Limbile
Pagini
Legal
ndrumtor de lucrri practice
Cuprins
Norme generale de protecia muncii n laboratorul de chimie Laboratorul 1. Analiza unei substane medicamentoaseLaboratorul 2. Substane medicamentoase din grupa aminelorLaboratorul 3. Substane medicamentoase din grupa amidelorLaboratorul 4. Substane medicamentoase din grupa acizilor carboxilici,
srurilor i esterilorLaboratorul 5. Substane medicamentoase din grupa acizilor alcooli i a
srurilor lor i din grupa acizilor fenoli i a srurilor lorLaboratorul 6. Sinteza acidului lacticLaboratorul 7. Substane medicamentoase din grupa aminoacizilorRecapitulareBibiliografie
1
Chimie Terapeutic
Norme gen erale de secu ritatea mun cii n labo ratoru l de chi mie
1. Hainele folosite n timpul lucrrilor practice s fie simple, s nu dein elemente volante care s poat ncurca efectuarea lucrrii. n timpul lucrrilor practice efectuate cu mna este de dorit s nu se poarte inel proeminent. Prul lung trebuie s fie legat. Purtarea halatului alb n timpul lucrrilor practice este obligatorie.
2. n laborator se impune un comportament civilizat, atenia s fie ndreptat asupra experimentului i nu trebuie distras atenia altora n mod inutil. S nu se lucreze dect cu aparate cu a cror funcionare este clar. Este interzis lucrul la instalaiile care nu sunt prevzute n lucrrile practice. S se cear ajutorul asistentului n toate cazurile cnd prevederile lucrrii practice o cer sau atunci cnd apar orice fel de complicaii n timpul lucrrii.
3. S se pstreze ordinea la punctul de lucru. Atenie la utilizarea instrumentelor ascuite, obiectelor de sticl etc. Lichidele vrsate pe podea sau pe masa de lucru trebuie terse imediat cu o crp cu excepia cazurilor n care acestea sunt periculoase (ex. acid, otrav, etc.) caz n care necesit condiii speciale de nlturare.
4. Este interzis mncatul i fumatul n laborator.
5. S nu se nceap lucrarea practic cu mna rnit. Trebuie semnalat acest lucru asistentului. La terminarea lucrrii practice minile trebuie splate cu mare atenie
2
ndrumtor de lucrri practice
6. n timpul lucrrilor practice se folosesc rareori substane corozive. n cazul cnd acestea ajung pe piele sau mucoase trebuiesc imediat terse cu o crp moale i apoi splate cu ap abundent.
7. De asemenea este mic i numrul substanelor foarte toxice care se folosesc. Nu trebuie uitat ns faptul c multe substane utilizate chiar foarte diluate figureaz pe lista substanelor toxice. Cteva flacoane cu lichid concentrat pot s provoace intoxicaii grave. Trebuie evitat ca pn i substanele foarte diluate s intre n contact cu pielea sau cu mucoasele.
8. Cteva lichide care se folosesc sunt inflamabile i n general sunt marcate n acest fel Din aceste lichide se toarn deodat doar cantiti mici i imediat se nchide flaconul. Este interzis utilizarea surselor de nclzire i focul deschis n apropierea substanelor inflamabile.
9. Robinetele de gaz vor fi manipulate strict de ctre asistent.
10. n laborator sunt foarte multe aparate electrice. Acestea corespund normelor locale i internaionale de protecie la atingere. Legarea aparaturii la reea i pornirea este efectuat de personalul tehnic. Nu trebuie atinse instalaiile electrice cu mna umed, s nu se ating instalaiile electrice i mpmntarea n acelai timp.
11. S nu se blocheze uile de ieire i nici cile de acces dintre mesele de laborator deoarece n cazul unui incendiu s-ar ngreuna evacuarea. n laborator trebuie adus numai echipamentul necesar. Nu trebuie depozitate geni pe mese pentru c ngreuneaz munca i pot fi distruse.
3
Chimie Terapeutic
12. S nu se uite c regulile de protecia muncii oblig anunarea imediat a asistentului de orice accidente din timpul lucrrii de laborator. Rnile mici, zgrieturile de animale, intrarea n contact cu substane toxice trebuie anunate la fel ca i situaiile de urgen major.
13. n cazul unui de incendiu trebuie anunat imediat asistentul de laborator.
14. Primul ajutor poate fi acordat de ctre asistent, respectiv clinicile universitii.
15. Alte reguli de protecia muncii se pot gsi n instruciunile privind metodologia specific a unor lucrri practice. Studenii sunt obligai s respecte instruciunile de protecia muncii date de ctre cadrul didactic.
4
ndrumtor de lucrri practice
Laboratorul 1 . Analiza unei substane medicamentoase
Analiza unei substante medicamentoase necunoscute comporta
mai multe etape:
I. Analiza preliminara
control organoleptic ( miros, gust, culoare)
solubilitate
apa rece ->sare hidrofila
cald
- solventi organici ( alcool, cloroform, acetona)
- acizi-se solubilizeaza in acizi substantele cu
caracter bazic-exemplu: aminele
- baze- se solubilizeaza in baze substantele cu
caracater acid-de exemplu acizii carboxilici, -OH
alcoolic, fenoli
- pH-ul se verifica obligatoriu pentru ca ne poate
furniza informatii importante( caracter acid, bazic sau
neutru al substantei de cercetat)
comportamentul solutiei fata de acizi si baze (daca
substanta este solubila in apa)
daca avem o sare,si la adaugarea de acizi tari se formeaza un
precipitat substanta ar putea fi sarea unui acid organic sau daca
5
Chimie Terapeutic
obtinem un precipitat in urma tratarii solutiei de cercetat cu o baza
tare substanta ar putea fi sarea unei baze organice
+HCl + NaCl
benzoat de sodiu ac. Benzoic pp. alb.
+ NaOH + NaCl
procaina clorhidrat procaina
calcinare
- pelicula de C (reziduu negru)
- reziduu- sare de ac. Org. + Me MeO (reziduu colorat
sau alb)
reactia flacarii se face numai pe reziduul format dupa
calcinare( reactia flacarii se executa cu ajutorul unei mine de creion;
6
ndrumtor de lucrri practice
mina de creion se calcineaza in flacara, apoi se umecteaza in solutie
de HCl concentrat,se calcineaza din nou, se umecteaza din nou in HCl
concentrat apoi in reziduul format dupa calcinare si se introduce din
nou in flacara si se observa daca se obtine vreo coloratie a flacarii.
Daca se obtine vreo coloratie inseamna ca reactia flacarii este
pozitiva si in consecinta substanta de cercetat este o sare a unui
metal cu o substanta organica)
proba Lassaigne pentru (N, S, X)-se executa folosindu-ne
de un tubusor Lassaigne. In varful tubusorului se introduce proba de
analizat, iar in gatuitura tubusorului se introduce sodiu metalic.
Tubusorul se prinde cu ajutorul unui cleste metalic, si se introduce in
flacara, prima data portiunea cu Na metalic, apoi varful tubusorului.
Se incalzeste pana la incandescenta, apoi se introduce tubusorul intr-
o capsula ,pregatita in prealabil, care contine 1-2ml apa rece, si se
acopera cu o sticla de ceas. Se sparge tubusorul cu ajutorul unei
baghete de sticla, iar solutia rezultata se filtreaza. Filtratul se
imparte in mai multe portiuni dupa cum urmeaza:
N se identifica sub forma de CN-
CN- + FeSO4Fe (CN)2 + NaCN Na4[Fe(CN)6] +
FeCl3+HCl conc Fe4[Fe(CN)6]3
Albastru de Berlin
7
Chimie Terapeutic
Intr-o prima portiune din filtrat se incearca
reactia pentru N. La cativa ml din filtrat se adauga
cateva cristale de FeSO4, 2-3 picaturi de solutie de FeCl3
si 3-4 picaturi de solutie de HCl concentrat. Daca in urma
reactiei se obtine o coloratie albastra atunci inseamna ca
proba Lassaigne este pozitiva pentru N.
S(neionizabil) se identifica sub forma de sulfuri
S2-
La o alta portiune din filtrat se adauga o picatura
de nitroprusiat de sodiu. Daca in urma reactiei se obtine
o coloratie violeta, inseamna ca proba Lassaigne este
pozitiva pentru S
S ionizabil se identifica sub forma de SO42-
la o alta portiune se adauga cateva picaturi de
solutie de BaCl2. Daca se obtine un precipitat alb
inseamna ca substanta de analizat contine S ionizabil.
SO42- + BaCl2 BaSO4 pp alb
X sub forma de halogenuri X-
8
ndrumtor de lucrri practice
La o alta portiune se adauga 1-2 picaturi de
solutie de AgNO3.Daca se obtine un precipitat alb
inseamna ca substanta de analizat contine halogen.
Ag+ + X- + HNO3 AgX pp alb
CN- si X- fac parte din aceeasi grupa analitica si
pentru diferentiere se face proba Balstein pentru
halogen ( lama de cupru)
II. Reactii generale de grup
III. Reactii specifice
Laboratorul 2. Substante medicamentoase din grupa aminelor
Aminele sunt substante derivate de la NH3. Grupa aminica reprezinta o functie foarte des intalnita in structura unor substante medicametoase sub forma de amina primara, secundara, tertiara.
R-NH2 amina primara
9
Chimie Terapeutic
R-NH-R amina secundara
R3-N amina tertiara
R4 N]+ Cl- sare cuaternara de amoniu
In functie de natura radicalului R aminele pot fi clasificate in amine aromatice, alifatice sau mixte.
anilina
etilamina
Lidocaina
10
ndrumtor de lucrri practice
In general, pe langa gruparea aminica, aceste substante contin si alte grupari: alcoolice, fenolice, esterice etc. avand posibilitatea de a se influenta reciproc.
Dupa natura grupei aminice si prezenta altor grupari in molecula, aceste substante au fost clasificate luandu-se in considerare reactiile cele mai specifice si accesibile.
Amine aromatice
anestezina
bromhexin
11
Chimie Terapeutic
procaina/novocaina
metoclopramid
lidocaina
12
ndrumtor de lucrri practice
acetanilida
fenacetina
acetaminofen( paracetamol)
1. Reactii generale
1.1 reactia de deplasare a aminelor din saruri cu alcalii
13
Chimie Terapeutic
din solutia sarurilor, amina se poate pune in libertate prin alcalinizare
2242423 2)NH-(R NHROHSONaNaOHSO ++++
223 ]NH-R NHROHNaClNaOHCl +++
+
0,2 g sare a unei amine se dizolva in 1ml apa, se adauga solutie NaOH 30% pana la alcalinizare. Apare o tulbureala care dupa putin timp se transforma fie in picaturi uleioase, fie intr-un precipitat amorf de amina baza. Prin extractie cu eter sau benzen poate fi separata si caracterizata prin pt.
2. Reactii caracteristice
2.1 Reactii specifice nucleului aromatic ( reactii de
bromurare si nitrare)
0,02g acetanilida se trateaza cu 5ml apa, se incalzeste.
Solutiei racite se adauga 5 picaturi apa de brom. Se formeaza un
precipitat alb cristalin de derivat bromurat
14
ndrumtor de lucrri practice
NH-CO-CH3
+2 Br2 2
NH-CO-CH3
Br +
NH-CO-CH3
Br
-2HBr
0,05g fenacetina se trateaza cu 1ml HNO3 +1ml apa si se fierb 1
minut. Se raceste. Se formeaza un precipitat galben cristalin de
nitroderivat.
NO2
NH-CO-CH3
+HNO3
NH-CO-CH3
O-C2H5O-C2H5
2.2 Amine aromatice primare
2.2.1. Reactia cu acidul azotos (diazotare si cuplare)
15
Chimie Terapeutic
Aceasta reactie permite identificarea si diferentierea
aminelor alifatice primare, secundare, tertiare si a aminelor
aromatice primare. Valoare analitica deosebita prezinta insa reactia
aminelor aromatice primare care cu acidul azotos in mediu puternic
acid dau saruri de diazoniu (a), incolore sau slab galbui ; acestea pot
reactiona cu fenoli in mediu alcalin (b) sau cu amine in mediu acid (c)
formand coloranti azoici:
16
ndrumtor de lucrri practice
N N]Cl+ -
N N]Cl+ -
OHC2H5-O-CO- N=N-
NaO
N N]Cl+ -
N(CH3)2
C2H5-O-CO- N=N- N(CH3)2
COOC2H5
NH2
+ HONO HCl
COOC2H5
COOC2H5
+ NaOH
COOC2H5
+
0,1 g amina primara aromatica se dizolva in 2ml HCl dil., se
raceste cu gheata(0-5 C), se adauga cateva picaturi de solutie de
azotit de sodiu proaspat preparata. Solutia care contine sarea de
diazoniu se imparte in doua: o parte se toarna intr-o eprubeta in care
se gaseste o solutie puternic alcalina de beta naftol, iar cealalta parte
se introduce intr-o alta eprubeta ce contine solutie de dimetilalanina
17
Chimie Terapeutic
in mediu acid( excesul de acid se neutralizeaza cu hidroxid de
amoniu). In ambele cazuri se obtin coloratii rosii de diferite nuante.
!!!!!!!Reactie specifica pentru anestezina, bromhexin, procaina,
metoclopramid
2.3 amine secundare
2.3.1 reactia cu nitroprusiat
o picatura solutie continand o amina secundara (alifatica sau ciclica) se trateaza cu o picatura de nitroprusiat de sodiu si o picatura de NaOH; se adauga picatura cu picatura NaHCO3 pana apare o coloratie violeta.
2.4 amine tertiare
2.4.1 reactia cu acid picric
18
ndrumtor de lucrri practice
OH
NO2
NO2
O2NR-CH2-N(CH3)2
O
NO2
NO2
O2NR-CH2-NH(CH3)2
+ +
aminele tertiare alifatice sau cicilice precipita cu acidul picric, picrati cristalini de culoare galbena cu puncte de topire caracteristice.
0,10 g substanta se dizolva in cativa ml apa sau alcool, se trateaza cu 2-4ml acid picric. Apare imediat sau in timp un precipitat galben cristalin.
2.5 Amine acilate(fenacetina, paracetamol, acetanilida)
2.5.1 Reactia de deacilare in mediu acid
0,2 g substanta se incalzeste cateva minute cu 3ml HCl;
solutia se imparte in 2 parti egale. Pe o portiune (a) se executa
reactia de punere in evidenta a acidului; pe cealalta portiune (b) se
efectueaza reactia de diazotare si cuplare cu fenoli sau reactia de
culoare specifica aminei aromatice primare rezultate in urma
hidrolizei
19
Chimie Terapeutic
a) 1.5ml solutie se incalzeste pe baia de apa cu 2 ml etanol;
se percepe un miros de acetat de etil
NH3]Cl
CH3COOH
CH3COOH CH3CH2OHCH3-COOCH2CH3
NH-CO-CH3
+ H2O HCl
+ -
+
+
b) 1,5 ml solutie se dilueaza cu apa, se raceste si se adauga
o pictur de dicromat de potasiu. Apare o coloratie violeta care
trece in rosu rubiniu.
2.6 Amino-alcooli
2.6.1 Reactia de culoare cu sulfat de cupru
La tratare cu sulfat de cupru in mediu bazic amino-alcoolii
sufera o usoara oxidare la cetona cu care apoi formeaza un complex
de culoare albastra violeta.
20
ndrumtor de lucrri practice
0.1 g substanta Se dizolva in 2 ml apa, se trateaza cu 0.5 ml
CuSO4, 1 ml NaOH 10%, solutia se coloreaza in albastru violet.Se
adauga 2 ml eter si se agita. Stratul eteric se coloreaza in rosu
ciclamen, iar stratul apos in albastru.
CH-CH-NH-CH3OH
CH3CuSO4 NaOH C-CH-NH-CH3
O
CH3
C-CHO
CH3
N-CH3Cu
2+
+ +
2.6.2. Reactia de degradare oxidativa cu periodat sau permanganat(efedrina)
In prezenta unor oxidanti in mediu bazic efedrina se degradeaza cu formare de benzaldehida, aldehida acetica si metilamina.
CH-CH-NH-CH3OH
CH3
KMnO4KIO4
CH=O CH3-CH=O CH3-NH2[O]
sau + +
0.02g substanta se trateaza cu 0.5 ml NaOH 10% se adauga 6 picaturi KMnO4 0,1N si se incalzeste la fierbere; se formeaza
21
Chimie Terapeutic
benzaldehida cu miros caracteristic de migdale amare si se degaja vapori de metil-amina care albastresc hartia de indicator universal.
22
ndrumtor de lucrri practice
2.7 Amino-fenoli
2.7.1 reactia de reducere
Aminofenolii prezinta proprietati reducatoare datorita
gruparilor fenolice din molecula.
2.7.1.1 reactia cu iod in mediu acid
0,01g substanta se trateaza cu apa, se adauga 0,1 ml HCl 0,1N
si 1 ml solutie de iod 0,1N. Apare o coloratie rosie intensa cu nuante
violet in cazul adrenalinei si a izoprenalinei si roz sau slab violet la
noradrenalina.
2.7.1.2 reactia cu FeCl3 caracteristic pentru paracetamol
0,05g subststanta se trateaza cu 5 ml apa si o picatura de
solutie de FeCl3 apare o coloratie violet. La adaugare de 2 pic amoniac
diluat coloratia trece in rosu.
23
Chimie Terapeutic
OH NH-CO-CH3 FeCl3 O NH-CO-CH3
FeCl2
+ -HCl
Reactia specifica pentru bromhexin
La 2ml solutie se adauga 0,3ml H2SO4(HCl), 3ml cloroform si 5ml
cloramina B. Se agita energic. Dupa agitare, stratul cloroformic se
coloreaza in galben-brun.
Reactiile specifice pentru anestezina/benzocaina
0.5g substanta se dizolva in 2ml HCl , se raceste la
aproximativ 100C se adauga 2-3 picaturi de nitrit de Na si 1-2ml beta
naftol solutie alcalina. Se formeaza un precipitat rosu portocaliu.
0.1g substanta se dizolva in 5ml NaOH , 0.5ml iod si se
incalzeste; se formeaza iodoform cu miros caracteristic(dentist).
24
ndrumtor de lucrri practice
Anestezina
Actiune terapeutica: anestezic de contact
Indicatii: local in inflamatii ale mucoasei bucale, anestezia mucoasei bucale
Reactii adverse: senzatie de intepaturi, arsuri ale mucoasei bucale
Forme farmaceutice: comprimate, solutii externe: apa de gura, spray, badijonaj bucal; unguent
Bromhexin (OTC)
Actiune terapeutica: mucolitic,fluidificant al secretiilor bronsice
Indicatii:tratamentul simptomatic al afectiunilor cailor respiratorii implicand marirea vascozitatii mucusului.
Efecte adverse: greata, inapetenta, varsaturi, administrarea bromhexinului bolnavilor cu ulcer gastroduodenal poate constitui un factor de agravare a evolutiei acestuia
Forme farmaceutice: comprimate, solutie orala
Procaina(PRF)
Actiune terapeutica: anestezic local
Indicatii: anestezie locala in vederea interventiilor chirurgicale sau in diferite actiuni dureroase, pentru suprimarea temporara a controlului nervos al unor organe; pentru actiunile sistemice in dureri postoperatorii.
Efecte adverse: convulsii, pierderea constiintei, deprimare miocardica, stop cardiac, necroza tisulara, stop respirator
25
Chimie Terapeutic
Forme farmaceutice: solutie injectabila
Metoclopramid (P6L)
Actiune terapeutica: antiemetic
Indicatii: stimularea golirii gastrice si cresterea tranzitului intestinal, profilaxia varsaturilor
Efecte adverse: distonie, convulsii, sindrom extrapiramidal, agranulocitoza; poate da o sedare accentuata in combinatie cu alcool sau cu alte deprimante SNC
Forme farmaceutice: comprimate, solutie injectabila, soluie orala in picaturi
Lidocaina(PRF)
Actiune terapeutica: antiaritmic
Indicatii: aritmii ventriculare, ca anestezic in afectiuni stomatologice
Efecte adverse: miscari involuntare, convulsii, bloc cardiac colaps cardiovascular, depresie respiratorie
Forme farmaceutice: solutie injectabila, crema pentru uz dentar
Paracetamol (OTC)
Actiune terapeutica: analgezic non-narcotic
Indicatii: controlul cefaleei, dismenoreei, dureri dentare; reducerea febrei in infectii bacteriene si virale, substituent al aspirinei in cazul afectiunilor gastro-intestinale, alergii la aspirina, tulburari de coagulare, pacienti aflati sub tratament cu anticoagulante.
Efecte adverse: hepatotoxicitate, insuficienta renala
26
ndrumtor de lucrri practice
Forme farmaceutice: comprimate, comprimate efervescente, comprimate masticabile, sirop, suspensie orala, supozitoare, solutie perfuzabila
Denumire.sinonime,struct. actiune
p.t. 0C Proprietati, solubilitate, pH sol. apoase
Anestezina
p-aminobenzoat de etil
anestezic local88-89
Cristale incolore, fara miros
Produce pe limba o anestezie trecatoare
Apa f putin solubil
Etanol 6p
Eter 6p
Bromhexin
N-ciclohexil-N-metil-(2-amino-3,5-dibrombenzil)-amin
Bronhosecretolitic
233-242
Pulbere cristalina alba
Usor solubil in apa
Solubil in etanol
Insolubil in cloroform
27
Chimie Terapeutic
Procaina/ novocaina
clorhidrat de p-aminobenzoil-dietilaminoetanol
anestezic local
153-156
Pulbere cristalina alba, gust amar, producand pe limba o anestezie trecatoare
La lumina se coloreaza
Apa 1p pH slab acid
Etanol 15p
Eter greu solubil
Chloroform greu solubil
Metoclopramid
clorhidrat de N(2,-dietilamino-etil)-2metoxi-4amino-5clor-benzamida
antiemetic, modificator al comportamentului digetiv
183-185
Pulbere cristalina alba cu gust amar
Apa usor solubil
pH slab acid
etanol solubil
eter practic insolubil
28
ndrumtor de lucrri practice
Lidocaina
2,-dietilamino-2,6-dimetilacetanilida
anestezic local
66-69
Pulbere alba cristalina, gust slab amar, miros characteristic, producand pe limba o anestezie trecatoare
Apa practic insolubil
Etanol f usor solubil
Chloroform f solubil
Eter solubil
Acetanilida
N-fenilacetamida
Antipiretic analgezic
113-116
Pulbere microcristalina alba
Apa insolubil
pH neutru
etanol solubil
Fenacetina
4-etoxiacetanilida
analgezic antipiretic
134-136
Pulbere alba fara miros gust amar
Apa f greu solubil
Etanol 18p
Chloroform 15p
29
Chimie Terapeutic
Eter putin solubil
Paracetamol
p-hidroxiacetanilida
analgesic, antipiretic
169-172
Pulbere cristalina alb galbuie, fara miros cu gust amar
Apa putin solubil
Etanol usor solubil
Acetone solubil
Eter insolubil
Efedrina
clorhidrat de L-eritro-1-fenil-2-metil-aminopropanol
simpatomimetic
217-220
Cristale aciculare incolore sau pulbere cristalina alba, fara miros gust amar
Apa usor solubil
Etanol greu solubil
Eter insolubil
30
ndrumtor de lucrri practice
Epinefrina/ Adrenalina
(-)1-metil-(3*,4*dihidroxifenil)-2metil-aminoetanol
simpatomimetic
-
Pulbere cristalina slab galbuie, fara miros, gust slab amar(toxic)
La aer si lumina se coloreaza
Apa f greu solubil
Etanol, eter, chloroform : insolubil
Se dizolva in solutii diluate de hidroxizi alcalini si acizi minerali
Noradrenalina
4-(2-Amino-1-hydroxyethyl)-1,2-benzenediol
simpatomimetic
101-106
Pulbere cristalina alba sau slab cenusie, fara miros, gust amar( toxic)
La aer si lumina se coloreaza
Apa usor solubil
pH 3.5-5
etanol greu solubil
eter insolubil
31
Chimie Terapeutic
Izoprenalina
clorhidrat de 1 (3,4dihidroxifenil)-2-izopropilamino-metanol
166-172
Pulbere cristalina alba fara miros , cu gust slab amar (toxic)
La aer si lumina se coloreaza
Apa 3p pH 4,5-5,5
Etanol 50p
Eter insolubil
Tolazolina
2-Benzyl-2-imidazoline
vasodilatator, tulb. Vasc. perif
170-176
Pulbere cristalina alba sau slab galbuie, fara miros, cu gust amar
Foarte solubil in apa si alcool
Usor solubil in chloroform
Insolubil in acetona si eter
Nafazolina
clorhidrat de 2-(1-naftilmetil)-2-imidazolina
252-255
Pulbere microcristalina de culoare alb-galbuie, fara miros, cu gust amar
Apa usor solubil
pH 5-6
etanol solubil
32
ndrumtor de lucrri practice
vasoconstrictor, decongestiv eter solubil
chloroform greu solubil
33
Chimie Terapeutic
Buletin de analiza nr 1.
1. Analiza preliminara
-control organoleptic:
-solubilitate:
-pH:
-comportamentul solutiei fata de
34
ndrumtor de lucrri practice
Acizi:
Baze:
-calcinare:
-proba Lassaigne:
N:
S neionizabil:
35
Chimie Terapeutic
S ionizabil:
Halogeni:
2. Reactii generale de grup
36
ndrumtor de lucrri practice
3. Reactii caracteristice
37
Chimie Terapeutic
Concluzii
Actiuni farmaceutice:
Indicatii:
Forme farmaceutice:
38
ndrumtor de lucrri practice
Laborator 4
Derivati de fenil- etanol-amina
39
Chimie Terapeutic
efedrina
epinefrina ( adrenalina)
noradrenalina
40
ndrumtor de lucrri practice
izoprenalina
Analiza preliminara:
Sunt substante albe
Adrenalina, noradrenalina si izoprenalina sunt sensibile la
lumina, ele se conditioneaza in fiole brune, si se conserva la intuneric
in frigider
Identificarea X - ionizabil : solutia concentrata + NaOH
formeaza un precipitat alb
Identificarea X - neionizabil : AgNO3+HNO3 formeaza un
precipitat alb galbui
41
Chimie Terapeutic
Reactii generale de grup:
Pentru OH- fenolic
Reactia cu reactivul Fehling ( CuSO4+tartrat dublu de
Na si K+ NaOH) CuSO4 = reactive Fehling 1 ; tartrat dublu de
Na si K= sare Seignette= Fehling 2
chino
na
Cu2+ Cu2O
s
Reactia cu reactivul Tollens ( Ag(NH3)2OH
Ag+ Ag alb-gri
42
ndrumtor de lucrri practice
Reactia cu FeCl3
+ FeCl3 + 3 HCl
Pentru NH2 primar
Reactia de diazotare si cuplare (vezi LP1)
Pentru NH- secundar
Reactia cu nitroprusiatul de sodiu ( sol. Conc. De
subst. +2-3 pic nitroprusiat de Na+2-3 pic NaOH+ NaHCO3 solid
coloratie violeta
Reactie de diferentiere dintre adrenalina si
noradrenalina
Grupa farmacologica
Simpatomimetice = reproduce toate sau unele dintre efectele
stimularii fibrelor nervoase vegetative simpatice postganglionare
Locul actiunii: sinapsele neuroefectoare simpatice, de la nivelul
miocardului, muschilor netezi si glandelor exocrine ( cu exceptia
glandelor sudoripare), sinapse ce constituie domeniul adrenergic
periferic
In functie de mecanismul e actiune se clasifica:
43
Chimie Terapeutic
Adrenomimetice ( cu mecanism direct) : noradrenalina,
adrenalina, izoprenalina
Neurosimpatomimetice ( cu mecanism indirect) :
amfetamina, cocaina
Cu mecanism mixt( direct si indirect) : efedrina
In functie de selectivitatea pentru receptori ,
adrenomimeticele se subclasifica:
Alfa si beta (neselective) : adrenalina, efedrina
Alfa neselective : noradrenalina, derivati
imidazolici( nafazolina, xilometazolina
Beta ( neselective) : izoprenalina
Alfa-1 (selective) : fenilefrina
Beta-1 ( selective) : la nivel cardiac( dobutamina)
Beta-2 ( selective) : isoxuprina, salbutamol, salmeterol
In functie de utilitatea farmacoterapeutica adrenomimeticele
se clasifica
Vasoconstrictoare generale, indicate in hipotensiune
arteriala ac. Sau cr. ( noradrenalina, adrenalina, efedrina)
Vasoconstrictoare locale, indicate ca
decongestionante ale mucoaselor nazala sau oculara ( adrenalina,
efedrina, nafazolina, xilometazolina)
Stimulante cardiace, indicate in socul cardiogen si in
blocul cardiac ( adrenalina, izoprenalina)
44
ndrumtor de lucrri practice
Vasodilatatoare periferice, indicate in insuficienta
circulatorie periferica ( isoxuprina)
Tocolitice, indicate in travaliul prematur ( isoxuprina)
Bronhodilatatoare, indicate in astmul bronsic
( adrenalina, efedrina, izoprenalina, salbutamol, fenoterol, salmeterol
etc)
Pseudoefedrina este vasoconstrictor general indicat
ca decongestive nasal, cu administrare sistemica(p.o.)
Efedrina are capacitatea de a penetra membrana encefalica si este
un excitant SNC si respirator; este o substanta dopanta
Laborator 5
45
Chimie Terapeutic
Derivati de imidazolina
tolazolina
nafazolina
46
ndrumtor de lucrri practice
clonidina
Identificare
Pentru NH- secundar reactia cu nitroprusiat de Na
Pentru N- tertiar reactia cu acidul picric
Diferentierea tolazolina de nafazolina : p.t. caracteristic si
solubilitatea in chloroform CHCl3 in eprubeta uscata ( tolazolina usor
solubil, nafazolina greu solubil)
47
Chimie Terapeutic
48
ndrumtor de lucrri practice
Laborator 6-7 Substante medica ment oase din grupa amidelo r
AMIDE
nicotinamida
uree
49
Chimie Terapeutic
uretan
salicilamida
meprobamat
50
ndrumtor de lucrri practice
TIOAMIDE
zaharina
piroxicam
51
Chimie Terapeutic
1. Reactii generale
1 .1 . Reactia de hidroliza
Prin hidroliza alcalina acesti compusi se descompun punand in
libertate acizii sau tioacizii corespunzatori si amoniac. In cazul
amidelor N-substituite, se pune in evidenta componenta aminica
respectiva.
0,2 g substanta se trateaza cu 3ml NaOH 30% si se
incalzeste la fierbere; se degaja vapori cu miros caracteristic de
amoniac sau de amina secundara, care albastresc hartia rosie de
turnesol sau de indicator universal.
R-CO-NH2 R-COOH NH3+ H2O +
vaporii de NH3 se mai pot identifica prin reactia cu reactivul Nessler. Pe o
hartie de filtru se pun 2-3 picaturi de reactiv Nessler si se tine la gura
eprubetei care s-a pregatit pentru reactia de hidroliza. In momentul in
care are loc degajarea vaporilor de NH3 hartia imbibata cu reactiv Nessler
se va colora in brun roscat.
Reactiv Nessler : 0.1g KI se dizolva in 1ml apa si se adauga in portiuni mici
si sub agitare, o solutie saturata de HgCl2, pana cand precipitatul format nu
se mai redizolva. Se adauga sub racire 0.3g KOH dizolvate in 6ml H2O,
52
ndrumtor de lucrri practice
0.1ml solutie saturata de HgCl2 si se complecteaza cu apa la 2ml. Se lasa sa
sedimenteze si se decanteaza solutia limpede.
2. reactii specifice
Pentru zaharina
Reactia de fluorescenta
Zaharina se condenseaza cu rezorcina in mediu acid, formand
un compus asemanator ftaleinelor.
0,05g substanta se incalzeste cu 0,05g rezorcina si 2ml
H2SO4; apare o coloratie galben rosiatica. Prin incalzire
prelungita, coloratia trece in rosu inchis.
Amestecul se raceste, se dilueaza cu 10 ml apa si se adauga
NaOH 10% in exces; apare o coloratie galbena sau galben-rosiatica, cu
o fluorescenta verde.
53
Chimie Terapeutic
OH
OH
NS
O
O O
NS
OH
OHOH
OHO
NS
OH
OH
O
NaOH
SO3Na
O
ONa
+
O
t0C
-H2O
O
-H2O
O
54
ndrumtor de lucrri practice
Reactia de formare a acidului salicilic
Prin topire cu carbonat de sodiu, zaharina se descompune in
amoniac si sarea de sodiu a acidului orto-sulfon-benzoic.
Acesta in continuare, va trece in acidul fenol corespunzator:
acidul salicilic, care se identifica prin reactia sa cu solutia de FeCl3
CO
SN
COONa
SO3Na
COONa
OH
FeCl3C=OOH
O
- Na+
O O
Na2CO3
-NH3
Na2CO3
FeCl2
Zaharina (OTC)
Actiune terapeutica: indulcitor sintetic
Indicatii: pentru indulcirea alimentelor si lichidelor, atunci cand nu se doreste ingestia de zaharuri
Atentionari speciale: produsul fiind termolabil, se adauga in alimente dupa prepararea lor termica, prin fierbere ea capata un gust amar.
Pentru uree
Reactia biuretului
Prin incalzire peste punctual de topire, ureea se descompune
in acid cianic.Daca incalzirea nu este prea puternica, acidul cianic
55
Chimie Terapeutic
format reactioneaza cu ureea, neintrata in reactie, cu formarea
biuretului, care cu ionii de Cu, in mediu alcalin, formeaza un complex
de culoare violeta.
H2N-CO-NH2 NH3 O=C=NH
H2N-CO-NH2 O=C=NH H2N-CO-NH-CO-NH2NH
CO NH
CuCO-NH NH-CO
NHCONH
t0C +
+Cu2+/NaOH
2+
0,2 g substanta se incalzesc intr-o eprubeta pana cand masa
topita se tulbura: se degaja vapori de amoniac, care albastresc hartia
rosie de turnesol. Dupa racire, reziduul se dizolva in 2 ml apa, se
trateaza cu 5 picaturi NaOH 10% si o picatura de sulfat de Cu. Apare
o coloratie violeta.
Pentru uretan
Reactia iodoformului
0,2 g substanta se dizolva in 2 ml apa, se trateaza cu 2 ml
NaOH 10% si se incalzeste la fierbere. Se degaja vapori de amoniac.
Se adauga 1ml solutie de iod 0,1N si se incalzeste la fierbere; se
formeaza iodoform cu miros caracteristic(dentist).
56
ndrumtor de lucrri practice
H2N-CO-C2H5 NaOHNH3 CO2 C2H5-OH
NaIO
-NaICH3-CHO
NaIO
-NaI-NaOH
CI3-CHONaOH
CHI3 HCOONa
H2O
t0C
+ +
+
I2 NaOH NaI NaIO+ + H2O +
Pentru meprobamat
1. 2g substanta se dizolva in 2 ml solutie de
dimetilaminobenzaldehida in H2SO4; se obtine o coloratie galbena care
vireaza in portocaliu si in timp in rosu intens. Se raceste si se adauga
picatura cu picatura apa. Se observa virarea culorii din rosu inchis
spre violet.
2. 0,2 g meprobamat se dizolva in 15ml solutie alcoolica de
KOH, se incalzeste, se adauga acid acetic glacial, se raceste. Se
adauga 1 ml nitrat de cobalt (reactiv Parry). Se obtine o coloratie
albastra intens.
Meprobamat(PRF)
Actiune terapeutica: tranchilizant, miorelaxant
Indicatii: in tratamentul unor stari de anxietate si tensiune psihica, ca miorelaxant, singur sau in asociere cu un analgesic, hipnogen in hiposomnii
Reactii adverse: aritmii,agranulocitoza, bronhospasm, sindrom Stevens-Johnson, anafilaxie
Forme farmaceutice: comprimate
57
Chimie Terapeutic
Pentru nicotinamida
2g substanta se dizolva in NaOH. Se trateaza cu fenolftaleina
si se acidifiaza cu H2SO4 pana la coloratie slab roz. Se adauga CuSO4
si se obtine un precipitat albastru deschis.
i. Pentru piroxicam
Piroxicamul este greu solubil in acetona, etanol, metanol,practic
insolubil in apa.
Se dizolva in acizi diluati si in solutii de hidroxizi alcalini.
0.1g de substanta se dizolva in 2ml HCl diluat. La aceasta solutie
se adauga 2-3 picaturi de FeCl3. apare o coloratie rosu-visinie.
Piroxicam (P6L-oral,PRF-parenteral,OTC-topic)
Actiune terapeutica: antiinflamator nesteroidian
Indicatii: tratamentul acut si cronic al artritei reumatoide si osteoartritei
Reactii adverse: aritmii, hepatita, ulcer,anafilaxie, insomnie, diaree
Forme farmaceutice: comprimate, solutie injectabila, supozitoare, crema, gel, solutie oftalmica
Denumire.structura p.t.0C Proprietati.solubilitate.pH-
58
ndrumtor de lucrri practice
ul solutiei apoase
Nicotinamida
Vitamina PP/piridin-3-carboxamida
128-132
Cristale incolore sau pulbere alba sau slab galbuie, fara miros, cu gust amar
Apa usor solubila pH 6,0-8,0
Alcool usor solubila
Uree
Diamida acidului carbonic
Cheratolitic,diuretic
132-134
Cristale incolore, transparente sau pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust racoritor sarat
Apa 1,5p pH neutru
Etanol 10p
Cloroform insolubil
Uretan
Carbamat de etil
Hipnotic slab, citostatic
48-58
Cristale incolore sau pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust sarat, racoritor
Apa f usor solubila
Etanol f usor solubila
Cloroform f usor solubil
59
Chimie Terapeutic
Salicilamida
2-hidroxibenzamia
Analgezic, antipiretic, antiinflamator
138-142
Cristale aciculare, incolore sau pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust slab amar
Apa la cald/fierbere
Alcool solubila
Cloroform solubila
Meprobamat
2,2bis-(carbamoiloximetil)-pentan
tranchilizant
103-107
Pulbere alba aproape fara miros, cu gust amar
Apa greu solubil pH neutru
Alcool usor solubil
Cloroform solubil
Zaharina Pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust foarte dulce
60
ndrumtor de lucrri practice
1,2 benzizotiazol-3(2H)-on-1,1 dioxid
edulcorant
226-230
Solubil in acetona, alcool, glicerol
Insolubil in apa, cloroform
Se diz la fierbere in apa se filtreaza
Piroxicam
q4hidroxi-2metil-N-2-piridil-2H-1,2benzotiazin-3carboxamid-1,1dioxid
Antiinflamator,analgezic,antipiretic
197-201
Pulbere cristalina alba sau foarte slab galbuie
Greu solubila in acetona, alcool, metanol, practic insolubila in apa
Se dizolva in acizi dil si solutii de hidroxizi alcalini
61
Chimie Terapeutic
Buletin de analiza nr 3.
Analiza preliminara
-control organoleptic:
-solubilitate:
-pH:
-comportamentul solutiei fata de
Acizi:
62
ndrumtor de lucrri practice
Baze:
-calcinare:
-proba Lassaigne:
N:
S neionizabil:
63
Chimie Terapeutic
S ionizabil:
Halogeni:
4. Reactii generale de grup
64
ndrumtor de lucrri practice
5. Reactii caracteristice
65
Chimie Terapeutic
Concluzii
66
ndrumtor de lucrri practice
Actiuni farmaceutice:
Indicatii:
Forme farmaceutice:
67
Chimie Terapeutic
Laborator 8. Substante medicamentoase din grupa acizilor carboxilici, sarurilor si esterilor
In acest grup sunt prezentati acizii carboxilici propriu-zisi( acetic, benzoic, nicotinic, ibuprofen, indometacin) derivatii si analogii acidului antranilic si honoantranilic( diclofenac), sarurile acizilor carboxilici, precum si unii esteri
Acid nicotinic
Indometacin
68
ndrumtor de lucrri practice
Diclofenac sodic
Acetat de Pb
(CH3-COO)2Pb
Acid benzoic
Benzoat de Na
Benzoat de Li
69
Chimie Terapeutic
Ibuprofen
Clorhidrat de carbocrom
Reactii preliminare
Solubilitate
apa solutiile apoase au pH acid
acid nicotinic- usor solubil
indometacin- insolubil
70
ndrumtor de lucrri practice
diclofenac Na- insolubil
acid acetic/acetat de Pb- solubil
acid benzoic/benzoat de Li/benzoat de Na- solubil
ibuprofen- insolubil
clorhidrat de carbocrom- solubil
NaOH
Cele cu gruparea carboxil ( COOH) libera
Calcinare:
Acetat de Pb reziduu colorat galben
reactia flacarii:
Benzoat de Li- flacara rosie( reactia flacarii)
Benzoat de Na flacara galbena
Diclofenac Na- flacara galbena
Proba Lassaigne
N- ac. Nicotinic
N si X- indometacin, diclofenac, carbocromen( halogen ionizabil)
71
Chimie Terapeutic
Reactii generale
1. Comportarea fata de indicatori
Acizii solubili in apa reactioneaza cu indicatorii acido-bazici,
formand coloratii specifice acestora. Determinarea aciditatii se poate
face orientativ, cu ajutorul hartiilor indicator universal sau cu
ajutorul solutiilor de indicator, adaugate la solutia de cercetat.
0,01 g substanta se dizolva in apa. Pe hartia indicator se aduce
o picatura din solutia de cercetat. Coloratia obtinuta se compara cu
scara de valori anexata hartiei.
2. Reactia de efervescenta cu bicarbonati alcalini
Acizii carboxilici deplaseaza acidul carbonic din dicabonat cu
descompunere insotita de degajare de dioxid de carbon.
NaHCO3+ R-COOH-- CO2 + H2O + R-COONa
72
ndrumtor de lucrri practice
0,05g NaHCO3 se aduc pe o sticla de ceas. Cateva picaturi din
solutia de cercetat se aduc cu ajutorul unei pipete Pasteur in contact
cu dicarbonatul. Se produce efervescenta.
Rectii specifice
1. Acidul nicotinic
Reactia de calcinare
prin calcinare cu carbonat de Na anhidru, substanta se
decarboxileaza cu formare de piridina
0,05g substanta se incalzesc cu 0,5g carbonat de Na anhidru.
Se percepe miros de piridina .
Reactia cu acetat de Cu
0,05g substanta se dizolva in 2,5ml apa, se trateaza cu 3 pic
de acid acetic si 1 ml acetat de Cu. Dupa racire se formeaza in timp,
un precipitat albastru.
Reactia cu acidul citric
73
Chimie Terapeutic
Solutia concentrata + acid citric+3 picaturi de anhidrida
acetica se incalzesc. Apare o coloratie rosu-violeta.
2. Indometacinul
Reactia cu nitritul de sodiu
Datorita prezentei nucleului indolic, indometacinul
reactioneaza cu nitritul de sodiu, in mediu de acid sulfuric, dand o
coloratie galbena-fluorescent.
0,01g substanta se dizolva in 10ml apa, care contine 0,05ml
hidroxid de sodiu 10%. Se adauga 0,1ml nitrit de sodiu 0,1%. Se lasa 5
minute in repaus, apoi, se trateaza cu 0,5 ml acid sulfuric. Apare o
coloratie galbena.
74
ndrumtor de lucrri practice
3. Diclofenacul sodic
se identifica prin reactiile preliminare
4.Acetatul de Pb
o peste solutia de identificat se adauga 3-4 picaturi de KI; se formeaza un precipitat galben care se dizolva la incalzire si prin racire se formeaza cristale solzoase aurii(pestisorul de aur)
5.acidul benzoic
reactia cu ionul Fe3+ (reactie de diferentiere fata de acidul
salicilic)
acidul benzoic formeaza cu ionii ferici un precipitat galben-caramiziu
de benzoat bazic de fier.
2Fe3+ + 6C6H5-COO- + 3H2O Fe2(OH)3(C6H5-COO)3 + 3 C6H5-COOH
75
Chimie Terapeutic
0,02g substanta se dizolva in putina apa, se trateaza cu 2 pic
FeCl3. Se formeaza un precipitat galben-caramiziu.
Reactia de oxidare la acid salicilic
In prezenta HNO3 si a H2O2 acidul benzoic se oxideaza la acid
salicilic care se identifica prin reactia de culoare cu FeCl3
COOH
HNO3 H2O2
COOH
OHHNO2
COOH
OHFeCl3 -HCl
COOH
OFeCl2
+ + + + H2O
+
6.Benzoatul de Li/Na
Li- flacara rosie (preliminara)
C6H5-COONa + H2SO4 C6H5-COOH pp.alb + Na2SO4
76
ndrumtor de lucrri practice
7.Ibuprofen
nu are reactii specifice; se caracterizeaza prin p.t.
8.carbocromen
reactia de hidroliza a esterilor
Prin hidroliza alcalina esterii se descompun in acizii si alcoolii
constitutivi, care se identifica prin reactiile specifice.
0,5-2 g substanta se fierb 5-30 minute cu o solutie apoasa de
hidroxid alcalin; dupa racire se aciduleaza cu H2SO4dil.
Indometacin OTC, PRF, P-6L
Actiune terapeutica: antiinflamator nesteroidian
Indicatii: nu e un simplu analgezic;se foloseste pentru afectiunile: artrita reumatoida, artrita gutoasa, topic in leziuni dupa traumatisme inchise( nu se aplica direct pe rani deschise).
77
Chimie Terapeutic
Reactii adverse: aritmii, ulcer peptic, ulceratii, hemoragii gastro-intestinale, hemoragii prelungite
Forme farmaceutice: capsule, supozitoare, crema, unguent, gel, picaturi oftalmice
Diclofenac PRF
Actiune terapeutica: antiinflamator nesteroidian
Indicatii: analgezic in dismenoree, artrita reumatoida; inhibitia miozei in timpul chirurgiei cataractei, inflamatia postoperatorie dupa chirurgia cataractei, conjunctivite cronice neinfectioase; inflamatii postraumatice tendinoase, musculare, forme localizate de reumatism
Efecte adverse: aritmii, ulcer peptic, hepatita, hemoragie gastro-intestinala, bronhospasm, anafilaxie
Forme farmaceutice: comprimate, drajeuri, capsule, supozitoare, solutie injectabila, crema, gel, unguent, solutie oftalmica
Ibuprofen OTC, PRF,P6L
Actiune terapeutica: antiinflaamtor nesteroidian
Indicatii: analgezic in durerea usoara si moderata, artrita reumatoida; tratamentul simptomatic al durerilor musculare
Efecte adverse: aritmii, hepatita, ulcer, hemoragii gastro-intestinale, anafilaxie
Forme farmaceutice: comprimate,capsule moi, drajeuri,granule pentru
suspensie orala, suspensie orala, supozitoare, gel, crema, solutie injectabila
Buletin de analiza nr 4.
78
ndrumtor de lucrri practice
1. Analiza preliminara
-control organoleptic:
-solubilitate:
-pH:
-comportamentul solutiei fata de
Acizi:
79
Chimie Terapeutic
Baze:
-calcinare:
-proba Lassaigne:
N:
S neionizabil:
80
ndrumtor de lucrri practice
S ionizabil:
Halogeni:
2. Reactii generale de grup
81
Chimie Terapeutic
3. Reactii caracteristice
82
ndrumtor de lucrri practice
Concluzii
83
Chimie Terapeutic
Actiuni farmaceutice:
Indicatii:
Forme farmaceutice:
84
ndrumtor de lucrri practice
Laborator 9. Substante medicamentoase din grupa acizilor alcooli si a sarurilor lor i din grupa acizilor fenoli si a sarurilor lor
Existenta celor doua grupe functionale, in aceeasi molecula si influenta lor reciproca face ca in afara reactiilor generale ale grupelor hidroxil si carboxil acesti compusi sa posede unele reactii proprii.
Acizi alcooli
acid lactic
lactat de calciu
85
Chimie Terapeutic
acid tartric
citrat
gluconat de Ca
86
ndrumtor de lucrri practice
pantotenat de Ca
Acizi fenoli
acid salicilic
salicilat de sodiu/ litiu
87
Chimie Terapeutic
acid acetilsalicilic
Reactii preliminare
Calcinare- isi maresc volumul
Proba Lassaigne- + pt N acid pantotenic sau pantotenat de Ca
Diferentierea acizilor alcooli de acizi fenoli- reactia cu FeCl3 in mediu acid pt fenoli
Acidul acetilsalicilic da reactia doar dupa hidroliza
Reactii generale acizi alcooli
Reactia cu fenoli si acid sulfuric conc.- rezorcina
Sub influenta acidului sulfuric are loc o descompunere oxidativa cu formarea unor intermediari cu structuri carbonilice, care se condenseaza cu fenolii, formand coloranti difenilmetanici.
88
ndrumtor de lucrri practice
HOOC-CHOH
CH-COOHOH
H2SO4 HO-CH2-CH=O CO CO2
HO-CH2-CH=O
OH
OH
OH CH
OH
CH2-OHOH
OH
NaOH
OH CH
CH2-OHOH
OH
O
+ + + H2O
+ 2
0,05gsubstanta se trateaza cu 5mg rezorcina sau beta-naftol, 1 ml acid sulfuric. Se incalzeste pe baia de apa cand se obtin urmatoarele coloratii:
Acidul lactic-rosu brun
Gluconati-rosu
Acid tartric, tartrati- rosu-violaceu
Inlocuind rezorcina cu beta-naftolul se obtin coloratii albastre-violete cu fluorescenta verde in cazul acidului lactic, gluconic si a sarurilor lor.
Obs. Acidul citric nu da reactia direct. Trebuie mai intai oxidat la acid aceton-1,3-dicarboxilic.
0,03g subst. Se dizolva in 0,20ml apa, se trateaza cu o pic apa de brom, 3 pic acid sulfuric 10%, o picatura KMnO4 si se incalzeste usor pana la decolorare. Se adauga 2 ml acid sulfuric, 2 pic. Solutie alcoolica de rezorcina sau 2 pic de beta-naftol, si se incalzeste 10
89
Chimie Terapeutic
minute pe baia de apa. Apare o coloratie rosie cu rezorcina sau o coloratie verde cu beta-naftolul.
Reactii comune pt ac. Tartric si citric
Reactia cu CaCl2
prin tratarea cu CaCl2 a solutiilor in prealabil neutralizate cu amoniac, ale celor doi acizi se vor obtine sarurile de calciu respective. Tartratul de calciu precipita la rece si este solubil in clorura de amoniu. Citratul de calciu precipita numai la fierbere si este insolubil in clorura de amoniu.
HOOC-CHOH
CH-COOHOH
CaCl2 NH3 -OOC-CHOH
CH-COO-OH
Ca2+ NH4Cl
C-COOHCH2-COOH
CH2-COOHOH
CaCl2 NH3 Ca3C-COO-CH2-COO-
CH2-COO-OH
NH4Cl
+ +2 +
+ +62
+
2
36
0,2g substanta se dizolva in 3ml apa, se neutralizeaza cu amoniac10% si se adauga 1ml clorura de calciu. In cazul acidului tartric se obtine un precipitat solubil in clorura de amoniu. In cazul acidului citric se obtine o solutie limpede care prin incalzire la fierbere va depune un precipitat alb insolubil in clorura de amoniu.
90
ndrumtor de lucrri practice
Reactii spcifice
Acidul lactic
1.reactia de oxidare cu KMnO4si H2SO4
Prin oxidare cu KMnO4, in mediu de H2SO4, acidul lactic trece in aldehida acetica.
CH3 CH
COOH
OH
KMnO4H2SO4
CH3-CHO
-CO2 -H2O
0,5ml acid lactic se incalzeste cu 2ml acid sulfuric diluat si 1ml KMnO4. Se formeaza aldehida acetica cu miros intepator.
2.reactia iodoformului
Sub actiunea iodului in mediu alcalin, se formeaza iodoform cu miros caracteristic( dentist). Reactia este data de toti compusii care contin o grupare metil in vecinatatea unei grupari carbonilice sau potential carbonilice( alcool etilic, acid lactic)
CH
OHCH3 COOH I2 CHI3+ 3 + 5 NaOH + 3 NaI + HCOONa + 4 H2O
0,5ml acid lactic se dilueaza cu 5ml apa, se adauga 1 ml iod iodurat, 0,5ml NaOH si se incalzeste. Se formeaza iodoform cu miros caracteristic.
91
Chimie Terapeutic
Acidul gluconic
1.Reactia de formare a complexului glucoboric
Acidul gluconic, un acid poliol cu grupari hidroxilice, formeaza cu acidul boric un complex glucoboric, cu reactie puternic acida.
CH2-OH
HOOCOHH
OH HH OH
H OH
H3BO3
CH2-O
HOOCOHH
OH HH OH
OCH2
COOHOH H
OHHOH H
O
O
B+
0,05gsubst se dizolva in 2 ml apa, se incalzeste si se trateaza cu o pic rosu de metil, se obtine o coloratie galbena. Separat, 0,05g acid boric se dizolva in 2 ml apa, se adauga o pic de rosu de metil cand se obtine aceeasi coloratie galbena. La amestecarea celor doua solutii, coloratia vireaza in rosu, datorita pH-ului puternic acid, imprimat de complexul glucoboric rezultat.
!!!!!reactia este data si de acidul tartric, iar la fierbere si de acidul citric.
92
ndrumtor de lucrri practice
Acidul tartric
prin incalzire pe capac de creuzet substanta isi mareste considerabil volumul se carbonizeaza si degaja miros de zahar ars.
1.Reactia cu sulfat feros si apa oxigenata
0,1g subst se dizolva in 2 ml apa se trateaza cu 2 pic sulfat
feros 2 pic apa oxigenata si 2ml NaOH. Apare o coloratie violet-
albastra.
2.Reactia cu acetat de potasiu
Acidul tartric in prezenta acetatului de potasiu, formeaza un
precipitat de tartrat acid de potasiu.
HOOC-CHOH-CHOH-COOH + CH3-COOK HOOC-CHOH-CHOH-COOK +
CH3-COOH
0,5g substanta se dizolva in 3ml apa si se adauga 1ml acetat de
potasiu.se formeaza un precipitat alb cristalin solubil in acizi minerali
si in hidroxid de sodiu.
93
Chimie Terapeutic
94
ndrumtor de lucrri practice
ACIDUL CITRIC
1.reactia Deniges
Acidul citric prin incalzire cu sulfat de mercur in prezenta
KMnO4, formeaza sarea de mercur insolubila a acidului aceton-
dicarboxilic.
C-COOHOHCH2-COOH
CH2-COOH
HgSO4KMnO4 O
CH2-C-O
CH2-C-O
O
O
Hg+
0,05g acid citric se dizolva in 5 ml apa, se adauga 1ml
reactiv Deniges si se incalzeste la fierbere. Se trateaza cu KMnO4
picatura cu picatura pana la coloratie slab roz. Se formeaza un
precipitat alb. Reactia este deranjata de prezenta clorurilor,
metalelor grele sau alcalino-pamantoase.
95
Chimie Terapeutic
2.reactia cu vanilina
0,05g substanta se dizolva in 1ml apa, se trateaza cu 1ml
vanilina in HCl si se evapora la sicitate pe baia de apa. Reziduul se
umecteaza cu 3 pic H2SO4 si se incalzeste 15 min pe baia de apa;
apare o coloratie violeta. Reziduul se dizolva in 3ml apa, solutia se
coloreaza in verde. Se adauga 3 pic NH3, coloratia trece in rosu.
ACIDUL PANTOTENIC
1.reactia de hidroliza
Prin hidroliza acida are loc scindarea legaturii amidice
obtinandu-se beta-alanina si acid alfa-gama-dihidroxi-beta,beta-
dimetil-butiric. Acesta din urma este foarte instabil trecand in
96
ndrumtor de lucrri practice
gama-butirolactona respectiva-pantolactona- care se pune in
evidenta prin reactia generala a acizilor hidroxamici.
OHOH
ONH-CH2-CH2-COOH
H+
NH2-CH2-CH2-COOHO O
OHCH3CH3
O O
OHCH3CH3
NaOHOH CH3
OHCOONa
NH2-OH
OH CH3
OH
C=ONH-OH
OH CH3
OH
C=ONH-OH
FeCl3OH CH3
OH
C=ONH-O
FeCl2
+
+ HCl
+
0,05g substanta se dizolva in 4 ml apa si se trateaza cu 3ml
HCl. Se incalzeste 20 minute pe baia de apa in fierbere. Dupa racire se
adauga 2 ml clorhidrat de hidroxilamina si se alcalinizeaza cu KOH.
97
Chimie Terapeutic
Dupa 5 minute se aciduleaza cu HCl. 1ml din aceasta solutie se trateaza
cu 6 pic FeCl3 cand apare o coloratie rosie rubinie.
98
ndrumtor de lucrri practice
2.reactia cu sulfat de Cu
0,01g substanta se trateaza cu NaOH in asa fel incat pH-ul
solutiei sa ramana neutru. Se adauga 3 pic CuSO4. Apare o coloratie
albastra intensa.
Acidul salicilic
0.1g de substanta se dizolva in 2ml apa, prin incalzire la aproximativ 500C si se raceste; se adauga 2-3 picaturi de FeCl3, apare o coloratie albastru-violeta.
Acidul acetilsalicilic
0.1g substanta se dizolva in 1ml NaOH si se incalzeste la fierbere timp de 3 minute si dupa racire se aciduleaza cu H2SO4; se formeaza un precipitat alb cristalin si se percepe miros de acid acetic. Precipitatul obtinut, separat, se dizolva prin incalzire la aproximativ 500C in 2 ml apa si se trateaza cu FeCl3; apare o coloratie albastru-violeta.
99
OHOH
ONH-CH2-CH2-COOH CuSO4 OH
OH
ONH-CH2-CH2-COOH
Cu2+
+
Chimie Terapeutic
Lactat de calciu OTC
Actiune terapeutica: supliment de calciu
Indicatii: prevenirea si tratamentul hipocalcemiei, hipermagneziemiei, hipoparatiroidismului, tetaniei neonatale, toxicitatii cardiace datorate hiperkaliemiei, profilaxia osteoporozei
Reactii adverse: hipercalcemie( letargie, slabiciune musculara), bloc cardiac, constipatie
Forme farmaceutice: comprimate
Gluconat de calciu PRF
Actiune terapeutica: supliment de calciu
Indicatii: hipocalcemie datorata tetaniei, profilaxia hipocalcemiei in timpul transfuziilor,ca adjuvant in tratamentul intepaturilor de insecte pentru a ameliora crampele musculare, rahitism, osteomalacie
!!!! Se administreaza exclusiv intravenos
Forme farmaceutice: solutie injectabila
Acid salicilic OTC
Actiune terapeutica: keratolitic
Indicatii: clavus, veruci, bataturi, ingrosari ale pielii
Reactii adverse: iritatii,arsuri, inflamatii si chiar ulceratii( mai ales daca se aplica pe tegumente lezate), fenomene anafilactice sistemice in caz de alergie la salicilati
Acid acetilsalicilic OTC
Actiune terapeutica: antiinflamator nesteroidian, analgezic, antipiretic,cardiovascular
100
ndrumtor de lucrri practice
Indicatii: cefalee, dismenoree, dureri de diverse etiologii; reduce febra cauzata de infectii bacteriene sau virale;reduce riscul de moarte si de producere a accidentelor vasculare cerebrale(se asociaza cu Dipiridamol);
Reduce riscul de mortalitate vasculara in infarctul miocardic acut suspectat, al recurentei; adjuvant in angina instabila.
Reactii adverse: hemoragii gastro-intestinale, hepatite, edem pulmonar
Forme farmaceutice: comprimate, comprimate efervescente
101
Chimie Terapeutic
Buletin de analiza nr 5.
1. Analiza preliminara
-control organoleptic:
-solubilitate:
-pH:
-comportamentul solutiei fata de
102
ndrumtor de lucrri practice
Acizi:
Baze:
-calcinare:
-proba Lassaigne:
N:
103
Chimie Terapeutic
S neionizabil:
S ionizabil:
Halogeni:
2. Reactii generale de grup
104
ndrumtor de lucrri practice
3. Reactii caracteristice
105
Chimie Terapeutic
Concluzii
Actiuni farmaceutice:
Indicatii:
106
ndrumtor de lucrri practice
Forme farmaceutice:
Laborator 10-11. Sinteza lactatului de calciu
Intr-un pahar Berzelius(>50ml) se introduce acid lactic si 15ml apa. Amestecul se incalzeste pe baia de apa, apoi se adauga treptat carbonat de calciu si se agita cu o bagheta. La sfarsitul reactiei, efervescenta inceteaza ramanand o cantitate nereactionata. Amestecul se filtreaza fierbinte, la vid. Filtratul obtinut depune la racire, in timp o pulbere fina care se filtreaza si se usuca.
O
OH OHCaCO3
O
OH O
Ca2+ CO22 +
2
x 5 H2O + + H2O
acid lactic 2,5ml
CaCO3 2g
=Cp/Ct *100
107
Chimie Terapeutic
mV = m= V = 2,5 * 1,20=3
2*90g ac lactic..308,3g lactat de calciu
3gx=Ct=5,138
108
ndrumtor de lucrri practice
Identificarea lactatului de calciu
Ca2+ reactia flacarii flacara rosie
Reactia cu oxalat de amoniu
Ca2+ COOHN4
COONH4
COO
COOCa NH4++ + 2
Ionul lactat reactia iodoformului
CH
OHCH3 COOH I2 CHI3+ 3 + 5 NaOH + 3 NaI + HCOONa + 4 H2O
Dozarea
Titrare complexonometrica cu Na2EDTA, in prezenta de EDTA de Mg si Na
Indicator= eriocrom T
MgEDTA2- + Ca2+ Ca EDTA2- + Mg2+
Mg2+ + (HInd)2- - 2 (Mg Ind)- + NH4+
rosu
Ca2+ + H2EDTA Ca EDTA2- + 2 NH4+
(Mg Ind)- + H2EDTA2- Mg EDTA2- + ( H Ind)2-
109
Chimie Terapeutic
Albastru
0,3 g subst se dizolva in 100 ml apa, se adauga 5ml tampon amoniacal, 0,01g Na2EDTA si MgEDTA, eriocrom T si se titreaza cu Na2EDTA pana la coloratie albastra.
1ml Na2EDTA .0,01541g lactat de calciu
V*FX
V= volumul titrat
F= factorul solutiei=1,0089
Puritatea= (X/cant cantarita)*100
110
ndrumtor de lucrri practice
Laborator 12. Substante medicamentoase in grupa aminoacizilor
Importanta biologica prezint alfa aminoacizii constitueni normali ai organismului. Pentru proprietile lor medicamentoase sunt utilizai in terapeutica si unii aminoacizi aromatici.
Aminoacizii se prezint sub forma de pulberi cristaline albe, cu gust dulceag sau acrisor, unii cu miros caracteristic.
Fiind compui cu funciune mixta vor fi solubili in soluii diluate de acizi si baze.
Aminoacizii care prezint in molecula o singura grupare amino si carboxil au un caracter amfoter, gsindu-se in soluie apoasa in stare disociata, sub forma de amfioni, soluia prezentnd o reacie neutra.
R-CH-COOH
NH2
R-CH-COO-
NH3+
Datorita acestui caracter, aminocizii vor functiona ca acizi in mediu bazic si ca baze in mediu acid, respectiv vor forma saruri atat cu acizii cat si cu bazele.
R-CH-COOH
NH2
H3O+R-CH-COOH
NH3+
+ H2O+
R-CH-COOH
NH2
OH-R-CH-COO-
NH2+ + H2O
111
Chimie Terapeutic
In ambele cazuri pH-ul solutiei nu se schimba in mod apreciabil.
Cu exceptia glicocolului toti alfa-aminoacizii sunt optic activi, prezentand in molecula un atom de carbon asimetric.
Aminoacizii se pot identifica pe baza celor doua functiuni prezente in molecula, gruparea amino si gruparea carboxil. Astfel ei vor raspunde reactiilor generale ale aminelor alifatice si aromatice, precum si ale acizilor carboxilici. Prezenta concomitenta a celor doua functii intr-o singura molecula imprima si unele reactii specifice pentru aminoacizii alifatici.
glicocol
acid aspartic/ Mg, Ca
112
ndrumtor de lucrri practice
acid glutamic/glutamat de Na
cisteina/clorhidrat
metionina
113
Chimie Terapeutic
acid p-amino-salicilic
acid p-amino benzoic
acid p-amino-hipuric (PAH)
114
ndrumtor de lucrri practice
Analiza preliminara:
1. Proba Lassaigne pt. N si S si X
2. Reactia flacarii dupa calcinare pt Na, K, Mg
3. X + AgNO3 + HNO3
4. Solubilizarea in apa
5. pH- neutru pt Aa monoamino-monocarboxilici
- bazic pt Aa diamino-monocarboxilici
-acid pt Aa monoamino-dicarboxilici
Reactii generale ale aminoacizilor
1. Reactii de punere in evidenta a functiei amino
1.1 formarea sarurilor cu acizii
Aminoacizii formeaza cu acizii organici si anorganici saruri stabile cristalizabile, mai mult sau mai putin solubile in
115
Chimie Terapeutic
apa. Dintre acestea se aplica in control formarea sarurilor insolubile cu acidul picric.
R-CH-COOH
NH2
H3O+R-CH-COOH
NH3+
+ H2O+
0,10g substanta se dizolva in alcool sau in apa, se adauga o solutie concentrata de acid picric si se fierbe cateva minute. In timp depune picratul cu punct de topire caracteristic.
1.2 reactia de condensare cu aldehidele
Aminoacizii reactioneaza cu aldehidele prin blocarea
functiei amino, cu formarea unor baze Schiff fiind puse n
eviden astfel proprietatile acide
R-CH-COOH
NH2
R'-CHOR-CH-COOH
N=CH-R'++ H2O
Reactia devine specifica aminoacizilor alifatici, cand
proprietatile acide devin foarte evidente.
0,01g substanta se dizolva in 2ml apa, se neutralizeaza
daca este necesar si se trateaza cu o picatura rosu de metil
116
ndrumtor de lucrri practice
cand apare o coloratie galbena. Se adauga 3ml formaldehida
neutralizata, coloratia trecand in rosu.
In cazul aminoacizilor aromatici reactia comporta o alta
tehnica:
0,01g substanta se trateaza cu un amestec de parti
egale formaldehida si acid clorhidric si se mentine pe baia de
apa 20 minute. In functie de aminoacid apare un precipitat sau
o coloratie rosie sau caramizie.
1.3 reactia cu acidul azotos
Aminoacizii reactioneaza diferit cu acidul azotos in
functie de caracterul aromatic sau alifatic al aminei
primare. Reactia este generala pentru functia amino
dar specifica pentru aminoacizii aromatici.
Aminoacizii aromatici reactioneaza cu acidul azotos,
formand saruri de diazoniu care se pot cupla cu
fenoli in mediu bazic sau cu amine in mediu acid,
117
Chimie Terapeutic
formand compusi colorati din clasa azocolorantilor
(vezi cap. amine).
Aminoacizii alifatici reactioneaza cu acidul azotos,
cu formarea hidroxiacizilor corespunzatori prin
eliminare de azot molecular. Pe aceasta reactie se
bazeaza metoda van Slyke pentru determinarea
cantitativa a grupelor NH2 din molecula
aminoacizilor.(FRX)
2. Reactii caracteristice aminoacizilor alifatici
2.1 reactia cu ninhidrina
Aminoacizii prin incalzire cu o solutie de ninhidrina
formeaza o coloratie violet-purpurie sau albastra.
In prima etapa ninhidrina este redusa la cetoalcoolul
hidridantina(3), iar aminoacidul(2) sufera o dezaminare
oxidativa, trecand prin faza de iminoacid(4) la un
cetoacid(5) si in final la o aldehida(6) cu un atom de carbon
mai putin in molecula fata de aminoacidul de la care s-a
pornit, degajandu-se totodata CO2 si NH3.
118
ndrumtor de lucrri practice
Cetoalcoolul (3) cu o noua molecula de ninhidrina (1)
si in prezenta amoniacului degajat din reactie, trece intr-un
derivat indaminic(7) colorat in violet.
O
O
OHOH R-CH-COOH
NH2
O
O
OHH
R-C-COOHNH
R-C-COOHNH
R-C-COOHO
R-CHO
O
O
OHH
O
O
OHOH
ONH4
O
N=
O
O
+-H2O
+
(1) (2) (3) (4)
+H2O-CO2
(4) (5) (6)
(3)
+ 2 NH3 +
(1)
-H2O
(7)
0,01g substanta se dizolva in apa, se neutralizeaza daca
este necesar, se adauga 1-2pic solutie de ninhidrina si se
incalzeste. Dupa cca 1 min de fierbere se coloreaza in violet
sau albastru.
Reactia se poate efectua si pe hartie de fitru:
119
Chimie Terapeutic
2pic solutie de ninhidrina pe o hartie de filtru se usuca,
peste aceasta pata se pun apoi 2 picaturi de aminoacid si se
usuca. Apare o pata sau un inel de culoare albastra.
2.2 reactia de formare a sarurilor complexe
Aminoacizii alifatici formeaza cu ionii metalici saruri
complexe, unele dintre acestea fiind colorate. Alfa-aminoacizii
formeaza combinatii solubile si stabile iar beta aminoacizii
combinatii mai putin stabile. Numarul de molecule de aminoacid
din complex este dat de numarul de coordinatie a metalului
respectiv. In mod frecvent reactia se executa cu ioni de Cu2+,
Fe3+.
R-CH-NH2O=C-O
MeH2N-CH-R
O=C-O
2.2.1 reactia cu ionii de Cu2+
120
ndrumtor de lucrri practice
Aminoacizii alifatici in prezenta sarurilor de cupru
bivalent dau complecsi colorati in abastru intens.
0,05g substanta se dizolva in 2ml apa (se
neutralizeaza dc este necesar) si se trateaza cu 2 pic
CuSO4. Solutia se coloreaza in albastru intens, coloratie
care dispare in mediu acid.
Obs: cisteina formeaza un pp violet cenusiu
In cazul metioninei reactia comporta o alta
tehnica.
0,05g substanta se trateaza cu 2ml H2SO4 si 2
picaturide solutie de CuSO4. Apare o coloratie galben-
verzuie.
R-CH-NH2O=C-O
Cu2+
H2N-CH-R
O=C-O
2.2.2 reactia cu ionii de Fe3+
121
Chimie Terapeutic
Aminoacizii alifatici formeaza cu sarurile de Fe3+
combinatii chelatice. Reactia devine specifica pentru
cisteina care da o coloratie albastru-violet
trecatoare,
acid p-amino-salicilic da o coloratie violet
(dat prez OH fenolic)
acidul p-amino-benzoic da o coloratie rosie
(dat prez OH fenolic)
0,01 g subst se dizolva in 2ml apa, se trateaza cu 2
picaturi FeCl3, 2 picaturi apa oxigenata, se alcalinizeaza cu 1-
2pic KOH, apare o coloratie violet datorita formarii unui
percomplex stabil la temperatura obisnuita.
2.3 reactia de fluorescenta ( acid glutamic si acid
aspartic)
0,01g substanta se amesteca cu 0,001g rezorcina, se
trateaza cu 2 picaturi de H2SO4 si se incalzeste cu atentie
pana la aparitia coloratiei verde- bruna. Dupa racire amestecul
se trateaza cu 5ml apa si se alcalinizeaza cu amoniac. Apare o
coloratie rosie violet si o fluorescenta verde, mai viziblia in
solutie diluata.
122
ndrumtor de lucrri practice
2.4reactia cu lactoza( glicocol)
0,10g substanta se trateaza cu 3 ml lactoza, solutie
apoasa, 2ml NaOH si se incalzeste pe baia de apa. Apare o
coloratie rosie.
2.5 reactia cu nitroprusiat de sodiu( cisteina si
metionina)
METIONINA
0,02g substanta se dizolva in 2 ml apa, se adauga 1ml
NaOH si 0,5 ml solutie de nitroprusiat de sodiu. Amestecul se
incalzeste la flacara cateva minute. Dupa racire se adauga 1ml
HCl. Apare o coloratie verde.
CISTEINA
0,01g substanta se dizolva in 2 ml apa, se trateaza cu
0,5ml nitroprusiat de sodiu si se incalzeste. Dupa racire se
adauga 2 ml KOH. Apare o coloratie rosie.
123
Chimie Terapeutic
Laborator 13
RECAPITULARE:
1. AMINE (CxHy-NH2) reactia de diazotare si
cuplare
2. AMIDE (CxHy-CO-NH2) hidroliza in mediu bazic
3. ACIZI, ESTERI, SARURI (CxHy-COOH)
4. ACIZI ALCOOLI/FENOLI- SARURI rezorcina si
H2SO4
5. AMINOACIZI react cu ninhidrina
Calcinare
Proba Lassaigne
- C,H,O 3,4
- C,H,O,N 1,2,5 react poz cu ninhidrina5
- sau din gr3 acidul nicotinic
124
ndrumtor de lucrri practice
- C,H,O,N,X
- X neionizabil indometacin sau
- React poz pt 3 diclofenac sodic
- X ionizabil 1, 3, 5
- C,H,O,N,S
- S neionizabil 5
React poz pt 2 zaharina sodica
Solubilitate
- apa (cald/rece)- pH, comportare fata de acizi si
baze
- alcool
- cloroform
- acizi, baze
125
Chimie Terapeutic
Reactii generale
- Reactia cu FeCl3Aa arom pt OH fenolic( si aa arom dau react
de diazotare si cuplare ca si aminelediferentiere
- Paracetamol + FeCl3
- Fenacetina + FeCl3
- Acetanilida + FeCl3
- Diazotare si cuplare dupa hidroliza acida( HCl)
- Pt amide hidroliza in mediu bazic
- Aa alifatici reactia cu ninhidrina
- Acizi efervescenta
126
Top Related