Emfatic

Lumina-mi debitează cald despre viaţa meaÎncepută inert şi asasinată magistral,

De omuleţii în halate albe cu instrumentele-n antebraţ.Zăbovind în grădinile iadului teluric,îmi duc mâna rece,

La pieptul gol văduvit de inima neprihănită din mineContaminând spaţiul gol cu aur viu dizolvat în apă.Demenţa mă prinde de mâini,ridicându-mă în aer,Lăsându-mă purtat braţele a doi îngeri impozanţi

Pe drumuri pătimaşe,aducătoare de suferinţe.