SC
HI}
E P
EN
TR
U O
MO
NO
GR
AFIE
AR
HIT
EC
TU
RA
L~
SK
ET
CH
ES
FO
R A
N A
RC
HIT
EC
TU
RA
L M
ON
OG
RA
PH
CÂ
MP
ULU
NG
MU
SC
EL
igloopatrimoniu50 lei
Mesajul fundamental al arhitecturii [i urbanismului Cåmpulungului st` \n „genomul” cvasicompletpe care ni-l prezint` pentru a ilustra circula]ia [i selec]ia modelelor arhitecturale. Circula]ie \ntreexpresiile specifice arhitecturii rurale [i cele ale celei urbane, \ntre modelele arhitecturii vernaculare[i stilurile celei culte, \ntre cea autohton` [i cea de inspira]ie occidental`, precum [i o remarcabil`e xemplificare a circula]iei modelelor intra [i extra carpatice de amenajare a teritoriului. (…) Al bu -mul este doar \n parte dedicat valorilor arhitecturii [i urbanismului, (…) pentru c` imaginile pris pe -lor umbrite de stre[ini, ca [i muzicalitatea acoladelor de lemn sau paiant`, ori a arcadelor din piatr`de Albe[ti, ca [i detaliile feroneriei balcoanelor ori tåmpl`riei tradi]ionale, dulgheria spectaculoas`a foi[oarelor sunt tot atåt arhitectur` cåt sunt substan]ializarea stilului de via]` al unei colectivit`]icare [tia s` preia modele, s` construiasc` competen]e [i s` transmit` valori.
Conf. dr. arh. Sergiu Nistor
The fundamental message behind the architecture and urbanism of Cåmpulung is encoded in thequasi-complete "genome" it uses to illustrate the circulation and selection of architectural models.Circulation of expressions characteristic of both rural architecture and urban ar chi tecture, of mod-els of the vernacular alongside examples of educated styles, of local creation alongside Wes terninspiration, as well as of a remarkable range of inter and outer-Carpathian models for organizing theland itself. (…) This album is only in part dedicated to the values of ar chitecture and urbanism (…)because the images of por ches shaded by eaves, or the musicality of wooden accolades and archesmade of Albe[ti stone, as well as the details of the ironwork on the balconies or the traditionalwoodwork, the spectacular carpentry of the porch covers, all of these are architecture as much asthey are the embodiment of the life-style of a community who knew how to interpret models, nur-ture ability and preserve values.
Conf. phd. arch. Sergiu Nistor
CÂMPULUNGMUSCEL
SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
Salut`m ini]iativa igloomedia de a începe
colec]ia de schi]e monografice cu munici -
piul Câmpulung Muscel, unul dintre cele
mai interesante ora[e ale României din
perspectiva patrimoniului arhitectural.
Mizând pe for]a de convingere a imaginilor,
sper`m ca albumul s` devin` un reper atât
pentru speciali[ti, cât [i pentru publicul
larg, atât pentru cunosc`torii urbei, cât [i
pentru cei ce urmeaz` s` o descopere, [i,
astfel, un instrument de promovare a valo-
rilor culturale câmpulungene.
C`lin Ioan Andrei,
Primar Câmpulung Muscel
Noiembrie 2012
We salute igloomedia's initiative to begin
their monographic sketch series with the
city of Câmpulung Muscel, one of the most
interesting cities in Romania as far as
architectural heritage is concerned. We are
counting on the images to speak for them-
selves and we hope that this album will
become an important reference both for
specialists as well as for a wider audience,
as much for those who are familiar with our
city as for anyone about to discover it, thus
acting as an instrument for the promotion
of Câmpulung cultural values.
C`lin Ioan Andrei,
Mayor of Câmpulung Muscel
November 2012
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiCâmpulung Muscel: schi]e pentru o monografie arhitectural` - Câmpulung Muscel: sketches for an architectural monograph / ed. coord., postf.: Bruno Andre[oiu; pref.: Sergiu Nistor; texte: M`d`lina Mirea; trad.: Smaranda Nicolau; foto: {erban Bonciocat; graf.: Raluca Jipa. - Bucure[ti: Igloo, 2012Bibliogr.ISBN 978-606-8026-20-6
I. Andre[oiu, Bruno (coord.; postf.)II. Nistor, Sergiu (pref.)III. Mirea, M`d`lina (text)IV. Nicolau, Smaranda (trad.)V. Bonciocat, {erban (foto.)VI. Jipa, Raluca (graf.)72(498 Câmpulung Muscel)(084)
Proiect editorial finan]at de Administra]ia Fondului Cultural Na]ional
Toate drepturile sunt rezervate. Ele sunt protejate de legile în vigoare privitoare la dreptul de autor. Orice reproducere total`sau în detaliu, prin orice fel de mijloace de copiere sau transmisie, este interzis` f`r` acordul editurii Igloo Media. All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in retrieval system, or transmitted, in any form or byany means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without written permission of Igloo Media.
igloopatrimoniu
SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
CÂMPULUNGMUSCEL
sumar / contents
Prefa]` / Foreword.............. ..........................................................................................6
Harta / Map....................................................................................................................8
Câmpulung, file de istorie [i legend` / Câmpulung, pages of history and legend....12
Ora[ul zidurilor biserice[ti / A town of church walls...............................................36
- biserica/church Sfântul Gheorghe
- biserica/church Sfântul Nicolae
- biserica/church {ube[ti
- biserica/church Sfânta Marina
- biserica/church Sfântul Ilie
- biserica/church Negru-Vod`
- biserica/church Fundeni
- biserica/church Domneasc`
- biserica/church Fl`mânda
Mo(nu)mente de arhitectur` urban` / Mo(nu)ments of urban architecture.......106
- prim`ria/city hall Câmpulung
- [coala/school Carol I
- hotelul/hotel Regal
- casa/house Golescu
- casa/house {tef`nescu
- casa/house Dr`ghiceanu
- casa/house Mirea
- casa/house Anastase
- casa/house Paul
- casa/house Oprea-Iorgulescu
Casa de Muscel. Prezen]e urbane / The Muscel House. Urban presences...........184
Postfa]` / Afterword...................................................................................................198
Bibliografie / Bibliography........................................................................................199
Colofon / Colophon...................................................................................................200
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
prefa]`
6
PREFA}~
Conf. dr. arh. SERGIU NISTOR
pre[edinte ICOMOS România
Ascrie o prefa]` la o monografie/album despre
ora[ul Cåmpulung Muscel comport` o dubl`
dificultate: pentru a suscita interesul celui
care nu cunoa[te (\nc`) Cåmpulungul, prefa]a se
g`se[te \n pozi]ia ingrat` de a trebui s` fie competi -
tiv` cu textul – mult mai temeinic [i tacticos – al
capitolelor propriu-zise, iar pentru cei care au deja
cuno[tin]` de frumuse]ea locurilor muscelene [i a
arhitecturii [i urbanisticii ora[ului primei capitale a
}`rii Romåne[ti, prefa]a risc` s` fie superflu` [i s`
fie frunz`rit` rapid, cu aten]ia pe care o d`m
\ndeob[te con]inutului panourilor de la intrarea
\ntr-o localitate pe care o cunoa[tem demult.
A[a \ncåt m-am hot`råt s` prefa]ez acest op scriind
mai degrab` despre lec]ia pe care Cåmpulungul
le -o ofer` profesioni[tilor din arhitectur` [i urba -
nism. Este vorba despre exemplaritatea ora[ului
pentru selec]ia cultural` a modelelor de construire
a terenului [i pentru dialogul dintre modele arhitec-
turii rurale [i urbane. C`ci, \n opinia mea, mesajul
fundamental al arhitecturii [i urbanismului
Cåmpulungului st` \n „genomul” cvasicomplet pe
care ni-l prezint` pentru a ilustra circula]ia [i
selec]ia modelelor arhitecturale. Circula]ie \ntre
expresiile specifice arhitecturii rurale [i cele ale
celei urbane, \ntre modelele arhitecturii vernaculare
[i stilurile celei culte, \ntre cea autohton` [i cea de
inspira]ie occidental`, precum [i o remarcabil`
exemplificare a circula]iei modelelor intra [i extra
carpatice de amenajare a teritoriului.
Ca orice lec]ie ce \nlocuie[te o deprindere natural`
a omului cu una bazat` pe teorie [i valorizare, [i
aceast` lec]ie a Cåmpulungului este, din p`cate, o
dovad` a pierderii unor competen]e. Este vorba
despre pierderea unor competen]e de edificare
bazate pe transmiterea din genera]ie \n genera]ie a
unor principii a c`ror juste]e se baza pe tradi]ie [i
continuitate. Nicicånd pån` \n perioada contempo-
ran` aceast` competen]` nu a fost atåt de mult
pus` \n cauz` [i amenin]at`. Chiar \n perioada
apari]iei me[terilor str`ini, \ncepånd cu sfår[itul
secolului al XIX-lea, edificiile ridicate de ace[tia,
chiar dac` la o nou` scar`, erau capabile s`
dialogheze cu tradi]ia local` mai degrab` decåt s` o
contrazic`. De cåteva decenii, dezvoltarea modern`
[i contemporan` a ora[ului pune \ntre paranteze
valorile generate de o rela]ie specific` [i natural` a
ora[ului cu locul, a construc]iilor cu materialele din
care sunt f`cute, a arhitecturii cu via]a simultan
måndr`, dar [i tihnit` a locuitorilor.
Celor care cunosc Cåmpulungul de mai demult
albumul de fa]` le prezint` frumuse]i cunoscute,
a[a cum autorii s`i le-au mai putut reg`si, dar [tir-
bite nu doar de timp, ci [i de oameni. De aceea,
lucrarea pe care am privilegiul s` o prefa]ez este
doar \n parte dedicat` valorilor arhitecturii [i urba -
nismului, [i salut cu satisfac]ie formatul academic
adoptat \n prezentarea lor. Pentru c` imaginile
prispelor umbrite de stre[ini, ca [i muzicalitatea
acoladelor de lemn sau paiant`, ori a arcadelor din
piatr` de Albe[ti, ca [i detaliile feroneriei bal-
coanelor ori tåmpl`riei tradi]ionale, dulgheria spec-
taculoas` a foi[oarelor sunt tot atåt arhitectur` cåt
sunt substan]ializarea stilului de via]` a unei colec-
tivit`]i care [tia s` preia modele, s` construiasc`
competen]e [i s` transmit` valori. Suportul acestui
metabolism social st`, a[a cum este ar`tat \n
album, atåt \n structura social` dezvoltat` istoric,
cåt [i \n reflectarea sa conform` de c`tre textura
urbanistic`. Aceasta din urm` st` \nc` \n limitele
unei viabilit`]i ce poate fi recuperat`, fiind \n postu-
ra de a \napoia ceea ce a primit cåndva din partea
societ`]ii: misiunea de a exprima demnitatea
locuitorilor, dar [i måndria [i pl`cerea edific`rii
spa]iilor vie]ii publice [i a celei familiale.
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
prefa]`
7
FOREWORD
Conf. phd. arch. SERGIU NISTOR
president ICOMOS Romania
Writing a foreword for a monograph/album
about Cåmpulung Muscel presents a double
difficulty: in order to stir the interest of
someone who doesn't (yet) know Cåmpulung, a fore-
word finds itself in the unfortunate position of having
to compete with the text – far more extensive and
diligent – of the actual chapters, while in order to
address those who have already been introduced to
the beauty of the region of Muscel and the urban
architecture of the first Wallachian capital, the fore-
word risks seeming superfluous and as such, being
browsed through at a rapid pace, given no notice
beyond what we usually reserve for the 'welcome'
sign to a town we've known for a very long time.
So I decided the better option is to foreword this
work by presenting the lesson that Cåmpulung
teaches professionals in the fields of architecture
and urbanism. I am speaking of the town's exempla-
ry selection of cultural models of building and dia-
logue between rural and urban architecture. For, in my
opinion, the fundamental message behind the archi-
tecture and urbanism of Cåmpulung is encoded in the
quasi-complete "genome" it uses to illustrate the cir-
culation and selection of architectural models. Cir cu -
la tion of expressions characteristic both of rural archi -
tec ture as well as of urban architecture, of mo dels of
the vernacular alongside examples of educated styles,
of local creation alongside Western inspiration, as well
as of a remarkable range of inter and outer-Carpathian
models for organizing the land itself.
As are all lessons concerning the replacement of
man's natural skills with skills based in theory and
values, the lesson of Cåmpulung is, sadly, a tale of
abilities lost – in this case, the ability to build based
on principles handed down from generation to gene -
ration, whose justness was based on tradition and
continuity. Never before in history has this ability
been subjected to more doubt or threatened as
much as it is today. Even during the times of the fo -
reign craftsmen who arrived in the area towards the
end of the 19th century, the buildings they erected,
albeit on a different scale, were still able to maintain
dialogue with the local tradition as opposed to con-
tradicting it. Over the past few decades, the city's
modern and contemporary development has bracket-
ed a set of values resulted from the very specific and
natural relationship occurring between the town and
its place, between the buildings and the materials
making them up, between architecture and the
simultaneously proud and peaceful lives of its inha -
bitants. For those who remember the Cåmpulung of
old, this album only holds known beauty, such as its
authors were able to find, beauty washed out, not
just by the passage of time, but by people as well.
Which is why the work that I am privileged enough to
preface is only in part dedicated to the values of
architecture and urbanism – I full-heartedly salute
the academic format through which these themes
were taken on. Because the images of porches sha -
ded by eaves, or the musicality of wooden accolades
and arches made of Albe[ti stone, as well as the
details of the ironwork on the balconies or the tradi-
tional woodwork, the spectacular carpentry of the
porch covers, all of these are architecture as much as
they are the embodiment of the life-style of a com-
munity who knew how to interpret models, nurture
ability and preserve values. The support mechanism
for this social metabolism lies, as this album shows,
in a historically developed social structure that is
continuously mirrored in the urban tissue. The latter
is still within the limits of viability, recoverable, thus
finding itself in a position to give back to society was
it was once given by it: the mission to express the
dignity of the town's inhabitants and the pride and
pleasure of building spaces destined for family and
public life.
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
câmpulung, azi
22
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` religioas`
30
Ora[ul zidurilor biserice[ti
La Câmpulung de Muscel istoria se poate citi
dup` crucile [i bisericile sale, cele multe [i
dese [i vechi. Ora[ul medieval era structurat
în trei zone, ocupate deja în secolele XIV-XV, cu
func]ionalit`]i bine determinate: la nord [i la sud
agricultur` [i comer], în timp ce nucleul, situat în
jurul Bisericii Sfântul Ilie, era rezervat activit`]ilor
comerciale [i me[te[ug`re[ti.
Cu timpul, ca [i la Bucure[ti, sau în alte ora[e
medievale, bisericile de mahala au coagulat
jur-împrejurul lor, bresle [i ob[ti. Astfel, în partea
sud-vestic`, se ridica înc` din secolul al XIII-lea
Cloa[terul, m`n`stirea dominican`, iar pe margi -
nea c`ii principale de tranzit dinspre }ara
Româneasc` spre Bra[ov fuseser` durate cele mai
importante l`ca[uri de cult: Biserica parohial`
catolic` Sfântul Iacob, apa]inând comunit`]ii
bara]ilor, [i cele dou` ctitorii domne[ti: Biserica
Domneasc`, în incinta M`n`stirii Negru Vod`, nu
departe de B`r`]ie, [i Biserica Sf. Nicolae, în
apropierea zonei comerciale tradi]ionale. În partea
nordic` se g`sea Biserica Valea, care ast`zi nu mai
exist`.
Secolul al XV-lea aduce noi ctitorii: în sudul
ora[ului, Biserica Sfântul Gheorghe [i în imediata
sa vecin`tate Biserica Fundeni; în zona central`,
Biserica Sfântul Ilie [i mergând în sus, pe firul
]esutului urban longitudinal, Biserica Sfântul
Nicolae Popa Savu, având la vest Biserica Bradu, azi
disp`rut`, iar în partea nordic` Biserica Sfânta
Marina. Traseul neregulat al drumului principal din-
tre ctitoria doamnei Chiajna (Sfântul Nicolae,
supranumit` [i „Biserica Grecilor”) [i Sfântul
Nicolae Popa Savu atest` faptul c` pân` târziu, în
secolul al XIX-lea, aceast` zon` era doar par]ial
construibil`.
Din secolul al XVI-lea dateaz` cele dou` l`ca[e de
cult, situate la capetele târgului: la nordul extrem
Biserica Schei, la sud, Biserica {ube[ti.
Se cuvine s` z`bovim pu]in în aceast` zon` sud-
vestic`, situat` în imediata vecin`tate a M`n`stirii
Negru Vod`. Aici, ]esutul urban este diferit, trama
stradal` este una radial`, atipic` pentru „lungul
Câmpulung”. Zona nu se remarc` prin edificii
impun`toare, îns` în acest cartier casa de Muscel
este bine reprezentat`, cu exemplare de dimen -
siuni moderate, cu fa]ade orientate c`tre miaz`zi [i
cu acoperi[uri în patru ape. Îns` ceea ce surprinde
este densitatea bisericilor [i a crucilor vechi de
piatr`. C`ci breslele nu erau atât de puternice
încât s`-[i poat` dura singure propriile l`ca[uri de
cult, iar densitatea popula]iei nu justifica trei bi -
serici în mai pu]in de un kilometru.
În secolul al XVIII-lea, teritoriului urban se extinde
spre nord, prin înglobarea cartierului Vi[oi, iar
spre sud, spre castrul roman de la Jidava, acest din
urm` fapt conturând necesitatea apari]iei Bisericii
Tuturor Sfin]ilor. Cu sporirea locuitorilor care iau
în posesie pantele Gruiului, apare Biserica Sfântul
Nicolae Nicu]. La aceste noi ctitorii se adaug`
reconstruirea bisericilor Bradu [i Sfântul Nicolae
Domnesc, precum [i construirea Bisericii Sfânta
Vineri, despre care localnicii î[i mai amintesc [i
ast`zi cu nostalgie.
Mai mult decât în orice alt loc, la Câmpulung cru-
cile de piatr` reprezint` un fenomen vizibil chiar [i
pentru c`l`torul neini]iat. Fie c` este vorba despre
crucile de hotar, situate pe panta Gruiului, despre
cele care ghidau c`l`torii la r`scrucile drumurilor
importante sau despre crucile votive, încastrate în
pere]ii bisericilor, vorbim despre adev`rate docu-
mente în piatr` de Albe[ti, minu]ios decorate.
Cele 37 de cruci care s-au p`strat urmeaz` aproxi-
mativ acela[i tipic al textului inscrip]ionat. La
început se afl` invoca]ia c`tre Sfânta Treime [i
c`tre sfântul c`ruia îi era închinat` crucea, al
doilea paragraf pomene[te ctitorii, iar cea de-a
treia parte consemneaz` privilegiile de care se
bucurau câmpulungenii respectate de fiecare nou
jude].
Crucile de piatr` au fost cl`dite vreme de trei se -
cole, începând cu cea mai veche, datat` 21 iunie
1576, prin osteneala mo[nenilor câmpulungeni,
pentru ca istoria ora[ului lor s` poat` fi citit`
peste veac.
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` religioas`
31
A town of church walls
The history of Cåmpulung Muscel can also be read
in the numerous town crosses and churches you
encounter at every step. The medieval town was
structured into three areas, already occupied in the
14th and 15th centuries according to rigorously
established functions: to the north and south, agri-
culture and commerce, while the nucleus, clustered
around St. Ilie, was reserved for commercial activ -
ities and crafts. With time, as was the case in
Bucharest and other medieval cities as well, the
churches in the slums coagulated small clans and
guilds around them. Thus, the 'Cloister' Dominican
monastery existed in the south-western side of the
current town since the 13th century, while on the
side of the main transit road from Wallachia
towards Bra[ov, many of the most important places
of worship were laid out: the Catholic parochial
church of St. Jacob belonging to the community of
the Baratian catholic priests and the two Royal
houses: the Royal Church, on the grounds of the
Negru Vod` Monastery, not far from B`r`]ia and
the Curch of St. Nicholas, nearby the traditional
commercial area. In the north stood the Valea
Church that no longer exists today.
The 15th century brings about new church estab-
lishments: in the south, the St. Gheroghe church
and in its immediate vicinity, the Fundeni church; in
the central area, the St. Ilie Church and walking up
along the line of the longitudinal urban tissue, the
St. Nicholas – Popa Savu Church, to the west of
which rose the now lost Bradu Church, to the north
of which we still find the Church of St. Marina. The
irregular trail of the main road towards the Church
founded by Lady Chiajna (St. Nicholas, nick-named
the Greek Church) and St. Nicholas – Popa Savu
attests that late in the 19th century, this area was
only partly buildable.
The two places of worship situated at either end of
the town market date back to the 16th century: to
the extreme north, Schei Church, to the south,
{ube[ti Church. It will do to linger in this area for a
little while longer, to the south-west, in the imme-
diate vicinity of Negru Vod` Monastery. Here the
urban tissue is different – the street framework is
radial, atypical of the "long" in Cåmpulung. The area
doesn't stand out through any imposing edifices,
but in this neighbourhood, the Muscel house is
best represented, with examples of modest size,
with arcades facing east and rooftops with four
slopes. What is surprising, however, is the density
of churches and old stone crosses. Especially see-
ing as the guilds were not powerful enough to build
their own houses of worship and the population
count would not have justified three churches in an
area covering less than 1km in length.
In the 18th century, urban territory would expand
north and incorporate the Vi[oi neighbourhood,
then south towards the Roman fort of Jidava, the
latter accounting for the founding of the All Saints
Church. As more and more people set up their
homes on the slopes of Grui , the St. Nicholas Nicu]
Church came into existence. To these newly found-
ed places of worship we add mentions of the
rebuilding of the Bradu and Royal Saint Nicholas
churches, as well as the construction of the St.
Friday Church, the story of which locals still remem-
ber nostalgically.
More than anywhere else, in Cåmpulung, stone
crosses represent a visible phenomenon even for
the uninitiated traveller. Whether it be boundary
crosses, dug into the slopes of Grui, crosses that
used to guide travellers at important crossroads or
votive crosses encased in the walls of churches, we
are speaking of veritable documents inscribed in
beautifully decorated Albe[ti stone. The 37 crosses
that have been preserved approximately follow the
same type of inscription. First there is an Invocation
of the Holy Trinity and the Saint to whom the cross
was dedicated, the second paragraph records the
privileges the people of Cåmpulung had inherited,
as abided by each new county deputy. Stone cross-
es were carved for three centuries, starting with the
oldest, dated 21st of June 1576 – by the efforts of the
Mo[neni of Cåmpulung, so that their history might
be read throughout the ages.
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` religioas`
32
Biserica Sf. Iacob, B`r`]ia, sec. XIII-XVII
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` religioas`
33
Biserica “Intrarea în biseric`”, Scheiu, sec. XVIII
Turnul B`r`]iei, sec. XVII
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` religioas`
38
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` religioas`
42
Pe bulevardul Negru Vod`, în plin centru, peste
drum de vechea Prim`rie, devenit` Casa de Cultur`
„Tudor Mu[atescu”, se afl` Biserica Sfântul Nicolae
Popa Savu. Aspectul s`u monumental este asigurat
de îmbinarea stilului gotic cu cel bizantin. Ca
dimensiuni, este considerat` a fi a doua ca m`rime,
dup` Biserica Domneasc`, îns` despre ea se spune
c` ar fi cea mai frumoas` biseric` din Câmpulung.
Nu se cunoa[te ctitorul ini]ial, nici data primei con-
struc]ii. O piatr` de mormânt din 1673 dovede[te c`
în secolul al XVII-lea exista deja, contemporan` cu
Crucea Jur`mântului, a[ezat` la 1674 la cel`lalt
cap`t al bulevardului.
Pe o carte bisericeasc`, tip`rit` în 1776, apare o
însemnare a „jupânului Manole sin popa
Constandin cel b`trân, feciorul popii Savu, pro-
topop de la hramurile Bunei Vestiri [i al ierarhului
Nicolae”.
Numele de Popa Savu dat bisericii, care o identific`
între celelalte cu hramul Sfântului Nicolae, vine,
a[adar, de la un preot care a p`storit aici. Nicolae
Iorga spune despre acest Popa Savu c` era un per-
sonaj celebru în epoc`, de vreme ce a fost pomenit
[i într-o scrisoare c`tre bra[oveni, a domnitorului
Constantin Brâncoveanu, la 1708, în care se arat` c`
a fost pr`dat de ni[te scheeni.
Între 1860-1868 biserica a fost ref`cut` din temelie.
Naosul este mai larg decât restul edificiului,
datorit` absidelor laterale, dreptunghiulare care
primesc lumina prin trei ferestre înalte. Turla
deschis`, de deasupra naosului, are opt ferestre [i
este mai pu]in înalt` decât turla din fa]`, dinspre
intrare. Pridvorul a fost ad`ugat la 1930. Este mult
mai îngust decât restul edificiului [i are câte o fe -
reastr` în arc frânt pe laturile dinspre sud [i nord.
Vitraliile au chipuri de sfin]i [i numele donatorului
înscris pe fiecare în parte.
În curtea bisericii se g`sesc dou` cruci de piatr`, de
la 1655 [i 1828. O alt` cruce, bogat decorat` în
meplat, este închinat` Sfintei Marina, Sfintei
Paraschiva [i Sfântului Nicolae [i se g`se[te, înc`
din 1756, în dreptul bisericii, dincolo de podul peste
Râul Târgului, ce curge în apropiere.
On Negru Vod` Boulevard, in the heart of town,
across the street from the former building of City
Hall now turned into Tudor Mu[atescu Culture
House, lies the St. Nicholas – Popa Savu Church. A
blend of Gothic and Byzantine styles grant it a mon-
umental look. Though in size it is the second largest
place of worship, after the Royal Church, it is consid-
ered to be first in terms of beauty. Its initial founder
remains unknown, as does the date of the first con-
struction. One tombstone dating back to 1673 proves
that the church was already there in the 17th centu-
ry, which makes it the contemporary of the Oath
Cross, erected in 1674 at the opposite end of the
boulevard. A church book printed in 1776 records
one "lord Manole and Popa Constantin the Old, son
of Popa Savu, archpriest of the order of the
Annunciation and hierarch Nicholas." So the name of
the church, Popa Savu, singling it out amongst other
churches whose patron is Saint Nicholas, stems from
a priest of this parish. Nicolae Iorga says of this Popa
Savu that he must have been a truly famous figure of
his times, seeing as he was also mentioned by
Voivode Constantin Brånco vea nu in a letter to the
town of Bra[ov, in 1708, where it is shown that he
had been robbed by people of the plains. Between
1860 and 1868, the church was rebuilt from the
ground. The nave is wider than the rest of the edifice
thanks to the rectangular lateral apses receiving light
through three tall windows. The open steeple above
the nave has eight windows and is slightly taller than
the steeple at the front of the church, above the
entrance. The porch was added in 1930. It is much
narrower than the rest of the edifice and has one bro-
ken arched window on either side, to the south and
to the north. The stained glass windows on either
side are painted with the faces of saints and
inscribed with the name of the benefactor who
donated them. In the churchyard we find two stone
crosses marked 1655 and 1828. Another cross, richly
decorated in méplat, is dedicated to Saint Marina,
Saint Paraschiva and Saint Nicholas and has marked
the way to the church since 1756 from across the
Råul Tårgului flowing nearby.
biserica Sf. Nicolae church
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` religioas`
43
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` religioas`
44
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` religioas`
45
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` religioas`
82
In a charter issued by Voivode Matei Basarab by way
of which the rights of the churches of Cåmpulung
we re strengthened it is mentioned that the ‘Fun deni’
chu rch, of the order ‘The Dormition of the Mot her of
God’, initially served as an infirmary-chu rch and then
as graveyard for soldiers having suffered grave wo -
unds in the battles for the founding of the country. It
seems that the church we see today is the third built
on the same groundwork. The first construction, rec-
tangular in shape with a cutout apse, dates back to
the 15th century. The graves uncovered in the interior
i dentify it as a medieval necropolis. The tombsto nes
da ting back to the 16th and 17th centuries used as
framing for the windows on the current church proba-
bly date back to the construction's second phase. In a
third phase, around the year 1700, materials from
ne ar by the former Cloister Catholic churches inserted
in to the building, as well as old tombstones. For a
whi le, the church functioned as succursal to the Ne -
gru-Vod` Monastery, as may be deduced from the fact
that its altar held the portrait of a monk, ei ther a ser-
vant here or prior of the Monastery when the church
was painted. At the beginning of the 19th cen tury, the
pa rish of this church was made up of approximately
30 houses in the direction of what is to day the train
sta tion. Around the middle of that sa me century, the
church became deteriorated and im possible to repair
for so few parishioners, which is why it was abando -
ned. This is also where the old town cemetery used to
be, where victims of epide mics were buried. Following
WWII, the church passed into the guardianship of the
To wn's Museum, though it was not included in the to -
u ristic circuit at that time. For almost a century, the
Fun deni church suffered at the mercy of the elements
and was even under official threat of demolition
bef ore being closed down and set up as a small muse-
um for old objects of worship. The cemetery was never
used again. In 1935 the church was restored under the
care of the Com mi ssion for His to ric Monuments. In
1995, the All-Holy Father Calinic, bi s hop of Arge[ and
Muscel, managed to get the church reopened, and it
has been in service ever since. The well-preserved
painting is still undated and unattributed.
biserica Fundeni church
Într-un hrisov dat de domnitorul Matei Basarab,
prin care se înt`reau drepturile bisericilor din Câm -
pu lung, se men]ioneaz` c` Biserica Fundeni, cu hra-
mul „Adormirea Maicii Domnului”, a servit ini]ial ca
bi seric`-bolni]` [i apoi drept cimitir pentru solda]ii
care suferiser` r`ni grave în b`t`liile din r`zboiul de
întemeiere a ]`rii. Se pare c` biserica de azi este cea
de-a treia cl`dit` pe acelea[i temelii.
Prima construc]ie, cu plan dreptunghiular [i absid`
decro[at` dateaz` din secolul al XV-lea. Mor min te -
le descoperite în interior o încadreaz` ca necropol`
me dieval`. Lespezile funerare din secolele
XVI-XVII, refolosite ca ancadramente la ferestrele
bise ri cii actuale dateaz`, probabil, din cea de-a
doua e tap`. În etapa a treia, în jurul anului 1700, au
fost inserate în structura sa materiale apar]inând
fostei biserici catolice Cloa[ter, aflate în apropiere,
precum [i vechi pietre de mormânt.
O vreme, biserica a func]ionat [i ca metoc al
M`n`stirii Negru-Vod`, în altar p`strându-se înc`
portretul unui monah, probabil slujitorul de aici sau
stare]ul m`n`stirii din timpul pict`rii ei.
La începutul secolului XIX, parohia acestei biserici
era format` din aproximativ 30 de case, spre actuala
gar`. Pe la mijlocul aceluia[i secol, biserica s-a
deteriorat [i a devenit imposibil de reparat pentru
pu]inii enoria[i, motiv pentru care a fost abando-
nat`. Aici se afla [i cimitirul vechi al ora[ului, unde
erau înmormântate victimele epidemiilor.
Dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial, biserica a
fost trecut` în custodia Muzeului or`[enesc, f`r`
îns` a fi inclus` în circuitul de vizitare.
Aproape un secol, biserica Fundeni a suferit vitregi-
ile vremii, inclusiv pericolul d`râm`rii oficiale, fiind
închis` [i amenajat` ca un mic muzeu cu obiecte
biserice[ti vechi. Cimitirul nu a mai fost folosit.
În 1935, biserica a fost restaurat` prin grija Comisiei
Monumentelor Istorice.
În 1995, Preasfin]itul P`rinte Calinic, episcopul
Arge[ului [i Muscelului, a ob]inut redeschiderea
bisericii. De atunci se sluje[te permanent.
Pictura, bine conservat`, este înc` nedatat` [i
ne atribuit`.
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` religioas`
83
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` religioas`
84
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` religioas`
94
Biserica Fl`mânda, a[ezat` pe dealul cu acela[i
nume, ofer` asupra urbei o ampl` perspectiv`. Si -
lueta sa zvelt` este vizibil` înc` de pe drumul de
intrare în Câmpulung. Este puternic luminat` [i
noaptea, în ultima vreme. Oper` a cunoscutului arhi-
tect G.M. Cantacuzino, se mai nume[te [i „Biserica
Miresii”. Ctitorul a fost generos, stranele, cata -
peteasma [i toat` decora]ia bisericii fiind din piatr`
de Albe[ti. Cu altarul semicircular, cu trei rânduri de
ferestre, din care unul pe axul central, edificiul se spri-
jin` pe [apte coloane angajate, cu socluri [i capiteluri
bogat ornamentate. Icoanele împ`r`te[ti sunt rån-
duite la în`l]imea unui om a[ezat în ge nunchi.
Când, la începutul anilor 2000, fiul arhitectului,
{erban Cantacuzino a vizitat edificiul, a zâmbit,
pl`cut surprins, de inova]ia tat`lui s`u, care a proiec-
tat turla deschis` sub forma a doi cilindri, înscri[i
unul în altul, cu arce amintind pe cele din bisericile
moldovene[ti. Pronaosul foarte înalt este comparti-
mentat de trei arcade, desc`rcate pe stâlpi laterali.
Pe latura nordic` se afl` trei morminte, cel al lui
Gheorghe {tef`nescu, cel al so]iei sale Elena Luiza [i
cel al fiicei Margareta, unicul lor copil. Pisania, fixat`
deasupra intr`rii bogat ornamentate, poveste[te c`
„s-a ridicat din temelie în anii 1938-1940 prin cheltu-
iala lui Gheorghe {tef`nescu din Câmpulung, în
memoria fiicei sale Margareta, r`pit` de moarte
n`prasnic` în ziua nun]ii sale [i înmormântat` în
rochie de mireas`, în biseric`…”
Tr`iesc, înc`, la Câmpulung persoane care î[i
amintesc de tragicul accident, petrecut pe [oseaua
ce vine de la Bucure[ti, din vina [oferului ce con-
ducea o elegant` ma[in` de epoc`, în care, pe
bancheta din spate, se afla fericita pereche ce tocmai
se c`s`torise [i se pozase într-un celebru, pe atunci,
studio fotografic din Bucure[ti. Dup` ce i-a fost con-
fiscat` de comuni[ti [i casa care azi îi poart` numele
[i care ad`poste[te Muzeul de Etnografie, Gheorghe
{tef`nescu, un Iov contemporan, a tr`it din mila
numero[ilor s`i fini. Ast`zi este pomenit drept ctitor,
la fiecare slujb`.
Situated on a hill bearing the same name,
Fl`månda Church offers a wide view over the city. Its
slender figure is visible as you enter the town of
Cåmpulung. Of late, it is brightly lit during the
nighttime. The work of renowned architect G. M.
Cantacuzino, the church is also called ‘The Bride's
Church’. Its founder was very generous and so the
pews, the altar cover and all of the decorations in
the church are made of Albe[ti stone. With a semi-
circular altar with three rows of windows, one row
on the central axis of the building, this edifice rests
against seven supporting columns with lavishly
decorated pedestals and crowns. The paintings of
the princes are placed at the height of a man kneel-
ing down. When, in the early 2000s, the son of the
architect, {erban Cantacuzino, visited the edifice,
he smiled pleasantly surprised by his father's inno-
vation, his design for a steeple opening up in the
shape of two circumscribed cylinders, with arches
reminiscent of Moldavian churches. The unusually
tall ante-temple is divided into compartments by
three vaults supported on lateral pillars. On the
northern side we find three graves belonging to
Gheorghe {tef`nescu, his wife Elena Luiza and their
daughter Margareta, their only child. The inscrip-
tion, fixed above the richly ornate entrance, tells
that "the foundation was built in 1938-1940 at the
expense of Gheorghe {tef`nescu of Cåmpulung, in
memory of his daughter Margareta, taken by a terri-
ble death on the day of her wedding and buried in
her wedding dress in the church...’ There are still
people in Cåmpulung who remember the tragic
accident – the driver of the elegant vintage car
transporting the happy pair of newly weds after a
photo shoot in a studio in Bucharest lost control of
the car on the highway returning to Cåmpulung.
After the communists seized the house that now
bears his name and hosts the Ethnography
Museum, Gheorghe {tef`nescu, a current-day Job,
lived off the mercy of his numerous godsons. Today
he is mentioned as founder of the church in every
sermon.
biserica Fl`mânda church
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` religioas`
95
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` religioas`
96
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` religioas`
97
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` religioas`
98
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` religioas`
99
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` civil`
100
Mo(nu)mente de arhitectur` urban`
Precum c`r]ile în edi]ii de lux ale unei biblio -
teci supradimensionate sunt a[ezate casele
frumoase la Câmpulung, aliniate sârguincios
în lungul arterelor principale. C`ci valea îngust` a
Râ ului Târgului [i direc]ia drumului ce continu` cu -
loa rul Ruc`r-Bran au generat trei artere longitudi -
na le. Între acestea, Uli]a Gruiului, una dintre
primele str`zi atestate documentar, denumit` ul te -
rior Matei Basarab [i frecvent consemnat` de c` l` -
tori. Apoi, calea principal` de tranzit între Bra[ov [i
}ara Româneasc`, numit` mult` vreme Uli]a Târ -
gului sau Uli]a Mare, calea care a str`b`tut, dintot -
de auna, ora[ul prin mijloc, pe toat` lungimea lui.
Mul t` vreme men]ionat` drept uli]a principal` a
târ gului, ast`zi se nume[te Strada Negru-Vod`. Cea
de-a treia arter` longitudinal`, numit` Uli]a Râului,
a avut, în principal, un rol economic, prin faptul c`
asi gura un acces rapid spre han, spre locul bâlciului
spre calea Târgovi[tei [i spre morile din estul
ora[ului. Se cuvine s` preciz`m c` în centrul istoric
al a[ez`rii nu s-a intervenit semnificativ pân` ast`zi,
pentru c` acest fapt este unul cu totul izolat în
ora[ele din sudul ]`rii care au fost supuse, în marea
lor majoritate, sistematiz`rilor dramatice din anii
'70-'80. Trama stradal` p`streaz`, în mare m`sur`,
structura regulat`, constituit` între secolele
XV-XVII, tributar`, se spune, spiritului s`sesc, mai
riguros, dar [i caracteristicilor geografice ale
a[ez`rii. Locuin]ele, fiind pozi]ionate în mod natu-
ral c`tre albia Râului Târgului, au creat uli]e
secundare, perpendiculare pe firul apei.
Este adev`rat c` nucleele locuite aveau, la început,
o structur` aerisit`, cu loturi mari [i gospod`rii cu
cur]i ample, îns` cre[terea demografic` a determi-
nat divizarea loturilor, astfel încât ast`zi casele au
front minim la strada principal`, sunt lipite calcan
lâng` calcan sau, dup` caz, sunt desp`r]ite de gan-
guri înguste ori lungi cur]i interioare. Alinierea [i
regularizarea str`zilor, amenajarea sau construirea
unor spa]ii urbane cu func]ionalit`]i de recreere,
apari]ia unor str`zi de leg`tur` noi, determinat` de
sporirea densit`]ii construc]iilor, toate aceste
fenomene se produc mai cu seam` spre sfâr[itul
secolului al XIX-lea, când ora[ul se afirm` ca o
locali tate de vilegiatur`. Locul ml`[tinos din cen-
trul actual al urbei, inundat alt`dat` de viiturile de
pe dealul Grui, a f`cut astfel loc promenadei, care
începe cu Bulevardul Pardon, situat între Biserica
Sfântul Nicolae Popa Savu [i B`r`]ie, [i se continu`
cu amplul spa]iu de lâng` Biserica Domneasc`
Sfântul Nicolae. Calea faciliteaz` accesul în zona de
sud a ora[ului, unde se afl` o mare parte dintre
bisericile importante, despre care vom vorbi la capi-
tolul dedicat patrimoniului eclezial construit. Ne
putem u[or imagina mul]imea vilegiaturi[tilor ie[i]i
seara la promenad` într-un num`r atât de mare,
încât mergeau um`r lâng` um`r, rostind deseori,
politicos [i graseiat numele bulevardului: Pardon.
{i pentru c` în gr`dina public` cei tineri ofereau
întotdeauna celor în vârst` locul pe banc`, se auzea
[i aici de zeci de ori: „Merci”.
Secolul XX aduce, pe lâng` reconstruc]ia fron-
turilor, înc` cinci hoteluri, numeroase restaurante,
cofet`rii, cafenele, magazine de lux, libr`rii [i b`nci,
dep`[ind, în mod evident, cererea localnicilor. Dac`
ad`ug`m la via]a cultural` foarte activ`, infrastruc-
tura peste medie a ora[ului, cu c`i de comunica]ie,
po[t`, telegraf [i distan]a mic` de capital`, precum
[i împrejurimile ofertante pentru vân`toare [i
drume]ii, vom în]elege de ce ora[ul este preferat de
mul]i bucure[teni drept re[edin]` secundar`.
Din punct de vedere arhitectural, se cuvine s`
subliniem c`, cel pu]in în centru [i pe arterele prin-
cipale, planul urbanistic general este respectat,
regimul de în`l]ime dep`[ind numai arareori for-
mula P+2. Pe str`zile laterale, g`sim, al`turi de case
vechi [i frumoase, construc]ii noi, ceva mai
îndr`zne]e, care dau, în cele din urm`, m`rturie
despre gustul [i puterea financiar` a comanditaru-
lui. Fiind clasat în patrimoniu, centrul vechi a fost
ferit de interven]ii abrupte, îns` nu a putut fi cru]at
de culorile uneori mai pu]in inspirate ale unor
fa]ade sau de nelipsita tâmpl`rie din PVC. Îns` nota
dominant` a ora[ului r`mâne cea de urbe rafinat`,
vie [i aerisit`, în care î]i po]i oferi oricând un prilej
de pl`cut r`gaz.
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` civil`
101
Mo(nu)ments of urban architecture
Like neatly stacked luxury editions in an oversized
li brary, so the beautiful houses in Cåmpulung a -
re lined up along the main arteries of the town.
For the narrow valley of Råul Tårgului and the direc-
tion of the road leading onwards to the Ruc`r-Bran
passage pro duced precisely three longitudinal arter-
ies. Bet we en them, Uli]a Gruiului, one of the first
streets attes ted in documents, later named by Matei
Basarab and fre qu ently noted by travellers passing
through town. Then, the main transit route towards
Bra[ov and Wa lla chia, called Uli]a Tårgului or Uli]a
Mare for some time, a street that had always cut strai -
ght through the midd le of town, along its entire len -
gth. Mentioned for a long ti me as the main street of
the market we have what is today called Negru-Vod`
Stre et. The third lon gi tudinal ar tery, called Uli]a Rå u -
lui always played an im portant e conomical part in
that it ensured quick ac cess to the inn, to the fair on
the way to Tårgovi[te and to the mills in the eastern
part of the city. It is worth men tioning that the historic
centre of the settlement hasn't suffe red any significant
in terventions so far, which is an en ti r ely isolated oc -
cu rrence in the cities in the south of the country, most
of which suffered dra ma tic systema ti zations in the 70s
and 80s. The street ti ssue is for the most part regular,
built in the 15-17th cen turies, and as word has it, is
owed to a rigorous Sa xon spirit as well as to the geo-
graphical characteristics of the settleme nt. The hous-
es, naturally positioned to face the ban ks of Råul
Tårgului created secondary al leys, perpen di cu lar with
the course of the river. It is true that the d we lli ng nu -
clei did, to begin with, have quite an aired struc tu re,
with large lots and wide courtyards to every ho u se -
hold, but demographic growth soon divided the lots
so that today the houses' street side is reduced to a
mi ni mum, they line up blind wall against blind wall
or, in so me cases, are separated by narrow al leys or
long in te rior courtyards. The alignment and re gularity
of the stre ets, the insertion or construction of urban
spaces with recreational functions, the addition of
new con ne c ting streets determined by a rise in bui l -
ding density, all of these phenomena appear predo -
mi n antly toward the end of the 19th century when the
city a ffirms itself as a holiday resort. The swampy ter-
rain in the current centre of town, formerly a constant
vic tim of the floods coming down from Grui, was tur -
ned into a promenade that began with Pardon Bo u le -
vard, situa ted between the St. Nicholas – Popa Savu
Chur ch and B` r`]ia and continuing on with the gener-
ous space ne ar the Royal St. Nicholas Church. This
trail facilitated access to the Southern area of the city
where a great deal of the important churches are
located, but we shall say more about them in the
chapter dedicated to the town's heritage of built wor-
ship places. We can ea si ly imagine the crowd of holi-
day-makers going out on the promenade in the eve -
ning in numbers so great that they would walk shoul-
der to shoulder, many a time being forced to po litely
trill the name of the boulevard to each other: Par don.
And because the young would al ways offer their seats
in the public garden to the el der ly, here and there
again you would hear dozens of: Mercis. The 20th cen-
tury brings with it the reconstruction of the street
fronts, 5 new hotels, countless restaurants, con -
fectioneries, cafes, luxury shops, libraries and ban ks,
obviously far exceeding local demand. If we add to
this an extremely active cultural life, an above average
infrastructure with connecting roads, post offices, and
a telegraph office in a town not far from the capital
and surrounded with sights rich in hunting spoils and
adventures for those who enjoy hiking, we will soon
un derstand the appeal this city held with Bucha res ti -
ans who came to prefer Cåmpulung to their home-
town. In terms of architecture we should mention that
at least the centre and the main arteries abide by the
urban plan – the height of the buildings in this area
rarely goes beyond G + 2. The side streets did, in the
end, bear witness to the taste and financial pull of
investors, as here we now come across newer, bolder
constructions rising up alongside beautiful old
houses. Having been declared a cultural heritage site,
the old town was spared such abrupt interventions,
though it could not be spared the more or less taste-
ful colours that have come to adorn some facades, or
the ubiquitous PVC framework. The dominant key of
the city still remains, however, that of a refined, lively
and well-aired town whe re one may give oneself rea-
son to pause for a pleasant while.
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` civil`
104
Casa Iacomin, strada Negru Vod` nr. 158
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` civil`
105
Casa Purnichescu, strada Elena Doamna nr. 9
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` civil`
112
Casa St`tescu, strada Lasc`r Catargiu nr. 43
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` civil`
113
Cas` pe strada Ghe. Po[oiu nr. 5 Cas` pe strada Gr. Andreescu nr. 2
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` civil`
114
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` civil`
115
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
monumente
116
Anul 1928 a fost un an prolific pentru arhitectul D.I.
Berechet. Este anul în care prime[te Premiul
Salonului Oficial de Arhitectur` pentru proiectul de
refunc]ionalizare a Casei {tef`nescu, cel în care
încheie lucr`rile la Vila Iorgu Anastase, acela[i în
care deschide [antierul la actualul sediu al
prim`riei care, la acea vreme, func]iona drept pre-
fectur` a ora[ului. Lucr`rile, care dureaz` pân` în
1934, pun în oper` acela[i plan simetric [i
conven]ional, utilizat la vechea prim`rie, sediul
actual al casei de cultur` Tudor Mu[atescu.
Concep]ia arhitectural` se remarc` prin echilibrul
dintre monumentalitatea spa]iilor [i delicate]ea
decora]iilor, mai cu seam` la interior, la sc`rile de
onoare, la coloanele din hol [i la parapete. Aceste
elemente desf`[oar` un vast repertoriu de motive
brâncovene[ti, care speculeaz` din plin frumuse]ea
pietrei de Albe[ti. La exterior, fa]ada principal` este
dominat` de corpul central, decro[at, masiv, pe
toat` l`]imea holului de recep]ie. Portalul monu-
mental, arcuit semicircular, descarc` logia de la
etaj, prin trei arcuri înalte, cu deschideri trilobate [i
coloane robuste. Între arce, panouri de piatr` trafo-
rat`, decorate de asemenea în stil brâncovenesc,
îndulcesc masivitatea volumelor. Corpul central are
un acoperi[ independent, cu strea[ina arcuit`,
peste un grup de trei ferestre ale mansardei [i este
flancat de dou` mici turnuri, fiecare cu acoperi[
separat. Se poate spune c` aceast` preferin]` pen-
tru acoperi[uri separate pentru fiecare volum în
parte este o caracteristic` a caselor desenate de
D.I. Berechet.
Turnurile masive, de col], c`rora li se adaug` tur-
nurile din flancul central al fa]adei principale, au
zid`ria str`puns` de câte o fereastr` la parter [i la
etaj, ceea ce le confer` un aer medieval. Ferestrele
mici, cu deschideri în arc frânt, ancadramentele [i
baghetele încruci[ate subliniaz` aerul gotic al
cl`dirii, devenit` efigie a ora[ului. Pân` într-atât
încât, în zilele noastre, primarul unui ora[ francez
înfr`]it cu Câmpulungul de Muscel [i-a dorit o
replic` a cl`dirii, în urbea sa natal`.
The year 1928 was a prolific one for architect D. I.
Berechet. It was the year he received the Official
Architecture Salon Award for his project to refunc-
tionalize {tef`nescu House, the year he finished
work on the Iorgu Anastase Villa and the same year
he began work on the current headquarters of City
Hall, a building that at that time functioned as pre-
fecture of the town. The construction, completed in
1934, would employ the same symmetrical, conven-
tional scheme utilized for the old City Hall building,
currently the Tudor Mu[atescu Culture House.
The architectural idea is remarkable in its balance
between the monumentality of the spaces and the
softness of the decorations, particularly for the
exterior, the honour steps, the columns in the hall-
way and the parapets. These elements use a vast
range of motifs from the age of Constantin
Bråncoveanu, speculating the beauty of the Albe[ti
stone. On the outside, the main facade is domina -
ted by the cutout, massive central volume occupy-
ing the entire width of the welcoming hallway. The
monumental arched porch supports the loggia on
the top floor with three tall, three-leafed arches and
robust columns. Between the arches, wrought stone
panels decorated in the same Bråncoveanu-age
style, soften the raw mass of the volumes. The main
volume has an independent roof with an arched
eave hanging above a group of three windows in the
attic, and is flanked by two small towers, each with
a separate roof. It may be said that this preference
for separate rooftops for each volume is character-
istic of the houses designed by D. I. Berechet.
To the massive corner towers the architect added
the towers flanking the central part of the main
facade, their walls, pierced here and there by a win-
dow, giving them a medieval look. Small windows
with broken arched openings, interlacing framings
and moldings – these elements emphasize the
Gothic air of the building, and make it worthy of
being a town effigy. So much so that the current
mayor of a French sister city of Cåmpulung of
Muscel wanted to build a replica of the building in
his hometown.
prim`ria Câmpulung city hall
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
monumente
117
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
monumente
118
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
monumente
122
Legenda spune c` regele Carol I a vrut s` constru-
iasc` Pele[ul la Câmpulung, dar câmpulungenii nu
i-au vândut p`mânt. Astfel c`, pe terenul [i din
materialele care ar fi trebuit folosite, s-a construit
cl`direa care ad`postea prima [coal` pentru for-
marea înv`]`torilor din România.
Construc]ia a fost inaugurat` în 1896 [i a ad`postit
prima institu]ie pentru formarea înv`]`torilor din
România. Aceast` institu]ie func]ionase la Bucu -
re[ti, din 1867 dup` decretarea, în 1864, a înv`]` -
mântului primar obligatoriu [i fusese mutat` la
Câmpulung. Ion N. Socolescu, semnatarul proiectu-
lui arhitectural, a adoptat solu]ia pe care Ion Mincu
a des`vâr[it-o la {coala Central` de Fete din
Bucure[ti, cu planul centrat în jurul unei frumoase
cur]i interioare, [tiut fiind faptul c` cele dou` edi-
ficii s-au ridicat simultan, în ultimul deceniu al
secolului al XIX-lea. La {coala Normal` Carol I, din
corpul central, la jum`tatea laturilor de nord [i de
sud, sunt articulate simetric, prin coridoare scurte,
alte dou` corpuri laterale.
Decora]ia policrom` din care nu putea lipsi piatra
de Albe[ti, la care se adaug` ceramica decorativ` [i
c`r`mida aparent`, adun` la un loc motive clasice
[i orientale sau, dup` caz, subliniaz` caracterul rafi-
nat al arhitecturii tradi]ionale române[ti. Este un
ansamblu impun`tor, cu peste 100 de înc`peri,
amfiteatru, [coal` de aplica]ie [i construc]ii anexe.
În 1903 a fost primul edificiu iluminat electric din
Câmpulung. Doar trei ani mai târziu, func]iona deja
aici Orchestra elevilor {colii Normale Carol I, diri-
jat` de profesorul Iacob Sibianu. Din fotografii de
epoc` ne privesc mândri, încrunta]i sau mira]i elevii
clasei a doua, înso]i]i de profesorul lor cu p`l`rie cu
boruri mici [i tari, cu ochelari [i favori]i. În 1932 a
absolvit {coala Normal` profesorul Ioan Gh.
Marinescu, cel ce avea s` devin` director al acestei
institu]ii [i autorul monografiei {coala Normal`
Carol I – trei p`trimi de veac de activitate (1943).
Ast`zi se nume[te Colegiul Pedagogic, îns` {coala
Normal` s-a numit dintru început Carol I, ca un
omagiu sau, de ce nu, ca o repara]ie.
Legend has it that King Charles the 1st wanted to
build the Pele[ Castle in Cåmpulung, but the people
of Cåm pulung wouldn't sell him the land. So on the
land and from materials intended for the palace
another building was erected and inaugurated in
1896 – the first teacher formation program in Ro ma -
nia. This institution had functioned in Bucharest
since 1867, following the 1864 decree that primary
school was compulsory for all citizens, and was mo -
ved on this occasion to Cåmpulung. Ion N. So co les -
cu, the architect who signed the project, adopted a
solution previously used by Ion Mincu for the Central
Girl's School in Bucharest, with the entire layout cen-
tered around a beautiful interior courtyard – and it is
a well-known fact that both buildings were erected
simultaneously in the last decade of the 19th centu-
ry. In the Charles the 1st Normal School, from two si -
des of the central wing, the northern and southern,
two side-wings are symmetrically articulated through
two short corridors. The polychromatic decorations
that of course had to include Albe[ti stone, to which
the designer added decorative ceramics and visible
brick, bring together classical and oriental motifs, or,
in some cases, highlight the refined character of tra-
ditional Romanian architecture. It is an impressive
ensemble, with over 100 rooms, an amphitheater, an
applied teaching school and annex constructions. In
1903, this was the first building in Cåmpulung to be
powered with electricity. Just three years later, the
Student Orchestra of the Charles the 1st Normal
School had been established and was conducted by
professor Iacob Sibianu. Photographs taken in those
days reveal the proud, frowning or wonder-filled eyes
of second year students accompanied by their te a -
cher, wearing a short, hard brimmed hat and glasses,
and sporting whiskers. In 1932 prof. Ioan Gh. Ma ri -
nescu graduated from the Normal School – he would
become principal of the institution and author of a
monograph entitled Charles the 1st Normal School –
Three Quarters of a Century of Activity (1943). Today,
the school is called the Pedagogy College, but the
Normal School was always called Charles the 1st as
an homage, or why not, as reparation.
[coala Carol I school
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
monumente
123
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
monumente
124
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
monumente
125
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
monumente
128
Efigie a ora[ului Câmpulung, datând înc` de la
sfâr[itul secolului al XIX-lea, Hotelul Regal apare
deja în primele c`r]i po[tale ilustrate, din care ne
zâmbesc turi[ti afla]i în vilegiatur` [i doamne
cochete, cu umbrele, îmbr`cate dup` moda de la
Paris. Primul proprietar pare a fi fost Ni]`
{tef`nescu, dup` numele pe care hotelul l-a purtat
în epoc`. Cu vremea, numele i s-a schimbat, din
Marele Hotel Regal, în Iezer, Unirea, sau Unic, dup`
caz. Trei str`zi î[i disput` a[ezarea sa: Negru-Vod`,
Pia]a Jur`mântului [i strada Republicii, iar cl`direa,
monument în stil eclectic, cu elemente de Art
Nouveau, are pentru fiecare strad` o alt` propu -
nere. La parter se aflau pr`v`lii, de unde s-ar fi
putut procura souvenir de Campo-longo, etajul [i
mansarda fiind destinate caz`rii turi[tilor veni]i la
b`i. Interiorul este str`b`tut de un lung coridor, în
form` de U, pe ale c`rui laturi se în[ir` camerele
însorite, cu ferestre ce ofer` o vedere ampl` asupra
ora[ului. Dou` volume dominante, de form` circu-
lar`, acoperite cu câte o ampl` cupol`, dau monu-
mentalitate edificiului.
Unul este amplasat spre Pia]a Jur`mântului, iar cel
dinspre pia]a Negru Vod` ad`poste[te apartamen-
tul regal, cu un salon rotund, care valorific` la ma -
ximum orele însorite [i priveli[tea panoramat`.
Ferestrele înalte, dreptunghiuri supraîn`l]ate cu
arce în plin cintru, prezint` în registrul inferior
casete cu rozete decorative. Stilul eclectic, de influ-
en]` francez`, cu palide urme de Art Nouveau este
vizibil mai cu seam` în elementele decorative (bal-
coanele în consol`, cu balustrade de fier forjat,
corni[ele profilate cu console din piatr` sculptat`,
stucaturile dintre ferestre), dar [i în elementele
definitorii ale acoperi[ului, cu pant` abrupt` [i
lucarne. În timp, hotelul a suportat interven]ii mi -
nime de conservare, unele mai pu]in inspirate, cum
este înlocuirea tâmpl`riei originare de la parter. Un
lucru r`mâne îns` cert: starea sa actual`, de par]ial
abandon, cu greu las` s` se ghiceasc` elegan]a [i
confortul pe care le oferea odinioar` oaspe]ilor s`i
spa]iosul [i însoritul Hotel Regal.
An effigy of the town of Cåmpulung dating back to
the end of the 19th century, the Royal Hotel appears
on the very first illustrated post cards in which we
find holiday-makers and coquette ladies in umbrel-
las dressed according to Parisian fashion. The first
proprietor seems to have been Ni]` {tef`nescu,
judging by the name of the hotel during those years.
With time, its name changed, from Grand Royal
Hotel into Iezer, Unirea or Unic, respectively. Three
streets dispute its location: Negru-Vod`, Oath
Square and Republic Street, while the building, an
eclectic monument with elements of Art Nouveau,
displays a different stylistic proposal for each street
front. On the ground floor we used to find shops
were one might have been able to purchase sou-
venir de Campo-lango, while the top floor and the
mansard held the chambers for tourists visiting the
baths. The interior is run-through by a long, U-
shaped corridor on either side of which we find a
string of sunlit rooms with windows offering won-
derful views over the city. Two dominating volumes,
circular in shape, each covered by a dome, give the
edifice an air of monumentality. One of the domes
faces towards Oath Square while the other, facing
Negru Vod` Square, hosts the Royal Apartment,
with a round drawing room that takes full advantage
of the sunny hours of the day and the panoramic
view. At the base of the tall, elevated, full arched
rectangular windows we find decorative rosettes.
The eclectic style with French influences and pale
traces of Art Nouveau is more visible in the decora-
tive elements (cantilevered balconies with wrought
iron balustrades, profiled cornices with sculpted
stone moldings, moldings on the windows), but
also in the defining elements of the roof, with steep
slopes and skylights. With time, the hotel suffered
minimal preservation interventions, some unexcep-
tional ones as well, such as replacing the original
woodwork on the ground floor. One thing is for cer-
tain: its current state of partial abandon makes it
difficult to discern the elegance and comfort the
spacious and sunny Royal Hotel once offered its
guests.
hotel Regal hotel
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
monumente
129
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
monumente
132
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
monumente
133
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` vernacular`
180
Casa de Muscel. Prezen]e urbane
Zvelt`, sobr` [i nobil`, în propor]ii egale, casa
de Muscel este situat` la intersec]ia dintre
arhitectura tradi]ional` româneasc` [i cea
modern`, surprinse în expresia lor cea mai echili-
brat`. Volumele, ordonate cartezian, demisolul
în`l]at [i boltit, parterul înalt, cu pridvorul conti -
nuu, închis sau deschis, coloanele care preiau
desc`rc`rile [i acoperi[ul piramidal, iat` câteva
dintre elementele definitorii ale prototipului de
cas` muscelean`, singura care poart` numele
zonei de care apar]ine geografic [i spiritual. Pentru
c` nu este mai pu]in adev`rat faptul c` acest tip de
locuin]` î[i pune amprenta asupra celor ce o locu -
iesc, oferindu-le în fiecare moment al zilei prilej de
calm, de contemplare, [i invitând perpetuu la o
just` m`sur`. Adaptate la geografia locului, ridi-
cate pe dealurile care se întâlnesc la fiecare pas,
casele muscelene nu au parter [i etaj, a[a cum s-ar
putea crede, ci un demisol [i un parter
supraîn`l]at. Prin acest artificiu, comanditarul
ob]ine dou` privilegii: pe de-o parte o vedere
panoramat`, pe de alt` parte un demisol generos,
pe care îl va folosi drept pivni]` sau locuin]`, dup`
necesit`]i.
Îns` elementul de rezisten]` al casei de Muscel
r`mâne pridvorul, acest amplu spa]iu intermediar,
prin care casa comunic` [i se comunic` pe sine în
exterior. Se spune c` la Câmpulung soarele de la
noi din ]ar` adast` cele mai multe zile pe an, a[a
c` prispa, orientat` spre sud sau spre r`s`rit,
aproape c` se impune de la sine.
Atunci când este închis` cu sticl`, sala care se
alc`tuie[te are un triplu rol: creeaz` registre con-
tinue de umbr` sau reflex, asigur` eficien]a
termic` [i uneori mult c`utatul efect de ser`.
Ferestrele au latura lung` a[ezat` vertical, ca lumi-
na s` intre cât mai adânc în înc`pere. Iarna, când
soarele este mai jos, c`ldura [i lumina se con-
serv`, iar vara, strea[ina umbrit` p`streaz`
r`coarea. Deasupra deschiderilor pridvorului se
afl` un spa]iu amplu, aparent f`r` func]ionalitate,
care supraînal]` cl`dirile cu mai bine de un metru
(fapt ce faciliteaz` mansardarea lor ulterioar`).
Acest spa]iu face ca intradosul stre[inii s` nu fie
vizibil pe fereastr`, iar la exterior se preteaz`
decor`rii simple, discrete [i somptuoase în acela[i
timp.
Stâlpii [i balustrada pridvorului filtreaz` lumina,
cern discret umbre [i ritmeaz` fa]adele. Cele mai
des întâlnite motive decorative sunt cele geome -
trice, dreptunghiul simplu sau dublu, intarsiat în
tencuiala balustradelor, rombul, rozeta, din]ii de
fier`str`u, ocni]e oarbe, motive populare preluate
[i resemnificate din perspectiv` urban`. Nu
lipsesc, îns`, nici savantele stucaturi, forme orga -
nice sau vegetale, brodate în piatr` de Albe[ti de
c`tre iscusi]ii me[teri pietrari italieni.
Cu casa de Muscel, arhitectura urban` româneasc`
reu[e[te s` se sustrag`, la începutul secolului tre-
cut, prejudec`]ilor care planaser` asupra ei, timp
de mai multe decenii: balcanism, art` minor`, con-
struc]ie slab`, lemn [i sticl`, acoperi[ de [indril` [i
geamlâc. Toate aceste elemente constitutive, puse
în slujba func]ionalit`]ii [i a expresiei arhitec-
turale în egal` m`sur`, fac din casa de Muscel un
reper notabil.
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` vernacular`
181
The Muscel House. Urban presences
Slender, sober and noble in equal proportions,
the Muscel house finds itself at the crossroad
of modern and traditional Romanian ar chi tec -
tu re, captured in their most balanced ex pre s si ons.
The volumes line up according to an almost Car te -
sian sense of structure, the high, vaulted semi-base-
ment, the surrounding porch, closed or opened and
the columns taking on the weight of the pyramid-
shaped rooftop, these are just a few of the defi ning
elements in the prototypical Muscel house, the on ly
type of house that bears the name of the re gion to
which it belongs, geographically and spiritually. For
just as Muscel is this house's home, so those to
whom it is home have felt its influence and enjoyed
the moments of calm and contemplation it offers, as
well as its perpetual invitation to enjoy such mo -
ments with just measure. Adapted to the geography
of the region, standing high on the hilltops you see
at every step, these Muscel houses don't have a gro -
und and upper floor as you might think, but a se mi-
basement and an elevated ground floor. Th ro ugh
this artifice, the owner is granted two separate pri -
vileges: on the one side, a panoramic view, on the
ot her, a generous semi-basement that can be used
eit he r as cellar or dwelling space, as preferred. But la
‘piéce de resistance’ in every Muscel house is most
certainly the porch, this ample intermediary space by
way of which the house communicates itself out-
wards. It is said that in Cåmpulung the sun in our
country lingers for most of the days in a year, so the
south or east facing porches are almost self-explana-
tory. When closed off with glass, the room they make
up serves a triple purpose: creating continual areas
of shadow or reflection, ensuring thermal efficiency
and sometimes even achieving the much-desired
greenhouse effect. The window's ho ri zontal side is
longer than the vertical so that sunlight can pene-
trate deeper into the rooms. During the winter, when
the sun is lower in the sky, heat and light are pre-
served, and during the summer the sha ded eaves
keep the house cool. Above the ope nin gs of the
por ch there is a generous, apparently useless space
that elevates the buildings by more than a meter
(which leaves room for a mansard to be inserted at a
later time). This space conceals the soffit of the
eaves on the inside, when looking out from the win-
dow, while on the outside it is adequate both for
simple and discrete decorations as well as for sump-
tuous embellishments. The pillars and balustrade of
the porch filter light, discretely sift through shadow
and provide rhythm for the facades. The most com-
mon decorative motifs are geometric, the simple or
double rectangle etched in the paint of the balus -
trades, the diamond, the ro se tte, saw-teethed blind
hollows, po pu lar motifs borrowed and made to signi-
fy anew from an urban perspective. The scene would
of cour se be incomplete without the presence of
some ex pert moldings of organic or plant life motifs
embroidered in Albe[ti stone by skilful Italian stone
mason masters. With the Muscel house, Romanian
urban architecture ma nages to throw off the burden-
some prejudices of the past century, accusations
that had lingered in the air for decades, of: Balka -
nism, minor art, weak composition, wood and glass,
shingle rooftop and row windows. All of these consti-
tutive elements put to work in the service of equal
parts functionality and architectural expression, are
what make the Muscel house a note worthy example.
arhitectur` vernacular`
182
arhitectur` vernacular`
183
Strada Fra]ii Gole[ti nr. 68-74
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` vernacular`
184
Strada Traian nr. 18
Strada Negru Vod` nr. 270
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` vernacular`
Strada Fra]ii Gole[ti nr. 34
185
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` vernacular`
188
Casa Edu (1857), strada. Negru Vod` nr. 264
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` vernacular`
189
Casa Edu (1857), str ada Negru Vod` nr. 264
CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
arhitectur` vernacular`
196
Strada Matei Basarab nr. 57 (fosta Jandarmerie)
CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
arhitectur` vernacular`
197Casa Mu[etescu (sec. XX), strada Matei Basarab nr. 14
Strada Traian nr. 64
SC
HI}
E P
EN
TR
U O
MO
NO
GR
AFIE
AR
HIT
EC
TU
RA
L~
SK
ET
CH
ES
FO
R A
N A
RC
HIT
EC
TU
RA
L M
ON
OG
RA
PH
CÂ
MP
ULU
NG
MU
SC
EL
igloopatrimoniu50 lei
Mesajul fundamental al arhitecturii [i urbanismului Cåmpulungului st` \n „genomul” cvasicompletpe care ni-l prezint` pentru a ilustra circula]ia [i selec]ia modelelor arhitecturale. Circula]ie \ntreexpresiile specifice arhitecturii rurale [i cele ale celei urbane, \ntre modelele arhitecturii vernaculare[i stilurile celei culte, \ntre cea autohton` [i cea de inspira]ie occidental`, precum [i o remarcabil`e xemplificare a circula]iei modelelor intra [i extra carpatice de amenajare a teritoriului. (…) Al bu -mul este doar \n parte dedicat valorilor arhitecturii [i urbanismului, (…) pentru c` imaginile pris pe -lor umbrite de stre[ini, ca [i muzicalitatea acoladelor de lemn sau paiant`, ori a arcadelor din piatr`de Albe[ti, ca [i detaliile feroneriei balcoanelor ori tåmpl`riei tradi]ionale, dulgheria spectaculoas`a foi[oarelor sunt tot atåt arhitectur` cåt sunt substan]ializarea stilului de via]` al unei colectivit`]icare [tia s` preia modele, s` construiasc` competen]e [i s` transmit` valori.
Conf. dr. arh. Sergiu Nistor
The fundamental message behind the architecture and urbanism of Cåmpulung is encoded in thequasi-complete "genome" it uses to illustrate the circulation and selection of architectural models.Circulation of expressions characteristic of both rural architecture and urban ar chi tecture, of mod-els of the vernacular alongside examples of educated styles, of local creation alongside Wes terninspiration, as well as of a remarkable range of inter and outer-Carpathian models for organizing theland itself. (…) This album is only in part dedicated to the values of ar chitecture and urbanism (…)because the images of por ches shaded by eaves, or the musicality of wooden accolades and archesmade of Albe[ti stone, as well as the details of the ironwork on the balconies or the traditionalwoodwork, the spectacular carpentry of the porch covers, all of these are architecture as much asthey are the embodiment of the life-style of a community who knew how to interpret models, nur-ture ability and preserve values.
Conf. phd. arch. Sergiu Nistor
CÂMPULUNGMUSCEL
SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~
SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH
Salut`m ini]iativa igloomedia de a începe
colec]ia de schi]e monografice cu munici -
piul Câmpulung Muscel, unul dintre cele
mai interesante ora[e ale României din
perspectiva patrimoniului arhitectural.
Mizând pe for]a de convingere a imaginilor,
sper`m ca albumul s` devin` un reper atât
pentru speciali[ti, cât [i pentru publicul
larg, atât pentru cunosc`torii urbei, cât [i
pentru cei ce urmeaz` s` o descopere, [i,
astfel, un instrument de promovare a valo-
rilor culturale câmpulungene.
C`lin Ioan Andrei,
Primar Câmpulung Muscel
Noiembrie 2012
We salute igloomedia's initiative to begin
their monographic sketch series with the
city of Câmpulung Muscel, one of the most
interesting cities in Romania as far as
architectural heritage is concerned. We are
counting on the images to speak for them-
selves and we hope that this album will
become an important reference both for
specialists as well as for a wider audience,
as much for those who are familiar with our
city as for anyone about to discover it, thus
acting as an instrument for the promotion
of Câmpulung cultural values.
C`lin Ioan Andrei,
Mayor of Câmpulung Muscel
November 2012
Top Related