FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret
1.2.Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
1.3.Departamentul Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
1.4.Domeniul de studii Psihologie
1.5.Ciclul de studii Master
1.6.Programul de studii/Calificarea Psihologie clinică şi intervenţie psihologică
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei NEUROPSIHOLOGIE CLINICĂ
2.2. Codul disciplinei U_SP/PSI/PCIP/1/1/1
2.3. Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. Dragoş Cȋrneci
2.4.Titularul activităţilor de
seminar Conf.univ.dr. Dragoş Cȋrneci
2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare E1 2.8.Regimul
disciplinei
O
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 36
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 33
Tutoriat 20
Examinări 2
Alte activităţi ……… 2
3.7 Total ore studiu individual 133
3.9 Total ore pe semestru 175
3.10 Număr de credite 7
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul
4.2 de competenţe Nu este cazul
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului Cursurile se desfăşoară cu ajutorul unor aplicaţii de tip PowerPoint,
acces la Internet, la clipuri video.
Studenţii au obligaţia de a menţine pe întreg parcursul cursului o ţinută
verbală, atitudinală şi vestimentară decentă şi de a se implica prin
întrebări şi comentarii.
La evaluările pe parcurs studenţii care optează pentru această disciplină
trebuie să predea în perioada stabilită de conducerea facultăţii, referatele
şi eseurile pe temele anunţate anterior evaluării de cadrul didactic titular
şi postate pe platforma Blackboard.
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului Seminariile se desfăşoară cu ajutorul unor aplicaţii de tip PowerPoint, cu
acces la Internet, la clipuri video şi alte metode, tehnici şi instrumente
specifice disciplinei.
Studenţii au obligaţia de a menţine pe întreg parcursul seminarului o
ţinută verbală, atitudinală şi vestimentară decentă şi de a se implica prin
întrebări şi comentarii.
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe p
rofe
sio
nale
C4 - Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a conceptelor, metodelor şi
instrumentelor specifice evaluării psihologice (individuală, de grup şi
organizaţională) - Explicarea modalităţilor de interpretare a rezultatelor unei examinări psihologice si interventii
psihologice specializate (psihoterapie, consiliere psihologica)
- Elaborarea strategiei de psihodiagnostic prin identificarea adecvatăa metodelor si tehnicilor
de evaluare si asistenta psihologica etalonate si validate , în funcţie de scopul evaluării
psihologice şi grupul ţintă
- Realizarea psihodiagnosticului persoanei, grupurilor, organizaţiilor prin metode calitative şi
cantitative într-un demers relevant pentru serviciul solicitat.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea principalelor concepte şi teorii specifice
neuropsihologiei
7.2 Obiectivele specifice 1. Să identifice şi explice conceptele specifice neuropsihologiei
2. Să integreze conceptele specifice psihologiei clinice cu ale
neuroştiiinţelor.
3. Să înţeleagă şi metodele şi tehnicile de investigare şi
cercetare în domeniul neuropsihologiei clinice.
4. Să explice şi să interpreteze modelele explicative specifice
neuropsihologiei
5. Să explice modul în care neuropsihologia clinicӑ integrează
concepte, teorii, metode etc. din neuroştiinte şi din domenii
conexe.
Să dobândească şi dezvolte abilitǎţi cognitive necesare
specialistului în domeniile psihologiei
Să proiecteze intervenţii adecvate tulburӑrilor studiate
Să adopte o atitudine proactivă şi pozitivă în învăţarea
modelelor explicative
Să internalizeze aspectele deontologice necesare aplicării
noilor metode, tehnici şi instrumente specifice noilor
abordări în psihologie
Să cultive dorinţa de autorealizare în plan profesional şi
personal prin implicare în parteneriate de cercetare, prin
publicarea de articole şi participarea la evenimente
ştiinţifice, educaţionale şi culturale în domeniul psihologiei
şi în cele conexe
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Neuropsihologie clinică – definiţii, legături cu alte
discipline terminologie
Interacţiunea cu studenţii
este regulă de predare.
Suportul de curs este oferit
studenţilor atât sub forma
manualului tipărit, cât şi în
Prelegerile sunt axate pe
utilizarea de suport power-
point şi pe acces la resurse
multimedia.
(Prelegerile au 2 ore)
format electronic, sub forma
unei sinteze postate pe
platforma Blackboard.
Se recomandă studenţilor
parcurgerea prealabilă a
suportului de curs pentru a
putea interacţiona în timpul
predării.
Principalele reţele neuronale care guverneaza
comportamentul. Reţelele dorsalӑ, ventralӑ şi Default
şi rolul lor in comportamentul normal si patologic
Idem Idem
Modele neurobiologice ale temperamentului şi
personalitӑţii. Reactivitatea emoţionalӑ şi
autoreglarea vazute ca si baze ale personalitatii
Idem Idem
Neurobiologia tulburӑrilor de anxietate. Structurile
creierului implicate in anxietate. Rolul genelor si
mediului in afectarea acestora.
Idem Idem
Neurobiologia tulburӑrilor depresive. Structurile
creierului implicate in stres cronic si depresie. Rolul
genelor si mediului in afectarea acestora.
Idem Idem
Neurobiologia tulburӑrilor de personalitate. Bazele
biologice ale tulburarilor antisociale si de tip
borderline
Idem Idem
Dezvoltarea creierului şi tulburӑrile de
comportament – tulburarea de opozitionist sfidatoare,
tulburarea de comportament si ADHD-ul
Idem
(2 prelegeri)
Idem
Dezvoltarea creierului social şi autismul – creierul
social, theory of mind si afectarile cerebrale specific
autismului
Idem
(2 prelegeri)
Idem
Agnozii şi amnezii – circuite corticale frontale şi
temporale afectate
Idem
Idem
Modele explicative ale schizofreniei – modele
neurobiologice asociate cu simptomatologia
schizofreniei
Idem
Idem
Efectele drogurilor asupra creierului. – afectarea
circuitelor cerebrale si a receptorilor folositi de
neuromediatori. Impactul asupra unor functii mentale
Idem Idem
Relaţia sistemului nervos cu organismul şi
tulburӑrile psihosomatice. Rolul creierului in bolile
cardiovasculare, gastrointestinale si imunitare
Idem Idem
Bibliografie obligatorie
1. Cȋrneci, D. (2013). Introducere ȋn Neuroştiinţe. Curs ȋn tehnologie IFR. Editura Fundanţiei
Romȃnia de Mȃine, Bucureşti
2. Cȋrneci, D. Stresul din mintea noastră şi războiul din lumea celulelor. Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2014
3. Cȋrneci. D. (2004) Demascarea secolului: Ce face din noi creierul? Introducere în neuroştiinţele
dezvoltării . Editura Eikon, Cluj-Napoca.
4. Cȋrneci, D. (2010) - Evoluţia creierului prin encefalizare, sau de ce schimbarea e dureroasă”.
Psihiatru.ro, Anul VI, Nr. 23, 4/2010, pp 18-23
Bibliografie opţională
1. Bechara, A., Damasio, H. şi Damasio, A.R. (2000) – Emotion, decision making and the orbitofrontal
cortex. Cerebral Cortex, Vol. 19, Nr. 3, pp 295-307
2. Bechara, A. (2002) – The neurology of social cognition. Brain, Vol. 125, pp 1673-1675
3. Cirneci, D. (2011) - Three anti-correlated neuronal networks managing brain activity; A review”.
Romanian Journal of Neurology, Vol. X, Nr. 1, pp 19-26
4. Drevets, W.C. (2000) – Neuroimaging studies of mood disorders. Biological Psychiatry, Vol. 48, pp
813-829
5. Finley-Belgrad, E.A. şi colab. (2004) – Personality disorder: Borderline. www.emedicine.com
6. Fox, N.A., Henderson, H.A. şi Marshall, P.J. (2001) – The biology of temperament: An integrative
approach. În C.A. Nelson şi M. Luciana (editori) Handbook of developmental cognitive
neuroscience, MIT Press, Cambridge, MA
7. Javitt, D.C. şi Coyle, J.T. (2004) – Decoding schizophrenia. Scientific American.com Ianuarie 2004
8. Markowitsch, H.J. (1995) – Anatomical basis of memory disorders. În M. Gazzaniga (editor) “The
Cognitive Neurosciences”, MIT Press, Cambridge MA
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Elemente explicative de anatomie si fiziologie a
creierului. Emisferele cerebrale, ariile lui Brodmann,
zone corticale si subcorticale
Se vor folosi, în principal,
discuţiile libere,
prezentarea de referate,
explicaţia, demonstraţia,
exemplificarea, studiul de
caz, utilizarea de materiale
audio-video (prezentări în
Power Point, vizionarea de
documentare şi filme) şi
dezbaterea temelor
prezentate ( 2 activităţi de
seminar)
Studenţilor li se comunică la
fiecare curs şi de la începutul
anului universitar pe
platforma Blackboard temele
seminariilor pentru a le putea
pregăti sub forma unor
referate şi eseuri.
Studenţii sunt încurajaţi să
propună ei înşişi teme de
discuţie în cadrul seminariilor.
Teste de evaluare a funcţionӑrii executive. Digit
span, Reverse Digit Span, Stroop
Idem Idem
Trainingul cognitiv şi interventia in tulburarile
emotionale. Rolul trainingului cognitiv in modelarea
retelelor atentionale/memorie de lucru afectate in
tulburarile emotionale
Idem Idem
Trainingul cognitiv şi intervenţia in tulburarile de
comportament la copil si adolescent. Rolul
trainingului cognitiv in modelarea retelelor
atentionale/memorie de lucru afectate in tulburarile de
atenţie si in comportamentul impulsiv
Idem Idem
Reabilitarea in tulburarile de memorie. Utilizarea
sarcinilor de invatare si exercitiul fizic
Idem Idem
Efectele nutriţiei asupra dezvoltarii si functionarii
creierului. Elementele din hrana de zi cu zi care sunt
esentiale in dezvoltarea normalӑ a creierului dar si in
prevenirea imbatranirii
Idem Idem
Mediul imbogӑţit şi plasticitatea creierului. Efectele
sale asupra perioadelor sensibile, a plasticitatii
creierului si imunitatii
Idem Idem
Bibliografie
1. Caspi, A. (2000) – The child is father of the man: Personality continuities from childhood to
adulthood. Journal of Personality and Social Psychology, Vol. 78, Nr. 1, pp 158-172
2. Cȋrneci. D (2004) – Ce face creierul din noi. Introducere in neuroştiintele dezvoltӑrii
3. Davidson, R.J. şi colab. (2002) – Depression: Perspectives from affective neuroscience.
Annual Review of Psychology, Vol. 53, pp 545-574
4. Kalat, J.W. (2004) – Biological Psychology (8th
edition). Wadsworth, Thomson Learning,
Belmont CA
5. Luu, P., Collins, P. şi Tucker, D.M. (2000) – Mood, personality and self-monitoring:
Negative Affect and Emotionality in relation to frontal lobe mechanisms of error-monitoring.
Journal of Experimental Psychology: General, Vol, 129, Nr. 1, pp 43-60
6. Rothbart, M.K. şi Posner, M.I. (2001) – Mechanism and variation in the development of
attentional networks. . În C.A. Nelson şi M. Luciana (editori) Handbook of developmental
cognitive neuroscience, MIT Press, Cambridge, MA
7. Stern, R.A. (1996) – Neuropsychological evolution of executive functioning, in B. Riba si
I.M. Oldman (editori). Psychiatry, vol.15. American Psychiatric PRESS, Washington D.C.,
9. Teme de cercetare
1. Studiu de caz privind interpretarea rezultatelor unei examinări psihologice ȋn cazul pacineţilor cu
tulburare de anxietate generalizată
2. Propunerea unui strategii de psihodiagnostic prin identificarea adecvatăa metodelor si tehnicilor de
evaluare psihologica ȋn cazul copiilor cu ADHD
3. Realizarea psihodiagnosticului prin metode calitative în cazul pacienţilor cu tulburare depresivă
majoră
4. Ce elemente simptomatice comune prezintă tulburarea de anxietate generalizată şi tulburarea
depresivă majoră?
5. Care este legătura dintre Theory of mind şi simptomele tulburărilor din spectrul autismului?
10. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor
profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Temele abordate în cadrul disciplinei sunt discutate cu colegii psihologi din ţară şi străinătate implicaţi în
studiul şi cercetarea acestora, , specialiţii în neuroştiinţe, medici, antropologi, specialişti în teoria informaţiei
etc.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu
întrebări, comentarii,
exemple de analiză.
Se înregistrează frecvenţa şi
soliditatea interacţiunii la orele de
curs.
10%
10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi
discutarea temelor
propuse.
Se înregistrează frecvenţa şi
soliditatea interacţiunii la orele de
seminar.
30%
10.6 Standard minim de
performanţă
Elaborarea şi susţinerea unui referat în faţa colegilor având ca
temă unul din procesele abordate sau o problematică din
neuroştiinţe
10.7 Evaluare finală
60%
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
……………………………… ……………………………………
Top Related