcă„libertateadeexprimareestemaiimportantădecâtoriceversiunea faptelor susținută deordinea stabilită, oricarear fi raportul pe careaceasta îl întreține cuadevărulfaptelor însine”.Astfel,Chomskyadescrisdiferitele tehnicidemanipularebazate, înprimul rând,pestrategiadiversiunii,careconsistădindeturnareaatențieipubliculuidelaproblemeleimportanteşidelaschimbărilehotărâtedeelitelepoliticeşieconomice,printr-unfluxcontinuudedistracțiişideinformațiineînsemnate.Darsăvedempescurtcaresuntacestestrategii; înțelegându-le,vomdistingefalsuldeadevăr:
1. Adeviaînpermanențăatențiapublicului,careestedepartedeadevărateleproblemesociale,prin captareaatenției cu subiecte fără importanță reală. „A ținemereupublicul ocupat, ocupat,ocupat,fărăniciuntimppentrugândire”,scrieChomsky.Vomdaunexemplu.Majoritateasondajelordeopiniearatăcăunpartidseaflăsubpragulde5%,iarteleviziunilecondusedeacestpartidnespuncăreformeleloraducstabilitatepoliticășieconomică.ÎnR.Moldovaexempledeacestgenavemmulteșireprezintăcelmaiutilizatprocedeualclaseipoliticeaflatelaguvernare,indiferentdecoloraturapolitică.
2. Acauzaproblemeșiapoiaoferisoluții.Aceastămetodăsemainumeșteşi„problemă–reacție–soluție”.Astfel,laînceputsecreeazăoproblemăsausituațiecarearemenireadeaaprindespiriteleînsocietate, tocmaipentrucacetățenii săcearăsinguri și „nesiliți denimeni”măsurile stabiliteanteriorpentruafiadoptate.Deexemplu,unpoliticianvreasăpromovezeolegecaresăvinăsăîiajutepartidulînviitor,darcarenuesteprivităbinedecetățeni.Astfel,elcreeazăoproblemă,omediatizeazăintensînpresacontrolatăpolitic,iarînsocietateîncepdiscuții.Launmomentdat,elieselatribunaParlamentuluișizicecăareosoluție,pecarecetățeniiarsusține-odeja.
3. Strategia„îndegradeu”.Aceastaesteaplicatănuîntr-operioadăscurtă,pentrucăastfelarduceladezordiniînmasă,ciîntr-unmodprecautșisistemicpeparcursulmaimultorani.Deexemplu,același politician, care nu este susținut de oameni, lanseazămaimulte campanii de informarepozitivedespreel,caredureazăcircazeceani.Ceseîntâmplă?Oameniiajungsăzicălaurmă:„maibinerăulcelmicdecâtrăulcelmare”.Opercepțiefalsădefapt.
4. Strategiaacțiuniicudatediferite.Oaltămanierădeaobligapublicul săaccepteohotărârenepopulară este de a o prezenta ca „dureroasă, dar necesară”, obținând acordul publicului înprezent, pentru aplicarea în viitor. Aceasta este bazată pe acceptarea mai ușoară din parteacetățeniloraunuisacrificiu înviitordecâtaunuiaapropiat.Deexemplu,dincauzafurturilordinsistemulbancaraudispărutsumeenormedebani.Sigurcăpoliticieniinuvorvreasăleîntoarcășiatuncieipromoveazălegidesprecaredeclarăcăînviitorvorrezolvaproblemasistemuluibancar,iarînrealitatefacașacacetățeniisăcontribuielaîntoarcereabanilorfurați.
60 ipre.md
5. A se adresa publicului ca unor copii mici.Credcădeseoriațiobservatcumuniipoliticienifolosesccuvinte,fraze,discursuri,argumenteșiuntonabsolutcopilăresc,aproapedeidiotism,cașicumcetățeniiarficopiimicisaucuhandicapmintal.Decefacasta?„Dacăneadresămuneipersoanecașicumaravea12ani,atunciaceasta,prinsugestibilitateșicuooarecareprobabilitate,vaaveaunrăspunssauoreacțietotatâtdelipsitădesimțcriticcaaunuicopilde12ani”,susțineChomsky.Exempleînacestsensavemosumedenie,iaruniipoliticieniprofitădemesajelepopulistepentrua-șicucericâtmaimulțiadmiratori.
6. A face apelmaimult la partea emoțională decât la gândire. Este o tehnică clasică pentruaoprianalizaraționalăși,deci,sentimentulcriticaloamenilor.Totodată, folosireaemoționaluluideschide accesul la subconștient, pentru implantarea unor anumite idei, dorințe, spaime etc.Esteunuldintreprocedeelepreferatededictatori,deuniipoliticienidestânga,darșidealțiicarepromoveazămesajepopuliste,care,jucându-secuemoțiileoamenilorșicreândniște„dușmani”invizibili,manipuleazăemoțiilecetățenilor,aceștiauitândcădefaptnuoponentulesteproblema,cicorupția,sărăcia,migrațiaetc.Efecteleacestuitipdemanipularepotaveaconsecințegrave,cumarfipolarizareasocietății,înrădăcinareastereotipurilorșiaparițiaconflictelorinteretnice.
7. Menținerea poporului în neștiință și prostie. Este un procedeu nou, care are la baza sacamuflareaprindiversemetodeaproceselordemanipulare,înașafelcacetățeniisăpoatăfiușordecontrolat.Unexempluarfisistemuleducațional,care intenționatnuestedezvoltat,astfelcatânăragenerațiesănuposedeogândirecritică.Deasemenea,crearea intenționatăaseparăriiîntreclaseledejosșiceledesus,princreareapercepțiilordesupremație.
8. Aîncurajapubliculsăsecomplacăînmediocritate.Deci,aeducașiapromovaînrândurilecetățenilorpercepțiacă,deexemplu,afiprost,vulgarșiincultestebine.Totodată,pentruaatingeacestobiectiv,politicieniicreeazășipromoveazăemisiuni,talk-show-uri,știrietc.,princaresuntpromovatenonvalorile.
9. Aînlocuirevoltacuînvinovățirea.Esteunprocedeupreferatdeclasapolitică,princarefaccaomulsăcreadăcănumaielsingurestevinovatdepropria-inenorocire,darnusistemulșipoliticieniicorupți.Deexemplu,apromovaprinintermediulmass-medieicănațiuneaesteașa,iaroameniisuntvinovațicădaumită,cinufuncționariicareoiau.Efectulacesteiacțiuniîldeterminăpeindividsăseîndoiascădecalitățileproprii,ceeace-icreeazăostaredepresivășiîlfaceneîncrezătorînforțeleproprii,iînfaptulcăpoateschimbasistemulșicăsepoaterevolta.
10. Acunoașteoameniimaibinedecâtsecunosceiînșiși.Aceastasebazeazăpecunoștințeleși pe controlul clasei politiceasupramaselor.Astfel, peparcursul evoluției sale,manipulareaafostdezvoltatădecercetătoricarestudiazăcomportamentele,acțiunileșislăbiciunileoamenilor.Aplicând aceste cunoștințe, sunt dezvoltate alte și alte metode de control și de manipulare aindivizilor,iardatorităslabeiinformări,oameniinupotsesizacândsuntmanipulați.
Toateacestestrategiidemanipularenepermitnouăsă înțelegemcineșicummanipuleazăcetățenii,astfelcasăputemprevenișisăevitămcapcaneleimpusedepoliticieni.Încontinuare,văpropunemunelesoluțiișirecomandăriînaceastăordinedeidei:
- Nuvăinformațidoardintr-osingurăsursă.Adică,nuprivițidoarunsingurpostTV,nucitițidoarunziarsauunsite,darîncercațisăvădiversificațisurseledeinformare.
- Analizațibineinformațiacareviseprezintă.Încercațisăpătrundețiînesențalucrurilorși,dacăvăaparuneleîntrebări,încercațisăgăsițiinformațiesuplimentară.
- Consultați-văsaudiscutațicualțiidespreo informațiepecareațiauzit-osaucarevăprovoacădubii.Deseori,adevărulapareatuncicândnoivorbimcualtcineva.
- Internetulesteosursăaccesibilădeinformații.Dar,deasemenea,fițiatenți,deoareceemaigreudegăsitdeosebireîntreadevărșifalsitatepeinternet.
- Rețeleledesocializare,deasemenea,audevenitosursăalternativădeinformare.Dinfericire,nuexistăuncontroldeocamdatătotalasupraacestora.
- Filtrațimesajelepecarepoliticieniilepromoveazăprinintermediulmass-mediei. - Ascultațianalizeleșipărerilevenitedinparteasocietățiicivilesauaaltorexperțiîndomeniu.Darfițiatențicemesajeîncearcășieisăpromoveze.
61ipre.md
5. Undeputemgăsiinformațiiveridice?
Dezvoltareatehnologiilordeinformareînmasăaatinsînultimii50deaniunnivelcugreudeimaginat.Actualmente, trăim într-un secol în care ritmul vieții îl depășește cumult pe cel al strămoșilor noștri,iardiversificareasurselormediaticeaduslaunbuminformațional.Astăziavemomultitudinedeziare,posturiTVșisite-uricareneinformeazănon-stop,iarnoiamdevenitaproapedependențideacestfluxinformațional.
Situațiamass-medieidinR.Moldovas-aschimbatșieasimțitor.Înafarădenumărulmaredeinstituțiidemediapeteritoriulțării,astăziavemacceslaomultitudinedesursedeinformareînexterior.Unadintreacestea,dupăcumammaimenționat,s-adezvoltatdupăizbucnireaconflictuluidinestulUcrainei,atuncicândclasapoliticădelaMoscovaaînceputunnourăzboimediatic.Darsăleluămperând.
Factorul extern.Potrivitmaimultoranalize,datorităprezențeimasiveamass-mediei ruseștipepiațadinR.Moldova,circa80%dintrecetățeniseinformeazădinștirileproduselaMoscova,iarmijloaceledepropagandășidezinformareauduslaopolarizareasocietății,concentrateînjurullupteiîntreVestșiEst.Acestesursedemedia,străinenouă,promoveazădinceîncemaimultinformațiifalse,cuovăditătentăgeopolitică.
Ceputemfacenoiînaceastăsituație?Înprimulrând,estenecesarsădiversificămsurselestrăinedeinformare,săneinformămșidinmass-mediaoccidentală,careareșiștiriînlimbilevorbiteînțaranoastră.Astfel, putem recomanda așa instituțiimediatice cum suntBBC,Europa Liberă,Deutsche Welle sau Euronews,caresuntprezenteatâtînformatTV,câtșiradioșion-line.OnouăalternativăsuntpuținelesursedemediaindependentedinRusia,careîncearcăsăofereinformațiiveridicedespreevenimente(ex.postulTV„Dojdi”).Deasemenea,totmaimultiaamploareașa-numituljurnalismcivic,cândmaimulțicetățeniactividiscutășianalizeazăfenomeneleșiproceselepolitice.Înacestcaz,evorbademaimulțibloggerișijurnaliștiliberi,carepublicăinformațiipesite-urilelorșiperețeleledesocializare(ex.https://navalny.com/).
Factorul intern.Chiarînprimulcapitolamvorbitdesprecontrolulpoliticalmass-medieiînR.Moldova,atuncicânddejauniipoliticienideclarădeschiscădeținînproprietatemaimulteinstituțiidemedia.Astfel,nuegreusănedămseamacăaceștipoliticienifolosescmass-mediaînscopuridepromovare,darșidemanipulare a opiniei publice, iar, luând în considerare că celemai importante surse au acoperirenaționalășisuntcontrolatedeactualiilideri,aflareaadevăruluidevinemultmaicomplicată.Totodată,maimultesondajedeopiniearatăcăcetățeniicontinuăsăaibăîncrederemareînmass-media,iarînaceastăsituațiecontrolulpoliticmediaticdevinemultmaipericulos.
Totuși,nuputemvorbideodependențătotalăamass-mediadeclasapolitică,deoareceînR.Moldovamaimulteinstituții,înpofidaproblemelorfinanciaregravecucareseconfruntă,rămânindependente.Acesteacontinuăsăinformezecetățeniiechidistant,criticândacțiunileguvernăriișipunândpresiunepepoliticieni,astfelcreândunpolderezistențăînfațamanipulării.Încontinuarevomvenicumaimulterecomandăridesursealternativedeinformare,deundevăputețiinformaevitândriscurilededezinformare.
TV.Televiziuneaesteprincipalulmijlocde informarea cetățenilor dinR.Moldova, iar tot din aceastăcauzăaceastaadevenit,înultimiiani,totmaipoluatăpolitic.Totuși,potrivitexperților,aurămasteleviziunicareîncearcăsăfacăjurnalismindependentșidecalitate.Printreacesteasunt:Moldova 1(chiardacăeinstituțiepublicășiproduceemisiunicuocriticămoderatăaguvernării);PRO TV(buletineledeștirișiemisiunileanalitice);TVR Moldova;Realitatea TV MoldovașiTV8(buletineledeștiri).
Presascrisășiradio.Dinpăcate,presascrisășiradioulaudevenitdestuldenepopulareînrândurilecetățenilor.Aceastanus-aîntâmplatdincauzaclaseipoliticedelanoi,cieoconsecințăadezvoltăriitehnologiilorșianevoilorcetățenilor.Esteunfenomennunumainațional,darșiglobal.Totuși,dacăesătrecemlaexemple,atuncivărecomandămpostulpublic„Radio Moldova”,darșiemisiunilepostului„Radio Europa Liberă Moldova”,iardinpresascrisă–„Ziarul de Gardă”și„Timpul”(n.a.–dacăexcludemarticolelecuoprofundăconotațieunionistă).
On-line.Peacestsegmentavemomultitudinedeposibilitățideinformare,atâtpentruceicarecitescînromână,câtșipentruvorbitoriidelimbărusă.Unlucruîmbucurătorestecăatâtteleviziunile,câtșipresascrisășiradiourileauversiunicarepotfiaccesateon-line.Darvăatenționămcădincauzagoaneidupă
62 ipre.md
știrișisenzațional,unelesursedemediaon-linedauinformațiieronate,iareletrebuieverificateaccesândmaimulteportaluri.Iatăcaresuntrecomandărilenoastre:site-urileagențiilordeștiriipn.mdșiinfotag.md (cititoridelimbărusă);realitatea.md,agora.md,mold-street.com,diez.md,europalibera.org,newsmaker.md (cititoride limbărusă);site-urilede investigație– rise.md,anticoruptie.md,darșizdg.md;privesc.eu–unsitecaretransmiteîndirectvideodelacelemaiimportanteevenimentedințară,fărăacomentasubiectul.
De asemenea, o importanță tot mai accentuată o au și rețelele de socializare, care devin o sursăalternativădeinformare.Peacestea,totmaimulțiutilizatorifacjurnalismcivic,încercândsăinformezesausăcomentezeanumiteevenimenteșisituații.Totuși,vărecomandămsăfițiprudenți,deoarecemulțidintreaceștiasunt,deasemenea,plătițidepoliticienicasăscriecomentariisaupăreri,înliteraturadespecialitateeifiindnumiți„trolleri”.
Înfinal,menționămcăacesteasuntdoarnișterecomandări,iardeciziadecuprivirelasurseledincaresăvăinformațivăaparține.Văîndemnămtotușisăvăinformațidincelpuțindouăsursediferiteșisăfiltrațiinformațiile.
63ipre.md
6. Încecondițiimass-mediadinRepublicaMoldovapoatefiliberășiprofesionistă?
Încapitoleleprecedenteam încercatsăaducemmaimulteargumentedeceosocietatedemocraticăarenevoiedeomass-media liberăși independentă,darșidesprecelemaiactualeprovocăricucareseconfruntă jurnaliștiișicetățenii.Cusiguranță,situațiamass-medieidinR.Moldovarămâneafiunadestuldecomplicată,iarintervențiileclaseipoliticeînactivitateajurnaliștilorpoziționeazățaralamijloculclasamentuluilibertățiipresei.Maisusamstabilitcăactualmenteoprovocaremareoreprezintăfactorulextern, propaganda prin intermediul presei ruse. Studierea acestor strategii demanipulare devine șimai importantă, deoarece războiul informațional cu care se confruntăChișinăul este greu de oprit șiinfluențeazădirectasupramentalitățiișiavalorilorcetățenilor.Unstatmic,precumestețaranoastră,nuaredeocamdatăposibilitățidearipostaîmpotrivaacestuirăzboifărăarme,darcarepoateconducelauncontroltotalasuprațării,iarignoranțaclaseipoliticemoldoveneștipoateducelapierdereaacesteilupte.
Unprimpasînacestsensarfimodificarealegislației,înașafelcaproduselemediaticedepropagandăsăaibămaipuținaccespepiațamediaticădințară.Majoritateasondajeloraratăcăpostuldeteleviziune„Prime”, care retransmite postul rus „Pervîi Canal” și care umple spațiul mediatic cu produse depropagandă,seaflăîntopulpreferințelorcetățenilor.Cupărerederău,clasapoliticănuaînțelescăacestpostși-aschimbatradicalgriladeemisieînultimiidoiani,înloculemisiunilordistractiveînoreledevârfsunttransmisetalk-show-uricuconținutpolitic.Dincauzaunorasemeneaemisiuni,înultimiianiacrescutșinumărulpopulațieicaredejasimpatizeazăacțiunileKremlinuluișicriticăvalorileeuropene.
Aldoileafactor,darunulșimaiimportantestecelintern.Aicisituațiaestemultmaicomplicată,deoarececontrolulpoliticasupramass-medieidințarădevinedinceîncemaivizibil.Înpofidafaptuluicăuneleprevederidinlegislațiene-aupermissăaflămcaresuntadevărațiiproprietariaiposturilorTV,aceastanuadusșilaschimbări.Mass-mediacontrolatăpoliticcontinuăsăpromovezeideileșipropunerilepartiduluișisustrageatențiacetățenilordelaadevărateleproblemealesocietății.Problemarămâneacutădeoarecemaimulțipoliticieninudeținosingură instituțiedemass-media,ciaucreatadevărateholdinguri,caremultiplicăștirileproduse.Astfel,esteimperativcaurmătoareleschimbăriînlegislațiesălimitezedrepturileclaseipoliticedeadeținemaimulteinstituțiidemass-mediașideamonopolizapiața.
Oaltăproblemăoconstituieîngrădireaaccesuluijurnaliștilorlainformație.Totmaimulteinstituțiidestat,darșiprivatenuoferăinformațiișinurăspundlasolicitărilemass-mediei.Maimulțijurnaliștideclarăcăpoliticieniiorganizeazădinceîncemaipuțineconferințedepresă,răspundlainterpelărisaulasolicităride interviuri.Astfel, se creează un pol de rezistență, iar informația importantă este ascunsă de ochiipresei.Totodată,maimulțipoliticieniapardoar laposturilecondusedeei,underăspundlaîntrebărilejurnaliștilor loiali. În acest sens, este necesar să se pună omaimare presiune pe clasa politică, iarsocietateacivilălocalăalăturideceainternaționalăsăcearărespectareaacestordrepturi.Unaltaspectcarear trebuiurgentmodificatestedemonopolizareapiețeidepublicitatedin țară.Nueunsecretcămajoritateapublicitățiiestedeținutădeungruprestrânsdeagențiidereclamă,careesteloialăputerii.Înasemeneasituație,existențauneimass-medialibereestepusăsubpericol,deoareceinstituțiiledemediaaunevoiedebanipentrucheltuielielementarecumarfichirie,salariisauserviciicomunale.
În concluzie, putem spune că problemele cu care se confruntă mass-media din R. Moldova rămânneschimbate pe parcursul amaimultor ani, iar din această cauză presa liberă din țară nu se poatedezvolta,darexistămaimultdinentuziasm.Iatăcâtevarecomandăripecareautoritățileartrebuisăleasigurecasăschimbămstareadelucruri:
• Autoritățileartrebuisănuadmităacțiuniagresive,deintimidareşihărțuireajurnaliștilor,apreseiindependenteşiaONG-urilordindomeniulmass-mediei.
• Autoritățile ar trebui să reacționezemai dur şi să sancționeze cazurile de agresiune împotrivajurnaliștilor,deîncălcareadreptuluilaexprimare,deîngrădireaaccesuluilainformațiedeinterespublic.
• Trebuieasigurată transparențaproprietățiimass-medieişisăfiedemonopolizatămass-mediașipiațadepublicitatedeanumiteforțepoliticeșigrupurideinterese.
• Săfieîntreprinseacțiuniconcretepentruastopapropagandașimanipulareaînmass-media,atâtlanivellocal,câtșiinternațional.
• Săfiesancționatecazurilededifuzareaștirilorfalseșicuovăditătentădiscriminatorie.
64 ipre.md
InstitutulpentruPoliticișiReformeEuropene(IPRE)
Adresapoștală:str.București90,et.3,of.20MD-2000ChișinăuRepublicaMoldova
Tel:(+373)22788989Email:[email protected]:www.ipre.md
FundațiaHannsSeidelînRepublicaMoldova
Adresapoștală:Blvd.GrigoreVieru22/1,et.2,of.40MD-2000ChișinăuRepublicaMoldova
Telefon:(+373)22243561Email:[email protected]:www.hss.de
Top Related