GRAM AUR = 237,7012 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5170 RON EURO = 4,8686 RON DOLAR = 4,0039 RON

12 pagini

n PSD, ÎNCÃ UN TUN ÎNAINTE DE ÎNCHEIEREAMANDATULUI / Liber la evaziune fiscalã

PAGINA 11

n PNRR-ul lui Orban, criticat de BruxellesPAGINA 11

n Cadourile de sãrbãtori,modelate de pandemie

PAGINA 10

5 lei Miercuri, 16 decembrie 2020, nr. 241 (6775), anul XXX

n ÎN 15 IANUARIE / Acþionarii Nuclearelectricasunt chemaþi sã aprobe procedura de selecþie adoi administratori

PAGINA 8

n Pensiile speciale scapã de impozitarePAGINA 11

n DANIELA ILIESCU, PATRIA BANK: “Uneuro adus în capitalul unei bãnciînseamnã ºase euro credite cãtreeconomie” PAGINA 12

n PARTEA LEULUI ÎNCINGE SPIRITELE /Împãrþirea funcþiilor – veche meteahnãa clasei politice PAGINA 12

OCTAVIAN OPREA, VICEPREªEDINTE ADR:

“Lipsa de interoperabilitateîn infrastructura digitalã esteo ameninþare serioasã”

Pe intreg parcursul pandemiei deCovid -19, industria IT&C a jucatcel mai important rol pentru menþi-

nerea unui nivel de normalitate, este depãrere Octavian Oprea, vicepreºedinteîn cadrul Autoritãþii pentru Digitaliza-rea României (ADR). Sectorul de IT afacilitat continuarea activitãþii compa-niilor, a instituþiilor, ºcolilor, universitã-

þilor etc., mai susþine domnia sa, adã-ugând: “Am reuºit sã obþinem în doarcâteva luni rezultate care au întârziatzeci de ani. Instituþiile publice au accep-tat înscrisuri electronice, am plãtit fac-turile online, inclusiv pentru serviciilepublice, ne-am împrietenit cu aplicaþiilede mobile ºi online banking, am mutattoate întâlnirile ºi ºedinþele în mediulonline. Cea mai importantã lecþie dinperioada pandemiei este cã digitalizareapoate salva vieþi ºi poate salva econo-mia unei þãri“.

În opinia domnului Oprea, serviciiledigitale publice trebuie sã fie centrate penevoile cetãþeanului, iar acesta este unuldintre principiile de bazã ale activitãþiiADR: “Încercãm sã schimbãm mentali-tãþi, gândiri ºi sã aducem cãtre cetãþeanceea ce panã acum era dedicat doar fun-cþionarului. (E.O.)

(continuare în pagina 3)

ANTON ROG, DIRECTOR GENERAL, CENTRUL NAÞIONAL CYBERINT:

”Gãzduirea CentruluiEuropean pentru SecuritateCiberneticã - o victorie astatului român”l ”Ora exactã în materie de noutãþi tehnologice se va da prinRomânia”

Faptul cã þara noastrã va gãzdui pentruprima datã de la intrarea în UE oagenþie europeanã, respectiv Centrul

European pentru Securitate Ciberneticã,reprezintã o victorie a statului român,conform spuselor lui Anton Rog, direc-torul general al Centrului Naþional Cybe-rint.

Domnia sa afirmã: ”SRI, nu numaiprin Cyberint, ci prin întreg serviciul, aîncercat sã contribuie la aceastã strategiede aducere a agenþiei în România. Avan-tajele prezenþei agenþiei în România suntcã aceasta o sã producã ºi o sã se dezvoltepe orizontalã. Nu toþi angajaþii centruluivor fi din România, o sã avem ºi expaþi,unii pe funcþii de execuþie, alþii pe funcþiide conducere, de coordonare. (A.V.)

(continuare în pagina 3)

ANDREI POP, DEPUTAT, MEMBRU AL COMISIEI TIC:

“Comerþul electronic, sursa deriscuri cibernetice în pandemie”

Este nevoie ca autoritãþile ºi deciden-þii politici sã umple golurile care exi-stã în acest moment cu privire la se-

curitatea ciberneticã ºi chiar sã fim pio-nieri în anumite zone din acest domeniu,susþine deputatul Andrei Pop, membru alComisiei pentru tehnologia informaþieiºi comunicaþiilor (Comisia TIC) din ca-drul Camerei Deputaþilor.

“Nu sunt optimist, dacã ne gândim lafaptul cã 40% dintre copii nu au acces la

învãþãmântul online. Existã lipsã de in-frastructurã, lipsã de posibilitãþi pentrua avea echipamente ºi device-uri care sãle permitã copiilor accesul la sistemuleducaþional online. Am vãzut cã s-auîncercat proiecte la nivel guvernamentalpentru un efort comun instituþional pri-vind partajarea de infrastructurã fizicãproviderilor pentru a pune o structurã dereþea ºi internet în unitãþile de învã-þãmânt pentru a avea acces”, a spusAndrei Pop.

El afirmã cã trebuie sã existe o viziuneunitarã în domeniul digital ºi cã toatecomponentele dezbaterii din acest dome-niu trebuie sã fie parte a unei structuri in-tegrate.

“În momentul acesta, componenta di-gitalã este coloana vertebralã a tuturordomeniilor de activitate. (G.M)

(continuare în pagina 2)

MARIAN MURGULEÞ, SECRETAR DE STAT, CIO GUVERNAMENTAL:

“Vãd un Minister alTransformãrii Digitale caresã acþioneze pe verticalã ºiun CIO activ, coordonatorIT pe orizontalã”

Transformarea digitalã a economieireprezintã o provocare pentru deci-denþii politici de la Bucureºti, în con-

diþiile în care aceasta reprezintã un

obiectiv important al Comisiei Europenemenit sã contribuie la decarbonarea eco-nomicã. Din pãcate, multe dintre proiec-tele demarate în ultimii ani au fost bloca-te de contestaþii sau de diverse acþiuni îninstanþã, fapt care a încetinit proiecþia gu-vernului pentru o digitalizare rapidã a ac-tivitãþii din administraþia publicã centra-lã ºi localã, precum ºi pentru digitaliza-rea economiei. Despre toate acesteaspecte ne-a vorbit, într-un interviu, Ma-rian Murguleþ, Secretar de stat coordona-tor pentru tehnologia informaþiei la nive-lul întregii administraþii publice centrale,CIO Guvernamental. (G.M.)

VIRGILIUS STÃNCIULESCU, DIRECTOR DIRECÞIA IT ªI PROTECÞIA DATELOR, ANCOM:

„Existã posibilitatea caurmãtoarea crizã sã fie unaciberneticã”

Dacã în prezent vorbim de o crizãmedicalã de care se profitã ciberne-tic, existã posibilitatea ca urmãtoa-

rea crizã sã fie una ciberneticã, a declaratVirgilius Stãnciulescu, Director DirecþiaIT ºi Protecþia Datelor în cadrul Autoritã-þii Naþionale pentru Administrare ºi Re-glementare în Comunicaþii (ANCOM),adãugând cã rezilienþa trebuie sã fie în

centrul atenþiei factorilor de decizie.Domnia sa a spus: „Consider cã este

important modul în care reacþionãm la cri-zã ºi modul în care putem folosii ceea ceam învãþat din acea experienþã pentru amerge mai departe, þinând cont cã cel maiprobabil nu va fi singura crizã, iar dacãacum vorbim de o crizã sã spunem biolo-gicã, medicalã de care se profitã ciberne-tic s-ar putea ca urmãtoarea crizã sã fieuna ciberneticã ºi avem deja exemple încurs de desfãºurare. Consider cã rezilienþatrebuie sã fie în centrul atenþiei factorilorde decizie. Modul în care va fi abordatãcriza se va dovedi un factor cheie pentruviitorul companiilor, a instituþiilor statuluiºi a orcãror alte organisme, dar ºi a bunã-stãrii populaþiei”. Virgilius Stãnciulescu aprecizat cã sectorul IT a reuºit în aceastãperioadã pandemicã sã ofere odatã pentrutotdeauna trecerea din zona de suport înzona de business changer. (A.T.)

(continuare în pagina 2)

INTERVIU CU MIHAI IONESCU, PREªEDINTELE ANEIR:

“Dezertarea guvernanþilor ºi criza politicãreprezintã o catastrofã pentru noi”

Reporter: Cum vedeþi rezultatele ale-gerilor ºi criza politicã pe care o parcur-gem, în plinã pandemie?

Mihai Ionescu: Atitudinea guvernan-þilor care au dezertat ºi au creat o crizã po-liticã este o catastrofã pentru noi. Ne-am fibazat pe o infuzie masivã de transferuri decapacitãþi de producþie din Regatul Unitcãtre noi, însã, în situaþia de acum, niciunbritanic nu va fi dispus sã îºi mute capaci-tãþile de producþie în România, vãzând at-âta instabilitate. În orice clipã pot apãrea

probleme legate de sãnãtate, se pot închi-de fabricile, unitãþile de transport, iar noinu suntem credibili, nu avem un guverncapabil ºi stabil. De asemenea, clienþii tra-diþionali îºi pot pune problema în felul ur-mãtor - orice instabilitate politicã poatepune presiune pe cursul de schimb.Aºadar, a venit foarte nepotrivit aceastãcrizã guvernamentalã.

A CONSEMNATEMILIA OLESCU

(continuare în pagina 12)

Ce se va întâmpla cu „rezilienþa” peterenul de fotbal?

Disputa în jurul cazului Colþescupare sã se fi încheiat dacã pu-nem la socotealã ºi concluzia luiMake de ieri, cum cã „Colþescu

era negru”.Pãrerea mea este, însã, cã trebu-

ie s-o luãm de la capãt ºi sã consta-tãm cã avem de-a face de fapt cuun conflict al limbilor, mai exactcu o acþiune punctualã a limbii en-gleze împotriva limbii române.

Vorbitorul needucat de limbãenglezã crede probabil cã atuncicând vorbim în limba românãsuntem niºte idioþi care se exprimã în en-glezã, dar nu pot fi înþeleºi pentru cã vor-besc o englezã stricatã. Teza pare a fi su-sþinutã ºi de numãrul mare de barbarismecare forþeazã intrarea din limba englezãîn limba românã, deºi fenomenul e mani-fest prin contribuþia unor vorbitori deromânã needucaþi.

Ce s-a întâmplat de fapt în incidentulde pe stadion. Colþescu (trec peste infor-maþia recentã cã de fapt ar fi fost ªovre)i-a zis unui coleg, în limba românã, cã e

vorba de „ãla negru”, referin-du-se la Webo. Un coleg al luiWebo, Demba Ba, a crezut, com-form tezei schiþate mai sus, caromânul nu foloseºte (sau nu are)o limbã maternã ºi cã se exprimãîn englezã. El a aproximat auditivemisia sonorã a cuvântului „ne-gru” în românã, ca fiind emisiacuvântului „negro”, în englezã

americanã. Ca urmare, l-a acuzat pe Col-þescu de rasism.

În englezã, termenul „negro” are oistorie recentã zbuciumatã. De cinci dece-nii încoace este perceput ca un termen pe-iorativ, care implicã rasism. Iatã pe scurtistoria care l-a adus în aceastã situaþie,istorie care este relatatã pe larg de John

Babcock pe site-ul Ferris State University(https://www.ferris.edu/HTMLS/news/jimcrow/question/2010/october.htm).

Utilizat dupã anii 1920, pentru a înlo-cui termenul „de culoare”, „negro”a de-venit termenul prin care s-au descris pe eiînºiºi majoritatea „afro-americanilor”.„Negro” a devenit inacceptabil din punctde vedere social abia dupã 1966, atuncicând Stokely Carmichael a inventat ex-presia „puterea neagrã” (Black Power) laun miting din Mississippi. Carmichael asusþinut convingãtor ºi în cartea sa de re-ferinþã din 1967, „Black Power: The Po-litics of Liberation in America”, cã ter-menul „negro”implicã inferioritate, ºi apropus inlocuirea lui cu „black”.Curând, în cercurile activiºtilor negri,„black” a devenit compatibil cu „mem-bru al establismentului”.

(continuare în pagina 8)

DRAGOª PREDA, SECRETAR DE STAT MTIC:

„Centrul Cyber care se vadeschide în Bucureºti -Mecca securitãþii ciberneticela nivel european”

Centru european de competenþe in-dustriale, tehnologice ºi de cerceta-re în domeniul securitãþii ciberneti-

ce (ECCC) care se va deschide în Bucu-reºti va fi o Mecca a securitãþii ciberne-tice la nivel European ºi va reunii exper-

þi din partea tuturor statelor UE ºi nu nu-mai, pentru a deveni un centru de exper-tizã international, a declarat DragoºPreda, Secretar de Stat în cadrul Mini-sterului Transporturilor, Infrastructuriiºi Comunicaþiilor (MTIC).

Domnia sa a afirmat: „ Lumea con-siderã cã acest Centru Cyber al UEcare se va deschide la Bucureºti ºi cei30 de angajaþi pe care îi va avea laînceput vor fi numai români, însãaceºtia vor reprezenta un ecosistemeuropean.

Dacã atacurile cibernetice se vor înte-þii în þara noastrã, acest lucru va fi generatde dezvoltarea pieþei, lucru care seîntâmplã peste tot.

A.T.

(continuare în pagina 4)

Citiþi detalii în paginile 2, 3 ºi 4.

Atitudinea guvernanþilor care au dezertat ºi au creat o crizã politicã este o catastrofã

pentru noi, considerã Mihai Ionescu, preºedintele Asociaþiei Naþionale a Importato-

rilor ºi Exportatorilor din România (ANEIR), precizând cã a venit foarte nepotrivit

aceastã crizã guvernamentalã. Printre altele, domnia sa ne-a spus cã, de la 1 ianua-

rie, când va ieºi Marea Britanie din UE, va fi foarte dificil pentru þara noastrã, care are un exce-

dent comercial de peste un miliard de euro cu Regatul Unit.

Citiþi interviul integral în pagina 4.

GEORGECHIRIÞÃ