Concepte fundamentale în ştiinţa politică
Sistemul politic
„Ansamblul interacţiunilor prin care obiectele de valoare sunt repartizate pe cale
autoritară într-o societate” (David Easton)
- un schimb constant de fluxuri interne şi influenţe externe (input-output).
Regimul politic
Este un subsistem al sistemului politic, reprezentând forma de organizare şi
funcţionare a puterii politice.
Puterea politică
Max Weber: „Puterea este şansa de a face să triumfe în sânul unei relaţii sociale
propria voinţă, chiar în ciuda rezistenţelor; puţin contează pe ce trebuie să se
sprijine această şansă”.
Puterea politică e puterea exercitată de o persoană sau un grup de persoane la
nivelul unei întregi societăţi.
Autoritatea politică
Autoritatea politică este o modalitate concretă de exercitarea a puterii.
E definită ca putere + legitimitate.
Legitimitatea politică
Este convingerea celor supuşi puterii politice că cei care o exercită sunt
îndreptăţiţi să o facă.
Max Weber: 3 tipuri:
- tradiţională;
- charismatică;
- legal-raţională.
Cultura politică
Gabriel Almond & G. Bingham Powell:
“Cultura politică este un model de atitudini intelectuale şi de orientări faţă de
politică, manifestate în rândul membrilor unui sistem politic. Ea este un
domeniu subiectiv care stă la baza acţiunilor politice şi care le conferă
importanţă. Astfel de orientări individuale cuprind câteva elemente: orientări
cognitive, exacte sau mai puţin exacte, pe tema subiectelor şi convingerilor
politice; orientări emoţionale, sentimentul ataşării, angajării, respingerii în
raport cu subiectele politice şi orientări estimative, aprecieri şi opinii pe tema
unor subiecte politice, ceea ce, de obicei, presupune aplicarea unor standarde
apreciative privind subiectele şi evenimentele politice”.
Mai simplu:
Cultura politică reprezintă întreaga reţea de orientări, atitudini, convingeri
şi valori prin care individul se raportează la sistemul politic.
Gabriel Almond & Sidney Verba:
- parohială – indivizii nu au conştiinţa sistemului politic ca obiect general;
- dependentă – indivizii au conştiinţa sistemului şi a output-urilor sale, dar
nu şi pe cea a input-urilor şi, mai ales, nu au conştiinţa propriului rol în
cadrul sistemului;
- participativă – indivizii au conştiinţa sistemului cu input-urile şi output-
urile sale şi, mai ales, au conştiinţa propriului rol.
DEMOCRAŢIA
Formă de organizare și de conducere a unei societăți, în care poporul își exercită
(direct sau indirect) puterea.
Distincţiile:
- democraţie procedurală/formală – democraţie substanţială;
- democraţie antică – democraţie modernă;
- democraţie directă – democraţie indirectă/reprezentativă.
Giovanni Sartori: democraţia = o denumire pompoasă pentru ceva care nu
există.
Poliarhia (Robert Dahl)
Formă de organizare politică în care puterea este exercitată de cât mai mulţi
indivizi.
Cele două componente:
- participare – a cărei creştere duce la apariţia unor hegemonii
cuprinzătoare;
- contestare/liberalizare – a cărei creştere duce la apariţia unor oligarhii
concurenţiale.
Din creşterea celor două rezultă POLIARHIA.
Top Related