EPQ-RTM
Eysenck Personality QuestionnaireDEZVOLTAT DE H. J. EYSENCK & SYBIL B. G. EYSENCK
RAPORT PREGATIT PENTRU:JANE SAMPLE
Sex: FEMININVarsta: 29Ocupatie: PR ASSISTANT
CHESTIONAR APLICAT SUB LICENTA DE:Psiholog: DEMOData aplicarii: 2007/11/07Raport generat la data/ora: 12.02.2008 / 17:16:51Identificator/serie: 00072583
Eysenck Personality QuestionnaireTM
H. J. Eysenck & Sybil B. G. Eysenck, 1991
1
INTERPRETAREA ACESTUI RAPORT
Acest raport ajuta la întelegerea mai buna a caracteristicilor preferentiale,atitudinale si comportamentale ale persoanei evaluate, în dimensiuni-cheieale personalitatii sale.
Raportul este creat pentru utilizarea în cadrul muncii lor cu clientii, decatre psihologi, consilieri ori alti profesionisti specializati.
Desi formulat ca un raport de-sine-statator, care, mai ales în a douasectiune (raportul detaliat), poate fi cu destul de multa usurinta înteles side persoane nespecializate în utilizarea testelor psihologice, acest raport afost proiectat si dezvoltat în asa fel încât sa ofere asistenta profesionistuluicare interpreteaza rezultatele testului.
Aceste rezultate ar trebui luate în considerare doar împreuna cu opiniaprofesionala a specialistului si doar dupa coroborarea datelor rezultate dinacest test cu rezultatele unui interviu ori a altor posibile instrumentepsihometrice. Rezultatele continute în acest raport pot fi supuse unoralterari si unor sublinieri speciale ca functie a unor astfel de coroborarifacute de profesionisti specializati.
Acest raport este bazat pe EPQ-R (Eysenck Personality Questionnaire), uninstrument psihometric care a fost validat într-o mare varietate deprograme de cercetare. Scalele de personalitate Eysenck sunt rezultatul a40 de ani de dezvoltare si a multor sute, daca nu mii de studiiexperimentale si consideratii psihometrice realizate în diferite tari. Scaleleîsi propun sa masoare principalele dimensiuni ale personaliatii care aureiesit din studii observationale, din investigatii experimentale,experimente psiho-fiziologice si analize bio-chimice.
Factorii majori de personalitate masurati de aceste scale întrunescconsensul larg al specialistilor din domeniul psihologiei si putem afirma faraa gresi ca se cunosc mai multe despre efectele, semnificatia psihologica siimportanta acestor factori în domeniul educational, clinic, industrial sau înalte domenii ale psihologiei aplicate decât este cazul pentru oricare altifactori.
Pe langa aceasta sectiune introductiva, raportul contine alte trei marisectiuni: (a) profilul EPQ-R, (b) raportul detaliat si (c) statisticile modusoperandi.
Profilul EPQ-R contine un grafic ale scorurilor caracteristice pentru persoanaevaluata pe cele 3+3 scale ale EPQ-R. Graficul reprezinta vizual scorurilestandardizate T ale scalelor chestionarului, prelucrate pe margineaetalonului indicat în partea de sus a graficului.
Raportul detaliat trateaza fiecare scala în parte, în asa fel încât sa ofereunele indicii interpretative specialistului, dar si pentru a facilita si a usurafeedbackul si interactiunea acestuia cu persoana evaluata.
Statisticile modus operandi ofera un rezumat al modalitatii în care a fostabordata aplicarea chestionarului de persoana evaluata.
SCOP
UTILIZARE
FUNDAMENT
STRUCTURA
Eysenck Personality QuestionnaireTM
H. J. Eysenck & Sybil B. G. Eysenck, 1991
2
PROFIL EPQ-RScoruri standardizate T
Scorare bazata pe: ETALONUL INTERNATIONAL FEMININ (N=494ss)
0 0
5 5
10 10
15 15
20 20
25 25
30 30
35 35
40 40
45 45
50 50
55 55
60 60
65 65
70 70
75 75
80 80
85 85
90 90
95 95
100 100
5
10
15
20
5
10
15
20
5
10
15
20
5
10
15
20
5
10
15
20
25
30
5
10
15
20
25
30
E
E
Extraversie(Extraversion)
N
N
Nevrotism(Neuroticism)
P
P
Psihotism(Psychoticism)
L
L
Minciuna(Lie)
A
A
Adictie(Addiction)
C
C
Criminalitate(Criminality)
16 14 8 11 11 16Scor brut Scor brut
54 53 56 60 46 65Scor T Scor T
Eysenck Personality QuestionnaireTM
H. J. Eysenck & Sybil B. G. Eysenck, 1991
3
RAPORT DETALIAT* Pentru folosirea optima a acestui raport detaliat, va rugam sa luati in considerare descrierea continuta intextul introductiv la acest fisier.
A. SCALELE STRUCTURALE ALE EPQ-R
Scalele structurale ale EPQ-R sunt trei la numar, anume E, N si P, adica Extraversie,Nevrotism si Psihotism. În sectiunea urmatoare vor fi prezentate scorurile persoaneievaluate la aceste trei scale, precum si unele din semnificatiile acestor scoruri.
Pentru scopuri practice, de discutie, feedback si interactiune pe baza rezultatelorchestionarului, cu clienti ai psihologilor sau cu alte persoane care nu poseda o întelegereprofesionista a acestor termeni, precum si pentru a evita confuziile cu terminologiapsihiatrica, autorii sugereaza omiterea completa a termenilor “Nevrotism” si “Psihotism”pentru factorii N si P. În schimb, se recomanda utilizarea termenilor de “Emotionalitate”(“Emotionality”) si de “Duritate” (“Tough-Mindedness”).
Alegerea acestor trei scale si nu a altora ca scale principale ale chestionarului are un sensbine conturat. Importanta pe care o are descrierea principalelor pattern-uri alecomportamentului uman a antrenat de-a lungul timpului cercetari extensive tintite laidentificarea acelor dimensiuni de personalitate care ar putea fi considerate principalesau fundamentale. Un studiu metaanalitic al literaturii existente pe aceasta problema,realizat de Eysenck (1970) a demonstrat existenta unui sprijin puternic în rândulcomunitatii stiintifice pentru recunoasterea existentei a doua dimensiuni depersonalitate, numite Extraversiune-Introversiune si Nevrotism (numit si Afectivitate,Emotionalitate sau Stabilitate-Instabilitate).
Putem considera pe baza dovezilor empirice covârsitoare ca acesti doi factori explica oproportie foarte mare a variantei comune produse de masurarea acestor dimensiuni depersonalitate (si a altora, neincluse aici din considerente de spatiu), pe populatii foartediferite. Studiile lui Eysenck nu au neagat niciodata existenta si importanta unor factoriaditionali acestor doi (E si N), ci doar au dorit sa demonstreze ca acesti doi factoricontribuie la descrierea unei parti mai semnificative din personalitatea umana decâtoricare alti factori din afara domeniului cognitiv (Eysenck & Eysenck, 1985).
În 1952, Eysenck a adus în discutie o a treia dimensiune majora a personalitatii, care arputea fi postulata ca fiind independenta de E si N. Aceasta a treia dimensiune a fostdenumita Psihotism si s-au adus argumente privind manifestarile comportamentale caredecurg din ea. Astfel, s-a presupus ca daca nevroza este o exagerare patologica a unortrasaturi psihologice care pot fi descrise de dimensiunea nevrotism, atunci psihoza este oexagerare patologica a trasaturilor descrise de dimensiunea psihotism.
Semnificatiile reproduse în acest raport pentru fiecare scala sunt doar simple descrierigenerale. Este necesar ca scorurile obtinute sa fie analizate de un specialist formatpentru interactiunea cu acest chestionar. În manualul testului este detaliat impactulanumitor patternuri ale acestor scale într-o varietate de aspecte ale vietii cotidiene,precum comportamentul interpersonal, agresivitatea, fundamentele biologice, iluziile sihalucinatiile, inhibitia, timpul de reactie, activarea nervoasa, conditionarea, perceptiavizuala, reductia stimulilor si incertitudinea reactiilor, sexul si sexualitatea,comportamentul punitiv, dependenta de droguri si sanatatea, interesele si ocupatia,delincventa etc.
Eysenck Personality QuestionnaireTM
H. J. Eysenck & Sybil B. G. Eysenck, 1991
4
Scala EExtraversie / Extraversion
00
22
11
24
22
26
33
28
44
30
55
32
66
34
77
36
88
38
99
40
1010
42
1111
44
1212
46
1313
48
1414
50
1515
52
1616
54
1717
56
1818
58
1919
60
2020
62
2121
64
2222
66
2323
68
Scor brut Scor brut
Scor T Scor T
Definitia scalei
Semnificatiile scorurilor mari si miciScoruri mici Scoruri mari
Studiile factoriale din care a fost extras factorul E au rezultat din punct de vedere descriptivîntr-o imagine care este asemanatoare într-o oarecare masura, fara însa a fi identica, celeiprezentate de Carl Gustav Jung. Mai jos este prezentata o scurta descriere a felului în care seprezinta extravertul „tipic” si introvertul „tipic”. Aceste descrieri pot fi privite ca fiind extremeleidealizate ale unui continuum, iar oamenii reali se vor apropia mai mult sau mai putini de acesteextreme.
Introvertitul tipic este o persoana tacuta, retrasasi introspectiva, care prefera cartile mai degrabadecât oamenii. Este rezervat si distant cuoamenii, exceptând prietenii apropiati. El tindesa planifice în avans, este atent, rezistatentatiilor si nu se încrede în impulsurile demoment. Nu îi place incitarea, galagia si forfota,trateaza cu seriozitate chstiunile vietii cotidienesi prefera un mod de viata organizat. Îsi tinesentimentele sub control strict, se comportarareori într-o maniera agresiva si nu-si pierdefirea cu usurinta. Este o persoana responsabila,constiincioasa si de încredere, oarecumpesimista si pretuieste standardele etice.
Extravertul tipic este sociabil, îi placpetrecerile, are multi prieteni, are nevoie deoameni cu care sa vorbeasca si nu îi place saciteasca sau sa studieze de unul singur. Cautaincitarea si deosebitul, îi place riscul si deseorise plaseaza în calea pericolului, este un individdeseori impulsiv si actioneaza pe baza tentatiilormomentului. Îi plac glumele si sotiile, are unraspuns pentru orice întrebare si se descurca înorice situatie, în general îi lace schimbarea, estelipsit de griji, relaxat, optimist, îi place sa râda,sa glumeasca si sa se distreze. Prefera sa semiste decât sa fie pasiv, îi place sa faca lucruridecât sa contempleze, tinde sa fie agresiv si saîsi piarda cumpatul cu usurinta; în generalsentimentele sale nu sunt tinute sub un controlstrict si nu este întotdeauna o persoanaresponsabila, constiincioasa si de nadejde.
GRAFIC
DEFINITIE
INTERPRETARE
Eysenck Personality QuestionnaireTM
H. J. Eysenck & Sybil B. G. Eysenck, 1991
5
Scala NNevrotism / Neuroticism
00
26
11
28
22
30
33
32
44
34
55
36
66
38
77
40
88
41
99
43
1010
45
1111
47
1212
49
1313
51
1414
53
1515
55
1616
57
1717
59
1818
61
1919
63
2020
64
2121
66
2222
68
2323
70
2424
72
Scor brut Scor brut
Scor T Scor T
Definitia scalei
Semnificatiile scorurilor mari si miciScoruri mici Scoruri mari
Factorul N masoara nevrotismul individului evaluat, adica instabilitatea emotionala sau, mai pescurt, emotionalitatea. Astfel, scala detecteaza indivizi cu accente nevrotice puternice, indivizicu o emotionalitate accentuata, în special în partea sa negativa, indivizi cu frici, angoase,tematori, cu depresii si care necesita deseori sprijin afectiv pentru a trece peste astfel de faze.Polaritatea vizata de scala N este legata de continuumul dezechilibru emotional - echilibruemotional.
Persoana stabila din punct de vedere emotional,adica persoana cu scoruri mici pentru factorul N,tinde sa raspunda doar lent din punct de vedereemotional si în general reactiile sale emotionalesunt joase ca amplitudine. De asemenea, revinela un nivel emotional descris prin normalitate cuusurinta si rapiditate dupa excitarea emotionala.Este o persoana calma, controlata, lipsita depesimism.
Individul tipic cu scor mare pe factorul N este unindivid anxios, îngrijorat, cu fluctuatiiemotionale si deseori deprimat. Este foarteprobabil sa aiba probleme cu somnul si sa suferede diferite afectiuni psihosomatice. Are oemotionalitate foarte puternica si externalizata,reactionând prea puternic la tot felul de stimulisi îi este destul de greu sa revina la o stare denormalitate dupa fiecare astfel de experientaemotionala. Reactiile sale emotionale puterniceinterfereaza cu o adaptare corecta si coerenta lamediu, facându-l sa reactioneze în modalitatiirationale si uneori rigide. Atunci când secombina cu extraversia, un scor mare pe factorulN descrie un individ care este probabil sensibil,fara stare, care devine cu usurinta excitabil, sauchiar agresiv. Daca ar trebui sa descriem într-unsingur cuvânt persoana caracterizata de scorurimari pe scala N ar trebui sa spunem ca este opersoana îngrijorata, caci acesti indivizi suntvesnic preocupati de lucruri care ar putea saesueze sau sa nu mearga asa cum ar trebui; înplus aceste preocupari pesimiste sunt însotite deo reactie emotionala puternica de tip anxios.
GRAFIC
DEFINITIE
INTERPRETARE
Eysenck Personality QuestionnaireTM
H. J. Eysenck & Sybil B. G. Eysenck, 1991
6
Scala PPsihotism / Psychoticism
00
35
11
38
22
40
33
43
44
46
55
48
66
51
77
53
88
56
99
58
1010
61
1111
64
1212
66
1313
69
1414
71
1515
74
1616
77
1717
79
1818
82
1919
84
2020
87
2121
90
2222
92
2323
95
2424
97
2525
100
2626
103
2727
105
2828
108
2929
110
3030
113
3131
116
3232
118
Scor brut Scor brut
Scor T Scor T
Definitia scalei
Semnificatiile scorurilor mari si miciScoruri mici Scoruri mari
Scala P evalueaza trasatura Psihotism în personalitatea individului evaluat, adica prezenta uneianume duritati în gândire si nepasari în raportarea la cei din jur. În ciuda naturii psihiatrice atermenilor folositi de aceasta scala si a asemanarii lor cu alte concepte din domeniul psihiatriei,trebuie accentuat faptul ca aceasta scala difera semnificativ de alte scale patologice. În celemasurate de scala P din EPQ ne confruntam în toate privintele cu comportamente normale, nu cusimptome. Sunt masurate variabile ale personalitatii care descriu comportamente normale si caredevin patologice numai în cazurile extreme.
O persoana care obtine scoruri mici pe scala Peste amiabila si calda fata de oameni. Îi pasa deceilalti si doreste sa se integreze în mediul socialsi sa aiba relatii constructive cu cei din jur. Oastfel de persoana este cu mare probabilitateempatica si are o buna întelegere a felului încare îi influenteaza pe cei din jur, prin ceea ceface sau spune.
Un individ care obtine un scor mare aldimensiunii P pote fi descris ca fiind solitar sinepasator fata de oameni. Este deseori opersoana problema, care nu se adapteazanicaieri si nu se integreaza niciunde. Ar putea fiun individ crud si inuman, lipsit de sentimente side empatie sau chiar în totalitate insensibil. Esteostil fata de ceilalti, chiar fata de ceiasemanatori lui sau fata de propriile rude siprieteni. Poate fi de asemenea agresiv, chiar sifata de cei dragi. Este atras de lucrurile stranii sineobisnuite si nu percepe frica în fatapericolului. Îi place sa îi plaseze pe ceilalti într-olumina proasta si îi place sa îi supere pe cei dinjur, chiar si pe cei apropiati. Socializarea este unconcept relativ strain de persoanele cu scorurimari la scala P, iar concepte precum cele deempatie, sentimente de vinovatie, sensibilitatefata de alte persoane sunt si ele nefamiliare.Aceasta descriere se refera desigur în totalitateaei doar la acei indivizi care se plaseaza laextrema dimensiunii P. Persoanele care auscoruri relativ mari, dar mai apropiate de mediedecât de extrema, vor manifesta acestepatternuri comportamentale doar într-o formamai ameliorata si mai putin crasa. Termeniipsihiatrici care sunt asimilati acestui patterncomportamental sunt cei de “schizoid”,“psihopatic” sau “cu afectiunicomportamentale”. Conceptia noastra desprepsihotism se acopera cu tti acesti trei termenidiagnostici.
GRAFIC
DEFINITIE
INTERPRETARE
Eysenck Personality QuestionnaireTM
H. J. Eysenck & Sybil B. G. Eysenck, 1991
7
B. SCALELE SECUNDARE ALE EPQ-R
Scalele secundare ale EPQ-R sunt trei la numar.
Scala L evalueaza tendinta subiectilor de a distorsiona pozitiv raspunsurile date lachestionar, ceea ce este foarte util pentru a evalua în ce grad raspunsurile sunt reale, iarprofilul corespunde într-adevar persoanei evaluate sau reprezinta mai degraba o imagineproiectata. Aceasta scala este utilizata în special în situatii de selectie, dar poate fiutilizata si în alte situatii când subiectii ar putea fi motivati spre distorsiune, cum ar fi înevaluarea adictiei sau criminalitatii.
Pe lânga faptul ca scala L masoara disimularea, ea masoara de asemenea marginal unoarecare grad de naivitate sociala sau de conformitate.
Scala L poate fi utilizata si pentru a distinge daca administrarea chestionarului s-a facutîntr-un mediu care a motivat subiectii sa disimuleze, pe baza corelatiei dintre scalele N siL. Atunci când conditiile sunt de asa natura încât induc o motivatie crescuta pentrudisimulare, corelatia dintre scalele N si L este relativ mare, apropiindu-se sau chiardepasind pragul de -.50. Atunci când conditiile de administrare ofera o motivatie scazutapentru disimulare, corelatia dintre scalele N si L este mult mai scazuta sau chiar dispareîn totalitate.
Scala A a fost generata initial într-o cercetare a lui Gossop & Eysenck (1980), pentru adistinge persoanele dependente de droguri de persoanele normale, din grupul de control.De la generarea ei, scala si-a demonstrat utilitate si în diagnosticul altor forme dedependenta, atât cu privire la abuzul de substante (alcool, halucinogene), cât si cuprivire la comportamente compulsive (fumat, anorexie, bulimie, cleptomanie sau diverseafectiuni similare).
Scala C a fost generata ca urmare a recunoasterii unanime de catre comunitateastiintifica, ca infractorii difera de normalitate la toate cele trei scale principale depersonalitate descrise de EPQ-R
Scala C are caracteristici bune de discriminare între infractori si non-infractori si poate fiutilizata ca un predictor al delincventei într-o varietate de medii. Este utilizata îndomeniul psihologiei muncii, pentru a evalua probabilitatea de violenta, abuzuri sau furtla locul de munca, în psihologia scolara pentru a evalua diverse grupe cu risc pentrudelincventa etc. De asemenea, scala poate fi utilizata pentru a lua decizii cu privire latipul si mai ales la durata interventiei necesare în astfel de cazuri, de vreme ce este si unindicator bun al probabilitatii de recidiva.
Eysenck Personality QuestionnaireTM
H. J. Eysenck & Sybil B. G. Eysenck, 1991
8
Scala LMinciuna / Lie
00
33
11
35
22
38
33
40
44
43
55
45
66
48
77
50
88
53
99
55
1010
58
1111
60
1212
63
1313
65
1414
68
1515
70
1616
73
1717
75
1818
78
1919
81
2020
83
2121
86
Scor brut Scor brut
Scor T Scor T
Definitia scalei
Semnificatiile scorurilor mari si miciScoruri mici Scoruri mari
Scala L se concentreaza asupra masurarii tendintei unor subiecti de a distorsiona pozitiv („fakegood”). Aceasta tendinta este în genere mult mai accentuata atunci când chestionarul esteadministrat în conditii care încurajeaza sau chiar provoaca o astfel de distorsiune, cum este deexemplu cazul interviului de angajare. Pe lânga faptul ca scala L masoara disimularea, ea masoaraîn acelasi timp si un factor de personalitate stabil, care ar putea sa reprezinte un oarecare gradde naivitate sociala sau de conformitate.
Persoanele cu scoruri mici la aceasta scala autendinta de a recunoaste cu franchete lipsurilepe care le au – sau macar o parte a acestora, deobicei lipsurile minore. De asemenea, elerecunosc încalcari minore ale normelor decomportament ori ale regulilor de convietuiresociala. Exemple de astfel de manifestari, pecare probabil ca le avem cu totii într-o oarecaremasura, ar fi: întârzierea, amânarea unor lucruriimportante, bucuria la auzul problemelor altora,minciuni ocazionale, remarci rautacioase etc.Persoanele cu scoruri mari pe scala L recunoscasadar aceste abateri deschis si fara jena, ori dincauza ca nu se orienteaza spre conventii ca fiindimportante, ori din cauza ca nu vad în eleîncalcari flagrante sau nici macar notabile alenormelor.
Persoanele cu scoruri mari la scala L pot ficaracterizate ca fiind orientate puternic încomportamentul lor în functie de normelesociale si de regulile conventionale decomportament si convietuire. De asemenea,aceste persoane sunt foarte interesate de a faceo impresie buna celor din jur, fiind caracterizatede un foarte activ management al impresiei.Asadar, scorurile mari descriu conventionalismulexcesiv si aderenta la regula, inclusiv refuzul dea concede mici violari ale normelor decomportament. Scorurile foarte mari ar puteadescrie chiar persoane lipsite de instante deautocritica. Este important de retinut ca aceastainterpretare poate fi aplicata în conditiile încare profilul nu este distorsionat, caci scopulprincipal al acestei scale este acela de a detectadistorsiunea pozitiva.
GRAFIC
DEFINITIE
INTERPRETARE
Eysenck Personality QuestionnaireTM
H. J. Eysenck & Sybil B. G. Eysenck, 1991
9
Scala AAdictie / Addiction
00
20
11
22
22
25
33
27
44
29
55
32
66
34
77
37
88
39
99
41
1010
44
1111
46
1212
49
1313
51
1414
53
1515
56
1616
58
1717
61
1818
63
1919
65
2020
68
2121
70
2222
72
2323
75
2424
77
2525
80
2626
82
2727
84
2828
87
2929
89
3030
92
3131
94
Scor brut Scor brut
Scor T Scor T
Definitia scalei
Semnificatiile scorurilor mari si miciScoruri mici Scoruri mari
Scala de Adictie (“Addiction”) a EPQ-R diferentiaza coerent între persoane care pot fi desemnatedrept normale si persoane care sunt caracterizate de dependenta fata de anumite substante(droguri, alcool, medicamente) sau comportamente (de exemplu bulimie, fumat excesiv).Scorurile mari ale scalei A nu ar trebui interpretate automat ca un indicator al unei dependente,ci ar trebui corelate si cu scorurile altor scale. Persoanele cu probleme de adictie au în general,pe lânga scoruri elevate la scala A, si scoruri considerabil mai mari la scalele P si N, darconsiderabil mai mici la scalele E si L.
Persoanele cu scoruri mici la scala Adictie suntpersoane independente, cu instante de controlbine conturate, echilibrate, stabile din punct devedere emotional, rezistente la frustrare,provocari si anxietate.
Persoanele cu scoruri mari la scala Adictie suntsusceptibile a avea comportamente arondateexcesului în anumite arii ale vietii sociale sau aleconsumului. Scala A a fost validata într-un marenumar de situatii experimentale sau empirice,predictia nefiind legata exclusiv de excesul dedroguri, medicamente, alcool sau tutun, ci deasemenea de dependenta de anumite ticuri siritualuri, dependenta de jocuri de noroc etc. Deaceea, scala Adictie nu poate face o predictiecoerenta spre un domeniu specific dedependenta, însa poate spune despre individulcare obtine un scor mare ca este susceptibil la amanifesta dependenta. De principiu o astfel depersoana se caracterizeaza prin ritualism simeticulozitate, fiind deseori o persoana retrasa,introverta, cu anumite pulsiuni psihotice,susceptibila la trairi anxioase, tensionata si deprincipiu cu un potential accentuat deinstabilitate emotionala.
GRAFIC
DEFINITIE
INTERPRETARE
Eysenck Personality QuestionnaireTM
H. J. Eysenck & Sybil B. G. Eysenck, 1991
10
Scala CCriminalitate / Criminality
00
30
11
32
22
35
33
37
44
39
55
41
66
43
77
46
88
48
99
50
1010
52
1111
54
1212
57
1313
59
1414
61
1515
63
1616
65
1717
68
1818
70
1919
72
2020
74
2121
76
2222
79
2323
81
2424
83
2525
85
2626
87
2727
90
2828
92
2929
94
3030
96
3131
98
3232
101
3333
103
3434
105
Scor brut Scor brut
Scor T Scor T
Definitia scalei
Semnificatiile scorurilor mari si miciScoruri mici Scoruri mari
Scala de criminalitate a fost construita prin combinarea itemilor celor mai importanti pentrudiagnosticul infractionalitatii, extrasi din cele trei scale principale de personalitate. Aceasta scalapoate fi folosita ca un predictor al delincventei, dar si ca un predictor al recidivismului. Scalamasoara un melanj între valori principial nealiniate normei sociale, trasaturi psihotice, careignora bunastarea fizica sau psihologica a celor din jur, si probabilitatea unui comportamentviolent, agresiv sau macar excesiv de apasat în aceste linii.
Persoanele cu scoruri mici pe scala C suntpersoane echilibrate, stabile din punct de vedereemotional, lipsite de tendinte nevrotice si înspecial psihotice puternice. De asemenea,aceste persoane sunt aliniate normei sociale siau valori care ar putea fi considerateconventionale.
Persoanele cu scoruri mai pe scala C nu sunt înmod necesar nici infractori, nici criminali. Sepoate totusi afirma ca persoanele care obtinscoruri mari pe aceasta scala sunt principialnealiniate valorilor recunoscute în modconventional ca fiind norme sociale. Acestepersoane au o seama de trasaturi si dispozitii depersonalitate care le fac sa ignore dorintele,nevoile, drepturile sau bunastarea celor din jurullor. De asemenea, aceste persoane au diversesimptome asociate în mod uzual instabilitatiiemotionale si psihice, cum ar fi anxietate,sentimente de vinovatie, nervozitate, insomnie,stari emotionale fluctuante. Este posibil caaceste persoane sa aiba si sentimentul de a fipersecutati sau nedreptatiti de cei din jur si esteposibil sa reactioneze nechibzuit, instabil sidisproportionat la nedreptati reale sauimaginare.
GRAFIC
DEFINITIE
INTERPRETARE
Eysenck Personality QuestionnaireTM
H. J. Eysenck & Sybil B. G. Eysenck, 1991
11
DETALII MODUS OPERANDI
RASPUNSURI LA ITEMI(1): 'N'(2): 'D'(3): 'D'(4): 'N'(5): 'D'
(6): 'N'(7): 'D'(8): 'D'(9): 'N'(10): 'N'
(11): 'D'(12): 'D'(13): 'D'(14): 'D'(15): 'D'
(16): 'D'(17): 'N'(18): 'N'(19): 'N'(20): 'D'
(21): 'D'(22): 'D'(23): 'N'(24): 'N'(25): 'N'
(26): 'D'(27): 'N'(28): 'D'(29): 'D'(30): 'N'
(31): 'N'(32): 'N'(33): 'N'(34): 'N'(35): 'N'
(36): 'D'(37): 'N'(38): 'D'(39): 'N'(40): 'D'
(41): 'D'(42): 'N'(43): 'D'(44): 'D'(45): 'N'
(46): 'N'(47): 'D'(48): 'N'(49): 'D'(50): 'N'
(51): 'D'(52): 'N'(53): 'D'(54): '-'(55): 'D'
(56): 'N'(57): 'N'(58): 'D'(59): 'D'(60): 'D'
(61): 'N'(62): 'N'(63): 'N'(64): 'N'(65): 'D'
(66): 'N'(67): 'D'(68): 'D'(69): 'D'(70): 'N'
(71): 'D'(72): 'N'(73): 'N'(74): 'N'(75): 'N'
(76): 'N'(77): 'D'(78): 'D'(79): 'N'(80): 'D'
(81): 'D'(82): 'D'(83): 'D'(84): 'N'(85): 'N'
(86): 'D'(87): 'D'(88): 'N'(89): 'D'(90): 'D'
(91): 'N'(92): 'D'(93): 'N'(94): 'D'(95): 'D'
(96): 'D'(97): 'D'(98): 'D'(99): 'D'(100): 'N'
(101): 'D'(102): 'N'(103): 'N'(104): 'N'(105): 'D'
(106): 'N'
STATISTICI GENERALE (MODUS OPERANDI)# raspunsuri 'D': 55 din 106 (51.89%)
# raspunsuri 'N': 50 din 106 (47.17%)
# raspunsuri lipsa: 1 din 106 (0.94%)
SCORURI BRUTEScala
Scor brut
Raspunsuri lipsa
E N P L A C
16
0
14
0
8
1
11
0
11
0
16
0
RASPUNSURI
STATISTICI
SCORURI
© 1991, H. J. Eysenck & S. G. B. Eysenck / Hodder & Stoughton. Toate drepturile sunt rezervate, asupra testului si a tuturor accesoriilor.
Nici o parte a acestui test, foi de raspuns, caiet de testare sau raport asociat nu poate fi tiparita sau reprodusa prin orice forma, electronic,mecanic sau fotografic, nu poate fi tradusa si nu poate fi inclusa în vreun sistem de stocare a informatiei sau folosit pentru a tipari saureproduce o interpretare electronica, fara permisiunea prealabila si expresa în scris a autorului sau a distribuitorului national autorizat.
Hodder & Stoughton Educational, a division of Hodder Headline 338 Euston Road London NW1 3BH http://www.hodder.uk
Publicat si distribuit în România sub licenta de D&D Consultants Grup, SRL.
D&D Consultants Grup, SRL Strada Zambilelor nr. 41, Sector 2, Bucuresti, ZIP 023782 Tel/Fax (+4) 021 242 8963
Acest test nu poate fi revândut, sublicentiat, redistribuit sau în orice alt mod transferat sau folosit în orice modalitate de orice alta parte decâtpersoana sau entitatea careia i-a fost licentiat. Orice violare a acestei prevederi va duce la anularea automata a licentei si va pune partileimplicate în culpa în conformitate cu legea drepturilor de autor.
Top Related