7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
1/100
DEZVOLTAREA DURABILA SI
ENERGIILE REGENERABILE IN
ROMANIA
CAPITOLUL I DEZVOLTAREA DURABILA
1.1. Notiuni introductive
La inceput de secol si mileniu, civilizatia industriala ajunsa la nivelul
globalizarii, avand puterile uriase conferite de stiinta si tehnologie, se confrunta totusi cu
probleme foarte serioase. Adaptate situatiei dar pastrandu-si integral caracterul dramatic,
cuvintele lui Hamlet se potrivesc momentului in forma "a fi sau a nu mai fi". Salvarea
mai poate fi inca posibila numai pe calea dezvoltarii durabile. Aceasta este unanim
considerata ca singura "iesire de siguranta" pentru a evita o prabusire apropiata
intrerupand procesele de autodistrugere si a se sustrage destinului trist pe care l-au avut
toate civilizatiile precedente, dupa lungi perioade de un uimitor progres. Desigur
omenirea este amenintata de multe pericole (pandemii, meteoriti, cutremure, vulcani,
accidente nucleare etc.) dar cele care decurg din degradarea mediului si epuizarea
resurselor sunt cele mai importante, fiind extinse asupra intregii planete si practic
ireversibile. Conceptul dezvoltarii durabile renunta la lupta cu natura in schimbul
prieteniei cu aceasta, cautand sa franeze orice proces susceptibil de a aduce prejudicii
generatiilor viitoare si sa repare tot ce se mai poate. Este o manifestare de solidaritate
peste limitele unei vieti, dovada a maturitatii civilizatiei noastre in era globalizarii si
cautarilor extraterestre. Sunt necesare grabnic schimbari profunde in sferele activitatilor
industriale, economice, educative, culturale, administrative, politicii, stiintei sitehnologiei revenindu-le un rol hotarator. Pe acest drum, inainte de toate, este nevoie de
un alt mod de a gandi si de alte atitudini, in spiritul "thinking globally, acting locally".
Totul trebuie facut rapid, din mers. Au de invatat copiii dar si cei maturi, pentru a nu fi
expusi sa devina, de la o zi la alta, incompatibili cu exigentele locului unde muncesc sau,
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
2/100
ceea ce este mai grav, suferinzi de "sindromul managerului depasit", care blocheaza si
imbolnaveste un intreg sector, ducandu-l la esec.
Sub presiunea situatiei existente, se construieste o baza corecta de gandire si
se adopta repere sintetice de orientare, avand rol catalizator in activitatea inginereasca.
Importanta lor este exceptionala in constructii deoarece acestea sunt utilizate cel mai
indelung. De regula, nu mai este timp sa apara cuvinte noi si se adopta frecvent expresii
in care termenii vechi primesc uneori semnificatii suplimentare, inca neincluse in
dictionare. Caracteristic este ca in engleza a fost introdusa sintagma "sustainable
development", iar in franceza "dveloppement durable" preluata in romana prin
"dezvoltare durabila" (existand si variantele viabila sau sustenabila, care ar fi fost mai
aproape de sensul dorit). Alti termeni sau expresii mai putin cunoscuti sunt: masivitate(greutate) virtuala, dematerializare, materiale ecologice, energie inglobata, energie
primara, secundara si finala, exergie, anergie, materiale energofage. imobile cu consum
redus de energie, case pasive, audit energetic etc.
Orice obiect are o masa dar realizarea lui implica folosirea unor materii prime
avand masa totala m1. In plus, se utilizeaza si o cantitate de energie obtinuta prin arderea
unei mase m2 de combustibili fosili. Astfel apare masa virtuala a produsului, care rezulta
dupa ce se scade masa m3 (ceea ce poate fi utilizat din deseurile recuperate dupadezafectare sau din produsul de fabricatie)
Desigur este o exprimare neobisnuita dar interesanta, deoarece sugereaza
intuitiv importanta agresiunii exercitata de orice proces de productie.
Plaja de variatie este vasta, in functie de produs, tehnologie si modul de
valorificare a deseurilor.
O astfel de abordare ar putea aduce date foarte interesante in constructii. In
primul rand ar trebui stabilite valori pentru diverse materiale utilizate si apoi pentru
variate tipuri de cladiri civile si lucrari ingineresti, tinand seama si de ceea ce se consuma
ulterior cu prilejul reparatiilor capitale. Rezultatul obtinut, impartit la durata medie de
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
3/100
viata a constructiei, da numai un indicator partial la care mai trebuie adaugat indicatorul
corespunzator consumului anual de energie in exploatare .
Dematerializarea a aparut recent, deoarece utilizarea din ce in ce mai intensa
a materialelor si energiei contribuie la degradarea mediului si la epuizarea resurselor
neregenerabile . Termenul dematerializare inseamna descresterea cantitatilor de materiale
incluse in circuitul de productie industriala si de generare a energiei. Astfel, a fost
adoptata expresia "decarbonarea energiei" prin folosirea resurselor regenerabile. Ideea se
reflecta in declaratiile "Clubului pentru factorul 10" , care argumenta ca aceasta
descrestere trebuie sa fie de zece ori si a dat loc la multe controverse, unii apreciind ca
diminuarea necesara ar fi de 100, altii mult mai mica. Se poate face o legatura si cu
propunerea lui Weizsker , ca in urmatorii 50 de ani, cand populatia Terrei va creste de la6 la 9 miliarde iar nevoile se vor egaliza, supravietuirea cere ca eficienta sa sporeasca de
cel putin patru ori.
Pentru un produs oarecare conteaza: indicele de impact, cantitatea care se
produce anual si trebuie actionat pentru: conceptii imbunatatite, tehnologii mai eficiente,
utilizarea resurselor regenerabile sau disponibile in cantitati practic nelimitate,
diminuarea consumurilor specifice in exploatare, folosirea deseurilor si recuperarea
materialelor din obiecte dezafectate. Toate sunt obiective principale ale progresuluitehnic.
Prin volumul urias al productiei de energie din combustibili fosili, acesta este
domeniul in care dematerializarea este deosebit de importanta. Un exemplu interesant
este dat de Islanda, tara in care se produce electricitate folosind apa fierbinte a
gheizerelor si cu ea se hidrogen utilizat la transporturile in comun. Se dezvolta si centrale
hidroelectrice cu ajutorul unor ghetari care se topesc acum cu viteza accelerata. In
curand, islandezii isi propun sa devina exportatori de hidrogen in vederea propulsarii
vapoarelor. In SUA, Franta, Germania si Japonia se dezvolta intens pilele de combustibil,
care utilizeaza hidrogen rezultand energie electrica fara ardere si fara degajari de CO2.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
4/100
Dematerializarea poate fi un impuls pentru modificari favorabile in industrie.
Iata doua exemple banale. In componenta vehiculelor rutiere exista subsistemul de
evacuare a gazelor emise si de atenuare a zgomotului. La autoturismele Dacia 1300,
acum scoase din fabricatie dar inca prezente pe arterele de circulatie, tobele si teava de
esapament trebuie inlocuite anual deoarece se corodeaza. Circa 30 kg de material (metal
si azbest), fara a tine seama de masa virtuala, se transforma periodic in deseuri. Pe
parcursul a 20 de ani de utilizare a automobilului, masa lor ajunge sa fie aproape egala cu
cea a metalului din caroserie si motor! Nenumarate exemple exista la tot pasul si gasirea
lor poate constitui o tema de debut pentru orice curs de pregatire. In cadrul preocuparilor
pentru dezvoltare durabila, dematerializarea poate fi obtinuta prin imbunatatirea
conceptiei subansamblului respectiv si a calitatii cu care ajunge acesta pe piata. Este
interesant de remarcat ca dematerializarea vine in acest caz in contradictie cu
rentabilitatea fabricantului. Plecand de la calitatea mai slaba, acesta cheltuieste mai putin
si vinde mai mult, transferand dezavantajele in sarcina cumparatorului si asupra mediului
inconjurator, de unde sunt preluate resursele neregenerabile si unde sunt acumulate
deseurile. Contradictia intre economic si ecologic se manifesta atunci cand se fac analize
partiale, fara a tine seama de costurile care includ exploatarea si intretinerea pe durata de
viata (LCA - life cycle asessment). Problema trebuie examinata pe ansamblu si in cadrul
unui mecanism economic, conceput pentru a fi favorabil dezvoltarii durabile.
Dematerializarea este un argument si pentru valorificarea deseurilor prin
reciclare (sticle, metale, hartie, caramida, beton etc.), compostare (resturi alimentare) sau
incinerare (cauciuc, lemn). Un efect contrar este cand se fura si se sparg capace de
canalizare, tevi si alte elemente metalice inca utile, pentru a fi vandute centrelor de
achizitie. Din pacate, cu exceptia hartiei si a bateriilor auto, aproape nimic nu se
colecteaza pentru reciclare.
Materialele ecologice se disting prin aceea ca nu da 444e41e uneaza mediului
inconjurator si oamenilor. Placile de azbociment, ferodourile cu azbest, rocile usor
radioactive, anumite feluri de vopsea, sursele de COV (componente organice volatile) si
altele care polueaza nu pot fi incadrate in aceasta categorie favorabila. Prin asimilare cu
denumirea de carbune alb, data surselor hidroelectrice, se utilizeaza termenul de "material
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
5/100
alb" pentru cazul cand nu se consuma resurse neregenerabile. La fel, prin imprumut,
exista si denumirea de "material verde" care, ca si o planta, nu implica degajari de bioxid
de carbon. Astfel lemnul si produsele agricole, care absorb CO2 in perioada de crestere a
plantelor, nu degaja mai mult din acest gaz cand sunt arse, ceea ce justifica utilizarea lor
pentru inlocuirea combustibililor fosili. Si totusi acestea genereaza alte cateva substante
nocive daca ard.
Putine produse pot fi 100% verzi dar industria occidentala se orienteaza in
aceasta directie. Astfel apar compozitele la care armarea este asigurata cu fibre vegetale.
Toate produsele organice naturale se degradeaza indata ce mor. Pentru a impiedica
poluarea cu mase plastice, se cauta solutii sub forma materialelor biodegradabile. Idealul
ar fi sa se poata produce materiale care nu se degradeaza atata vreme cat sunt folosite, darcare sa poata fi restituite mediului inconjurator, cand nu mai sunt utile.
1.2. Energie inglobata. Materiale energofage si imobile cu
consum redus de energie
Exista un "cost energetic" al materialelor, referitor la realizarea lor industriala
(fig. 1). Cand acest pret este mare, se adopta calificativul "energofag", denumire menita
sa sensibilizeze publicul. La o apreciere corecta, este necesara caracterizarea pe durata de
viata a produselor finale: vehicule, instalatii industriale, cladiri etc. In mod gresit,
utilizarea materialelor de izolare termica eficiente (pasla minerala, polistiren expandat) a
fost limitata drastic in anii 1970-1980, pe criteriul ca sunt energofage, cerand la fabricatie
cantitati importante de energie dar neglijand efectul benefic preponderent pe care acestea
il au in perioada de exploatare a constructiilor. La randul sau, aluminiul, pentru a carui
producere este necesara multa energie, prezinta avantajul ca nu se distruge prin oxidare,
putand fi reciclat. Candva, in viitor, tot necesarul de aluminiu va putea fi asigurat numaiprin reciclari. Trebuie observat ca pentru confectionarea unei folii de aluminiu ( = 2690
kg/m3) reciclat, se consuma numai 15,6 MJ/kg fata de 170 MJ/kg in cazul cand se recurge
la aluminiu nereciclat.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
6/100
Fig.1 Energia inglobata (Ev) in materiale de constructie, dupa
Horst Arndt: Holtz- lemn; Zst- izolatie termica din celuloza; HWL- placi
fibrolemnoase; Gips- ipsos; KS- silicocalcar; GB- beton celular; Mifa- vata
minerala; PS- polistiren expandat; PB- beton poros; GF- vata de sticla; DSB-
beton dens; Z- caramida; STB- beton armat; PUR- spuma de poliuretan; K-
var (in MJ/t); ZT- ciment (in MJ/t); LZSB- beton usor cu adaosuri poroase.
Sunt indicatori care se modifica permanent ca urmare a progresului
tehnologic
Studii statistice efectuate in tarile dezvoltate scot in evidenta ponderea mare a
energiei care se consuma in cladiri care nu au scop productiv (fig. 2), situatie care se
reflecta in nivelul ridicat al cheltuielilor si in emisiile anuale de CO 2. O analiza efectuata in
Anglia, publicata in , dupa Digest of UK Energy Statistics, evidentiaza urmatoarea
repartitie a consumului anual de energie: constructii 46%, industrie, agricultura si
transporturi 44%, productia de materiale de constructie 10%.
In figura 3 se prezinta o comparatie intre energia inglobata si energia
consumata in decursul a 25 ani de utilizare a diverse tipuri de constructie in Anglia, la
nivelul anilor 1975, cu mentiunea ca ulterior consumul in exploatare a mai scazut iar cel
inglobat a crescut, pentru a spori protectia termica a imobilelor. Totusi, pe ansamblu,
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
7/100
ponderea consumului in cladiri ramane foarte mare, deoarece majoritatea imobilelor sunt
vechi.
Astfel a crescut preocuparea pentru diminuarea consumului specific de
energie in cladiri civile, de la 200.300 kwh/m2a pentru imobilele realizate pana in anii
'70, catre 75 kwh/m2a in prezent. Mai mult, se dezvolta si imobile ecologice, care duc
preocuparea pentru eficientizarea energetica pana a le face furnizoare de mici cantitati de
energie electrica curata, folosind celule fotovoltaice montate pe acoperisuri. Se disting
doua categorii:
- case cu consum redus de energie (low energy houses), avand un
consum de energie finala de ordinul a 50 kWh/m2a pentru incalzit spatiile;
- case pasive (passive houses), cu un consum de energie finala care
coboara spre 20 kWh/m2a, fara a considera prepararea apei calde.
Fig. 2 Repartitia consumului de energie finala in Suedia. Se observa ca sectoarele
rezidential si tertial reprezinta 39% din total
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
8/100
Fig. 3 Comparatie privind consumul energie in 25 ani de exploatare si cel inglobat
in alcatuirea cladirilor de locuit din Anglia
Intre timp a aparut si notiunea de casa cu consum foarte redus de energie
demarate in Germania "SUPERNIEDRIGENERGIE HUSER", intermediar intre 20.50
kWh/m2a.
Prin analogie cu vehiculele de transport rutier si tinand seama de echivalenta
energetica (1 litru de combustibil lichid = 10 kWh) aceste imobile sunt numite si "case de
2 sau 3 litri". Este un mod foarte eficient de a atrage atentia populatiei pentru constructiiecologice, care beneficiaza de o protectie termica foarte buna, impreuna cu alte masuri:
utilizarea energiei solare, geotermale si eoliene, recuperarea caldurii pierdute prin aerul
viciat etc.
1.3.Audit energetic
Cuvantul englez "audit" inseamna revizie contabila, bilant sau constatare.
In contextul preocuparilor pentru dezvoltare durabila, auditul energetic a fost introdus inSUA, ca o conditie pentru obtinerea subventiilor de stat oferite de Programul pentru
Conservarea Energiei (SSEP), in 1997, apoi pentru garantarea imprumuturilor. Acum,
auditul energetic inseamna identificarea si cuantificarea scurgerilor (consumurilor) de
energie, care au loc intr-o anumita unitate fizica (industrie, cladire, instalatie). In /7/ se
precizeaza ca auditul energetic stabileste intrarile de electricitate, gaz, petrol, carbune,
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
9/100
abur si modul in care acestea sunt folosite pentru iluminare, incalzire, conditionarea
aerului si productie. Auditul energetic trebuie sa stabileasca modalitati eficiente pentru
economiile de energie si reduceri de cheltuieli ca urmare a investirii in masurile de
conservare a energiei. In normativele aprobate de MLPTL, NP 47, 48 si 49/2000 se
introduce o defalcare in trei componente:
- expertizarea termica in care se stabilesc caracteristicile termotehnice ale
cladirilor (elemente de constructii si instalatii) si consumurile de energie pentru
satisfacerea exigentelor de functionare normala;
- certificatul energetic prin care, plecand de la expertiza energetica, se
stabileste "calitatea energetica" a constructiei si se acorda un calificativ. Certificatul
energetic devine obligatoriu in multe situatii;
- auditul energetic prin care se prezinta solutii pentru reducerea consumului
de energie in cladiri.
Din sfera principiilor, sub presiunea timpului care se scurge, dezvoltarea
durabila trebuie sa se concretizeze in actiuni cu efecte in multe domenii si, in mod
special, cu privire la reducerea consumurilor de energie obtinuta prin arderea
combustibililor fosili. Pentru aceasta, inginerilor le revin mari responsabilitati. Desi
cercetarea stiintifica mai poate aduce importante rezultate in domeniul valorificarii
energiilor regenerabile, totusi solutiile tehnologice care pot fi aplicate imediat, exista si ar
trebui introduse fara intarziere, cu sprijin guvernamental.
In sinteza, pot fi retinute patru concluzii dominante.
- Ne aflam la inceputul procesului de tranzitie spre dezvoltarea durabila
care se impune cu maxima necesitate si urgenta iar transformarile necesare trebuie sa
patrunda in toate sectoarele de activitate, incepand cu energia si educatia populatiei.
- Modificarile care se impun trebuie realizate in timpul generatiei actuale.
Altfel va fi prea tarziu.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
10/100
- De cele mai multe ori, beneficiile nu apar numai acolo unde sunt cerute
investitiile. De aceea, statul si structurile internationale trebuie sa se implice substantial
prin legislatie, mecanism economic si sprijin financiar.
Trecerea spre dezvoltarea durabila este un proces de amploare planetara,
realizabil simultan prin cooperarea tuturor tarilor, deoarece efectele asupra mediului
natural nu cunosc limite impuse de granite. Este poate cel mai important aspect al
globalizarii. Suntem toti intr-o singura, unica ambarcatie.
1.4. Dezvoltarea economica durabila si mediul
Rolul omului in transformarea mediului a fost intuit cu peste un secol in
urma de catre Al. Von Humboldt, a fost reafirmat de catre S.Mehedinti,
G.Valsan, P.George, G.Bertrand, Ed. Bonnefous si altii care fac distinctie intre
mediul natural si mediul umanizat, antropizat sau culturalizat.
Deseori, activitatile umane pot produce modificari mult mai complexe
si de mai mare amploare decat fenomenele naturale (eroziunea solului,
colmatarea albiilor, defrisarea vegetatiei forestiere si ierboase, modificarea
arealelor speciilor floristice si faunistice sau chiar disparitia unora dintre acestea.
La Conferinta O.N.U de la Rio de Janeiro, din anul 1992, in raportul intitulat
"Viitorul nostru comun", dezvoltarea economica durabila sau cresterea durabila
reprezinta "o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman nu numai in cateva
locuri si pentru cativa ani, ci pentru intreaga planeta si pentru un viitor indelungat."
Omul, mediul si economia formeaza un sistem unitar la echilibrul
caruia trebuie sa vegheze intreaga societate umana. Ca urmare, noile concepte
au in vedere relatiile complexe economie-om-mediu si urmaresc sa previna
efectele negative rezultate din valorificarea resurselor in scopuri economice, sa
permita o dezvoltare echilibrata a sistemelor social-economice si ecologice incat
sa asigure existenta nu numai a generatiilor actuale, ci si a celor viitoare.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
11/100
Strategia dezvoltarii durabile necesita o corelatie intre sistemele
economice, tehnologice si cele de tip uman, pe de o parte, precum si cele de tip
ambiental, pe de alta parte.
Exista doua categorii de factori cu rol in dezvoltarea durabila:
factori de baza,
factori de varf.
Dezvoltarea economica din societatea contemporana, caracterizata
printr-o tendinta tot mai evidenta de globalizare, genereaza, din pacate, si
fenomene cu tenta de criza, care se resimt deopotriva in procurarea de materii
prime si resurse energetice, de resurse agroalimentare si de apa, ca si in plan
demografic, social si cultural.
In ultima instanta, consumul excesiv de resurse naturale, in conditiile
unui spor demografic de nestavilit, constituie cauza crizei ecologice care
afecteaza negativ dezvoltarea economica.
Necesitatea abordarii dintr-o perspectiva ecologica, a politicilor dedezvoltare economica, potrivit conceptului "capacity building" a fost reafirmata la
Conferinta de la Rio de Janeiro, din 1992, la cea de la Kyoto din 1997, si a fost
reluata recent cu ocazia Summit-ului Pamantului de la Johannesburg din anul
2002.
Dezvoltarea economica durabila, asa cum a fost definita de raportul
Bruntland, din anul 1998, nu reprezinta altceva decat "acea dezvoltare ce corespunde
necesitatilor societatii actuale, fara a compromite capacitatea de a satisface nevoile
generatiilor viitoare. "In acest context, starea economiei, privita la orice scara-locala,
regionala sau globala-nu poate fi izolata de starea mediului ambiant, de capacitatea de
sustenatie a acestuia.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
12/100
O lunga perioada de timp, pana in urma cu circa 20 de ani, se acorda prioritate
cresterii economice, excluzand problemele de protectie a mediului. Formele grave de
manifestare a deteriorarii componentelor mediului inconjurator au impus schimbarea
acestei mentalitati.
Desigur ca perspectiva cresterii economice inaintea protectiei mediului este
posibila. Se poate sustine o astfel de strategie prin faptul ca o economie stabila genereaza
fonduri si permite o intensa munca sociala in domeniul protectiei mediului. Aceasta se
aplica mai ales in cazul tarilor in curs de dezvoltare. Se favorizeaza pagubele ecologice si
consecintele asupra sanatatii generatiilor prezente si viitoare. De asemenea, nu este
sesizata problema necesitatii participarii tuturor tarilor la rezolvarea problemelor globale
ale protectiei mediului (schimbari climatice, stratul de ozon, desertificarea etc). Tarile,mai ales cele in curs de dezvoltare, sunt confruntate cu grave probleme de protectia
mediului pe plan local, nemaiavand disponibilitati, mai ales materiale, de a contribui la
rezolvarea celor globale.
Pe de alta parte, insusi principiul de a aborda mai intai paguba si apoi
remedierea este de pus in discutie si nu constituie singura abordare. Managementul
ecologic, ca si stiinta medicala, are un principiu confirmat, prevenirea este intotdeauna
mai buna si mai economica decat tratarea. Iata de ce este esential ca in aceasta etapa dedezvoltare a omenirii, in toate tarile, obiectivele economice si cele ecologice, incluzand si
actiunile de protectia mediului sa fie integrate de la inceput in scopul de a minimaliza
pagubele ecologico-economice. In ultimul timp, specialistii, numerosi politicieni si
factori de decizie au inteles acuitatea acestei probleme, cautand solutii locale sau globale,
economice, tehnice sau politice. Aceasta a condus la dezvoltarea ingineriei mediului.
Nivelul optim corespunde acelei dezvoltari de lunga durata care poate fi
redimensionarea cresterii economice, avand in vedere o distributie mai echitabila a
resurselor si accentuarea laturilor calitative ale solutiei:
eliminarea saraciei in conditiile satisfacerii nevoilor esentiale pentru un
loc de munca, hrana, energie, apa, locuinta si sanatate;
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
13/100
asigurarea cresterii demografice a populatiei la un nivel acceptabil
(crestere demografica controlata);
conservarea si sporirea resurselor naturale, pastrarea diversitatii
ecosistemelor, supravegherea impactului activitatilor economice asupra mediului;
reorientarea tehnologiilor si abordarea controlului riscurilor;
descentralizarea formelor de guvernare, cresterea gradului de participare
la luarea deciziilor privind mediul si dezvoltarea pe plan national si international;
Mediul ambiant este, inainte de orice, un ansamblu teritorial sau un spatiu
geografic in care se desfasoara viata umana. Din aceasta perspectiva, omul trebuieconsiderat ca fiind "chintesenta mediului." Studiul relatiilor dintre om sau organisme si
natura are la baza teoria sistemelor care implica un continuu aport de substanta, energie si
informatie din exterior, transformarea acestora in cadrul sociogeosistemului si elaborarea
sau productia de noi bunuri utile si reziduuri provenite din valorificarea resurselor
preluate de om din natura.
Rolul omului in transformarea mediului a fost intuit cu peste un secol in urma
de catre Al.Von Humboldt, a fost reafirmat de catre S. Mehedinti, G.Valsan, P.George,
G.Bertrand, Ed.Bonnefous si altii care fac distinctie intre mediul natural si mediul
umanizat, antropizat sau culturalizat.
Deseori, activitatile umane pot produce modificari mult mai complexe si de
mai mare amploare decat fenomenele naturale (eroziunea solului, colmatarea albiilor,
defrisarea vegetatiei forestiere si ierboase, modificarea arealelor speciilor floristice si
faunistice sau chiar disparitia unora dintre acestea.
De aici rezulta necesitatea cunoasterii relatiilor om-natura si descifrarea
proceselor ce contribuie la organizarea si functionarea sistemelor geografice pentru ca
acestea sa-si mentina capacitatea de autoreglare.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
14/100
La Conferinta O.N.U de la Rio de Janeiro, din anul 1992, in raportul intitulat
"Viitorul nostru comun", dezvoltarea economica durabila sau cresterea durabila
reprezinta "o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman nu numai in cateva
locuri si pentru cativa ani, ci pentru intreaga planeta si pentru un viitor indelungat."
Dezvoltarea durabila sau dezvoltarea sustenabila trebuie privita ca fiind
singura alternativa la criza modelului traditional de crestere economica in care
deteriorarea mediului si criza ecologica au efecte directe atat asupra economiei cat si a
societatii umane.
Tabel 1. Criterii ale dezvoltarii
durabile si ariile de cuprindere
Categoriiprincipale
Criteriul de baza Aria de cuprindere
A. Protectia biosistemelor sia componentelor acestora
Conservarea biodiversitatii
Protectia aerului, apelor, padurilor sisolurilor
Protectia sanatatii oamenilor sianimalelor
B. Eficienta capitaluluinatural, material si uman
Productivitatea solurilor
Consumurile de energie
Raportul surse regenerabile /neregenerabile
Productivitatea muncii
C. Echitate (intre state, inplan regional si in planlocal)
Intre state:
Fenomene globale de poluare
In plan regional:
Poluarea transfrontaliera
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
15/100
Poluarea apelor de granita
Poluarea marilor bazine hidrografice
Gradul de epuizare a resurselor
Repartitia costurilor sociale aleprotectiei mediului
In plan local:
Resursele regenerabile
Numarul populatiei si marimeastatelor
Comportamentul ecologic alcomunitatilor umane
Omul, mediul si economia formeaza un sistem unitar la echilibrul
caruia trebuie sa vegheze intreaga societate umana. Ca urmare, noile concepte
au in vedere relatiile complexe economie-om-mediu si urmaresc sa previnaefectele negative rezultate din valorificarea resurselor in scopuri economice, sa
permita o dezvoltare echilibrata a sistemelor social-economice si ecologice incat
sa asigure existenta nu numai a generatiilor actuale, ci si a celor viitoare.
Strategia dezvoltarii durabile necesita o corelatie intre sistemele
economice, tehnologice si cele de tip uman, pe de o parte, precum si cele de tip
ambiental, pe de alta parte.
Exista doua categorii de factori cu rol in dezvoltarea durabila:
factori de baza, care sunt caracteristici tuturor statelor, si cuprind
elemente ale cadrului natural (pozitie geografica, clima, relief, alcatuire
geologica, ape, vegetatie, fauna, soluri si resursele dependente de aceste
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
16/100
elemente) precum si componente de ordin social, in cadrul carora rolul principal
revine fortei de munca.
factori de "varf" care sunt proprii societatilor cu economie
dezvoltata si care sunt reprezentati prin tehnologii perfectionate, personal cu
inalta calificare, cercetare stiintifica bine organizata etc.
Dezvoltarea durabila implica trei dimensiuni distincte:
o dimensiune ecologica, pentru asigurarea compatibilitatii om-
natura;
o dimensiune social-umana, care sa contribuie la revigorarea
generatiilor actuale si viitoare;
o dimensiune teritoriala (nationala, regionala si globala)
determinata de tendintele tot mai accentuate de mondializare sau globalizare,
integrare si multipolaritate.
Atat in economie cat si in ecologie, actioneaza legea dependentei
echilibrate a ecosistemelor si a sistemelor sociale, de volumul resurselor
(materiale, energetice, informationale) care conditioneaza dezvoltarea. Prin
exploatarea si valorificarea excesiva a acestora, peste limita de regenerare sau
de suport, sistemele naturale, din care fac parte resursele prelevate, pot deveni
instabile la actiunea factorilor externi.
Exploatarea solului ofera cel mai bun exemplu in acest sens. Prin
aplicarea de substante chimice fertilizante, productia agricola a crescut
considerabil, intr-o prima etapa, pentru ca apoi sporul realizat, in acest mod, sa
fie tot mai redus. Defrisarea padurilor duce la restrangerea arealelor forestiere cu
pana la 20-25 milioane hectare pe an.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
17/100
Corelarea dezvoltarii economice cu structurile ecologice, dintr-un
anumit cadru teritorial, constituie strategia de baza in definirea conceptului de
ecodezvoltare.
Elaborat in urma cu doar cateva decenii, acest concept se impune, tot
mai pregnant, atat in politicile de protectie a mediului inconjurator cat si in
configuratia structurilor economice.
Protectia mediului inconjurator, cu toate componentele acestuia,
implica analiza unor aspecte dintre cele mai complexe, de la cele care privesc
schimbarile climatice si degradarea ozonosferei sau formarea ploilor acide, pana
la utilizarea excesiva a produselor chimice, acumularea unor mari cantitati de
deseuri, poluarea apelor interioare si litorale, degradarea solurilor, prevenirea
riscurilor naturale si tehnologice, declinul biodiversitatii etc.
In planul politicilor de mediu, evolutii pozitive au fost inregistrate doar
in prevenirea deteriorarii stratului de ozon, a ploilor acide, a riscurilor naturale si
tehnologice, in timp ce in celelalte domenii masurile luate au fost insuficiente, nu
numai ca acoperire geografica, ci si in raport cu elementele componente ale
sistemelor naturale afectate de poluare.
Intre optimul economic si cel ecologic exista o contradictie generata de
caracteristicile bunurilor cu care se opereaza. Economia foloseste bunuri
concrete, cu o valoare ce poate fi calculata, pe cand ecologia ia in considerare
bunuri ce nu intra in sistemul de valori caracteristice economiei, fapt pentru care
sunt denumite bunuri libere (atmosfera, peisajele, speciile rare etc.) Acestea din
urma sunt cele mai expuse riscului de degradare.
Privita din perspectiva globala, exista o singura economie mondiala in
care sunt legate, in masura mai mare sau mai mica, toate tarile, regiunile sau
chiar localitatile.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
18/100
Atat in economie, cat si in procesul de transformare a spatiului
geografic, exista fluctuatii ciclice care pot fi incadrate in patru tipuri:
cicluri logistice, de lunga durata, cu faze de expansiune si de criza
(faza 1100-1300, cu expansiune data de cresterea demografica si colonizarile
teritoriale din Evul Mediu, faza 1300-1450 corespunde crizei feudalismului, faza
1450-1600 marcheaza trecerea la capitalismul mercantilist, cu afaceri si comert.
In faza urmatoare se deschide era industriala etc.);
ciclurile climatice, la scara mare, cum a fost si cel dintre 1870-
1900, au generat declinul economic al unor state, precum Marea Britanie si
altele, concomitent cu ascensiunea altora ca S.U.A, Franta, Germania, Rusia;
ciclurile Kondratiev, cu durate medii de 20 ani, sunt fluctuatii ale
preturilor, cu caderi, cresteri si spirale inflationiste. Ele sunt determinate de lipsa
tehnologiilor noi;
acestora li se aduga ciclurile Kuznets care pun in evidenta si mai
pregnant instabilitatea structurilor economice si a echilibrelor ecologice.
Ecodezvoltarea, conceputa ca dezvoltare economica in context
ecologic, implica o buna cunoastere a legilor naturale care stau la baza
functionalitatii geosistemice, de care depind echilibrele ecosistemice, dar si
corelarea acestora cu structurile sociale, cu specificul civilizatiilor din fiecare
regiune geografica.
Dupa modul in care a fost abordata ecodezvoltarea si raporturile om-
natura au rezultat in timp 4 conceptii diferite:
conceptia geocentrica exclude interventia umana asupra mediului
natural. Conform acestei conceptii, natura trebuie sa-si pastreze puritatea
neatinsa;
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
19/100
conceptia biocentrica promoveaza rolul omului in protectia tuturor
formelor de viata. Ea pune accent pe preocuparile de ordin ecologic ale societatii
umane;
conceptia antropocentrica situeaza omul in centrul preocuparilor de
ordin economic incat toate resursele trebuie subordonate nevoilor crescande ale
acestuia;
conceptia generalizatoare are la baza principiul reconcilierii omului
cu natura si mentinerea unui echilibru ecologic prin care sa se asigure
dezvoltarea economica si progresul societatii umane.
Mediul inconjurator nu trebuie privit ca un sistem static, ci se afla intr-o
permanenta evolutie, avand importante geofluctuatii care afecteaza toate
componentele geosistemice: clima, soluri, resurse de apa, biodiversitate etc.
O asemenea evolutie conditioneaza in mod direct bioproductivitatea si
intregul complex de procese fizico-chimice si biologice de care depinde
asigurarea securitatii omenirii, nu numai cu produse agroalimentare, ci si cu
energie, materii prime. Fluctuatiile geosistemice conditioneaza, in
egala masura, dinamica populatiei, atat in structura, in miscarea ei naturala, cat
si in repartitia teritoriala. Asemenea fenomene au avut loc si in trecut, incat ele se
pot reedita in noile conditii ale tendintei de a se stabili un alt echilibru intre
populatia in crestere si resursele de care dispune societatea umana aflate in
declin.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
20/100
CAPITOLUL 2. DIMENSIUNI ALE DEZVOLTARII
DURABILE
2.1.Provocari majore ale dezvoltari
Lumea se confrunta in prezent cu o presiune extraordinara generata
de insuficienta resurselor, in special in cazul celor mai saraci si dezavantajati
locuitori ai planetei. Un miliard de oameni, indeosebi din tarile in curs de
dezvoltare, nu au aces la apa curata; 1,7 miliarde oameni nu au acces lasistemul sanitar; peste 2,2 milioane oameni din tarile in curs de dezvoltare,
majoritatea copi, mor anual datorita bolilor asociate lipsei apei si servicilor de
sanatate. Pana in anul 2025 circa o jumatate din populatia globului se va
confrunta cu lipsa apei. La acestestatistici mai trebuie adaugata cresterea
populatiei globului cu aproximativ 90milioane pe an, crestere concentrata de
asemenea in tarile in curs de dezvoltare.
Toate acestea sporesc provocarile uriase carora decidenti politici
trebuie sa le faca fata. Ei trebuie sa reconcilieze nevoile si aspiratile unei populati
in crestere cu resursele limitate oferite de mediul natural.
Dintre provocarile majore se detaseaza:
. Productia alimentara. Cresterea populatiei globului la 9 miliarde
locuitori in urmatori 40 de ani va determina dublarea consumului de alimente.
Desi rata necesara de crestere a productiei alimentare este de1,6% anual (2% in
ultimele trei deceni), oameni de stinta considera ca aceasta sarcina va fi foarte
dificil de realizat in viitor deoarece multe dintre sursele de crestere anterioare nu
mai sunt disponibile. Doua optiuni raman posibile: intensificarea productiei pe
pamantul aflat deja in folosinta sau extinderea productiei pe suprafete noi. In
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
21/100
ultimele trei deceni, pe seama intensificari s-a asigurat 90% din cresterea
productiei agricole. Este insa greu deapreciat daca o noua "revolutie verde" va
mai putea fi posibila in vitor, asigurand cresteri la fel de spectaculoase ale
veniturilor ca in ani anteriori. Provocarea consta nu doar in a incerca o
performanta asemanatoare, cat mai ales de a realiza acest lucru intr-un mod mai
putin daunator mediului decat pana acum.
. Cresterea rapida a populatiei. Sporirea rapida a populatiei si a
volumului de activitati creste presiunea asupra ecosistemelor fragile. In ultimul
deceniu, intre 7% si 10% din padurile tropicale au fostdistruse; importantestraturi
geologice au fost epuizate, iar zonele de litoral au fost poluate intr-un ritm
nemaiintalnit.
Agricultura bazata pe defrisarea padurilor concomitent cu cresterea tot
mai rapida a populatiei creeaza cicluri vicioase ale degradari solului si reduceri
productivitati. Este recunoscut faptul ca o crestere a veniturilor nu produce
aceste probleme, ci din contra, le poate reduce.
. Urbanizarea si poluarea. Faptul ca 90% din cresterea populatiei
globului se inregistreaza in zonele urbane ridica probleme deosebite deschimbare sociala si institutionala, investiti in infrastructura si controlul poluari.
Numeroaseautoritati municipale sunt coplesite de responsabilitatile curente, iar
sarcinile aflate in fata lor vor continua sa creasca in vitor. Pentru a face apa
curata disponibila pentru fiecare locuitor in urmatori 40 de ani trebuie extinse
servicile pentru mai mult de 3,7 miliarde rezidenti urbani. In orase
precumBangkok, Mexico City sau Sao Paulo, aerul poluat si apa constituie
serioase amenintari pentru sanatatea populatiei. Emisileindustriale ale gazelor de
sera, amenintand cresterea cu 2-4 grade C a temperaturi globului de-a lungul
urmatorului secol, nu dau semne de atenuare. Reducerea consecintelor poluari
in unele tari cu crestere rapida cere ca poluarea pe unitatea de output industrial
sa scada cu 90% pana in 2030. De asemenea, consumul de energie a crescut.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
22/100
Din totalul consumului energetic, combustibili minerali reprezinta in
prezent 80%, ceea ce duce la poluarea aerului si la efectul de sera.
Atat Conferinta Natiunilor Unite privind Mediul si Dezvoltarea din iunie
1992 de la Rio de Janeiro, cat si Conferinta ONU de la Johannesburg din 26
august - 4 septembrie 2002 au contribuit in mod semnificativ la constientizarea
urgentei unei dezvoltari durabile. Mesajul clar adresat intregi lumi este urmatorul:
fara o gestionare mai buna a mediului inconjurator dezvoltarea va fi subminata,
iar fara o dezvoltare accelerata a tarilor sarace, politicile privind mediulvor esua.
Aceste conferinte au constituit astfel un semnal adresat intregi lumi
care, dupa deceni de distrugere a calitati mediului in favoarea cresteri
economice, a devenit tot mai ingrijorata privind legatura cruciala si potential
pozitiva intre cele doua fenomene. Umanitatea trebuie sa invete sa traiasca in
cadrul restrictilor mediului fizic, privit atat ca furnizor de inputuri cat si ca loc de
evacuare adeseurilor. Trebuie recunoscut ca, desi degradarea mediului nu a
atins nivelurile critice de amenintare a vieti pe pamant, ea poate provoca un
declin puternic a calitati lumi in care traim. Trebuie asumata responsabilitatea
privind alte speci si necesitatea protejari biodiversitati. De asemenea, este
necesara gasirea unui mod care sa permita tuturor oamenilor, in prezent si-n
vitor, sa se bucure de apa si aer curat, precum si de soluri fertile.
2.2.Directi de cercetarea dezvoltari durabile
Termenul de "dezvoltare durabila" a fost introdus in limbajul curent de
Comisia Mondiala asupra Mediului si Dezvoltari (Comisia Brundtlant) in 1987.
Vorbind despre dezvoltare ca "satisfacerea nevoilor generatilorprezente fara a compromite capacitatea generatilor vitoare de a-si asigura
nevoile", raportul ComisieiBrundtlant,Vitorul Nostru Comun, a pus in evidenta
nevoia de abordare simultana a imperativelor dezvoltari si mediului.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
23/100
De atunci, a fost depusa o munca substantiala pentru
operationalizarea conceptului de dezvoltaredurabila, ceea ce a constituit de altfel
si principala tema a Raportului Dezvoltari Mondiale prezentat de Banca Mondiala
in 1992. Eforturile vor inregistra un progres in masura in care se va reusi
integrarea a trei puncte de vedere:
. cel al economistilor, ale caror metode cauta sa maximizeze
bunastarea in conditile constrangerilor impuse de stocul de capital existent si de
tehnologile disponibile;
. cel al ecologistilor, care pun accentul pe pastrarea integritati
subsistemelor ecologice consideratevitale pentrustabilitatea ecosistemului global.
Uni sustin prezervarea tuturor ecosistemelor, in timp ce alti vorbesc de
mentinerea rezistentei si adaptabilitati dinamice a sistemelor naturale ce
constituie suport al vieti. Unitatile de calcul ce raspund acestui ultim deziderat nu
sunt monetare, ci fizice, iar disciplinele predominante care le studiaza sunt
biologia, geologia, chimia si stintele naturale in general;
. cel alsociologilor, care accentueaza faptul ca actori-cheie sunt
fintele umane, ale caror modele de organizare sociala sunt cruciale pentruidentificarea solutilor viabile in vederea atingeri unei dezvoltari durabile. Intr-
adevar, dovadaconsta in aceea ca subestimarea factorilor socialiin procesul
dezvoltari pune serios in pericol eficienta diferitelor programe si proiecte de
dezvoltare.
In timp ce economisti, ecologisti si sociologi sunt in principiu de acord
ca punctul de vedere al fiecaruia este important, ei nu abordeaza de regula
aceste probleme din toate aceste perspective. Un economist, de exemplu, ar
putea usor recunoaste importanta factorilor sociali sau de mediu, dar ar putea
interpreta aceste probleme prin lentilele propri. Problemele sociale tind astfel sa
fie reduse la chestiuni de inegalitate, iar problemele de mediu la chestiuni de
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
24/100
management al resurselor naturale. In schimb, ar putea fi absente problemele
care tin de coeziune sociala, identitate culturala si integritate a ecosistemului.
Incercarea decidentilor politici de a reuni experti din toate aceste
discipline, ca parteneri egali, trebuie precedata de rezolvarea unui numar
important de chestiuni conceptuale si metodologice. Problemele cheie
nerezolvate privesc patru mari directi:
- evaluarea
- luarea decizilor in conditi de incertitudine
- proiectarea politica si institutionala
- sustenabilitatea sociala.
Cum ar trebui evaluat mediul ?
Punctul de plecare pentru un bun management al mediului este
recunoasterea costului generat de pagubele provocate mediului si luarea lor in
considerare in procesul decizional. Dar acest lucru este dificil de pus in practica
pentru ca ar fi necesara o estimare nu numai a beneficilor directe pentru oameni
(de exemplu, beneficile datorate productivitati solurilor bune sau apei curate), dar
de asemenea si beneficile indirecte (de exemplu, protectia bazinelor de apa ca
urmare a prezentei tinuturilor impadurite). In plus, unele active naturale, precum
diversitatea biologica, au valori potentiale de care nu suntem inca informati (de
exemplu, furnizarea de noi medicamente in vitor) si care sunt dificil de estimat.
Cei mai multi dintre noi cred ca lumea naturala are o valoare"intrinseca", dincolo de valoareaacesteiapentru oameni.
Un numar important de tehnici, inclusiv evaluarea conditionata,
estimarea costului de inlocuire sau utilizarea pietelor "surogat", au fost
perfectionate pentru estimarea valori servicilor aduse de mediu. Banca Mondiala
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
25/100
si-a consolidat in ultimul timp capacitatea de asistare a decidentilor politici din
tarile in curs de dezvoltare privind utilizarea acestor tehnici. Raman insa multe
alte lucruri de perfectionat in termeni metodologilor si aplicari empirice.
Cum ar trebui construita sustenabilitatea in termeni conturilor
nationale?
Tehnicile de evaluare au fost folosite de obicei in scopul informari la
niveluri de proiect si de sector. Ele sunt in acelasi timp necesare influentari
decizilor la nivel national. Conturile nationale conventionale pot fi utile
macroeconomistilor, insa ele raspund prea putin necesitatilor de masurare a
venitului sustenabil sau schimbarilor in capacitatea productiva a natiuni. Aceste
conturi includ estimari ale deprecieri capitalului produs de oameni, nu insa si al
deprecieri resurselor naturale, care este deosebit de importanta in cazul unor
tari.
De exemplu, atunci cand se defriseaza padurile tropicale, nu se face
nici o estimare asupra pierderi unuiasemenea activ de neinlocuit.
Pentru a rezolva unele din aceste deficiente, Banca Mondiala a
colaborat cu Oficiul de Statistica al ONU si cu alte instituti, punand la punct, in
ciuda unor probleme tehnice, un nou sistem de conturi nationale - Sistem
Integrat de Conturi Economice si de Mediu - care sa includa si aspecte
referitoare la mediul natural.
Cum ar trebui sa evaluam vitorul?
Emisiunea dioxidului de carbon in aer nu costa nimic generatia
prezenta, insa poate costa generatile vitoare. Cum ar trebui evaluat impactul pe
termen lung? In mod conventional, economisti au aplicat rate de actualizare
costurilor si beneficilor vitoare. Ecologisti, si chiar cetateni obisnuiti, au
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
26/100
argumentat adesea ca este cu siguranta gresit sa se evalueze bunastarea
oamenilor nenascuti inaintea evaluari propriei bunastari. Economisti raspund ca
aceasta nu reprezinta bunastarea generatilor vitoare care este actualizata; este
pur si simplu faptul ca o unitate monetara de azi poate fi investita cu o rata real
pozitiva generand mai multe unitati monetare in vitor (si deci valoreaza mai mult
de o unitate monetara in vitor). Acesta este motivul pentru care ei aleg, de obicei,
sa actualizeze vitorul la costul de oportunitate al capitalului.
Pentru decizile pe termen scurt, acest argument este convingator,
desi este inca subiectul unor probleme empirice cunoscute privind estimarea
unei rate de actualizare corespunzatoare. Pe termenul lung, este totusi necesar
sa analizam nivelul ratei de actualizare, care ar trebui sa fie suficient de inalt,deoarece nu putem fi siguri ca ratele pozitive ale randamentului investitiei vor
continua in vitor, mai ales daca baza resurselor naturale continua sa se
deterioreze. Cei mai multi economisti sustin folosirea pentru perioade foarte
lungi de timp a unui nivel al ratelor de actualizare mai mic de 9-12%, egal cu cel
folosit de obicei pentru investitile pe termen mediu in tarile in curs de dezvoltare.
Insa, cat de scazut ar trebui sa fie acest nivel ramane inca un subiect
controversat.chiar intre economisti.
Exista sugestia practicari unor rate de actualizare egale cu zero;
aceasta ar incuraja forma de dezvoltare capital-intensiva, ceea ce ar conduce
probabil la efecte adverse ale dezvoltari. De asemenea, ar trebui respins
argumentul ca impactul asupra mediului ar trebui sa aiba o rata de actualizare
separata, mai mica decat in alte cazuri; nu exista nici un motiv pentru a da
prioritate protectiei mediului in raport cu sanatatea, educatia sau proiectele de
planning familial. Exista nevoia explorari unor modalitati variate ale suplimentari
analizei cost-beneficiu- precum impunerea "conditiei de sustenabilitate" - cerand
sa nu fie epuizat intreg stocul de capital.
face ca abordarile conventionale ale managementului riscului, care
asociaza probabilitati diferitelor rezultate posibile, sa fie dificil de implementat.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
27/100
Si un comportament uman bine intentionat poate conduce la o
paguba ecologica total neasteptata. De exemplu, cand clorofluorocarburile au
fost initial folosite, nimeni nu a anticipat deteriorarea stratului de ozon.
Gradul inalt de incertitudine nu justifica inactiunea. Sub presiunea
saraciei, a dinamici demografice si economice, costurile inactiuni sunt chiar mai
mari decat cele ale actiuni. Incertitudinea cere evaluari riguroase ale mediului
pornind de la datele stintifice disponibile.
Cum ar trebui sa acordam prioritate biodiversitatii ?
Disparitia specilor este un caz extrem al ireversibilitati, dar impactul
pierderi diversitati biologice este incert datorita lipsei noastre de cunostinte.
Unele speci sunt vazute ca depozitare ale unui material biologic cheie;
altele sunt vazute ca avand o semnificatie genetica marginala. Dar, cunostintele
noastre in acest domeniu sunt destul de limitate.
Cata prioritate ar trebui data protectiei biodiversitati? Pe de o parte,uni biologi ar dori sa salveze orice. Disparitia iminenta a rinocerului alb, balenelor
sau elefantilor, a stimulat eforturile de conservare. Insa vointa publica de a salva
nenumaratele speci marunte (insecte minore si plante) este mult mai putin
evidenta, iar costul salvari tuturor specilor poate fi prohibitiv. Pe de alta parte, pot
fi acceptate initiative organizate si corelate, prin care s-ar putea prezerva
mostenirea genetica unica a lumi.
Cum ar trebui stabilite prioritatile ?
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
28/100
In fata problemelor complexe generate de pericolele la care este
expus mediul si de volumul limitat al resurselor, de unde ar trebui sa inceapa
guvernul?
Problemele care par la prima vedere cele mai urgente pot sa nu fie in
practica ca cea mai buna alegere in termeni monetari. In Europa rasariteana, de
exemplu, in ciuda nevoi evidente de curatare a raurilor poluate, calculele pot
demonstra ca benefici mai mari s-ar obtine prin reducerea poluari aerului.
O abordare interesanta de stabilire a prioritatilor apatine echipei de la
Universitatea Harvard care a pus la punct o schema pentru clasificarea diferitelor
optiuni. Esenta acestei metode, care continua munca de pionierat a Agentiei de
Protectie a Mediului a SUA, consta in derivarea unui set de indicatori bazat pe
impactul deteriorari mediului asupra sanatati umane, activelor productive si
functilor ecologice. Aceasta metodologie este inca in stare incipienta.
Astfel de analize pot fi utile oricarei tari deoarece permit conceperea
unor planuri de actiune asupra mediului prin care decidenti vad problemele de
mediu ca un intreg. In plus, intr-o anumita masura, procesul este participativ.
Astfel,publicul poate fi constientizat cu privire la optiunile si pericolele caroratrebuie sa le faca fata.
Politicile pentru dezvoltarea sustenabila a mediului se inscriu in doua
categori. In prima, sunt cele care promoveaza cresterea economica si gestiunea
mediului. Acest gen de politici includ eliminarea subventilor la utilizarea
resurselor, clarificarea drepturilor de proprietate, accelerarea educatiei si a
programelor privind populatia. Astfel de politici ar trebui sa fie relativ
necontroversate, avand nevoie de vointa politica si fonduri pentru implementarea
lor. In cea de a doua categorie sunt incluse politicile menite sa stopeze
comportamentul de producere a pagubelor mediului prin reglementari si
stimulente.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
29/100
Ele-s mai controversate in aceea ca implementandu-le gresit pot
provoca distorsiuni in economie. Studile empirice evidentiaza faptul ca
instrumentele bazate pe criteri de piata precum cele care genereaza obligati
pentru cei care polueaza, sunt in general mai bune decat restrictile cantitative, in
ciuda faptului ca ultimele au predominat in cadrul politicilor. O sarcina majora
este aceea de a evalua masura in care tarile in curs de dezvoltare pot evita
abordarile de comanda si control, abordari comune si tarilor industriale, care deci
minimizeaza orice compromis intre cresterea economica si protectia mediului.
Multe politici bine intentionate privind mediul au esuat datorita lipsei
capacitati institutionale. Ca urmare, numeroase tari cauta sa-si consolideze
capacitatea lor institutionala. Banca Mondiala acorda asistenta la mai mult de 50dintre ele. Experienta sugereaza ca structura organizationala a institutilor este
mai putin importanta decat claritatea mandatului, resursele adecvate si abilitatile
tehnice. Raman insa de precizat alte aspecte in termeni proiectari institutionale
corespunzatoare in diferite contexte socio-culturale.
Componentele sociale ale dezvoltari nu sunt mai putin importante
decat cele economice sau tehnice. Oameni pot fi priviti atat ca beneficiari cat si
ca victime ale tuturor activitatilor de dezvoltare. Implicarea lor activa in procesul
dezvoltari este cheia succesului. Programele de mediu vor esua cu certitudine
daca nu vor avea drept obiectiv permanent continuarea sporiri bunastari
oamenilor. Tarile sarace sunt cel mai puternic afectate de degradarea mediului,
find in acelasi timp si cel mai slab echipate pentru a se proteja.
Dezvoltarea durabila sub aspect ecologic (eco-dezvoltarea) trebuie sa
asigure protectia biosferei, respectiv a biodiversitati si a desfasurari normale a
fenomenelor si ciclurilor bio-geo-chimice.
Ecologisti au un rol din ce in ce mai important in procesul adoptari
decizilor economice. Ei aduc o perspectiva la nivelul ansamblului sistemului, o
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
30/100
vedere pe termen lung care accentueaza prevenirea si un pachet de practici
ecologice menite sa consolideze dezvoltarea socioeconomica.
In mod traditional, ecologia avea o relevanta redusa pentru cei
interesati de domeniul afacerilor. Insa, in ultimi ani situatia s-a schimbat,
reflectand o alta perceptie asupra modului in care oameni influenteaza utilizarea
si conservarea resurselor naturale.
Initial, resursele naturale erau considerate "bunuri libere" si prevala
cresterea economica nelimitata. Conceptia de azi cuprinde trei principi ecologice
fundamentale:
. Activitatea economica umana este un subsistem care opereaza in
cadrul unuia mai larg, dar finit - ecosistemul. Dezordinea in ecosisteme (de
exemplu, epuizarea resurselor sau poluarea) se interfereaza in cele din urma cu
sistemele de sustinere avieti,pe care se bazeaza economia.
. Pe masura ce activitatea umana se extinde iar populatia se afla in
crestere, sunt utilizate cantitati tot mai mari de resurse naturale fapt ce
genereaza un volum tot mai mare de deseuri, riscand depasirea limitelor de
toleranta ale ecosistemelor.
. Uneori impactul dezvoltari produce schimbari de mediu pe termen
lung si chiar in mod ireversibil. De exemplu, daca padurile tropicale sunt taiate.si
solul este expus, mineralele (deja cu oferta redusa) sunt filtrate de ploaie. Astfel
solul se intareste, impiedicand regenerarea padurilor si obtinerea unor recolte
stabile.
Ca rezultat al atingeri unui grad mai ridicat de constientizare, ecologisti
joaca acum un rol vital in definirea managementului padurilor, al terenurilor
mlastinoase si al zonelor de litoral si in echilibrarea raporturilor dintre oameni,
septel, plante si sol. Ecologisti se implica din ce in ce mai mult in implementarea
proiectelor de dezvoltare, pe masura ce guvernele se orienteaza spre protejarea
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
31/100
aerului si calitati apei, conservarea resurselor naturale si sustinerea dezvoltari
economice cu un management eficient al mediului.
Provocarea pentru ecologie consta intr-o mai buna masurare si
predictie a ceea ce se intampla cu sistemul natural sau cu ecosistemul implicat in
procesul de dezvoltare. De exemplu, ei ar putea fi consultati privind amplasarea
unei fabrici industriale si modul cum ar trebui tratati poluanti rezultati, in functie
de capacitatea de absorbtiea mediului natural. Atunci cand structura si procesele
unui ecosistem sunt intelese, ecuatile pot lega aceste elemente esentiale intr-un
model predictiv.
Initial, problemele dezvoltari erau sanatatea si poluarea la nivel local,
in timp ce acum acestea au dimensiuni globale si regionale. Ecologisti sunt din
ce in ce mai implicati in procesul dezvoltari prin faptul ca ei ajuta la formarea unei
noi constinte a dezvoltari. Pentru acestia strategia are trei componente: (1)
integrarea problemelor ecologice in politicile de dezvoltare economice si
sectoriale, (2) proiectarea strategilor anticipative si preventive pentru proiectele
de dezvoltare, (3)accentuarea efectului pozitiv al politicilor ecologiceasupra
dezvoltari.
Prevenirea -mai buna decat tratamentul
Deoarece decidenti politici au ajuns la concluzia ca terapia sistemelor
ecologice degradate este extrem de scumpa, consumatoare de timp si adesea
imposibila, politicile de mediu au ajutat la anticiparea impacturilor semnificative
ecologice si socioeconomice.
Aplicarea politicilor de mediu anticipative si preventive ridica insa mai
multe probleme. De regula, astfel de politici au nevoie in avans atat de certitudini
stintifice, cat si de acceptarea in plan politic a impactului advers demonstrat. In
plus, predictia pagubelor este adesea slaba sau absenta. Pentru a aborda aceste
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
32/100
dificultati, ecologisti s-au bazat din ce in ce mai mult pe evaluari de mediu menite
sa determine efectele potentiale semnificative ale programelor de dezvoltare
propuse. Din octombrie 1989 Banca Mondiala a cerut ca toate proiectele de
investiti propuse sa fie realizate in acest mod, cea ce a condus la o reproiectare
a multora dintre ele.
Ecologisti pot fi eficienti in influentarea politicilor doar daca ei pot
demonstra ca politicile ecologice promoveaza si nu impiedica dezvoltarea
durabila. Aceasta cere un parteneriat cu economisti, in urma caruia sa fie
estimate atat costul pagubelor provocate ecosistemelor cat si beneficile
economice ale conservari acestor sisteme.
Economia mediului ajuta la apropierea de conceptul dezvoltari
durabile pentru ca incorporeaza aspecte de mediu si sociale in adoptarea
decizilor. Ea implica o noua sinteza aprincipilor economice existente si a
extensilor lor. Istoric, dezvoltarea lumi industrializate s-a concentrat pe outputul
economic, astfel ca, deloc surprinzator, modelul postbelic al tarilor in curs de
dezvoltare a fost dominat de cresterea economica. Dar in ani '60 a fost dezvoltat
modelul cresteri echitabile pentru a incorpora obiective sociale, cum sunt
atenuarea saraciei si redistribuirea venitului. In ani '80, modelul a fost extins din
nou pentru a cuprinde conceptul de dezvoltare durabila, reflectand cresterea
preocupari privind mediul.
Cresterea economica inca umbreste alte obiective, fapt sesizabil in
cazul tarilor industrializate, care au inceput sa abordeze problemele de mediu
numai dupa ce au atins obiective economice majore. In prezent, decidenti politici
din intreaga lume incearca din ce in ce mai mult sa gaseasca cai de dezvoltare
sustenabila.
Scopul este maximizarea bunastari ca rezultat al activitatilor
economice, concomitent cu mentinerea sau cresterea in timp a stocului de active
economice, ecologice si socio-culturale (pentru a asigura
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
33/100
sustenabilitateavenituluisi echitatea intra-generationala)sisatisfacerea
nevoilordebaza ale saracilor(pentrua sustine echitatea inter-generationala).
Economia mediului contribuie la aceasta cautare prin incorporarea criterilor de
mediu si sociale in adoptarea decizilor economice.
Ea ofera decidentilor politici atat mijloace de evaluare a impactului
activitati umane asupra mediului, cat si instrumente de adoptare a unor decizi
mai bune. Economia mediului, ca domeniu de studiu, nu este noua. De-a lungul
ultimelor doua deceni principile economice existente au fost construite si extinse
pornind in special de la evaluarea impactului activitati asupra mediului natural si
social, care adesea nu este bine reflectat in tranzactile de piata. Insa este de
data recenta aplicarea acestor concepte la tarile in curs de dezvoltare, mai alesprin influentarea adoptari decizilor la nivel de proiect. In ultimi ani, economisti
mediului au inceput sa se intereseze de politicile macroeconomice.
In timp ce bazele acestei abordari sunt optimizarea economica si
alocarea eficienta a resurselor, practicieni recunosc ca aceste concepte nu sunt
usor de aplicat la unele obiective de mediu si sociale, precum prezervarea
rezistentei sistemelor ecologice la socuri, promovarea participari publicului larg la
decizi sau reducerea conflictelor. In aceste cazuri ei se bazeaza adesea pe
tehnici, precum analiza multicriteriala, pentru a facilita compromisurile intre
diferite obiective.
Dezvoltarea economica durabila (sustenabila) este in mod obisnuit
interpretata ca find un proces de mentinere a bunastari proiectate pe un termen
nedefinit in vitor. Optimalitatea economica, definita ca maximizare a valori
prezente a consumului, se deosebeste de sustenabilitate. Mai mult chiar,
optimalitatea poate fi compatibila cu non-sustenabilitatea, astfel incat pe o
traiectorie definita in termeni optimalitati prezente, consumul vitor tinde sa scada,
poate chiar la zero. Mai multe lucrari recente au cautat sa combine optimalitatea
si sustenabilitatea prin faptul ca nu au mai luat in considerare acele traiectori ale
consumului lipsite de etica, ce trateaza bunurilor oferite de mediu ca
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
34/100
find o sursa de utilitate in sine, ca si input-uri pentru productie. Astfel,
sustenabilitatea devine o constrangere suplimentara pentru traiectoria cresteri
economice optimale.
Problema cu aceste abordari este ca ele nu surprind diversitatea
contributilor mediului natural la economie, iar subiectul premizelor restictive sunt
economile simple. Asemenea modele pot conduce la analize utile, dar aplicarea
lor la economile reale si la mediu este limitata in mod inevitabil.
Daca considerarea optimalitati si sustenabilitati conduc la recomandari
diferite in ce priveste masurile de politica economica, trebuie sa se identifice o
ordine de prioritate. Exista mai multe motive de confruntare cu perceptia
economica obisnuita, potrivit careia optimalitatea ar trebui sa fie obiectivul
dominant:
. de multe ori optimalitatea nu constituie baza pentru politica publica;
existenta statului bunastari nu este optima, si nu asigura in mod necesar
dreptatea sociala sau respectarea drepturilor omului;
. calculele de optimalitate ar putea sa nu fie realizabile din cauza
dificultatilor de evaluare a mediului;
. chiar daca se fac calcule de optimalitate, acestea pot subestima
pagubele aduse mediului, intrucat pretul vitor al bunurilor de mediu ar putea fi
substantial mai mare decat pretul prezent, data find rata de distrugere a mediului.
Asemenea cresteri posibile de pret sunt insa lasate in mod curent in afara
calculelor, din cauza incertitudini evolutiei lor.
. calculele de optimalitate bazate pe consum vor fi nefavorabile
bunurilor de mediu, chiar daca bunurile de mediu sunt luate in calcul, in masura
in care consumul de bunuri produse si servici este mai motivat de dorinta de a
avea o pozitie relativa mai buna. Consumul ce permite imbunatatirea statutului
social nu produce o crestere agregata a
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
35/100
bunastari, ci castigul unei persoane implica pierderi pentru alta
persoana. In literatura se argumenteaza ca multe bunuri sunt bunuri publice
care, din cauza non-excluziuni, nu pot fi consumate intr-un mod care confera
benefici relative. Atunci cand sunt sacrificate pentru consumul de bunuri ce
confera statut, modificarea neta a bunastari nu va fi reflectata cu acuratete de
catre valorile lor relative, evidentiate fie prin preturi, fie prin disponibilitatea de
plata.
Din toate aceste motive, abordarea in aceasta lucrare este de a
considera aceasi definitie a sustenabilitati economice - mentinerea bunastari -
folosita si la determinarea optimalitati, dar in conditile unei evaluari mai detaliate
a contributiei mediului la aceasta bunastare, astfel incat sa se poata formulaprincipi privind sustinerea acestei contributi. Implicatile economice ale cautari
unor principi de acest fel pot fi explorate pe mai multe cai.
Bunastarea economica deriva din venituri si din mediu, care
indeplineste mai multe functi, contribuind la productie si deci la obtinerea
veniturilor, sau in mod direct la asigurarea bunastari. Venitul este generat de
catre stocul de capital, ce cuprinde capitalul produs, capitalul uman, capitalul
natural si capitalul social.
Capitalul natural indeplineste si functile de mediu, care creeaza
bunastare in mod direct. Pentru ca bunastarea economica sa nu se reduca,
stocul de capital care o genereaza trebuie mentinut. Aceasta implica necesitatea
ca, pentru sustenabilitatea economica, diferenta dintre investitile brute si
deprecierea capitalului sa fie pozitiva.
Evaluarea efectelor
Primul mod prin care economia mediului imbunatateste analiza
politica este de a ajuta la evaluarea impactului decizilor la diferite niveluri.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
36/100
Nivelul de proiect In mod traditional, economisti s-au bazat pe analiza
cost-beneficiu pentru a determina daca un proiect merita sau nu intreprins.
Conform Banci Mondiale, acest tip de analiza este din ce in ce mai adoptat
pentru o mai buna evidentiere a problemelor sociale si de mediu.
In primul rand, unele inputuri si outputuri nu sunt corect apreciate de
catre piata. Un exemplu in acest sens il constituie externalitatile - efectele de
beneficiu sau dauna care-s impuse de alti, dar care nu pot fi restituie sau
pretinse celui care le genereaza. Din pacate, externalitatile sunt adesea dificil de
masurat in termeni fizici sau monetari. Un alt exemplu il reprezinta resursele la
care accesul este liber, fara plata, precum un lac sau o autostrada publica - care
sunt dificil de evaluat si tind sa fie supraexploatate, deoarece sarcinileutilizatorului sunt neglijabile.
Ce se poate face? Valoarea unei externalitati poate fi evaluata pe
baza preturilor umbra ori a costului de oportunitate. Dar daca aceasta evaluare
nu este posibila, decidenti politici pot impune reglementari si standarde care
stabilesclimite fizice asupra pagubelor externe ori definesc mai bine drepturile de
proprietate, incurajand imbunatatirea managementului resurselor naturale.
Nivelul sectorial Studile arata ca actiunile la nivel sectorial au adesea
impacturi de mediu si sociale mai puternice decat proiectele individuale. Regula
de baza pentru o evaluare eficienta a unei resurse rare (sau serviciu) precum
apa (sau transportul) este ca pretul ar trebui sa fie egal cu costul furnizari unitati
marginale (aditionale) de output. Totusi, in multe tari astfel de resurse sunt
subventionate. Cresterea pretului mai aproape de nivelurile eficiente este
esentiala pentru a reduce utilizarea lor risipitoare,realizand deci atatcastiguri
economice cat si de mediu. Analiza ecologica si economica ajuta in acest sens.
Mai intai, ea accentueaza nevoia de evaluare eficienta si de stabilire a unor
sarcini suplimentare pentru a acoperi impactul extern. De exemplu, daca
evacuarea gazelor automobilelor provoaca probleme respiratori, pretul
combustibilului bazat pe costul marginal ar trebui sa fie suplimentat cu taxele de
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
37/100
poluare corespunzatoare pagubelor provocate sanatati sau mediului. In al doilea
rand, acest tip de analiza incurajeaza planificarea comprehensiva a resurselor pe
termen lung.
Nivelul macroeconomic Politicile la nivelul intregi economi
(atatsectoriale cat si macroeconomice) au efect asupra resurselor naturale de
baza, insa interactiunile complicate nu sunt inca bine intelese. Generalizarile
simpliste nu sunt posibile.
Multe cazuri de pagube de mediu sunt determinate de esecurile pietei
si distorsiuni politice, exacerbate de saracie. Reformele politice care promoveaza
eficienta sau reduc saracia ar trebui sa ajute mediul, insa unele reforme pot avea
efecte negative aupra mediului, de exemplu, ca urmare a definiri incomplete a
drepturilor de proprietate.
Solutia nu este modificarea politicilor initiale (care au obiective socio-
economice conventionale), cimai degraba proiectarea unor masuri
complementare, care sa atenueze efectele negative sau sa sporeasca impactul
pozitiv al acestor politici asupra mediului.
Nivelul international. Fenomenele regionale (precum ploile acide) si
cele globale (precum epuizarea stratului de ozon, incalzirea globala, pierderea
biodiversitati si poluarea apelor internationale) au ridicat probleme. Aceste
probleme raspandite pretutindeni si pe termen lung au condus la idei noi privind
incertitudinea siireversibilitatea. De exemplu, chiar atunci cand impactul este
incert, sustenabilitatea sugereaza ca ar trebui impuse limite pentru degradarea
resurselor, n special daca consecintele vitoare sunt ireversibile si catastrofale.
Aceasta abordare precautionala se regaseste in aparitia consensului privind
limitarea emisilor de gaz pentru a evita posibila incalzirea globala. Eforturile sunt,
de asemenea, in desfasurare pentru a imbunatati functionarea mecanismului de
mobilizare si alocare eficientasi echitabila a resurselor.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
38/100
Cazul dezvoltari durabile este de obicei sustinut cu argumente
economice si tehnico-ecologice. Componentele sociale ale durabilitati dezvoltari
nu sunt mai putin importante. Intr-adevar, esecul de a recunoaste rolul
determinant al "actorilor sociali" a afectat negativ multe programe al caror
obiectiv era dezvoltarea.
Dezvoltarea sociala durabila inseamna evitarea unor probleme majore:
tensiuni generate de discrepantele majore intre bogati si saraci,
deoarece o societate
profund divizata dupa acest criteriu nu poate fi stabila pe termen
lung; refuzul de a permite unei comunitati de limba sau cultura, unei etni sau unei
natiuni, sa oprime alte comunitati;
nerespectarea sistematica a drepturilor omului, intrucat istoria
demonstreaza ca in caz contrar se produc tensiuni politice violente incompatibile
cu dezvoltarea durabila etc.
Deci sloganul "a pune oameni pe primul plan" in cadrul politicilor si
programelor de investiti orientate spre dezvoltare ori pentru asistenta in
dezvoltarea spontana nu este lipsit de continut. Inseamna, pur si simplu, a
recunoaste rolul central al actorilor sociali si institutilor lor in dezvoltarea durabila.
Durabilitatea trebuie sa fie "construita" in plan social si abordatasimultan sub trei
aspecte: economic, ecologic si social.
Instrumentele sociologului
Ce adauga perspectiva sociologica arsenalului de instrumente pentru
a dobandi dezvoltarea sustenabila? Cel putin doua seturi de elemente. Mai intai,
ea furnizeaza un set de concepte care ajuta la explicarea actiuni sociale, relatilor
dintre oameni, formelor complexe ale organizari sociale, aranjamentelor lor
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
39/100
institutionalizate si cultura, motivele, stimulentele si valorile care reglementeaza
comportamentul lor unul fata de altul si fata de resursele naturale. In al doilea
rand, ea ofera un set de tehnici sociale apte pentru coordonarea prompta a
actiuni sociale, impiedicand comportamentul daunator, stimuland asocierea,
aranjamente sociale alternative si dezvoltarea capitalului social.
Tehnicile sociale
Proiectanti de programe aflati in cautarea cresteri sustenabilitati nu
sunt cel mai adesea consienti de repertoriul vast al instrumentelor de
management social si parghilor culturale ce pot fi folosite pentru a mobiliza
energia sociala si a coordona actiunea in sensul programelor de dezvoltare.
Aceste instrumente variaza de la :
crearea unei constinte publice la investitia in capitalul uman; de la
simple consultati la dezvoltarea mangementului coparticipativ; de la sisteme de
stimulente la controale institutionale;
de la valorificarea traditilor si a vechilor practici la introducerea
inovatilor;
de la autorizare la cresterea coeziuni sociale;
de la comportamentul dat de motivarea economica a indivizilor la
utilizarea puteri solidaritati, increderi auto-organizari si valorilor adoptate de grup.
Aceste instrumente pot fi de asemenea combinate pentru a schimba
modelele sociale existente si a promova o cultura a protectiei resurselor. In
proiectele sociale de exploatare a padurilor, de exemplu, planificatori au mai
multe optiuni strategice pentru programele de plantare a pomilor: abordarile
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
40/100
centrate pe comunitate, abordarile centrate pe famili ori abordari centrate pe
grupuri mici.
Strategia sociala, nu numai tehnica, trebuie aleasa de la inceput, iar
scopul ar trebui sa fie intotdeauna construirea sau accentuarea asocierilor
institutionale.
Ce rol ar trebui sa joace utilizatorii?
O problema cruciala si controversata priveste rolul pe care ar trebui
sa-l joace utilizatori resurselor in managementul mediului. Uni decidenti politiciresping optiunea incredintari responsabilitatilor de management utilizatorilor,
temandu-se ca resursele ar putea fi folosite in mod abuziv; ei sustin astfel
controlul statului. Alti pledeaza impotriva interventiei guvernamentale,
concentrandu-se numai pe utilizatori si piete.
Managementul resurselor nu ar trebui incredintat total utilizatorilor.
Decidenti politici ar trebui sa determine daca utilizatori sunt intotdeauna capabili
sa exercite managementul. A considera o astfel de abilitate caexistenta din start
in toate cazurile este o simpla naivitate.
Problema nu este totusi capacitatea subiectiva (sau lipsa) unuia sau
altui utilizator individual sau mai multora de a exercita functi manageriale.
Factorul decisiv este, mai degraba, prezenta sau absenta formelor de organizare
structurala corespunatoare conduceri mediului. Altfel, actiunile individuale ale
utilizatorilor multipli se pot usor combina pentru a produce un rezultat advers la
nivel de sistem.
Adesea, setul de utilizatori atomizati are nevoie sa fie organizat in
grupuri interactive, institutionalizate, cultural coezive pentru a dobandi abilitatea
de conducere si a formula si respecta reguli adecvate, drepturi si obligati.
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
41/100
Pot modelele traditionale de organizare sociala din tarile in curs de
dezvoltare sa indeplineasca acest rol? Dezamagirea privind proliferarea
slabiciunilor si manifestarea ineficientei agentilor guvernamentale au condus la
sustinerea idei de a reinvia institutile traditionale. In anumite circumstante,
aceasta tehnica sociala poate fi uneori eficienta. Insa aceasta nu poate deveni o
strategie universala, deoarece formarea structurilor institutionale pentru
managementul mediului la nivel local cere mai mult decat o simpla reinviere a
institutilor vechi sau traditilor.
2.3. Drepturile de proprietate si calculul economic
In prezent, orice analiza a mediului porneste de la recunoasterea
faptului esential ca problemele poluari si deprecieri resurselor naturale constituie
provocarea majora a societati actuale si a modurilor in care omul in intelege sa
se dezvolte. Pretutindeni in lume dezbaterea publica invoca poluarea apei si a
aerului, subtierea stratului de ozon, protocolul de la Kyoto, epuizarea resurselor
naturale si despadurirea etc. Numeroase asemenea dezbateri reflecta, pe de o
parte, conceptia eronata ca agravarea problemelor de mediu demonstreazacaracterul inadecvat al abordari economice in legatura cu aceste probleme. Pe
de alta parte, discursul public asupra problemelor ecologice tradeaza modalitatea
superficiala de expediere a argumentelor sub forma numeroaselor proteste, in
defavoarea identificari adevaratelor cauze ce alimenteaza atat "consumarea"
mediului, cat si majoritatea reactilor de indignare cu privire la acest proces.
Deoarece universul insemna materie, compozitia acestuia consta intr-o
multitudine de resurse naturale si elemente chimice. Daca prin multitudinea
resurselor naturale intelegem energia externa disponibila omului, necesara
desfasurari tuturor actiunilor umane, atunci problema resurselor naturale nu este
una a raritati de natura intrinseca. Strict dintr-un punct de vedere fizico-chimic,
resursele naturale reprezinta unul si acelasi lucru cu oferta totala de materie si
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
42/100
energie, ceea ce inseamna ca, din punct de vedere tehnic, aceasta oferta poate
fi apreciata ca find finita. Insa, adevarata problema a resurselor naturale este
mai degraba una de utilizare,accesibilitate si economisire.
In acest studiu ne propunem formularea unei abordari alternative la
explicatile "ecologiste" asupra deteriorari mediului. Utilizarea teoriei economice
pentru tratarea problemelor ecologice ofera posibilitatea amendari unora dintre
cele mai grave erori care se comit in analizele de mediu. Abordarea pe care o
propunem este reprezentata de ceea ce in literatura de specialitate se cheama
"ecologia de piata", adica aplicarea sistematica a principiului drepturilor de
proprietate in domeniul mediului si al resurselor naturale. Aceasta pozitie
metodologica deriva din recunoasterea faptului fundamental ca productia sischimbul (voluntar), in calitate de cauze legitime ultime ale progresului societati
umane, se bazeaza pe recunoasterea si respectul drepturilor de proprietate
privata, ca drepturi exclusive. Corespunzator acestei abordari, problemele de
mediu constituie rezultatele previzibile ale fisurilor manifestate in structura
institutionala a drepturilor de proprietate; in mod similar cu identificarea surselor
problemelor de mediu, modalitatea de rezolvare a acestora ar consta exclusiv in
corectarea fisurilor drepturilor de proprietate asupra resurselor naturale.
Pozitia metodologica a "ecologiei de piata" deriva din afirmarea
indelungatei traditi a individualismului metodologic care aseaza in centrul atentiei
si analizei stintifice omul, ca persoana individuala. In acest context, formularea
problemelor de mediu ca probleme de drepturi de proprietate (drepturi ale
persoanelor) face ca aceasta abordare sa fie centrata pe om, ceea ce o
deosebeste de alte concepti asupra problemelor ecologice, centrate in general
pe natura, pe mediu, pe drepturile animalelor etc. Faptul ca ecologisti de piata isi
concentreaza analiza asupra omului si drepturilorsale deproprietate nu inseamna
ca, prin aceasta analiza, are loc neglijarea naturi. Argumentul fundamental
consta in faptul ca existenta drepturilor personale de proprietate asupra
resurselor de mediu reprezinta modalitatea optima de solutionare a problemelor
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
43/100
ecologice, in ceea ce priveste protejarea naturisi conservarea resurselor
naturale.
Originile acestei abordari constau in recunoasterea avantajelor care
decurg din manifestarea caracteristici de exclusivitate a proprietati private.
Inovatia institutionala a drepturilor exclusive furnizeaza singurul criteriu
consistent logic si etic, lipsit de arbitrar si de caracter discriminator, de rezolvare
a conflictelor in contextul general al raritati. Existenta drepturilor exclusive face
ca oameni sa administreze chibzuit resursele pe care le detin, sa-si dezvolte
proprietatea si sa o foloseasca productiv. In acest context, rezolvarea
problemelor de mediu este circumscrisa intr-o mica masura programelor
ecologice publice de miliarde de dolari (suportate, in general, de catre cei carenu reprezinta cauza problemelor ecologice), destinate preveniri si combateri
poluari mediului inconjurator, ci mai degraba restaurari si respectari drepturilor de
proprietate. In conditile resurselor non-exclusive (spre exemplu, resursele
maritime, in general, cele caracterizate prin acces gratuit), principiul "maini
invizibile" functioneaza invers fata de mecanismul descris de Adam Smith: cand
fiecare isi urmareste interesul personal contribuie, in detrimentul tuturor, la
supraexploatarea si epuizarea resurselor respective. Intr-un asemenea mod se
deruleaza mecanismul pe care ecologistul american Garet Hardin l-a denumit
"the tragedy of the commons", sintagma invocata insistent de catre economisti in
analiza resurselor aflate in proprietate comuna: "o resursa la care toata lumea
are acces liber este o resursa fata de care nimeni nu are interesul sa asigure
intretinerea sau reinnoirea, deoarece este vorba de actiuni ce nu pot avea
valoare comerciala; deci o resursa condamnata sa fie supraexploatata si rapid
epuizata". Aceasta inseamna ca proprietatea privata promoveaza conservarea si
folosirea inteleapta a resurselor pentru vitor.
In general, intelegerea pe care majoritatea economistilor o ataseaza
conceptului de "drept de proprietate" se bazeaza pe ignorarea faptului ca dreptul
de proprietate are eminamente natura privata si individuala. Invocarea
justificarilor etice ultime ale proprietati private, asa cum deriva acestea din teoria
7/29/2019 97340116 Dezvoltarea Durabila Si Energiile Regenerabile in Romania
44/100
dreptului natural a lui John Locke, vine nemijlocit in sprijinul acestei poziti
analitice. Astfel, natura publica a proprietati (proprietatea tuturor, dar a nimanui,
de fapt, formulare defectuoasa prin aceea ca orice utilizare a unei resurse
reclama, in mod necesar, un drept exclusiv) nu reprezinta nimic altceva decat
rezultatul vicieri controlului exclusivasupra utilizarilor pentru care o resursa este
potrivita, datorita calitatilorei naturale intrinsece.
In legatura cu analiza economica a mediului se cuvine a remarca
distinctia dintre resursele utilizate (devenite bunuri economice ca urmare a
transformarilor graduale la care au fost supuse prin munca omului) si resursele
neutilizate (adica obiectele materiale din universul exterior ce nu constituie bunuri
economice).
Invocarea drepturilor de proprietate se poate face numai in legatura cu
prima categorie, ca drepturi de proprietate asupra resurselor utilizate. Explicatia
acestei situati constain faptulca drepturile legitimede proprietate decurg, in mod
necesar si esential, din apropriere originara (principiul lockean de homesteading
Top Related