Dogaru-Goncea Simona

Grosu Camelia Diana

Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Seia I Grupa 3

Contractul de mandat

Cuprins1 Noţiunea de contract de mandat...........................................................................3

1.1 Părţile unui contract de mandat.....................................................................3

1.2 Încheierea unui contract de mandat...............................................................4

1.3 Tipuri de mandate..........................................................................................4

2 Caracterele juridice ale contractului de mandate.................................................4

3 Condiţiile de validitate a contractului de mandat................................................6

3.1 Capacitatea părţilor........................................................................................6

3.2 Obiectul mandatului......................................................................................6

3.3 Forma mandatului..........................................................................................7

4 Varietaţi ale contractului de mandat....................................................................7

4.1 Actul cu sine însuşi........................................................................................8

4.2 Dubla reprezentare.........................................................................................8

4.3 Mandatul în interes comun............................................................................8

5 Efectele contractului de mandat...........................................................................9

5.1 Obligaţiile mandatorului................................................................................9

5.2 Obligaţiile mandantului...............................................................................11

6 Efecte fata de terti..............................................................................................12

6.1 Raporturile dintre mandant si terţi...............................................................12

6.2 Raporturile dintre mandatar şi terţi..............................................................13

7 Încetarea contractului de mandat.......................................................................13

7.1 Revocarea mandatului ................................................................................13

7.2 Renunţarea mandatarului ............................................................................14

7.3 Moartea mandatarului sau a mandantului ...................................................14

7.4 Incapacitatea, interdicţia sau falimentul uneia dintre părţi..........................14

1 Noţiunea de contract de mandat

Potrivit reglementărilor în vigoare (art.2009 noul Cod civil) şi literaturii de

specialitate mandatul este acel contract, în baza căruia, o persoană, numită

mandatar, se obligă (în principiu, fără plată) să facă ceva (de regulă, să încheie acte

juridice) în numele şi pe seama altei persoane, numită mandant, care îi dă această

împuternicire şi pe care o reprezintă.

Contractul de mandat, are diverse aplicaţiuni practice, cum ar fi: cazul în

care o persoană, datorită bolii de care suferă, bătrâneţii sau pentru că se află în altă

localitate, nu poate încheia singură anumite acte juridice (spre exemplu, vânzarea

unei locuinţe proprietate personală); în situaţia în care se dă împuternicire unui

profesionist (avocat) de a reprezenta interesele celor de la care a primit-o, în faţa

instanţei la care au fost chemate să se prezinte.

O altă aplicare a contractului de mandat o avem şi în situaţia încredinţării

unei sume de către o persoană alteia, pentru ca aceasta să-i cumpere din comerţ

unele bunuri ce-i sunt necesare. Practica judiciară oferă numeroase exemple

în acest sens.

1.1 Părţile unui contract de mandat

Mandantul  (persoana care dă însărcinarea încheierii actelor  primite de la

mandant, încheie acte juridice pe seama şi în numele acestuia).

Mandatarul  (persoana care, în urma însărcinării primite actelor  juridice de

la mandant, încheie acte juridice pe seama şi în numele acestuia).

În general, mandatul este rodul exclusiv al voinţelor părţilor contractante,

3

 însă raporturile juridice de mandat pot fi generate şi de litera legii. Mandatul, în

sens larg, are un domeniu extins de acţiune

1.2 Încheierea unui contract de mandat

Contractul de mandat poate fi încheiat între persoane fizice, între persoane

fizice şi persoane juridice sau între persoane juricide (cu condiţia respectării

principiului specialităţii capacităţii de folosinţă).

1.3 Tipuri de mandate

Cu reprezentare : contractul prin care o parte numită mandatar se obligă, să

încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți numite mandant.

Fără reprezentare:

Mandatul fără reprezentare nu a mai avut până la intrarea în vigoare a Noului Cod

Civil o reglementare expresă, interpretările în materie având în vedere până în

prezent concluziile impuse de doctrină. Varietățile acestui tip de contract sunt

frecvent uzitate în practica comercială, fiind aplicabile activității profesioniștilor.

a) Contractul de comision, varietate a contractului de mandat, are ca obiect

achiziționarea sau vânzarea de bunuri ori prestarea de servicii de către

persoana împuternicită, care acționează cu titlu profesional, în schimbul unui

comision.

Pentru a se putea face dovada încheierii unui contract de comision, acesta

va trebui încheiat în forma scrisă.

În materie de proprietate imobiliară, dacă prin procură a fost

împuternicită exclusiv o persoană în vederea vânzării unui imobil,

aceasta va fi îndreptățită să primească comisionul, chiar și atunci când

vânzarea s-a făcut direct de către proprietar sau prin intermediul unui terț.

4

Cu mici excepții, persoana împuternicită va respecta instrucțiunile exprese

primite de la comitent, sub sancțiunea suportării efectelor actului încheiat

și/sau eventualității plății de daune-interese.

b) Contractul de consignație, varietate a contractului de comision, are ca

obiect vânzarea unor bunuri mobile care au fost predate persoanei

împuternicite în acest scop.

În lipsa unor dispoziții contrare, vânzarea bunurilor, obiect al unui

contract de consignație, se va face numai cu plata în

numerar, prin virament sau cec barat.

Persoana împuternicită nu va mai avea obligația de a încheia o poliță de

asigurare pentru mărfurile primite de la proprietar.

Dreptul de retenție al persoanei împuternicite asupra bunurilor primite și a

sumelor cuvenite proprietarului acestora poate fi prevăzut prin

contractul de consignație.

Cheltuielile de conservare și vânzare a bunurilor predate vor fi suportate

de proprietarul acestora, nu de persoana

împuternicită.

c) Contractul de expediție, varietate a contractului de comision, are ca obiect

obligația persoanei împuternicite de a încheia un contract de transport

și de a îndeplini anumite operațiuni accesorii, în numele și pe seama

comitentului.

Acest tip de contract nu a fost expres prevăzut în legislație înaintea

adoptării NCC, regimul său juridic reieșind din prevederile generale

referitoare la mandat, la contractul de transport, uzanțe comerciale.

5

2 Caracterele juridice ale contractului de mandate

Contractul de mandat are următoarele caractere juridice:

a) Mandatul este un contract consensual deoarece pentru încheierea lui este

suficientă simpla manifestare de voinţă a părţilor.

In practică, mandatul, ca instrumentum, se prezintă sub forma unui înscris, care de

cele mai multe ori poartă numele de mandat, procură sau împuternicire.1

Dovada mandatului, de regulă, se face potrivit dreptului comun atât faţă de părţi, cât şi

faţă de terţul contractant ( nu şi de alţi terţi), înscris peste 250 lei, interdicţia probei cu

martori etc.

Ca o excepţie de la regula de mai sus, dacă mandatul este tacit dovada se va putea

face atât între părţi cât şi faţă de terţi prin orice mijloace de probă admise de lege,

indiferent de valoarea actului.

În ceea ce priveşte pe terţi (alţii decât cei care au contractat cu mandatarul) aceştia vor

putea face dovada mandatului prin orice mijloace de probă (inclusiv martori sau

prezumţii), deoarece pentru ei contractul nu este decât un fapt juridic (şi nu act juridic).

b) În principiu, mandatul este cu titlu gratuit,dar poate fi si oneros potrivit

articolului 2010 din noul cod civil

c) Din conţinutul art.2010 N C.civ. rezultă însă că mandatul dat pentru acte de

exercitare a unei activităţi profesionale se prezumă a fi cu titlu oneros.

d) În consecinţă, prin natura sa contractul de mandat este gratuit. Gratuitatea

mandatului nu este însă şi de esenţa acestuia, părţile putând conveni şi asupra

unei plăţi datorate mandatarului (caz în care mandatul devine oneros)2.

c) Mandatul este un contract intuitu personae, deoarece se încheie în consideraţia

unei anume persoane, încrederea pe care mandatul o are în mandatar având o importanţă

esenţială la perfectarea contractului.1 Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.2322 Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.233

6

d) Când mandatul este cu titlu gratuit, el are caracter unilateral, deoarece creează

obligaţii exclusiv în sarcina uneia din părţi (a mandatarului). În cazul în care contractul

este cu titlu oneros, mandatul devine bilateral (sinalagmatic), fiecare dintre părţi

obligându-se.

3 Condiţiile de validitate a contractului de mandat

3.1 Capacitatea părţilor

Mandantul trebuie să fie capabil de a contracta el insuşi actul cu a cărui

îndeplinire îl însărcinează pe mandatar (de conservare, de administrare, de

dispoziţie)

Nu interesează dacă mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.

În privinţa mandatarului se cere, în toate cazurile, capacitatea deplină de

exerciţiu, deoarece în actele pe care le încheie în numele reprezentantului

(mandantului), el trebuie să exprime un consimţământ valabil. Altfel spus, lipsa

consimţământului sau viciile de voinţă sunt apreciate nu numai în persoana

mandantului, dar şi în aceea a mandatarului.

3.2 Obiectul mandatului

7

Mandatul poate avea ca obiect numai încheierea de acte juridice de către

mandatar pe seama şi în numele mandantului. Ca şi în orice contract obiectul

trebuie să îndeplinească condiţiile generale de validitate:să fie determinat sau cel

putin determinabil, să fie licit, moral şi posibil.Nu pot face obiectul principal

al contractului de mandat faptele materiale. Acestea pot finumai obiectul accesoriu,

unui mandat în care obiectul principal înseamnă încheierea de acte juridice

De asemenea, actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi încheiate prin

mandatar(casatoria)

În consecinţă, mandatarul nu poate săvârşi dacât actele juridice cu care a fost 

împuternicit de mandant, el neputând face nimic peste limitele mandatului său.

3.3 Forma mandatului

Potrivit art. 2013 mandatul poate fi scris, verbal sau tacit.

Mandatul este tacit când rezultă din împrejurări care fac neîndoielnică voinţa

părţilor (nu trebuie confundat cu mandatul aparent).

Mandatul este aparent când nu există voinţa mandantului de a fi reprezentat sau

voinţa există, dar mandatarul şi-a depăşit limitele împuternicirii, iar terţii contractează cu

credinţa că mandatarul are puteri de reprezentare.

Mandatul poate fi general sau special .Mandatul este general când împuternicirea

mandatarului nu are limite. Mandatul este special când se dă pentru o singură operaţie

juridică.

Pentru actele de dispoziţie (înstrăinări, tranzacţii, inclusiv participări la licitaţii) se

cere mandat special. Specializarea se rezumă la indicarea naturii operaţiei juridice şi a

obiectului ei. De exemplu, pentru a încheia o vânzare având ca obiect un teren

mandatarul trebuie să aibă procură (ca instrumentum) în formă autentică, care să

8

aprecieze împuternicirea de vânzare-cumpărare, precum şi obiectul vânzării (cu indicarea

datelor de identificare).Pentru actele de administrare,de conservare este suficient un

mandat general.

4 Varietaţi ale contractului de mandat

4.1 Actul cu sine însuşi

Este mandatul încheiat între mandatar (ca reprezentant al mandatului) şi persoana sa (în

nume propriu, de această dată).

4.2 Dubla reprezentare

Este mandatul incheiat între mandatar (ca reprezentant al mandatului) cu el însuşi (ca

reprezentant al terţului). În doctrină, actul cu sine însuşi şi dubla reprezentare sunt

cunoscute sub numele de autocontracte. Autocontractul prezintă pentru interesele

mandantului (cu execeptia cazului când acesta a fost în cunoştinţă da cauză). Când

interesele mandantului sunt lezate acesta poate cere anularea actului pentru dol prin

reticenţă.

4.3 Mandatul în interes comun

9

Este mandatul în care mandatarul contractează cu un terţ, atât în interesul

mandantului, cât şi în interesul său (pentru că au aceleaşi interese, de ex., bunul care

urmează a se vinde este coproprietate: mandant, mandatar).

Mandatul remunerat, în sensul că interesul mandatarului derivă din plata

remuneraţiei (şi nu obiectul comun).

5 Efectele contractului de mandat

Întrucât mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat

produceefecte nu numai între părţi (mandant şi mandatar), dar şi în privinţa terţului

cu care se încheieactul juridic ce formează obiectul mandatulu.

5.1 Obligaţiile mandatorului

 Întrucât mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat

produceefecte nu numai între părţi (mandant şi mandatar), dar şi în privinţa terţului

cu care se încheieactul juridic ce formează obiectul mandatului.

a. Îndeplinirea mandatlui

Principala obligaţie a mandatarului este să îndeplinească împuternicirea dată

de mandant, deci să execute mandatul (art. 2017 N.C. Civ.). Vinovăţia

mandatarului se apreciază în mod diferit, în funcţie de caracterul gratuit sau cu titlu

oneros al mandatului.

Dacă mandatul este cu titlu gratuit, culpa mandatarului se apreciază în

concret ,,culpalevis in concreto’’, în funcţie de diligenţa pe care o depune în mod

obişnuit pentru treburileproprii, în funcţie de experienţa proprie, de gradul de

cultură, pregătire profesională etc. (art.2017 C. civ.).Dacă mandatul este cu titlu

oneros, culpa mandatarului se apreciază după tipul abstract,,culpa levis in

10

abstracto’’ al omului prudent şi diligent aflat în aceeaşi situaţie. Mandatarul nu este

obligat să sacrifice un bun propriu pentru a salva pe cele ale mandantului, care se

află înposesia sa. Această obligaţie revine, potrivit art. 2018 C. civ., numai

comodatarului care sefoloseşte de bunul împrumutat lui de către comodant.

b. Obligaţia de a da socoteală

Mandatarul trebuie să dea socoteală mandantului cu privire la actele

încheiate cu terţa persoană, predându-i toate înscrisurile, documentele, alte bunuri,

inclusiv sumele de bani încasate de la terţ, chiar dacă acestea sau numai unele

dintre ele nu s-ar cuveni mandantului. Terţa persoană va cere restituirea plăţii

nedatorate de la mandant.

Dacă mandatarul a cheltuit sumele de bani cuvenite mandantului el va datora

acestuia dobânzi din ziua întrebuinţării lor, fără nici o punere în întârziere, fiind

considerat de rea - credinţă. Dacă mandatarul nu a întrebuinţat sumele de bani,

dobânzile sunt datorate, în caz de refuz de restituire, din momentul solicitării lor de

către mandant.

c. Obligaţii rezultând din substituirea unei terţe persoane

Contractul de mandat este, de regulă, un contract ,, intuitu personae’’, aşa încât

mandatarul trebuie să îndeplinească el însuşi împuternicirea dată de mandant.

Mandatarul va răspunde faţă de mandant numai în următoarele cazuri:

-a desemnat o altă persoană (substituit) pentru îndeplinirea mandatului fără a fi avut

încuviinţarea mandantului;

-a desemnat o persoană incapabilă a încheia actele juridice cerute de mandant, incapabilă

sau în stare de insolvabilitate notorie.

11

În această situaţie mandatarul a avut dreptul de a substitui, dar se face vinovat

de ,,alegerea’’ nepotrivită a persoanei.

d. Pluralitatea mandatarilor

În cazul existenţei unei pluralităţi de mandatari, obligaţiile acestora vor fi divizibile

(conjuncte) cu excepţia cazului când, în contract, s-a prevăzut solidaritatea acestora

(art.2022 C. civ.).

Există pluralitate de mandatari ori de câte ori prin acelaşi mandat au fost desemnate mai

multe persoane în această calitate

5.2 Obligaţiile mandantului

a. Dezdăunarea mandatorului

Mandantul este obligat să restituie toate cheltuielile făcute cu ocazia

executării mandatului. Acesta trebuie să plătească şi dobânzi la sumele avansate de

mandatar; aceste dobânzi curg, fără punere în întârziere, din ziua când

mandatarul.a.făcut.plata(art.2025C.)

De asemenea, mandantul suportă şi pierderile suferite de mandatar cu ocazia

 îndeplinirii mandatului, dacă nu i se poate imputa vreo culpă.

b. Plata remuneraţiei

12

Când mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat să plătească suma

stipulată chiar dacă operaţia în vederea căreia a fost conferit mandatul nu a putut fi

efectuată. Numai culpa mandatarului în îndeplinirea mandatului îl poate scuti

pemandant de plata remuneraţiei (art. 2027 C. civ.).

c. Solidaritatea mandanţilor

Când mai multe persoane au numit un mandatar pentru o afacere  comună,

fiecare  dintre ele  este răspunzătoare  solidar  pentru  toate  . Solidaritatea este în

acest caz legală (art. 2028 C. civ.).

d. Dreptul de retenţie al mandatarului

Mandatarul poate reţine lucrurile pe care le-a primit pentru mandant, până la

achitarea cheltuielilor făcute pentru îndeplinirea mandatului, întrucât creanţele

corelative sunt prilejuite de acelaşi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retenţie se

poate recunoaşte şi pentru garantarea altor creanţe ale mandatarului faţă de

mandant izvorâte din raporturile de mandate.

6 Efecte fata de terti

6.1 Raporturile dintre mandant si terţiCa urmare a actelor încheiate de mandatarul reprezentant, între mandant şi terţi se

creează raporturi juridice directe; în fapt, terţul tratează cu mandatarul, în drept ,

contractează cu mandantul. Mandantul, deşi absent, a fost reprezentat de mandatar

şi , prin urmare, toate efectele legale active sau pasive ale actului încheiat de

mandatar cu terţul se răsfrâng asupra mandantului; el devine personal creditorul,

13

respectiv debitorul terţului ori titularul dreptului real dobândit prin actul încheiat,

respectiv patrimoniul său va suferi modificarea rezultând din înstrăinarea sau

constituirea dreptului real în favoarea terţului ori prin stingerea unui raport

obligaţional.

6.2 Raporturile dintre mandatar şi terţi

Întrucât mandatarul contractează în numele şi pe seama mandantului, nu se creează

raporturi juridice între el şi terţii cu care contractează. Faţă de mandatar, actul încheiat în

limitele împuternicirii nu produce efecte.

În schimb, pentru actele sale succesive, mandatarul – obligat să cunoască

limitele împuternicirii – este răspunzător faţă de terţi, în sensul că este reţinut să le

garanteze validitatea actelor, afară de cazul când a dat terţilor posibilitatea de a lua

cunoştinţă de întinderea împuternicirii .Dacă terţii acceptă să contracteze cu

mandatarul peste limitele mandatului, se presupune că au luat asupra lor riscurile

contractului încheiat în astfel de condiţii.

7 Încetarea contractului de mandat

7.1 Revocarea mandatului (art. 2028 pct. 1 C. civ.)Mandatul dat in conditiile prevazute la art. 2.028 nu poate fi revocat decat cu acordul

tuturor mandantilor.

Mandatul poate fi revocat în mod unilateral de mandant sau de mandanţi atât în cazul

mandatului cu titlu gratuit, cât şi a celui cu titlu oneros şi chiar dacă este cu termen.

Revocarea poate să fie expresă printr-o declaraţie făcută în acest sens şi care

trebuie notificată terţelor persoane care, de bună credinţă, ar putea încheia acte juridice cu

primul mandatar.

14

Revocarea trebuie să fie făcută tacită ceea ce înseamnă că poate fi dedusă din orice

împrejurări care dovedesc voinţa mandantului de a revoca mandatul încredinţat unei

persoane.

În cazul în care mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate să-i solicite

mandantului despăgubiri dacă revocarea sa este intempestivă sau abuzivă.

7.2 Renunţarea mandatarului (art. 2034 NCC)Mandatarul poate renunta oricand la mandat, potrivit noului cod civil, notificand mandantului renuntarea sa. In situatia mandatului administratorului, acesta poate pretinde remuneratia pentru actele pe care le-a incheiat pe seama mandantului, adica al societatii, pana la data renuntarii. Mandatarul este obligat sa il despagubeasca pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul renuntarii, cu exceptia cazului cand continuarea executarii mandatului i-ar fi cauzat mandatarului insusi o paguba insemnata, care nu putea fi prevazuta la data acceptarii mandatului.

7.3 Moartea mandatarului sau a mandantului (art. 2035 N.C. civ.)Dacă mandatarul moare, moştenitorii lui trebuie să-l încunoştiiţeze pe mandant şi

să continue executarea acestuia pentru a nu cauza vreo pagubă mandantului.

Tot astfel, dacă moare, moştenitorii lui trebuie să-i comunice manadatarului care

va fi obligat să încheie operaţiunea pentru care a primit împuternicire pentru a nu cauza

pagube moştenitorilor mandantului.

Mandatarul trebuie să dea socoteală moştenitorilor mandantului despre îndeplirea

împuternicirii şi să predea acestora bunurile, inclusiv sumele de bani cuvenite

mandantului şi, în prezent, moştenitorilor lui.

15

7.4 Incapacitatea, interdicţia sau falimentul uneia dintre părţi .Aceste cauze se întemeiază tot pe caracterul ,,intuitu personae’’ al mandatului,

pe ,,încrederea’’ existentă între părţi, dublată de faptul că mandatarul trebuie să fie o

persoană ,,capabilă’’ să încheie acte juridice în numele şi pe seama mandantului.

16

BIBLIOGRAFIE

Prof. Univ. Dr. FRANCISC DEAK - Tratat de drept civil. Contracte speciale,

Vol. II, Edit. Universul Juridic, Buc. 2006

LIVIU STĂNCIULESCU - Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit.

All Beck Buc. 2002

Radu Motica, Florin Motiu- Contracte civile,Lumina Lex,2004,buc

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26189/Contractul-de-mandat-in-Noul-Cod-

http://dexonline.ro/

http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_civil_republicat_2011_noul_cod_civil.php

17