Dogaru-Goncea Simona
Grosu Camelia Diana
Contabilitate şi Informatică de Gestiune
Seia I Grupa 3
Contractul de mandat
Cuprins1 Noţiunea de contract de mandat...........................................................................3
1.1 Părţile unui contract de mandat.....................................................................3
1.2 Încheierea unui contract de mandat...............................................................4
1.3 Tipuri de mandate..........................................................................................4
2 Caracterele juridice ale contractului de mandate.................................................4
3 Condiţiile de validitate a contractului de mandat................................................6
3.1 Capacitatea părţilor........................................................................................6
3.2 Obiectul mandatului......................................................................................6
3.3 Forma mandatului..........................................................................................7
4 Varietaţi ale contractului de mandat....................................................................7
4.1 Actul cu sine însuşi........................................................................................8
4.2 Dubla reprezentare.........................................................................................8
4.3 Mandatul în interes comun............................................................................8
5 Efectele contractului de mandat...........................................................................9
5.1 Obligaţiile mandatorului................................................................................9
5.2 Obligaţiile mandantului...............................................................................11
6 Efecte fata de terti..............................................................................................12
6.1 Raporturile dintre mandant si terţi...............................................................12
6.2 Raporturile dintre mandatar şi terţi..............................................................13
7 Încetarea contractului de mandat.......................................................................13
7.1 Revocarea mandatului ................................................................................13
7.2 Renunţarea mandatarului ............................................................................14
7.3 Moartea mandatarului sau a mandantului ...................................................14
7.4 Incapacitatea, interdicţia sau falimentul uneia dintre părţi..........................14
1 Noţiunea de contract de mandat
Potrivit reglementărilor în vigoare (art.2009 noul Cod civil) şi literaturii de
specialitate mandatul este acel contract, în baza căruia, o persoană, numită
mandatar, se obligă (în principiu, fără plată) să facă ceva (de regulă, să încheie acte
juridice) în numele şi pe seama altei persoane, numită mandant, care îi dă această
împuternicire şi pe care o reprezintă.
Contractul de mandat, are diverse aplicaţiuni practice, cum ar fi: cazul în
care o persoană, datorită bolii de care suferă, bătrâneţii sau pentru că se află în altă
localitate, nu poate încheia singură anumite acte juridice (spre exemplu, vânzarea
unei locuinţe proprietate personală); în situaţia în care se dă împuternicire unui
profesionist (avocat) de a reprezenta interesele celor de la care a primit-o, în faţa
instanţei la care au fost chemate să se prezinte.
O altă aplicare a contractului de mandat o avem şi în situaţia încredinţării
unei sume de către o persoană alteia, pentru ca aceasta să-i cumpere din comerţ
unele bunuri ce-i sunt necesare. Practica judiciară oferă numeroase exemple
în acest sens.
1.1 Părţile unui contract de mandat
Mandantul (persoana care dă însărcinarea încheierii actelor primite de la
mandant, încheie acte juridice pe seama şi în numele acestuia).
Mandatarul (persoana care, în urma însărcinării primite actelor juridice de
la mandant, încheie acte juridice pe seama şi în numele acestuia).
În general, mandatul este rodul exclusiv al voinţelor părţilor contractante,
3
însă raporturile juridice de mandat pot fi generate şi de litera legii. Mandatul, în
sens larg, are un domeniu extins de acţiune
1.2 Încheierea unui contract de mandat
Contractul de mandat poate fi încheiat între persoane fizice, între persoane
fizice şi persoane juridice sau între persoane juricide (cu condiţia respectării
principiului specialităţii capacităţii de folosinţă).
1.3 Tipuri de mandate
Cu reprezentare : contractul prin care o parte numită mandatar se obligă, să
încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți numite mandant.
Fără reprezentare:
Mandatul fără reprezentare nu a mai avut până la intrarea în vigoare a Noului Cod
Civil o reglementare expresă, interpretările în materie având în vedere până în
prezent concluziile impuse de doctrină. Varietățile acestui tip de contract sunt
frecvent uzitate în practica comercială, fiind aplicabile activității profesioniștilor.
a) Contractul de comision, varietate a contractului de mandat, are ca obiect
achiziționarea sau vânzarea de bunuri ori prestarea de servicii de către
persoana împuternicită, care acționează cu titlu profesional, în schimbul unui
comision.
Pentru a se putea face dovada încheierii unui contract de comision, acesta
va trebui încheiat în forma scrisă.
În materie de proprietate imobiliară, dacă prin procură a fost
împuternicită exclusiv o persoană în vederea vânzării unui imobil,
aceasta va fi îndreptățită să primească comisionul, chiar și atunci când
vânzarea s-a făcut direct de către proprietar sau prin intermediul unui terț.
4
Cu mici excepții, persoana împuternicită va respecta instrucțiunile exprese
primite de la comitent, sub sancțiunea suportării efectelor actului încheiat
și/sau eventualității plății de daune-interese.
b) Contractul de consignație, varietate a contractului de comision, are ca
obiect vânzarea unor bunuri mobile care au fost predate persoanei
împuternicite în acest scop.
În lipsa unor dispoziții contrare, vânzarea bunurilor, obiect al unui
contract de consignație, se va face numai cu plata în
numerar, prin virament sau cec barat.
Persoana împuternicită nu va mai avea obligația de a încheia o poliță de
asigurare pentru mărfurile primite de la proprietar.
Dreptul de retenție al persoanei împuternicite asupra bunurilor primite și a
sumelor cuvenite proprietarului acestora poate fi prevăzut prin
contractul de consignație.
Cheltuielile de conservare și vânzare a bunurilor predate vor fi suportate
de proprietarul acestora, nu de persoana
împuternicită.
c) Contractul de expediție, varietate a contractului de comision, are ca obiect
obligația persoanei împuternicite de a încheia un contract de transport
și de a îndeplini anumite operațiuni accesorii, în numele și pe seama
comitentului.
Acest tip de contract nu a fost expres prevăzut în legislație înaintea
adoptării NCC, regimul său juridic reieșind din prevederile generale
referitoare la mandat, la contractul de transport, uzanțe comerciale.
5
2 Caracterele juridice ale contractului de mandate
Contractul de mandat are următoarele caractere juridice:
a) Mandatul este un contract consensual deoarece pentru încheierea lui este
suficientă simpla manifestare de voinţă a părţilor.
In practică, mandatul, ca instrumentum, se prezintă sub forma unui înscris, care de
cele mai multe ori poartă numele de mandat, procură sau împuternicire.1
Dovada mandatului, de regulă, se face potrivit dreptului comun atât faţă de părţi, cât şi
faţă de terţul contractant ( nu şi de alţi terţi), înscris peste 250 lei, interdicţia probei cu
martori etc.
Ca o excepţie de la regula de mai sus, dacă mandatul este tacit dovada se va putea
face atât între părţi cât şi faţă de terţi prin orice mijloace de probă admise de lege,
indiferent de valoarea actului.
În ceea ce priveşte pe terţi (alţii decât cei care au contractat cu mandatarul) aceştia vor
putea face dovada mandatului prin orice mijloace de probă (inclusiv martori sau
prezumţii), deoarece pentru ei contractul nu este decât un fapt juridic (şi nu act juridic).
b) În principiu, mandatul este cu titlu gratuit,dar poate fi si oneros potrivit
articolului 2010 din noul cod civil
c) Din conţinutul art.2010 N C.civ. rezultă însă că mandatul dat pentru acte de
exercitare a unei activităţi profesionale se prezumă a fi cu titlu oneros.
d) În consecinţă, prin natura sa contractul de mandat este gratuit. Gratuitatea
mandatului nu este însă şi de esenţa acestuia, părţile putând conveni şi asupra
unei plăţi datorate mandatarului (caz în care mandatul devine oneros)2.
c) Mandatul este un contract intuitu personae, deoarece se încheie în consideraţia
unei anume persoane, încrederea pe care mandatul o are în mandatar având o importanţă
esenţială la perfectarea contractului.1 Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.2322 Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.233
6
d) Când mandatul este cu titlu gratuit, el are caracter unilateral, deoarece creează
obligaţii exclusiv în sarcina uneia din părţi (a mandatarului). În cazul în care contractul
este cu titlu oneros, mandatul devine bilateral (sinalagmatic), fiecare dintre părţi
obligându-se.
3 Condiţiile de validitate a contractului de mandat
3.1 Capacitatea părţilor
Mandantul trebuie să fie capabil de a contracta el insuşi actul cu a cărui
îndeplinire îl însărcinează pe mandatar (de conservare, de administrare, de
dispoziţie)
Nu interesează dacă mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.
În privinţa mandatarului se cere, în toate cazurile, capacitatea deplină de
exerciţiu, deoarece în actele pe care le încheie în numele reprezentantului
(mandantului), el trebuie să exprime un consimţământ valabil. Altfel spus, lipsa
consimţământului sau viciile de voinţă sunt apreciate nu numai în persoana
mandantului, dar şi în aceea a mandatarului.
3.2 Obiectul mandatului
7
Mandatul poate avea ca obiect numai încheierea de acte juridice de către
mandatar pe seama şi în numele mandantului. Ca şi în orice contract obiectul
trebuie să îndeplinească condiţiile generale de validitate:să fie determinat sau cel
putin determinabil, să fie licit, moral şi posibil.Nu pot face obiectul principal
al contractului de mandat faptele materiale. Acestea pot finumai obiectul accesoriu,
unui mandat în care obiectul principal înseamnă încheierea de acte juridice
De asemenea, actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi încheiate prin
mandatar(casatoria)
În consecinţă, mandatarul nu poate săvârşi dacât actele juridice cu care a fost
împuternicit de mandant, el neputând face nimic peste limitele mandatului său.
3.3 Forma mandatului
Potrivit art. 2013 mandatul poate fi scris, verbal sau tacit.
Mandatul este tacit când rezultă din împrejurări care fac neîndoielnică voinţa
părţilor (nu trebuie confundat cu mandatul aparent).
Mandatul este aparent când nu există voinţa mandantului de a fi reprezentat sau
voinţa există, dar mandatarul şi-a depăşit limitele împuternicirii, iar terţii contractează cu
credinţa că mandatarul are puteri de reprezentare.
Mandatul poate fi general sau special .Mandatul este general când împuternicirea
mandatarului nu are limite. Mandatul este special când se dă pentru o singură operaţie
juridică.
Pentru actele de dispoziţie (înstrăinări, tranzacţii, inclusiv participări la licitaţii) se
cere mandat special. Specializarea se rezumă la indicarea naturii operaţiei juridice şi a
obiectului ei. De exemplu, pentru a încheia o vânzare având ca obiect un teren
mandatarul trebuie să aibă procură (ca instrumentum) în formă autentică, care să
8
aprecieze împuternicirea de vânzare-cumpărare, precum şi obiectul vânzării (cu indicarea
datelor de identificare).Pentru actele de administrare,de conservare este suficient un
mandat general.
4 Varietaţi ale contractului de mandat
4.1 Actul cu sine însuşi
Este mandatul încheiat între mandatar (ca reprezentant al mandatului) şi persoana sa (în
nume propriu, de această dată).
4.2 Dubla reprezentare
Este mandatul incheiat între mandatar (ca reprezentant al mandatului) cu el însuşi (ca
reprezentant al terţului). În doctrină, actul cu sine însuşi şi dubla reprezentare sunt
cunoscute sub numele de autocontracte. Autocontractul prezintă pentru interesele
mandantului (cu execeptia cazului când acesta a fost în cunoştinţă da cauză). Când
interesele mandantului sunt lezate acesta poate cere anularea actului pentru dol prin
reticenţă.
4.3 Mandatul în interes comun
9
Este mandatul în care mandatarul contractează cu un terţ, atât în interesul
mandantului, cât şi în interesul său (pentru că au aceleaşi interese, de ex., bunul care
urmează a se vinde este coproprietate: mandant, mandatar).
Mandatul remunerat, în sensul că interesul mandatarului derivă din plata
remuneraţiei (şi nu obiectul comun).
5 Efectele contractului de mandat
Întrucât mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat
produceefecte nu numai între părţi (mandant şi mandatar), dar şi în privinţa terţului
cu care se încheieactul juridic ce formează obiectul mandatulu.
5.1 Obligaţiile mandatorului
Întrucât mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat
produceefecte nu numai între părţi (mandant şi mandatar), dar şi în privinţa terţului
cu care se încheieactul juridic ce formează obiectul mandatului.
a. Îndeplinirea mandatlui
Principala obligaţie a mandatarului este să îndeplinească împuternicirea dată
de mandant, deci să execute mandatul (art. 2017 N.C. Civ.). Vinovăţia
mandatarului se apreciază în mod diferit, în funcţie de caracterul gratuit sau cu titlu
oneros al mandatului.
Dacă mandatul este cu titlu gratuit, culpa mandatarului se apreciază în
concret ,,culpalevis in concreto’’, în funcţie de diligenţa pe care o depune în mod
obişnuit pentru treburileproprii, în funcţie de experienţa proprie, de gradul de
cultură, pregătire profesională etc. (art.2017 C. civ.).Dacă mandatul este cu titlu
oneros, culpa mandatarului se apreciază după tipul abstract,,culpa levis in
10
abstracto’’ al omului prudent şi diligent aflat în aceeaşi situaţie. Mandatarul nu este
obligat să sacrifice un bun propriu pentru a salva pe cele ale mandantului, care se
află înposesia sa. Această obligaţie revine, potrivit art. 2018 C. civ., numai
comodatarului care sefoloseşte de bunul împrumutat lui de către comodant.
b. Obligaţia de a da socoteală
Mandatarul trebuie să dea socoteală mandantului cu privire la actele
încheiate cu terţa persoană, predându-i toate înscrisurile, documentele, alte bunuri,
inclusiv sumele de bani încasate de la terţ, chiar dacă acestea sau numai unele
dintre ele nu s-ar cuveni mandantului. Terţa persoană va cere restituirea plăţii
nedatorate de la mandant.
Dacă mandatarul a cheltuit sumele de bani cuvenite mandantului el va datora
acestuia dobânzi din ziua întrebuinţării lor, fără nici o punere în întârziere, fiind
considerat de rea - credinţă. Dacă mandatarul nu a întrebuinţat sumele de bani,
dobânzile sunt datorate, în caz de refuz de restituire, din momentul solicitării lor de
către mandant.
c. Obligaţii rezultând din substituirea unei terţe persoane
Contractul de mandat este, de regulă, un contract ,, intuitu personae’’, aşa încât
mandatarul trebuie să îndeplinească el însuşi împuternicirea dată de mandant.
Mandatarul va răspunde faţă de mandant numai în următoarele cazuri:
-a desemnat o altă persoană (substituit) pentru îndeplinirea mandatului fără a fi avut
încuviinţarea mandantului;
-a desemnat o persoană incapabilă a încheia actele juridice cerute de mandant, incapabilă
sau în stare de insolvabilitate notorie.
11
În această situaţie mandatarul a avut dreptul de a substitui, dar se face vinovat
de ,,alegerea’’ nepotrivită a persoanei.
d. Pluralitatea mandatarilor
În cazul existenţei unei pluralităţi de mandatari, obligaţiile acestora vor fi divizibile
(conjuncte) cu excepţia cazului când, în contract, s-a prevăzut solidaritatea acestora
(art.2022 C. civ.).
Există pluralitate de mandatari ori de câte ori prin acelaşi mandat au fost desemnate mai
multe persoane în această calitate
5.2 Obligaţiile mandantului
a. Dezdăunarea mandatorului
Mandantul este obligat să restituie toate cheltuielile făcute cu ocazia
executării mandatului. Acesta trebuie să plătească şi dobânzi la sumele avansate de
mandatar; aceste dobânzi curg, fără punere în întârziere, din ziua când
mandatarul.a.făcut.plata(art.2025C.)
De asemenea, mandantul suportă şi pierderile suferite de mandatar cu ocazia
îndeplinirii mandatului, dacă nu i se poate imputa vreo culpă.
b. Plata remuneraţiei
12
Când mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat să plătească suma
stipulată chiar dacă operaţia în vederea căreia a fost conferit mandatul nu a putut fi
efectuată. Numai culpa mandatarului în îndeplinirea mandatului îl poate scuti
pemandant de plata remuneraţiei (art. 2027 C. civ.).
c. Solidaritatea mandanţilor
Când mai multe persoane au numit un mandatar pentru o afacere comună,
fiecare dintre ele este răspunzătoare solidar pentru toate . Solidaritatea este în
acest caz legală (art. 2028 C. civ.).
d. Dreptul de retenţie al mandatarului
Mandatarul poate reţine lucrurile pe care le-a primit pentru mandant, până la
achitarea cheltuielilor făcute pentru îndeplinirea mandatului, întrucât creanţele
corelative sunt prilejuite de acelaşi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retenţie se
poate recunoaşte şi pentru garantarea altor creanţe ale mandatarului faţă de
mandant izvorâte din raporturile de mandate.
6 Efecte fata de terti
6.1 Raporturile dintre mandant si terţiCa urmare a actelor încheiate de mandatarul reprezentant, între mandant şi terţi se
creează raporturi juridice directe; în fapt, terţul tratează cu mandatarul, în drept ,
contractează cu mandantul. Mandantul, deşi absent, a fost reprezentat de mandatar
şi , prin urmare, toate efectele legale active sau pasive ale actului încheiat de
mandatar cu terţul se răsfrâng asupra mandantului; el devine personal creditorul,
13
respectiv debitorul terţului ori titularul dreptului real dobândit prin actul încheiat,
respectiv patrimoniul său va suferi modificarea rezultând din înstrăinarea sau
constituirea dreptului real în favoarea terţului ori prin stingerea unui raport
obligaţional.
6.2 Raporturile dintre mandatar şi terţi
Întrucât mandatarul contractează în numele şi pe seama mandantului, nu se creează
raporturi juridice între el şi terţii cu care contractează. Faţă de mandatar, actul încheiat în
limitele împuternicirii nu produce efecte.
În schimb, pentru actele sale succesive, mandatarul – obligat să cunoască
limitele împuternicirii – este răspunzător faţă de terţi, în sensul că este reţinut să le
garanteze validitatea actelor, afară de cazul când a dat terţilor posibilitatea de a lua
cunoştinţă de întinderea împuternicirii .Dacă terţii acceptă să contracteze cu
mandatarul peste limitele mandatului, se presupune că au luat asupra lor riscurile
contractului încheiat în astfel de condiţii.
7 Încetarea contractului de mandat
7.1 Revocarea mandatului (art. 2028 pct. 1 C. civ.)Mandatul dat in conditiile prevazute la art. 2.028 nu poate fi revocat decat cu acordul
tuturor mandantilor.
Mandatul poate fi revocat în mod unilateral de mandant sau de mandanţi atât în cazul
mandatului cu titlu gratuit, cât şi a celui cu titlu oneros şi chiar dacă este cu termen.
Revocarea poate să fie expresă printr-o declaraţie făcută în acest sens şi care
trebuie notificată terţelor persoane care, de bună credinţă, ar putea încheia acte juridice cu
primul mandatar.
14
Revocarea trebuie să fie făcută tacită ceea ce înseamnă că poate fi dedusă din orice
împrejurări care dovedesc voinţa mandantului de a revoca mandatul încredinţat unei
persoane.
În cazul în care mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate să-i solicite
mandantului despăgubiri dacă revocarea sa este intempestivă sau abuzivă.
7.2 Renunţarea mandatarului (art. 2034 NCC)Mandatarul poate renunta oricand la mandat, potrivit noului cod civil, notificand mandantului renuntarea sa. In situatia mandatului administratorului, acesta poate pretinde remuneratia pentru actele pe care le-a incheiat pe seama mandantului, adica al societatii, pana la data renuntarii. Mandatarul este obligat sa il despagubeasca pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul renuntarii, cu exceptia cazului cand continuarea executarii mandatului i-ar fi cauzat mandatarului insusi o paguba insemnata, care nu putea fi prevazuta la data acceptarii mandatului.
7.3 Moartea mandatarului sau a mandantului (art. 2035 N.C. civ.)Dacă mandatarul moare, moştenitorii lui trebuie să-l încunoştiiţeze pe mandant şi
să continue executarea acestuia pentru a nu cauza vreo pagubă mandantului.
Tot astfel, dacă moare, moştenitorii lui trebuie să-i comunice manadatarului care
va fi obligat să încheie operaţiunea pentru care a primit împuternicire pentru a nu cauza
pagube moştenitorilor mandantului.
Mandatarul trebuie să dea socoteală moştenitorilor mandantului despre îndeplirea
împuternicirii şi să predea acestora bunurile, inclusiv sumele de bani cuvenite
mandantului şi, în prezent, moştenitorilor lui.
15
7.4 Incapacitatea, interdicţia sau falimentul uneia dintre părţi .Aceste cauze se întemeiază tot pe caracterul ,,intuitu personae’’ al mandatului,
pe ,,încrederea’’ existentă între părţi, dublată de faptul că mandatarul trebuie să fie o
persoană ,,capabilă’’ să încheie acte juridice în numele şi pe seama mandantului.
16
BIBLIOGRAFIE
Prof. Univ. Dr. FRANCISC DEAK - Tratat de drept civil. Contracte speciale,
Vol. II, Edit. Universul Juridic, Buc. 2006
LIVIU STĂNCIULESCU - Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit.
All Beck Buc. 2002
Radu Motica, Florin Motiu- Contracte civile,Lumina Lex,2004,buc
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26189/Contractul-de-mandat-in-Noul-Cod-
http://dexonline.ro/
http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_civil_republicat_2011_noul_cod_civil.php
17
Top Related