Campulung Muscel. Schițe pentru o monografie arhitecturală

SC

HI}

E P

EN

TR

U O

MO

NO

GR

AFIE

AR

HIT

EC

TU

RA

L~

SK

ET

CH

ES

FO

R A

N A

RC

HIT

EC

TU

RA

L M

ON

OG

RA

PH

CÂ

MP

ULU

NG

MU

SC

EL

igloopatrimoniu50 lei

Mesajul fundamental al arhitecturii [i urbanismului Cåmpulungului st` \n „genomul” cvasicompletpe care ni-l prezint` pentru a ilustra circula]ia [i selec]ia modelelor arhitecturale. Circula]ie \ntreexpresiile specifice arhitecturii rurale [i cele ale celei urbane, \ntre modelele arhitecturii vernaculare[i stilurile celei culte, \ntre cea autohton` [i cea de inspira]ie occidental`, precum [i o remarcabil`e xemplificare a circula]iei modelelor intra [i extra carpatice de amenajare a teritoriului. (…) Al bu -mul este doar \n parte dedicat valorilor arhitecturii [i urbanismului, (…) pentru c` imaginile pris pe -lor umbrite de stre[ini, ca [i muzicalitatea acoladelor de lemn sau paiant`, ori a arcadelor din piatr`de Albe[ti, ca [i detaliile feroneriei balcoanelor ori tåmpl`riei tradi]ionale, dulgheria spectaculoas`a foi[oarelor sunt tot atåt arhitectur` cåt sunt substan]ializarea stilului de via]` al unei colectivit`]icare [tia s` preia modele, s` construiasc` competen]e [i s` transmit` valori.

Conf. dr. arh. Sergiu Nistor

The fundamental message behind the architecture and urbanism of Cåmpulung is encoded in thequasi-complete "genome" it uses to illustrate the circulation and selection of architectural models.Circulation of expressions characteristic of both rural architecture and urban ar chi tecture, of mod-els of the vernacular alongside examples of educated styles, of local creation alongside Wes terninspiration, as well as of a remarkable range of inter and outer-Carpathian models for organizing theland itself. (…) This album is only in part dedicated to the values of ar chitecture and urbanism (…)because the images of por ches shaded by eaves, or the musicality of wooden accolades and archesmade of Albe[ti stone, as well as the details of the ironwork on the balconies or the traditionalwoodwork, the spectacular carpentry of the porch covers, all of these are architecture as much asthey are the embodiment of the life-style of a community who knew how to interpret models, nur-ture ability and preserve values.

Conf. phd. arch. Sergiu Nistor

CÂMPULUNGMUSCEL

SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~

SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH

Salut`m ini]iativa igloomedia de a începe

colec]ia de schi]e monografice cu munici -

piul Câmpulung Muscel, unul dintre cele

mai interesante ora[e ale României din

perspectiva patrimoniului arhitectural.

Mizând pe for]a de convingere a imaginilor,

sper`m ca albumul s` devin` un reper atât

pentru speciali[ti, cât [i pentru publicul

larg, atât pentru cunosc`torii urbei, cât [i

pentru cei ce urmeaz` s` o descopere, [i,

astfel, un instrument de promovare a valo-

rilor culturale câmpulungene.

C`lin Ioan Andrei,

Primar Câmpulung Muscel

Noiembrie 2012

We salute igloomedia's initiative to begin

their monographic sketch series with the

city of Câmpulung Muscel, one of the most

interesting cities in Romania as far as

architectural heritage is concerned. We are

counting on the images to speak for them-

selves and we hope that this album will

become an important reference both for

specialists as well as for a wider audience,

as much for those who are familiar with our

city as for anyone about to discover it, thus

acting as an instrument for the promotion

of Câmpulung cultural values.

C`lin Ioan Andrei,

Mayor of Câmpulung Muscel

November 2012

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiCâmpulung Muscel: schi]e pentru o monografie arhitectural` - Câmpulung Muscel: sketches for an architectural monograph / ed. coord., postf.: Bruno Andre[oiu; pref.: Sergiu Nistor; texte: M`d`lina Mirea; trad.: Smaranda Nicolau; foto: {erban Bonciocat; graf.: Raluca Jipa. - Bucure[ti: Igloo, 2012Bibliogr.ISBN 978-606-8026-20-6

I. Andre[oiu, Bruno (coord.; postf.)II. Nistor, Sergiu (pref.)III. Mirea, M`d`lina (text)IV. Nicolau, Smaranda (trad.)V. Bonciocat, {erban (foto.)VI. Jipa, Raluca (graf.)72(498 Câmpulung Muscel)(084)

Proiect editorial finan]at de Administra]ia Fondului Cultural Na]ional

Toate drepturile sunt rezervate. Ele sunt protejate de legile în vigoare privitoare la dreptul de autor. Orice reproducere total`sau în detaliu, prin orice fel de mijloace de copiere sau transmisie, este interzis` f`r` acordul editurii Igloo Media. All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in retrieval system, or transmitted, in any form or byany means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without written permission of Igloo Media.

igloopatrimoniu



CÂMPULUNGMUSCEL

sumar / contents

Prefa]` / Foreword.............. ..........................................................................................6

Harta / Map....................................................................................................................8

Câmpulung, file de istorie [i legend` / Câmpulung, pages of history and legend....12

Ora[ul zidurilor biserice[ti / A town of church walls...............................................36

- biserica/church Sfântul Gheorghe

- biserica/church Sfântul Nicolae

- biserica/church {ube[ti

- biserica/church Sfânta Marina

- biserica/church Sfântul Ilie

- biserica/church Negru-Vod`

- biserica/church Fundeni

- biserica/church Domneasc`

- biserica/church Fl`mânda

Mo(nu)mente de arhitectur` urban` / Mo(nu)ments of urban architecture.......106

- prim`ria/city hall Câmpulung

- [coala/school Carol I

- hotelul/hotel Regal

- casa/house Golescu

- casa/house {tef`nescu

- casa/house Dr`ghiceanu

- casa/house Mirea

- casa/house Anastase

- casa/house Paul

- casa/house Oprea-Iorgulescu

Casa de Muscel. Prezen]e urbane / The Muscel House. Urban presences...........184

Postfa]` / Afterword...................................................................................................198

Bibliografie / Bibliography........................................................................................199

Colofon / Colophon...................................................................................................200

CÂMPULUNG MUSCEL. SCHI}E PENTRU O MONOGRAFIE ARHITECTURAL~

prefa]`

6

PREFA}~

Conf. dr. arh. SERGIU NISTOR

pre[edinte ICOMOS România

Ascrie o prefa]` la o monografie/album despre

ora[ul Cåmpulung Muscel comport` o dubl`

dificultate: pentru a suscita interesul celui

care nu cunoa[te (\nc`) Cåmpulungul, prefa]a se

g`se[te \n pozi]ia ingrat` de a trebui s` fie competi -

tiv` cu textul – mult mai temeinic [i tacticos – al

capitolelor propriu-zise, iar pentru cei care au deja

cuno[tin]` de frumuse]ea locurilor muscelene [i a

arhitecturii [i urbanisticii ora[ului primei capitale a

}`rii Romåne[ti, prefa]a risc` s` fie superflu` [i s`

fie frunz`rit` rapid, cu aten]ia pe care o d`m

\ndeob[te con]inutului panourilor de la intrarea

\ntr-o localitate pe care o cunoa[tem demult.

A[a \ncåt m-am hot`råt s` prefa]ez acest op scriind

mai degrab` despre lec]ia pe care Cåmpulungul

le -o ofer` profesioni[tilor din arhitectur` [i urba -

nism. Este vorba despre exemplaritatea ora[ului

pentru selec]ia cultural` a modelelor de construire

a terenului [i pentru dialogul dintre modele arhitec-

turii rurale [i urbane. C`ci, \n opinia mea, mesajul

fundamental al arhitecturii [i urbanismului

Cåmpulungului st` \n „genomul” cvasicomplet pe

care ni-l prezint` pentru a ilustra circula]ia [i

selec]ia modelelor arhitecturale. Circula]ie \ntre

expresiile specifice arhitecturii rurale [i cele ale

celei urbane, \ntre modelele arhitecturii vernaculare

[i stilurile celei culte, \ntre cea autohton` [i cea de

inspira]ie occidental`, precum [i o remarcabil`

exemplificare a circula]iei modelelor intra [i extra

carpatice de amenajare a teritoriului.

Ca orice lec]ie ce \nlocuie[te o deprindere natural`

a omului cu una bazat` pe teorie [i valorizare, [i

aceast` lec]ie a Cåmpulungului este, din p`cate, o

dovad` a pierderii unor competen]e. Este vorba

despre pierderea unor competen]e de edificare

bazate pe transmiterea din genera]ie \n genera]ie a

unor principii a c`ror juste]e se baza pe tradi]ie [i

continuitate. Nicicånd pån` \n perioada contempo-

ran` aceast` competen]` nu a fost atåt de mult

pus` \n cauz` [i amenin]at`. Chiar \n perioada

apari]iei me[terilor str`ini, \ncepånd cu sfår[itul

secolului al XIX-lea, edificiile ridicate de ace[tia,

chiar dac` la o nou` scar`, erau capabile s`

dialogheze cu tradi]ia local` mai degrab` decåt s` o

contrazic`. De cåteva decenii, dezvoltarea modern`

[i contemporan` a ora[ului pune \ntre paranteze

valorile generate de o rela]ie specific` [i natural` a

ora[ului cu locul, a construc]iilor cu materialele din

care sunt f`cute, a arhitecturii cu via]a simultan

måndr`, dar [i tihnit` a locuitorilor.

Celor care cunosc Cåmpulungul de mai demult

albumul de fa]` le prezint` frumuse]i cunoscute,

a[a cum autorii s`i le-au mai putut reg`si, dar [tir-

bite nu doar de timp, ci [i de oameni. De aceea,

lucrarea pe care am privilegiul s` o prefa]ez este

doar \n parte dedicat` valorilor arhitecturii [i urba -

nismului, [i salut cu satisfac]ie formatul academic

adoptat \n prezentarea lor. Pentru c` imaginile

prispelor umbrite de stre[ini, ca [i muzicalitatea

acoladelor de lemn sau paiant`, ori a arcadelor din

piatr` de Albe[ti, ca [i detaliile feroneriei bal-

coanelor ori tåmpl`riei tradi]ionale, dulgheria spec-

taculoas` a foi[oarelor sunt tot atåt arhitectur` cåt

sunt substan]ializarea stilului de via]` a unei colec-

tivit`]i care [tia s` preia modele, s` construiasc`

competen]e [i s` transmit` valori. Suportul acestui

metabolism social st`, a[a cum este ar`tat \n

album, atåt \n structura social` dezvoltat` istoric,

cåt [i \n reflectarea sa conform` de c`tre textura

urbanistic`. Aceasta din urm` st` \nc` \n limitele

unei viabilit`]i ce poate fi recuperat`, fiind \n postu-

ra de a \napoia ceea ce a primit cåndva din partea

societ`]ii: misiunea de a exprima demnitatea

locuitorilor, dar [i måndria [i pl`cerea edific`rii

spa]iilor vie]ii publice [i a celei familiale.

CÂMPULUNG MUSCEL. SKETCHES FOR AN ARCHITECTURAL MONOGRAPH

prefa]`

7

FOREWORD

Conf. phd. arch. SERGIU NISTOR

president ICOMOS Romania

Writing a foreword for a monograph/album

about Cåmpulung Muscel presents a double

difficulty: in order to stir the interest of

someone who doesn't (yet) know Cåmpulung, a fore-

word finds itself in the unfortunate position of having

to compete with the text – far more extensive and

diligent – of the actual chapters, while in order to

address those who have already been introduced to

the beauty of the region of Muscel and the urban

architecture of the first Wallachian capital, the fore-

word risks seeming superfluous and as such, being

browsed through at a rapid pace, given no notice

beyond what we usually reserve for the 'welcome'

sign to a town we've known for a very long time.

So I decided the better option is to foreword this

work by presenting the lesson that Cåmpulung

teaches professionals in the fields of architecture

and urbanism. I am speaking of the town's exempla-

ry selection of cultural models of building and dia-

logue between rural and urban architecture. For, in my

opinion, the fundamental message behind the archi-

tecture and urbanism of Cåmpulung is encoded in the

quasi-complete "genome" it uses to illustrate the cir-

culation and selection of architectural models. Cir cu -

la tion of expressions characteristic both of rural archi -

tec ture as well as of urban architecture, of mo dels of

the vernacular alongside examples of educated styles,

of local creation alongside Western inspiration, as well

as of a remarkable range of inter and outer-Carpathian

models for organizing the land itself.

As are all lessons concerning the replacement of

man's natural skills with skills based in theory and

values, the lesson of Cåmpulung is, sadly, a tale of

abilities lost – in this case, the ability to build based

on principles handed down from generation to gene -

ration, whose justness was based on tradition and

continuity. Never before in history has this ability

been subjected to more doubt or threatened as

much as it is today. Even during the times of the fo -

reign craftsmen who arrived in the area towards the

end of the 19th century, the buildings they erected,

albeit on a different scale, were still able to maintain

dialogue with the local tradition as opposed to con-

tradicting it. Over the past few decades, the city's

modern and contemporary development has bracket-

ed a set of values resulted from the very specific and

natural relationship occurring between the town and

its place, between the buildings and the materials

making them up, between architecture and the

simultaneously proud and peaceful lives of its inha -

bitants. For those who remember the Cåmpulung of

old, this album only holds known beauty, such as its

authors were able to find, beauty washed out, not

just by the passage of time, but by people as well.

Which is why the work that I am privileged enough to

preface is only in part dedicated to the values of

architecture and urbanism – I full-heartedly salute

the academic format through which these themes

were taken on. Because the images of porches sha -

ded by eaves, or the musicality of wooden accolades

and arches made of Albe[ti stone, as well as the

details of the ironwork on the balconies or the tradi-

tional woodwork, the spectacular carpentry of the

porch covers, all of these are architecture as much as

they are the embodiment of the life-style of a com-

munity who knew how to interpret models, nurture

ability and preserve values. The support mechanism

for this social metabolism lies, as this album shows,

in a historically developed social structure that is

continuously mirrored in the urban tissue. The latter

is still within the limits of viability, recoverable, thus

finding itself in a position to give back to society was

it was once given by it: the mission to express the

dignity of the town's inhabitants and the pride and

pleasure of building spaces destined for family and

public life.


câmpulung, azi

22


arhitectur` religioas`

30

Ora[ul zidurilor biserice[ti

La Câmpulung de Muscel istoria se poate citi

dup` crucile [i bisericile sale, cele multe [i

dese [i vechi. Ora[ul medieval era structurat

în trei zone, ocupate deja în secolele XIV-XV, cu

func]ionalit`]i bine determinate: la nord [i la sud

agricultur` [i comer], în timp ce nucleul, situat în

jurul Bisericii Sfântul Ilie, era rezervat activit`]ilor

comerciale [i me[te[ug`re[ti.

Cu timpul, ca [i la Bucure[ti, sau în alte ora[e

medievale, bisericile de mahala au coagulat

jur-împrejurul lor, bresle [i ob[ti. Astfel, în partea

sud-vestic`, se ridica înc` din secolul al XIII-lea

Cloa[terul, m`n`stirea dominican`, iar pe margi -

nea c`ii principale de tranzit dinspre }ara

Româneasc` spre Bra[ov fuseser` durate cele mai

importante l`ca[uri de cult: Biserica parohial`

catolic` Sfântul Iacob, apa]inând comunit`]ii

bara]ilor, [i cele dou` ctitorii domne[ti: Biserica

Domneasc`, în incinta M`n`stirii Negru Vod`, nu

departe de B`r`]ie, [i Biserica Sf. Nicolae, în

apropierea zonei comerciale tradi]ionale. În partea

nordic` se g`sea Biserica Valea, care ast`zi nu mai

exist`.

Secolul al XV-lea aduce noi ctitorii: în sudul

ora[ului, Biserica Sfântul Gheorghe [i în imediata

sa vecin`tate Biserica Fundeni; în zona central`,

Biserica Sfântul Ilie [i mergând în sus, pe firul

]esutului urban longitudinal, Biserica Sfântul

Nicolae Popa Savu, având la vest Biserica Bradu, azi

disp`rut`, iar în partea nordic` Biserica Sfânta

Marina. Traseul neregulat al drumului principal din-

tre ctitoria doamnei Chiajna (Sfântul Nicolae,

supranumit` [i „Biserica Grecilor”) [i Sfântul

Nicolae Popa Savu atest` faptul c` pân` târziu, în

secolul al XIX-lea, aceast` zon` era doar par]ial

construibil`.

Din secolul al XVI-lea dateaz` cele dou` l`ca[e de

cult, situate la capetele târgului: la nordul extrem

Biserica Schei, la sud, Biserica {ube[ti.

Se cuvine s` z`bovim pu]in în aceast` zon` sud-

vestic`, situat` în imediata vecin`tate a M`n`stirii

Negru Vod`. Aici, ]esutul urban este diferit, trama

stradal` este una radial`, atipic` pentru „lungul

Câmpulung”. Zona nu se remarc` prin edificii

impun`toare, îns` în acest cartier casa de Muscel

este bine reprezentat`, cu exemplare de dimen -

siuni moderate, cu fa]ade orientate c`tre miaz`zi [i

cu acoperi[uri în patru ape. Îns` ceea ce surprinde

este densitatea bisericilor [i a crucilor vechi de

piatr`. C`ci breslele nu erau atât de puternice

încât s`-[i poat` dura singure propriile l`ca[uri de

cult, iar densitatea popula]iei nu justifica trei bi -

serici în mai pu]in de un kilometru.

În secolul al XVIII-lea, teritoriului urban se extinde

spre nord, prin înglobarea cartierului Vi[oi, iar

spre sud, spre castrul roman de la Jidava, acest din

urm` fapt conturând necesitatea apari]iei Bisericii

Tuturor Sfin]ilor. Cu sporirea locuitorilor care iau

în posesie pantele Gruiului, apare Biserica Sfântul

Nicolae Nicu]. La aceste noi ctitorii se adaug`

reconstruirea bisericilor Bradu [i Sfântul Nicolae

Domnesc, precum [i construirea Bisericii Sfânta

Vineri, despre care localnicii î[i mai amintesc [i

ast`zi cu nostalgie.

Mai mult decât în orice alt loc, la Câmpulung cru-

cile de piatr` reprezint` un fenomen vizibil chiar [i

pentru c`l`torul neini]iat. Fie c` este vorba despre

crucile de hotar, situate pe panta Gruiului, despre

cele care ghidau c`l`torii la r`scrucile drumurilor

importante sau despre crucile votive, încastrate în

pere]ii bisericilor, vorbim despre adev`rate docu-

mente în piatr` de Albe[ti, minu]ios decorate.

Cele 37 de cruci care s-au p`strat urmeaz` aproxi-

mativ acela[i tipic al textului inscrip]ionat. La

început se afl` invoca]ia c`tre Sfânta Treime [i

c`tre sfântul c`ruia îi era închinat` crucea, al

doilea paragraf pomene[te ctitorii, iar cea de-a

treia parte consemneaz` privilegiile de care se

bucurau câmpulungenii respectate de fiecare nou

jude].

Crucile de piatr` au fost cl`dite vreme de trei se -

cole, începând cu cea mai veche, datat` 21 iunie

1576, prin osteneala mo[nenilor câmpulungeni,

pentru ca istoria ora[ului lor s` poat` fi citit`

peste veac.



31

A town of church walls

The history of Cåmpulung Muscel can also be read

in the numerous town crosses and churches you

encounter at every step. The medieval town was

structured into three areas, already occupied in the

14th and 15th centuries according to rigorously

established functions: to the north and south, agri-

culture and commerce, while the nucleus, clustered

around St. Ilie, was reserved for commercial activ -

ities and crafts. With time, as was the case in

Bucharest and other medieval cities as well, the

churches in the slums coagulated small clans and

guilds around them. Thus, the 'Cloister' Dominican

monastery existed in the south-western side of the

current town since the 13th century, while on the

side of the main transit road from Wallachia

towards Bra[ov, many of the most important places

of worship were laid out: the Catholic parochial

church of St. Jacob belonging to the community of

the Baratian catholic priests and the two Royal

houses: the Royal Church, on the grounds of the

Negru Vod` Monastery, not far from B`r`]ia and

the Curch of St. Nicholas, nearby the traditional

commercial area. In the north stood the Valea

Church that no longer exists today.

The 15th century brings about new church estab-

lishments: in the south, the St. Gheroghe church

and in its immediate vicinity, the Fundeni church; in

the central area, the St. Ilie Church and walking up

along the line of the longitudinal urban tissue, the

St. Nicholas – Popa Savu Church, to the west of

which rose the now lost Bradu Church, to the north

of which we still find the Church of St. Marina. The

irregular trail of the main road towards the Church

founded by Lady Chiajna (St. Nicholas, nick-named

the Greek Church) and St. Nicholas – Popa Savu

attests that late in the 19th century, this area was

only partly buildable.

The two places of worship situated at either end of

the town market date back to the 16th century: to

the extreme north, Schei Church, to the south,

{ube[ti Church. It will do to linger in this area for a

little while longer, to the south-west, in the imme-

diate vicinity of Negru Vod` Monastery. Here the

urban tissue is different – the street framework is

radial, atypical of the "long" in Cåmpulung. The area

doesn't stand out through any imposing edifices,

but in this neighbourhood, the Muscel house is

best represented, with examples of modest size,

with arcades facing east and rooftops with four

slopes. What is surprising, however, is the density

of churches and old stone crosses. Especially see-

ing as the guilds were not powerful enough to build

their own houses of worship and the population

count would not have justified three churches in an

area covering less than 1km in length.

In the 18th century, urban territory would expand

north and incorporate the Vi[oi neighbourhood,

then south towards the Roman fort of Jidava, the

latter accounting for the founding of the All Saints

Church. As more and more people set up their

homes on the slopes of Grui , the St. Nicholas Nicu]

Church came into existence. To these newly found-

ed places of worship we add mentions of the

rebuilding of the Bradu and Royal Saint Nicholas

churches, as well as the construction of the St.

Friday Church, the story of which locals still remem-

ber nostalgically.

More than anywhere else, in Cåmpulung, stone

crosses represent a visible phenomenon even for

the uninitiated traveller. Whether it be boundary

crosses, dug into the slopes of Grui, crosses that

used to guide travellers at important crossroads or

votive crosses encased in the walls of churches, we

are speaking of veritable documents inscribed in

beautifully decorated Albe[ti stone. The 37 crosses

that have been preserved approximately follow the

same type of inscription. First there is an Invocation

of the Holy Trinity and the Saint to whom the cross

was dedicated, the second paragraph records the

privileges the people of Cåmpulung had inherited,

as abided by each new county deputy. Stone cross-

es were carved for three centuries, starting with the

oldest, dated 21st of June 1576 – by the efforts of the

Mo[neni of Cåmpulung, so that their history might

be read throughout the ages.



32

Biserica Sf. Iacob, B`r`]ia, sec. XIII-XVII



33

Biserica “Intrarea în biseric`”, Scheiu, sec. XVIII

Turnul B`r`]iei, sec. XVII



38



42

Pe bulevardul Negru Vod`, în plin centru, peste

drum de vechea Prim`rie, devenit` Casa de Cultur`

„Tudor Mu[atescu”, se afl` Biserica Sfântul Nicolae

Popa Savu. Aspectul s`u monumental este asigurat

de îmbinarea stilului gotic cu cel bizantin. Ca

dimensiuni, este considerat` a fi a doua ca m`rime,

dup` Biserica Domneasc`, îns` despre ea se spune

c` ar fi cea mai frumoas` biseric` din Câmpulung.

Nu se cunoa[te ctitorul ini]ial, nici data primei con-

struc]ii. O piatr` de mormânt din 1673 dovede[te c`

în secolul al XVII-lea exista deja, contemporan` cu

Crucea Jur`mântului, a[ezat` la 1674 la cel`lalt

cap`t al bulevardului.

Pe o carte bisericeasc`, tip`rit` în 1776, apare o

însemnare a „jupânului Manole sin popa

Constandin cel b`trân, feciorul popii Savu, pro-

topop de la hramurile Bunei Vestiri [i al ierarhului

Nicolae”.

Numele de Popa Savu dat bisericii, care o identific`

între celelalte cu hramul Sfântului Nicolae, vine,

a[adar, de la un preot care a p`storit aici. Nicolae

Iorga spune despre acest Popa Savu c` era un per-

sonaj celebru în epoc`, de vreme ce a fost pomenit

[i într-o scrisoare c`tre bra[oveni, a domnitorului

Constantin Brâncoveanu, la 1708, în care se arat` c`

a fost pr`dat de ni[te scheeni.

Între 1860-1868 biserica a fost ref`cut` din temelie.

Naosul este mai larg decât restul edificiului,

datorit` absidelor laterale, dreptunghiulare care

primesc lumina prin trei ferestre înalte. Turla

deschis`, de deasupra naosului, are opt ferestre [i

este mai pu]in înalt` decât turla din fa]`, dinspre

intrare. Pridvorul a fost ad`ugat la 1930. Este mult

mai îngust decât restul edificiului [i are câte o fe -

reastr` în arc frânt pe laturile dinspre sud [i nord.

Vitraliile au chipuri de sfin]i [i numele donatorului

înscris pe fiecare în parte.

În curtea bisericii se g`sesc dou` cruci de piatr`, de

la 1655 [i 1828. O alt` cruce, bogat decorat` în

meplat, este închinat` Sfintei Marina, Sfintei

Paraschiva [i Sfântului Nicolae [i se g`se[te, înc`

din 1756, în dreptul bisericii, dincolo de podul peste

Râul Târgului, ce curge în apropiere.

On Negru Vod` Boulevard, in the heart of town,

across the street from the former building of City

Hall now turned into Tudor Mu[atescu Culture

House, lies the St. Nicholas – Popa Savu Church. A

blend of Gothic and Byzantine styles grant it a mon-

umental look. Though in size it is the second largest

place of worship, after the Royal Church, it is consid-

ered to be first in terms of beauty. Its initial founder

remains unknown, as does the date of the first con-

struction. One tombstone dating back to 1673 proves

that the church was already there in the 17th centu-

ry, which makes it the contemporary of the Oath

Cross, erected in 1674 at the opposite end of the

boulevard. A church book printed in 1776 records

one "lord Manole and Popa Constantin the Old, son

of Popa Savu, archpriest of the order of the

Annunciation and hierarch Nicholas." So the name of

the church, Popa Savu, singling it out amongst other

churches whose patron is Saint Nicholas, stems from

a priest of this parish. Nicolae Iorga says of this Popa

Savu that he must have been a truly famous figure of

his times, seeing as he was also mentioned by

Voivode Constantin Brånco vea nu in a letter to the

town of Bra[ov, in 1708, where it is shown that he

had been robbed by people of the plains. Between

1860 and 1868, the church was rebuilt from the

ground. The nave is wider than the rest of the edifice

thanks to the rectangular lateral apses receiving light

through three tall windows. The open steeple above

the nave has eight windows and is slightly taller than

the steeple at the front of the church, above the

entrance. The porch was added in 1930. It is much

narrower than the rest of the edifice and has one bro-

ken arched window on either side, to the south and

to the north. The stained glass windows on either

side are painted with the faces of saints and

inscribed with the name of the benefactor who

donated them. In the churchyard we find two stone

crosses marked 1655 and 1828. Another cross, richly

decorated in méplat, is dedicated to Saint Marina,

Saint Paraschiva and Saint Nicholas and has marked

the way to the church since 1756 from across the

Råul Tårgului flowing nearby.

biserica Sf. Nicolae church



43



44



45



82

In a charter issued by Voivode Matei Basarab by way

of which the rights of the churches of Cåmpulung

we re strengthened it is mentioned that the ‘Fun deni’

chu rch, of the order ‘The Dormition of the Mot her of

God’, initially served as an infirmary-chu rch and then

as graveyard for soldiers having suffered grave wo -

unds in the battles for the founding of the country. It

seems that the church we see today is the third built

on the same groundwork. The first construction, rec-

tangular in shape with a cutout apse, dates back to

the 15th century. The graves uncovered in the interior

i dentify it as a medieval necropolis. The tombsto nes

da ting back to the 16th and 17th centuries used as

framing for the windows on the current church proba-

bly date back to the construction's second phase. In a

third phase, around the year 1700, materials from

ne ar by the former Cloister Catholic churches inserted

in to the building, as well as old tombstones. For a

whi le, the church functioned as succursal to the Ne -

gru-Vod` Monastery, as may be deduced from the fact

that its altar held the portrait of a monk, ei ther a ser-

vant here or prior of the Monastery when the church

was painted. At the beginning of the 19th cen tury, the

pa rish of this church was made up of approximately

30 houses in the direction of what is to day the train

sta tion. Around the middle of that sa me century, the

church became deteriorated and im possible to repair

for so few parishioners, which is why it was abando -

ned. This is also where the old town cemetery used to

be, where victims of epide mics were buried. Following

WWII, the church passed into the guardianship of the

To wn's Museum, though it was not included in the to -

u ristic circuit at that time. For almost a century, the

Fun deni church suffered at the mercy of the elements

and was even under official threat of demolition

bef ore being closed down and set up as a small muse-

um for old objects of worship. The cemetery was never

used again. In 1935 the church was restored under the

care of the Com mi ssion for His to ric Monuments. In

1995, the All-Holy Father Calinic, bi s hop of Arge[ and

Muscel, managed to get the church reopened, and it

has been in service ever since. The well-preserved

painting is still undated and unattributed.

biserica Fundeni church

Într-un hrisov dat de domnitorul Matei Basarab,

prin care se înt`reau drepturile bisericilor din Câm -

pu lung, se men]ioneaz` c` Biserica Fundeni, cu hra-

mul „Adormirea Maicii Domnului”, a servit ini]ial ca

bi seric`-bolni]` [i apoi drept cimitir pentru solda]ii

care suferiser` r`ni grave în b`t`liile din r`zboiul de

întemeiere a ]`rii. Se pare c` biserica de azi este cea

de-a treia cl`dit` pe acelea[i temelii.

Prima construc]ie, cu plan dreptunghiular [i absid`

decro[at` dateaz` din secolul al XV-lea. Mor min te -

le descoperite în interior o încadreaz` ca necropol`

me dieval`. Lespezile funerare din secolele

XVI-XVII, refolosite ca ancadramente la ferestrele

bise ri cii actuale dateaz`, probabil, din cea de-a

doua e tap`. În etapa a treia, în jurul anului 1700, au

fost inserate în structura sa materiale apar]inând

fostei biserici catolice Cloa[ter, aflate în apropiere,

precum [i vechi pietre de mormânt.

O vreme, biserica a func]ionat [i ca metoc al

M`n`stirii Negru-Vod`, în altar p`strându-se înc`

portretul unui monah, probabil slujitorul de aici sau

stare]ul m`n`stirii din timpul pict`rii ei.

La începutul secolului XIX, parohia acestei biserici

era format` din aproximativ 30 de case, spre actuala

gar`. Pe la mijlocul aceluia[i secol, biserica s-a

deteriorat [i a devenit imposibil de reparat pentru

pu]inii enoria[i, motiv pentru care a fost abando-

nat`. Aici se afla [i cimitirul vechi al ora[ului, unde

erau înmormântate victimele epidemiilor.

Dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial, biserica a

fost trecut` în custodia Muzeului or`[enesc, f`r`

îns` a fi inclus` în circuitul de vizitare.

Aproape un secol, biserica Fundeni a suferit vitregi-

ile vremii, inclusiv pericolul d`râm`rii oficiale, fiind

închis` [i amenajat` ca un mic muzeu cu obiecte

biserice[ti vechi. Cimitirul nu a mai fost folosit.

În 1935, biserica a fost restaurat` prin grija Comisiei

Monumentelor Istorice.

În 1995, Preasfin]itul P`rinte Calinic, episcopul

Arge[ului [i Muscelului, a ob]inut redeschiderea

bisericii. De atunci se sluje[te permanent.

Pictura, bine conservat`, este înc` nedatat` [i

ne atribuit`.



83



84



94

Biserica Fl`mânda, a[ezat` pe dealul cu acela[i

nume, ofer` asupra urbei o ampl` perspectiv`. Si -

lueta sa zvelt` este vizibil` înc` de pe drumul de

intrare în Câmpulung. Este puternic luminat` [i

noaptea, în ultima vreme. Oper` a cunoscutului arhi-

tect G.M. Cantacuzino, se mai nume[te [i „Biserica

Miresii”. Ctitorul a fost generos, stranele, cata -

peteasma [i toat` decora]ia bisericii fiind din piatr`

de Albe[ti. Cu altarul semicircular, cu trei rânduri de

ferestre, din care unul pe axul central, edificiul se spri-

jin` pe [apte coloane angajate, cu socluri [i capiteluri

bogat ornamentate. Icoanele împ`r`te[ti sunt rån-

duite la în`l]imea unui om a[ezat în ge nunchi.

Când, la începutul anilor 2000, fiul arhitectului,

{erban Cantacuzino a vizitat edificiul, a zâmbit,

pl`cut surprins, de inova]ia tat`lui sù, care a proiec-

tat turla deschis` sub forma a doi cilindri, înscri[i

unul în altul, cu arce amintind pe cele din bisericile

moldovene[ti. Pronaosul foarte înalt este comparti-

mentat de trei arcade, desc`rcate pe stâlpi laterali.

Pe latura nordic` se afl` trei morminte, cel al lui

Gheorghe {tef`nescu, cel al so]iei sale Elena Luiza [i

cel al fiicei Margareta, unicul lor copil. Pisania, fixat`

deasupra intr`rii bogat ornamentate, poveste[te c`

„s-a ridicat din temelie în anii 1938-1940 prin cheltu-

iala lui Gheorghe {tef`nescu din Câmpulung, în

memoria fiicei sale Margareta, r`pit` de moarte

n`prasnic` în ziua nun]ii sale [i înmormântat` în

rochie de mireas`, în biseric`…”

Trìesc, înc`, la Câmpulung persoane care î[i

amintesc de tragicul accident, petrecut pe [oseaua

ce vine de la Bucure[ti, din vina [oferului ce con-

ducea o elegant` ma[in` de epoc`, în care, pe

bancheta din spate, se afla fericita pereche ce tocmai

se c`s`torise [i se pozase într-un celebru, pe atunci,

studio fotografic din Bucure[ti. Dup` ce i-a fost con-

fiscat` de comuni[ti [i casa care azi îi poart` numele

[i care ad`poste[te Muzeul de Etnografie, Gheorghe

{tef`nescu, un Iov contemporan, a trìt din mila

numero[ilor sì fini. Ast`zi este pomenit drept ctitor,

la fiecare slujb`.

Situated on a hill bearing the same name,

Fl`månda Church offers a wide view over the city. Its

slender figure is visible as you enter the town of

Cåmpulung. Of late, it is brightly lit during the

nighttime. The work of renowned architect G. M.

Cantacuzino, the church is also called ‘The Bride's

Church’. Its founder was very generous and so the

pews, the altar cover and all of the decorations in

the church are made of Albe[ti stone. With a semi-

circular altar with three rows of windows, one row

on the central axis of the building, this edifice rests

against seven supporting columns with lavishly

decorated pedestals and crowns. The paintings of

the princes are placed at the height of a man kneel-

ing down. When, in the early 2000s, the son of the

architect, {erban Cantacuzino, visited the edifice,

he smiled pleasantly surprised by his father's inno-

vation, his design for a steeple opening up in the

shape of two circumscribed cylinders, with arches

reminiscent of Moldavian churches. The unusually

tall ante-temple is divided into compartments by

three vaults supported on lateral pillars. On the

northern side we find three graves belonging to

Gheorghe {tef`nescu, his wife Elena Luiza and their

daughter Margareta, their only child. The inscrip-

tion, fixed above the richly ornate entrance, tells

that "the foundation was built in 1938-1940 at the

expense of Gheorghe {tef`nescu of Cåmpulung, in

memory of his daughter Margareta, taken by a terri-

ble death on the day of her wedding and buried in

her wedding dress in the church...’ There are still

people in Cåmpulung who remember the tragic

accident – the driver of the elegant vintage car

transporting the happy pair of newly weds after a

photo shoot in a studio in Bucharest lost control of

the car on the highway returning to Cåmpulung.

After the communists seized the house that now

bears his name and hosts the Ethnography

Museum, Gheorghe {tef`nescu, a current-day Job,

lived off the mercy of his numerous godsons. Today

he is mentioned as founder of the church in every

sermon.

biserica Fl`mânda church



95



96



97



98



99


arhitectur` civil`

100

Mo(nu)mente de arhitectur` urban`

Precum c`r]ile în edi]ii de lux ale unei biblio -

teci supradimensionate sunt a[ezate casele

frumoase la Câmpulung, aliniate sârguincios

în lungul arterelor principale. C`ci valea îngust` a

Râ ului Târgului [i direc]ia drumului ce continu` cu -

loa rul Ruc`r-Bran au generat trei artere longitudi -

na le. Între acestea, Uli]a Gruiului, una dintre

primele str`zi atestate documentar, denumit` ul te -

rior Matei Basarab [i frecvent consemnat` de c` l` -

tori. Apoi, calea principal` de tranzit între Bra[ov [i

}ara Româneasc`, numit` mult` vreme Uli]a Târ -

gului sau Uli]a Mare, calea care a str`b`tut, dintot -

de auna, ora[ul prin mijloc, pe toat` lungimea lui.

Mul t` vreme men]ionat` drept uli]a principal` a

târ gului, ast`zi se nume[te Strada Negru-Vod`. Cea

de-a treia arter` longitudinal`, numit` Uli]a Râului,

a avut, în principal, un rol economic, prin faptul c`

asi gura un acces rapid spre han, spre locul bâlciului

spre calea Târgovi[tei [i spre morile din estul

ora[ului. Se cuvine s` preciz`m c` în centrul istoric

al a[ez`rii nu s-a intervenit semnificativ pân` ast`zi,

pentru c` acest fapt este unul cu totul izolat în

ora[ele din sudul ]`rii care au fost supuse, în marea

lor majoritate, sistematiz`rilor dramatice din anii

'70-'80. Trama stradal` p`streaz`, în mare m`sur`,

structura regulat`, constituit` între secolele

XV-XVII, tributar`, se spune, spiritului s`sesc, mai

riguros, dar [i caracteristicilor geografice ale

a[ez`rii. Locuin]ele, fiind pozi]ionate în mod natu-

ral c`tre albia Râului Târgului, au creat uli]e

secundare, perpendiculare pe firul apei.

Este adev`rat c` nucleele locuite aveau, la început,

o structur` aerisit`, cu loturi mari [i gospod`rii cu

cur]i ample, îns` cre[terea demografic` a determi-

nat divizarea loturilor, astfel încât ast`zi casele au

front minim la strada principal`, sunt lipite calcan

lâng` calcan sau, dup` caz, sunt desp`r]ite de gan-

guri înguste ori lungi cur]i interioare. Alinierea [i

regularizarea str`zilor, amenajarea sau construirea

unor spa]ii urbane cu func]ionalit`]i de recreere,

apari]ia unor str`zi de leg`tur` noi, determinat` de

sporirea densit`]ii construc]iilor, toate aceste

fenomene se produc mai cu seam` spre sfâr[itul

secolului al XIX-lea, când ora[ul se afirm` ca o

locali tate de vilegiatur`. Locul ml`[tinos din cen-

trul actual al urbei, inundat alt`dat` de viiturile de

pe dealul Grui, a f`cut astfel loc promenadei, care

începe cu Bulevardul Pardon, situat între Biserica

Sfântul Nicolae Popa Savu [i B`r`]ie, [i se continu`

cu amplul spa]iu de lâng` Biserica Domneasc`

Sfântul Nicolae. Calea faciliteaz` accesul în zona de

sud a ora[ului, unde se afl` o mare parte dintre

bisericile importante, despre care vom vorbi la capi-

tolul dedicat patrimoniului eclezial construit. Ne

putem u[or imagina mul]imea vilegiaturi[tilor ie[i]i

seara la promenad` într-un num`r atât de mare,

încât mergeau um`r lâng` um`r, rostind deseori,

politicos [i graseiat numele bulevardului: Pardon.

{i pentru c` în gr`dina public` cei tineri ofereau

întotdeauna celor în vârst` locul pe banc`, se auzea

[i aici de zeci de ori: „Merci”.

Secolul XX aduce, pe lâng` reconstruc]ia fron-

turilor, înc` cinci hoteluri, numeroase restaurante,

cofet`rii, cafenele, magazine de lux, libr`rii [i b`nci,

dep`[ind, în mod evident, cererea localnicilor. Dac`

ad`ug`m la via]a cultural` foarte activ`, infrastruc-

tura peste medie a ora[ului, cu c`i de comunica]ie,

po[t`, telegraf [i distan]a mic` de capital`, precum

[i împrejurimile ofertante pentru vân`toare [i

drume]ii, vom în]elege de ce ora[ul este preferat de

mul]i bucure[teni drept re[edin]` secundar`.

Din punct de vedere arhitectural, se cuvine s`

subliniem c`, cel pu]in în centru [i pe arterele prin-

cipale, planul urbanistic general este respectat,

regimul de în`l]ime dep`[ind numai arareori for-

mula P+2. Pe str`zile laterale, g`sim, al`turi de case

vechi [i frumoase, construc]ii noi, ceva mai

îndr`zne]e, care dau, în cele din urm`, m`rturie

despre gustul [i puterea financiar` a comanditaru-

lui. Fiind clasat în patrimoniu, centrul vechi a fost

ferit de interven]ii abrupte, îns` nu a putut fi cru]at

de culorile uneori mai pu]in inspirate ale unor

fa]ade sau de nelipsita tâmpl`rie din PVC. Îns` nota

dominant` a ora[ului r`mâne cea de urbe rafinat`,

vie [i aerisit`, în care î]i po]i oferi oricând un prilej

de pl`cut r`gaz.


arhitectur` civil`

101

Mo(nu)ments of urban architecture

Like neatly stacked luxury editions in an oversized

li brary, so the beautiful houses in Cåmpulung a -

re lined up along the main arteries of the town.

For the narrow valley of Råul Tårgului and the direc-

tion of the road leading onwards to the Ruc`r-Bran

passage pro duced precisely three longitudinal arter-

ies. Bet we en them, Uli]a Gruiului, one of the first

streets attes ted in documents, later named by Matei

Basarab and fre qu ently noted by travellers passing

through town. Then, the main transit route towards

Bra[ov and Wa lla chia, called Uli]a Tårgului or Uli]a

Mare for some time, a street that had always cut strai -

ght through the midd le of town, along its entire len -

gth. Mentioned for a long ti me as the main street of

the market we have what is today called Negru-Vod`

Stre et. The third lon gi tudinal ar tery, called Uli]a Rå u -

lui always played an im portant e conomical part in

that it ensured quick ac cess to the inn, to the fair on

the way to Tårgovi[te and to the mills in the eastern

part of the city. It is worth men tioning that the historic

centre of the settlement hasn't suffe red any significant

in terventions so far, which is an en ti r ely isolated oc -

cu rrence in the cities in the south of the country, most

of which suffered dra ma tic systema ti zations in the 70s

and 80s. The street ti ssue is for the most part regular,

built in the 15-17th cen turies, and as word has it, is

owed to a rigorous Sa xon spirit as well as to the geo-

graphical characteristics of the settleme nt. The hous-

es, naturally positioned to face the ban ks of Råul

Tårgului created secondary al leys, perpen di cu lar with

the course of the river. It is true that the d we lli ng nu -

clei did, to begin with, have quite an aired struc tu re,

with large lots and wide courtyards to every ho u se -

hold, but demographic growth soon divided the lots

so that today the houses' street side is reduced to a

mi ni mum, they line up blind wall against blind wall

or, in so me cases, are separated by narrow al leys or

long in te rior courtyards. The alignment and re gularity

of the stre ets, the insertion or construction of urban

spaces with recreational functions, the addition of

new con ne c ting streets determined by a rise in bui l -

ding density, all of these phenomena appear predo -

mi n antly toward the end of the 19th century when the

city a ffirms itself as a holiday resort. The swampy ter-

rain in the current centre of town, formerly a constant

vic tim of the floods coming down from Grui, was tur -

ned into a promenade that began with Pardon Bo u le -

vard, situa ted between the St. Nicholas – Popa Savu

Chur ch and B` r`]ia and continuing on with the gener-

ous space ne ar the Royal St. Nicholas Church. This

trail facilitated access to the Southern area of the city

where a great deal of the important churches are

located, but we shall say more about them in the

chapter dedicated to the town's heritage of built wor-

ship places. We can ea si ly imagine the crowd of holi-

day-makers going out on the promenade in the eve -

ning in numbers so great that they would walk shoul-

der to shoulder, many a time being forced to po litely

trill the name of the boulevard to each other: Par don.

And because the young would al ways offer their seats

in the public garden to the el der ly, here and there

again you would hear dozens of: Mercis. The 20th cen-

tury brings with it the reconstruction of the street

fronts, 5 new hotels, countless restaurants, con -

fectioneries, cafes, luxury shops, libraries and ban ks,

obviously far exceeding local demand. If we add to

this an extremely active cultural life, an above average

infrastructure with connecting roads, post offices, and

a telegraph office in a town not far from the capital

and surrounded with sights rich in hunting spoils and

adventures for those who enjoy hiking, we will soon

un derstand the appeal this city held with Bucha res ti -

ans who came to prefer Cåmpulung to their home-

town. In terms of architecture we should mention that

at least the centre and the main arteries abide by the

urban plan – the height of the buildings in this area

rarely goes beyond G + 2. The side streets did, in the

end, bear witness to the taste and financial pull of

investors, as here we now come across newer, bolder

constructions rising up alongside beautiful old

houses. Having been declared a cultural heritage site,

the old town was spared such abrupt interventions,

though it could not be spared the more or less taste-

ful colours that have come to adorn some facades, or

the ubiquitous PVC framework. The dominant key of

the city still remains, however, that of a refined, lively

and well-aired town whe re one may give oneself rea-

son to pause for a pleasant while.


arhitectur` civil`

104

Casa Iacomin, strada Negru Vod` nr. 158


arhitectur` civil`

105

Casa Purnichescu, strada Elena Doamna nr. 9


arhitectur` civil`

112

Casa St`tescu, strada Lasc`r Catargiu nr. 43


arhitectur` civil`

113

Cas` pe strada Ghe. Po[oiu nr. 5 Cas` pe strada Gr. Andreescu nr. 2


arhitectur` civil`

114


arhitectur` civil`

115


monumente

116

Anul 1928 a fost un an prolific pentru arhitectul D.I.

Berechet. Este anul în care prime[te Premiul

Salonului Oficial de Arhitectur` pentru proiectul de

refunc]ionalizare a Casei {tef`nescu, cel în care

încheie lucr`rile la Vila Iorgu Anastase, acela[i în

care deschide [antierul la actualul sediu al

prim`riei care, la acea vreme, func]iona drept pre-

fectur` a ora[ului. Lucr`rile, care dureaz` pân` în

1934, pun în oper` acela[i plan simetric [i

conven]ional, utilizat la vechea prim`rie, sediul

actual al casei de cultur` Tudor Mu[atescu.

Concep]ia arhitectural` se remarc` prin echilibrul

dintre monumentalitatea spa]iilor [i delicate]ea

decora]iilor, mai cu seam` la interior, la sc`rile de

onoare, la coloanele din hol [i la parapete. Aceste

elemente desf`[oar` un vast repertoriu de motive

brâncovene[ti, care speculeaz` din plin frumuse]ea

pietrei de Albe[ti. La exterior, fa]ada principal` este

dominat` de corpul central, decro[at, masiv, pe

toat` l`]imea holului de recep]ie. Portalul monu-

mental, arcuit semicircular, descarc` logia de la

etaj, prin trei arcuri înalte, cu deschideri trilobate [i

coloane robuste. Între arce, panouri de piatr` trafo-

rat`, decorate de asemenea în stil brâncovenesc,

îndulcesc masivitatea volumelor. Corpul central are

un acoperi[ independent, cu strea[ina arcuit`,

peste un grup de trei ferestre ale mansardei [i este

flancat de dou` mici turnuri, fiecare cu acoperi[

separat. Se poate spune c` aceast` preferin]` pen-

tru acoperi[uri separate pentru fiecare volum în

parte este o caracteristic` a caselor desenate de

D.I. Berechet.

Turnurile masive, de col], c`rora li se adaug` tur-

nurile din flancul central al fa]adei principale, au

zid`ria str`puns` de câte o fereastr` la parter [i la

etaj, ceea ce le confer` un aer medieval. Ferestrele

mici, cu deschideri în arc frânt, ancadramentele [i

baghetele încruci[ate subliniaz` aerul gotic al

cl`dirii, devenit` efigie a ora[ului. Pân` într-atât

încât, în zilele noastre, primarul unui ora[ francez

înfr`]it cu Câmpulungul de Muscel [i-a dorit o

replic` a cl`dirii, în urbea sa natal`.

The year 1928 was a prolific one for architect D. I.

Berechet. It was the year he received the Official

Architecture Salon Award for his project to refunc-

tionalize {tef`nescu House, the year he finished

work on the Iorgu Anastase Villa and the same year

he began work on the current headquarters of City

Hall, a building that at that time functioned as pre-

fecture of the town. The construction, completed in

1934, would employ the same symmetrical, conven-

tional scheme utilized for the old City Hall building,

currently the Tudor Mu[atescu Culture House.

The architectural idea is remarkable in its balance

between the monumentality of the spaces and the

softness of the decorations, particularly for the

exterior, the honour steps, the columns in the hall-

way and the parapets. These elements use a vast

range of motifs from the age of Constantin

Bråncoveanu, speculating the beauty of the Albe[ti

stone. On the outside, the main facade is domina -

ted by the cutout, massive central volume occupy-

ing the entire width of the welcoming hallway. The

monumental arched porch supports the loggia on

the top floor with three tall, three-leafed arches and

robust columns. Between the arches, wrought stone

panels decorated in the same Bråncoveanu-age

style, soften the raw mass of the volumes. The main

volume has an independent roof with an arched

eave hanging above a group of three windows in the

attic, and is flanked by two small towers, each with

a separate roof. It may be said that this preference

for separate rooftops for each volume is character-

istic of the houses designed by D. I. Berechet.

To the massive corner towers the architect added

the towers flanking the central part of the main

facade, their walls, pierced here and there by a win-

dow, giving them a medieval look. Small windows

with broken arched openings, interlacing framings

and moldings – these elements emphasize the

Gothic air of the building, and make it worthy of

being a town effigy. So much so that the current

mayor of a French sister city of Cåmpulung of

Muscel wanted to build a replica of the building in

his hometown.

prim`ria Câmpulung city hall


monumente

117


monumente

118


monumente

122

Legenda spune c` regele Carol I a vrut s` constru-

iasc` Pele[ul la Câmpulung, dar câmpulungenii nu

i-au vândut p`mânt. Astfel c`, pe terenul [i din

materialele care ar fi trebuit folosite, s-a construit

cl`direa care ad`postea prima [coal` pentru for-

marea înv`]`torilor din România.

Construc]ia a fost inaugurat` în 1896 [i a ad`postit

prima institu]ie pentru formarea înv`]`torilor din

România. Aceast` institu]ie func]ionase la Bucu -

re[ti, din 1867 dup` decretarea, în 1864, a înv`]` -

mântului primar obligatoriu [i fusese mutat` la

Câmpulung. Ion N. Socolescu, semnatarul proiectu-

lui arhitectural, a adoptat solu]ia pe care Ion Mincu

a des`vâr[it-o la {coala Central` de Fete din

Bucure[ti, cu planul centrat în jurul unei frumoase

cur]i interioare, [tiut fiind faptul c` cele dou` edi-

ficii s-au ridicat simultan, în ultimul deceniu al

secolului al XIX-lea. La {coala Normal` Carol I, din

corpul central, la jum`tatea laturilor de nord [i de

sud, sunt articulate simetric, prin coridoare scurte,

alte dou` corpuri laterale.

Decora]ia policrom` din care nu putea lipsi piatra

de Albe[ti, la care se adaug` ceramica decorativ` [i

c`r`mida aparent`, adun` la un loc motive clasice

[i orientale sau, dup` caz, subliniaz` caracterul rafi-

nat al arhitecturii tradi]ionale române[ti. Este un

ansamblu impun`tor, cu peste 100 de înc`peri,

amfiteatru, [coal` de aplica]ie [i construc]ii anexe.

În 1903 a fost primul edificiu iluminat electric din

Câmpulung. Doar trei ani mai târziu, func]iona deja

aici Orchestra elevilor {colii Normale Carol I, diri-

jat` de profesorul Iacob Sibianu. Din fotografii de

epoc` ne privesc mândri, încrunta]i sau mira]i elevii

clasei a doua, înso]i]i de profesorul lor cu p`l`rie cu

boruri mici [i tari, cu ochelari [i favori]i. În 1932 a

absolvit {coala Normal` profesorul Ioan Gh.

Marinescu, cel ce avea s` devin` director al acestei

institu]ii [i autorul monografiei {coala Normal`

Carol I – trei p`trimi de veac de activitate (1943).

Ast`zi se nume[te Colegiul Pedagogic, îns` {coala

Normal` s-a numit dintru început Carol I, ca un

omagiu sau, de ce nu, ca o repara]ie.

Legend has it that King Charles the 1st wanted to

build the Pele[ Castle in Cåmpulung, but the people

of Cåm pulung wouldn't sell him the land. So on the

land and from materials intended for the palace

another building was erected and inaugurated in

1896 – the first teacher formation program in Ro ma -

nia. This institution had functioned in Bucharest

since 1867, following the 1864 decree that primary

school was compulsory for all citizens, and was mo -

ved on this occasion to Cåmpulung. Ion N. So co les -

cu, the architect who signed the project, adopted a

solution previously used by Ion Mincu for the Central

Girl's School in Bucharest, with the entire layout cen-

tered around a beautiful interior courtyard – and it is

a well-known fact that both buildings were erected

simultaneously in the last decade of the 19th centu-

ry. In the Charles the 1st Normal School, from two si -

des of the central wing, the northern and southern,

two side-wings are symmetrically articulated through

two short corridors. The polychromatic decorations

that of course had to include Albe[ti stone, to which

the designer added decorative ceramics and visible

brick, bring together classical and oriental motifs, or,

in some cases, highlight the refined character of tra-

ditional Romanian architecture. It is an impressive

ensemble, with over 100 rooms, an amphitheater, an

applied teaching school and annex constructions. In

1903, this was the first building in Cåmpulung to be

powered with electricity. Just three years later, the

Student Orchestra of the Charles the 1st Normal

School had been established and was conducted by

professor Iacob Sibianu. Photographs taken in those

days reveal the proud, frowning or wonder-filled eyes

of second year students accompanied by their te a -

cher, wearing a short, hard brimmed hat and glasses,

and sporting whiskers. In 1932 prof. Ioan Gh. Ma ri -

nescu graduated from the Normal School – he would

become principal of the institution and author of a

monograph entitled Charles the 1st Normal School –

Three Quarters of a Century of Activity (1943). Today,

the school is called the Pedagogy College, but the

Normal School was always called Charles the 1st as

an homage, or why not, as reparation.

[coala Carol I school


monumente

123


monumente

124


monumente

125


monumente

128

Efigie a ora[ului Câmpulung, datând înc` de la

sfâr[itul secolului al XIX-lea, Hotelul Regal apare

deja în primele c`r]i po[tale ilustrate, din care ne

zâmbesc turi[ti afla]i în vilegiatur` [i doamne

cochete, cu umbrele, îmbr`cate dup` moda de la

Paris. Primul proprietar pare a fi fost Ni]`

{tef`nescu, dup` numele pe care hotelul l-a purtat

în epoc`. Cu vremea, numele i s-a schimbat, din

Marele Hotel Regal, în Iezer, Unirea, sau Unic, dup`

caz. Trei str`zi î[i disput` a[ezarea sa: Negru-Vod`,

Pia]a Jur`mântului [i strada Republicii, iar cl`direa,

monument în stil eclectic, cu elemente de Art

Nouveau, are pentru fiecare strad` o alt` propu -

nere. La parter se aflau pr`v`lii, de unde s-ar fi

putut procura souvenir de Campo-longo, etajul [i

mansarda fiind destinate caz`rii turi[tilor veni]i la

b`i. Interiorul este str`b`tut de un lung coridor, în

form` de U, pe ale c`rui laturi se în[ir` camerele

însorite, cu ferestre ce ofer` o vedere ampl` asupra

ora[ului. Dou` volume dominante, de form` circu-

lar`, acoperite cu câte o ampl` cupol`, dau monu-

mentalitate edificiului.

Unul este amplasat spre Pia]a Jur`mântului, iar cel

dinspre pia]a Negru Vod` ad`poste[te apartamen-

tul regal, cu un salon rotund, care valorific` la ma -

ximum orele însorite [i priveli[tea panoramat`.

Ferestrele înalte, dreptunghiuri supraîn`l]ate cu

arce în plin cintru, prezint` în registrul inferior

casete cu rozete decorative. Stilul eclectic, de influ-

en]` francez`, cu palide urme de Art Nouveau este

vizibil mai cu seam` în elementele decorative (bal-

coanele în consol`, cu balustrade de fier forjat,

corni[ele profilate cu console din piatr` sculptat`,

stucaturile dintre ferestre), dar [i în elementele

definitorii ale acoperi[ului, cu pant` abrupt` [i

lucarne. În timp, hotelul a suportat interven]ii mi -

nime de conservare, unele mai pu]in inspirate, cum

este înlocuirea tâmpl`riei originare de la parter. Un

lucru r`mâne îns` cert: starea sa actual`, de par]ial

abandon, cu greu las` s` se ghiceasc` elegan]a [i

confortul pe care le oferea odinioar` oaspe]ilor s`i

spa]iosul [i însoritul Hotel Regal.

An effigy of the town of Cåmpulung dating back to

the end of the 19th century, the Royal Hotel appears

on the very first illustrated post cards in which we

find holiday-makers and coquette ladies in umbrel-

las dressed according to Parisian fashion. The first

proprietor seems to have been Ni]` {tef`nescu,

judging by the name of the hotel during those years.

With time, its name changed, from Grand Royal

Hotel into Iezer, Unirea or Unic, respectively. Three

streets dispute its location: Negru-Vod`, Oath

Square and Republic Street, while the building, an

eclectic monument with elements of Art Nouveau,

displays a different stylistic proposal for each street

front. On the ground floor we used to find shops

were one might have been able to purchase sou-

venir de Campo-lango, while the top floor and the

mansard held the chambers for tourists visiting the

baths. The interior is run-through by a long, U-

shaped corridor on either side of which we find a

string of sunlit rooms with windows offering won-

derful views over the city. Two dominating volumes,

circular in shape, each covered by a dome, give the

edifice an air of monumentality. One of the domes

faces towards Oath Square while the other, facing

Negru Vod` Square, hosts the Royal Apartment,

with a round drawing room that takes full advantage

of the sunny hours of the day and the panoramic

view. At the base of the tall, elevated, full arched

rectangular windows we find decorative rosettes.

The eclectic style with French influences and pale

traces of Art Nouveau is more visible in the decora-

tive elements (cantilevered balconies with wrought

iron balustrades, profiled cornices with sculpted

stone moldings, moldings on the windows), but

also in the defining elements of the roof, with steep

slopes and skylights. With time, the hotel suffered

minimal preservation interventions, some unexcep-

tional ones as well, such as replacing the original

woodwork on the ground floor. One thing is for cer-

tain: its current state of partial abandon makes it

difficult to discern the elegance and comfort the

spacious and sunny Royal Hotel once offered its

guests.

hotel Regal hotel


monumente

129


monumente

132


monumente

133


arhitectur` vernacular`

180

Casa de Muscel. Prezen]e urbane

Zvelt`, sobr` [i nobil`, în propor]ii egale, casa

de Muscel este situat` la intersec]ia dintre

arhitectura tradi]ional` româneasc` [i cea

modern`, surprinse în expresia lor cea mai echili-

brat`. Volumele, ordonate cartezian, demisolul

în`l]at [i boltit, parterul înalt, cu pridvorul conti -

nuu, închis sau deschis, coloanele care preiau

desc`rc`rile [i acoperi[ul piramidal, iat` câteva

dintre elementele definitorii ale prototipului de

cas` muscelean`, singura care poart` numele

zonei de care apar]ine geografic [i spiritual. Pentru

c` nu este mai pu]in adev`rat faptul c` acest tip de

locuin]` î[i pune amprenta asupra celor ce o locu -

iesc, oferindu-le în fiecare moment al zilei prilej de

calm, de contemplare, [i invitând perpetuu la o

just` m`sur`. Adaptate la geografia locului, ridi-

cate pe dealurile care se întâlnesc la fiecare pas,

casele muscelene nu au parter [i etaj, a[a cum s-ar

putea crede, ci un demisol [i un parter

supraîn`l]at. Prin acest artificiu, comanditarul

ob]ine dou` privilegii: pe de-o parte o vedere

panoramat`, pe de alt` parte un demisol generos,

pe care îl va folosi drept pivni]` sau locuin]`, dup`

necesit`]i.

Îns` elementul de rezisten]` al casei de Muscel

r`mâne pridvorul, acest amplu spa]iu intermediar,

prin care casa comunic` [i se comunic` pe sine în

exterior. Se spune c` la Câmpulung soarele de la

noi din ]ar` adast` cele mai multe zile pe an, a[a

c` prispa, orientat` spre sud sau spre r`s`rit,

aproape c` se impune de la sine.

Atunci când este închis` cu sticl`, sala care se

alc`tuie[te are un triplu rol: creeaz` registre con-

tinue de umbr` sau reflex, asigur` eficien]a

termic` [i uneori mult c`utatul efect de ser`.

Ferestrele au latura lung` a[ezat` vertical, ca lumi-

na s` intre cât mai adânc în înc`pere. Iarna, când

soarele este mai jos, c`ldura [i lumina se con-

serv`, iar vara, strea[ina umbrit` p`streaz`

r`coarea. Deasupra deschiderilor pridvorului se

afl` un spa]iu amplu, aparent f`r` func]ionalitate,

care supraînal]` cl`dirile cu mai bine de un metru

(fapt ce faciliteaz` mansardarea lor ulterioar`).

Acest spa]iu face ca intradosul stre[inii s` nu fie

vizibil pe fereastr`, iar la exterior se preteaz`

decor`rii simple, discrete [i somptuoase în acela[i

timp.

Stâlpii [i balustrada pridvorului filtreaz` lumina,

cern discret umbre [i ritmeaz` fa]adele. Cele mai

des întâlnite motive decorative sunt cele geome -

trice, dreptunghiul simplu sau dublu, intarsiat în

tencuiala balustradelor, rombul, rozeta, din]ii de

fier`str`u, ocni]e oarbe, motive populare preluate

[i resemnificate din perspectiv` urban`. Nu

lipsesc, îns`, nici savantele stucaturi, forme orga -

nice sau vegetale, brodate în piatr` de Albe[ti de

c`tre iscusi]ii me[teri pietrari italieni.

Cu casa de Muscel, arhitectura urban` româneasc`

reu[e[te s` se sustrag`, la începutul secolului tre-

cut, prejudec`]ilor care planaser` asupra ei, timp

de mai multe decenii: balcanism, art` minor`, con-

struc]ie slab`, lemn [i sticl`, acoperi[ de [indril` [i

geamlâc. Toate aceste elemente constitutive, puse

în slujba func]ionalit`]ii [i a expresiei arhitec-

turale în egal` m`sur`, fac din casa de Muscel un

reper notabil.



181

The Muscel House. Urban presences

Slender, sober and noble in equal proportions,

the Muscel house finds itself at the crossroad

of modern and traditional Romanian ar chi tec -

tu re, captured in their most balanced ex pre s si ons.

The volumes line up according to an almost Car te -

sian sense of structure, the high, vaulted semi-base-

ment, the surrounding porch, closed or opened and

the columns taking on the weight of the pyramid-

shaped rooftop, these are just a few of the defi ning

elements in the prototypical Muscel house, the on ly

type of house that bears the name of the re gion to

which it belongs, geographically and spiritually. For

just as Muscel is this house's home, so those to

whom it is home have felt its influence and enjoyed

the moments of calm and contemplation it offers, as

well as its perpetual invitation to enjoy such mo -

ments with just measure. Adapted to the geography

of the region, standing high on the hilltops you see

at every step, these Muscel houses don't have a gro -

und and upper floor as you might think, but a se mi-

basement and an elevated ground floor. Th ro ugh

this artifice, the owner is granted two separate pri -

vileges: on the one side, a panoramic view, on the

ot her, a generous semi-basement that can be used

eit he r as cellar or dwelling space, as preferred. But la

‘piéce de resistance’ in every Muscel house is most

certainly the porch, this ample intermediary space by

way of which the house communicates itself out-

wards. It is said that in Cåmpulung the sun in our

country lingers for most of the days in a year, so the

south or east facing porches are almost self-explana-

tory. When closed off with glass, the room they make

up serves a triple purpose: creating continual areas

of shadow or reflection, ensuring thermal efficiency

and sometimes even achieving the much-desired

greenhouse effect. The window's ho ri zontal side is

longer than the vertical so that sunlight can pene-

trate deeper into the rooms. During the winter, when

the sun is lower in the sky, heat and light are pre-

served, and during the summer the sha ded eaves

keep the house cool. Above the ope nin gs of the

por ch there is a generous, apparently useless space

that elevates the buildings by more than a meter

(which leaves room for a mansard to be inserted at a

later time). This space conceals the soffit of the

eaves on the inside, when looking out from the win-

dow, while on the outside it is adequate both for

simple and discrete decorations as well as for sump-

tuous embellishments. The pillars and balustrade of

the porch filter light, discretely sift through shadow

and provide rhythm for the facades. The most com-

mon decorative motifs are geometric, the simple or

double rectangle etched in the paint of the balus -

trades, the diamond, the ro se tte, saw-teethed blind

hollows, po pu lar motifs borrowed and made to signi-

fy anew from an urban perspective. The scene would

of cour se be incomplete without the presence of

some ex pert moldings of organic or plant life motifs

embroidered in Albe[ti stone by skilful Italian stone

mason masters. With the Muscel house, Romanian

urban architecture ma nages to throw off the burden-

some prejudices of the past century, accusations

that had lingered in the air for decades, of: Balka -

nism, minor art, weak composition, wood and glass,

shingle rooftop and row windows. All of these consti-

tutive elements put to work in the service of equal

parts functionality and architectural expression, are

what make the Muscel house a note worthy example.


182


183

Strada Fra]ii Gole[ti nr. 68-74



184

Strada Traian nr. 18

Strada Negru Vod` nr. 270



Strada Fra]ii Gole[ti nr. 34

185



188

Casa Edu (1857), strada. Negru Vod` nr. 264



189

Casa Edu (1857), str ada Negru Vod` nr. 264



196

Strada Matei Basarab nr. 57 (fosta Jandarmerie)



197Casa Mu[etescu (sec. XX), strada Matei Basarab nr. 14

Strada Traian nr. 64

SC

HI}

E P

EN

TR

U O

MO

NO

GR

AFIE

AR

HIT

EC

TU

RA

L~

SK

ET

CH

ES

FO

R A

N A

RC

HIT

EC

TU

RA

L M

ON

OG

RA

PH

CÂ

MP

ULU

NG

MU

SC

EL

igloopatrimoniu50 lei

Mesajul fundamental al arhitecturii [i urbanismului Cåmpulungului st` \n „genomul” cvasicompletpe care ni-l prezint` pentru a ilustra circula]ia [i selec]ia modelelor arhitecturale. Circula]ie \ntreexpresiile specifice arhitecturii rurale [i cele ale celei urbane, \ntre modelele arhitecturii vernaculare[i stilurile celei culte, \ntre cea autohton` [i cea de inspira]ie occidental`, precum [i o remarcabil`e xemplificare a circula]iei modelelor intra [i extra carpatice de amenajare a teritoriului. (…) Al bu -mul este doar \n parte dedicat valorilor arhitecturii [i urbanismului, (…) pentru c` imaginile pris pe -lor umbrite de stre[ini, ca [i muzicalitatea acoladelor de lemn sau paiant`, ori a arcadelor din piatr`de Albe[ti, ca [i detaliile feroneriei balcoanelor ori tåmpl`riei tradi]ionale, dulgheria spectaculoas`a foi[oarelor sunt tot atåt arhitectur` cåt sunt substan]ializarea stilului de via]` al unei colectivit`]icare [tia s` preia modele, s` construiasc` competen]e [i s` transmit` valori.

Conf. dr. arh. Sergiu Nistor

The fundamental message behind the architecture and urbanism of Cåmpulung is encoded in thequasi-complete "genome" it uses to illustrate the circulation and selection of architectural models.Circulation of expressions characteristic of both rural architecture and urban ar chi tecture, of mod-els of the vernacular alongside examples of educated styles, of local creation alongside Wes terninspiration, as well as of a remarkable range of inter and outer-Carpathian models for organizing theland itself. (…) This album is only in part dedicated to the values of ar chitecture and urbanism (…)because the images of por ches shaded by eaves, or the musicality of wooden accolades and archesmade of Albe[ti stone, as well as the details of the ironwork on the balconies or the traditionalwoodwork, the spectacular carpentry of the porch covers, all of these are architecture as much asthey are the embodiment of the life-style of a community who knew how to interpret models, nur-ture ability and preserve values.

Conf. phd. arch. Sergiu Nistor

CÂMPULUNGMUSCEL



Salut`m ini]iativa igloomedia de a începe

colec]ia de schi]e monografice cu munici -

piul Câmpulung Muscel, unul dintre cele

mai interesante ora[e ale României din

perspectiva patrimoniului arhitectural.

Mizând pe for]a de convingere a imaginilor,

sper`m ca albumul s` devin` un reper atât

pentru speciali[ti, cât [i pentru publicul

larg, atât pentru cunosc`torii urbei, cât [i

pentru cei ce urmeaz` s` o descopere, [i,

astfel, un instrument de promovare a valo-

rilor culturale câmpulungene.

C`lin Ioan Andrei,

Primar Câmpulung Muscel

Noiembrie 2012

We salute igloomedia's initiative to begin

their monographic sketch series with the

city of Câmpulung Muscel, one of the most

interesting cities in Romania as far as

architectural heritage is concerned. We are

counting on the images to speak for them-

selves and we hope that this album will

become an important reference both for

specialists as well as for a wider audience,

as much for those who are familiar with our

city as for anyone about to discover it, thus

acting as an instrument for the promotion

of Câmpulung cultural values.

C`lin Ioan Andrei,

Mayor of Câmpulung Muscel

November 2012

Campulung Muscel. Schițe pentru o monografie arhitecturală

Documents

Transcript of Campulung Muscel. Schițe pentru o monografie arhitecturală