23 | P a g i n

23 Literatura Veche

decursul secolului al XVI-lea, cu agenii Reformei (lutherani i calvini)

ageni care au stimulat traducerile i tipriturile n limba naional,

precum i organizarea nvmntului n limba romn.

SEMNIFICAIA MICRII UMANISTE N CULTURA ROMN

Cronicarii i personalitile de vrf ale culturii romne din veacul al

XVII-lea au realizat un salt spre modernitate, o sintez ntre umanismul

popular i umanismul renascentist. Contribuia lor este esenial pentru

formarea contiinei naionale i introducerea unor noi forme de expresie

cultural.

Au susinut, cu instrumentele vremii lor, ideea originii romane i a

unitii poporului romn, latinitatea limbii noastre, necesitatea dezvoltrii

noastre n acord cu ideile veacului i cu datele noastre etnopsihologice.

Ei descoper, pe diverse filiere, ideile i orientrile culturale occidentale.

Este mediul spiritual n care s-a format contiina de sine a poporului

romn.

Au tradus cri religioase, dar i de alt factur, contribuind substanial

la formarea limbii literare.

George Clinescu a proiectat o viziune nou asupra culturii romne

din secolele XVI-XVIII, afirmnd c aceast cultur poate fi asemuit cu

un bloc de marmur n care stau nc nenscui Eminescu i Creang,

Caragiale i Sadoveanu. Umanismul militant, preuirea acordat

nvturii i tiinei, se completeaz cu ideea naional, cu imperativul

unitii lingvistice i spirituale, precum i cu permanenta tendin de

sincronizare cu orientrile majore ale culturii europene.

Romnii dobndesc n secolele XVI-XVII o contiin accentuat a

identitii lor, dar, n afar de ideea originii romane, intelectualii de elit

ai acestei perioade (cronicarii mpreun cu Cantemir) construiesc i o

contiin critic, apsat negativ, insistnd asupra lucrurilor care ne

lipsesc: istorii, coli, nvtur i art frumoas. La toi ntlnim o

lamentaie istoric pentru situaia de decdere n care se afla poporul

romn. Aceast durere ia forma fatalismului istoric, asociat cu ideea

vremelniciei, a trecerii timpului i a nestatornicie lucrurilor.