1 6 - 3 0 S E P T . 1 9 4 4 N5: 9 0 7 — ANUL XVÎII
— 4 0 LEI —
M. S. REGELE M IH A I I. FNŢELEP-
C IU N II, CURAJULUI Şl PATRIO TIS
MULUI CĂRUIA SE DATOREŞTE SALVAREA ŢARII DIN GHIARELE
HITLERISM ULUI
Lucreţiu Patraşcanu, din p a r te a Porti- dului Comunist
3 iu ta t în v re m u r i le g re le : M area B r i ta n ic , S tate le. ite , F ra n ţa şi U n iunea S o v ie te lo r.Ce este b lo c u l n a ţ io n a l-d e m o c ra t ?O un iune p o l i t ic ă de lu p tă na ţ ion a lă a c e lo r p a tru
m a r i p a r t id e d e m o c ra tic e : n a ţ io n a l- ţă ră n is t i, n a ţ io n a l- l ib e ra l i i , s o c ia l-d e m o c ra ţ i i şi c o m u n iş t i i . O un iune p a t r io t ic ă am putea spune, care -ş i culege s u f ra j i i le şi s o l id a r i ta te a d in s t r a tu r i le cele m ai de jo s şi m ai vaste ale p o p o ru lu i, axată pe o s in gu ră lo z in c ă : sa lvarea ţ ă r i i de nă pâ rc ile h i t le r is te , pace şi co labo ra re cu N a ţ iu n i le U n ite .
La U n iunea p o l i t ic ă a ce lo r p a tru p a r t id e dem ocra t ice , — unde p e rs o n a li ta te a d - lo r I u l i u M a n ; - Const. I . C. B ră t ia nu , C onst. T i te l-P e tre s c u şi ^ u c re ţ iu Patrăşcanu sunt o chezăşie ce nu m ai cere com enta r i i , — s’a a lă tu ra t v itea za noas tră A rm a tă , generoasă în r is ip ire a sânge lu i e i c h ia r şi fa ţă de cei ca ri, în m od nesincer, i-au de c la ra t p r ie te n ie . D. ge* nera l C o ns tan tin Sănătescu este s im b o lu l v iu al acestei A rm a te rom âne, gata să-şi verse sângele pentru. a lungarea c o t r o p i t o r i lo r d in sate le şi oraşele ro mâneşti.
I s to r ia nu face d a ru r i n im ănu i.A m scăpat cu fa ţă cu ra tă , d in îm p re ju ră r i g re le .Se cuv ine să ap rec iem , cu s e r io z ita te , g ra v ita te a
ceasulu i de fa ţă . La p i ld a de je r t l ă n e p re cupe ţită , de p a t r io t is m lea l şi s o l id a r i ta te cu N a ţ iu n i le U n ite , suntem d a to r i să răspundem cu aceeaşi măsură, m un c in d şi d ă ru in d t o tu l p e n tru sa lvarea noas tră a t u tu ro ra .
..G u ve rnu l adresându-se vouă, tu tu r o r ce tă ţe n i lo r Ţ ă r i i , vă cere să fa c e ţ i z id în ju r u l M a je s tă ţ i i Sale R e ge lu i M ih a i I şi în s p i r i t u l unei d is c ip l in e na ţ io n a le şi unei desăvârş ite u n ir i , să-i d a ţ i t o t s p r i j in u l pe n tru în fă p tu ire a com andam ente lo r suprem e ale ceasulu i de fa ţă : as igura rea păc ii şi in s ta u ra rea un u i re g im de m o c ra t ic de la rg i d re p tu r i şi l ib e r tă ţ i pub lice p e n tru t o ţ i c e tă ţe n ii Ţ ă r i i “ .
Spre fe r ic i re a şi sa lvarea lu i, p o p o ru l rom ân a în ţe les c l ip a de răscruce a e x is te n ţ i i sale. S o l id a r cu Rege le şi G u v e rn u l care l-a e l ib e ra t d in la n ţu r i le au to c ra te şi sângeroase, po p o ru l rom ân păşeşte fe rm spre v i i to r , a lă tu r i de f i r e ş t i i lu i a l ia ţ i şi p r ie te n i s in g u r i i ce l-au
% iu l iu M a n iu , P r e ş e d i n t e l e P a r t id u lu iN aţiona l Ţărănesc
A A U G U S T 1944.¿ ¿ j ' în lă tu ra re a D ic ta tu r i i , a că luşu lu i c r im in a l ce
zăgăzuia l ib e ra m an ifes ta re a unu i popo r, ce p lă t is e d in p l in , trăda rea unor s lu g i că ţă ra te pe g ru m azu l lu i.
G lasu l e m o ţio n a t şi fe rm a l M . S. R e ge lu i M ih a i a răsunat p u te rn ic în in im a m i i lo r de rom ân i, adunaţi în ju r u l a p a ra te lo r de rad io . Câteva zeci de m inute m ai apo i, un c h io t u r ia ş răsbătea d in p ie p tu r i des- ro b ite , ia r în o c h ii tu tu r o r scânteia la c r im a , pe care ţ i -o dă num ai b u c u r i i le m a r i, ale re g ă s ir i i nesperate
U n Rege tânăr, cu dragoste de Ţ a ră , urm aş demn a l V o e v o z i lo r d e s c ă l ic ă to r i şi a l D o m n i lo r î n t r e g i to r i , — a ju ta t de o mână de b ă rb a ţi de S ta t, v ig i le n ţ i şi cu rag ioş i, — în lă tu rase p r im e jd ia ce ne păştea: p ie rde rea inde pen de n ţii na ţion a le şi afundarea R om ân ie i în tagma du şm an ilo r o m e n ir i i şi ai c iv i l iz a ţ ie i .
B lo c u l n a ţio n a l-d e m o c ra tic se chiam ă so l id a r ita te a p o l i t ic ă ce ne-a sa lva t Ţa ra , as igu rând un v i i t o r l ib e r g e n e ra ţ i i lo r care se r id ic ă .
I n fa ţa aceste i h o tă r î r i unanim e a neam u lu i, N a ţ iu n i le Un. te ne-au în t in s mâna lo r generoasă de a ju to r . Ne-au ga ran ta t independenţa, în c a d ru l suver a n i tă ţ i i na ţiona le respecta te , ÿi neam estecul în v ia ţa noas tră de S tat. La acestea, g u v e rn u l rom ân a răspuns p r in ruperea r e la ţ i i lo r şi declararea ră s b o iu lu i G e rm an ie i şi s a te l i ţ i lo r ei. A rm a te le e l ibe ra toa re ale m a re şa lu lu i S ta lin s’au revă rsa t p r in satele şi oraşele noastre, a lungând pe n e m ţi i ce se cu ibă rise ră p e n tru even tua le rez is ten ţe M a i m u l t : a rm ata roş ie a zăd ă rn ic i t câteva în ce rcă r i germane de-a trece Dunărea, la Că lăraş i şi G iu rg iu , pe n tru a ,,pedepsi“ Cap ita la , care a dat sem nalul d e s ro b ir i i de sub te roa rea naz is tă ; în A rde a l, g lo r ioase le trupe sov ie tice , a lă tu r i de v iteaza a rm ată rom ână, au înce pu t asa ltu l pe n tru desrob irea . A rd e a lu lu i, îngenunch ia t de A n tonescu p r in d ik ta tu l dela V iena .
Semnele e l ib e ră r i i to ta le , se ap rop ie . P en tru câşt iga rea v ic to r ie i to ta le , g u ve rn u l şi b lo c u l n a ţ io n a l- dem ocra tic au fă cu t apel la p o p o r să susţină ră z b o iu l îm p o tr iv a lu i H i t l e r şi să se unească în ju r u l T ro n u lu i ş i a l g u v e rn u lu i dem ocra t. In m a n ife s tu l adresat Ţ ă r i i se spune ră s p ic a t:
„ Ţ a ra în treagă voeşte să pună capăt ră z b o iu lu i d is t ru g ă to r , unu i răzb o i dela începu t p ie rd u t . Ţ a ra în treagă doreşte pace; dar v o in ţa de pace a R om ânie i nu însemnează n ic i dezarm are, n ic i teamă. O r ic e p ie dică pusă în d ru m u l în fă p tu i r i i n ă z u in ţe lo r spre pace şi l ib e r ta te a p o p o ru lu i român, va des lăn ţu i o lu p tă fă ră m ilă şi c ru ţa re d in partea tu tu r o r f o r ţe lo r a r mate şi popu lare , îm p o t r iv a ce lo r c a r i ar încerca să m en ţină ţa ra noas tră în ră z b o iu cu n a ţ iu n i le 'u n i te , p re lu n g in d a s tfe l s u fe r in ţe le .
Const. T ite l Petrescu, Preşedintele Partidului Social Dem ocrat
C. I. C. Brătianu, Şeful Partidului N aţional Liberal
KLIN ROOSEVELTP r t f e d i n t e i e S t a t e l o r Uni te a le Amerlc il
MAREŞALUL lOSEF STALIN W IN S TO N C H U R C H ILPrimul Min is tru al M ar e i Br itani i
C O M A N D A N Ţ I I ARMATELOR ALIATE
S ta tu l M a j o r al g e n e ra lu lu i E isenhow er. Dela s tânga la dreap«
ta, şezând: Sir A r t h u r T e d d e r , a ju to r al C o m a n d a n tu lu i -Ş e f ;
G e n e ra lu l E isenhower, C o m a n d a n tu l şef a l t u t u r o r f o r ţ e lo r
de invazie ; g en era lu l M o n tg o m e ry . In p ic io a re : G e n e ra lu l
Brad ley; A m ira lu l B. Ram say , C o m a n d a n tu l f o r ţ e l o r n a va le ;
M a re ş a lu l A eru lu i
M areşalul Tito, co
mandantul şef al a r m ate lor jugoslave de
e l i b e r a r e naţionole
M areşalul Jukov Mareşalul C. Rokosovsky M areşalul Ivan Consev
* ■ -- - ' i>*___ , - ; ■ •.
OR IC IN E îşi mai aduce aminte vaetele şi invectivele propagandei h itleriste , după fiece raid al âviaţiei aliate. Dela comunicatul cartierului nazist şi până la cel mai umil reporteraş al
lui Goebbels, se „protesta“ împotriva bombardării populaţiei civile dela sate şi oraşe, căutându-se a se scoate din Aliaţi nişte criminali de rând ai celor fără apărare.
Poporului nostru i s ’a ţ inu t acelaş limbaj. In loc să încetăm un răsboi nefiresc eram împinşi să protestăm şi sâ cerem contenirea bombardamentelor, pentrucă la adăpostul sentimentalismului nostru, h i tle riş ti i să-şi poată desăvârşi manoperile de subjugare a Europei.
Realitatea era însă a lta şi ea avea să vină să ne deschidă ochii. Să ne convingă de arhitanalul adevăr: cei cari au pornit răsboiul oraşelor deschise, călăii populaţiei civile din Varşovia, Rotterdam, Anvers, Belgrad şi toate oraşele sovietice sunt aviatorii hitlerişti . Comandamentul german a fost cel care a dat ordin pentru „coven- t ry -“ sarea Londrei. Oridecâte ori, t ru f ia şi bestialitatea prusacă a avut prilejul, nu s ’a sfi i t să-şi dea grozăvia pe faţă, asasinând mii de vinovaţi şi d istrugând d ispre ţu ito r vestigiile culturale ale popoarelor Europei.
risit-o însăşi faptele lor monstruoase. Priviţi imaginile, adunate în această pagina şi cari reconstituesc pentru viitorime, cele 72 ore de groază, de moarte şi infern trăite de populaţia unei capitale:
Opera română (1) , Palatul regal (2) , Spitalul dispensar „Ghica“ al Asigurărilor sociale (3) , două tramvaie de pe bulev. Filantropia (4 ) , hotelul Princiar (5), întreaga calea
Victoriei, cu Teatrul N a ţ i o n a l , pasagiul Comedia, p a l a t e l e Adriatica şi Generala, str. Sărindar unde au ars case de locuit şi hoteluri, calea Văcăreşti, str. Dudeşti, Căuzaşi, Bateriilor, Apolodor, Cazărmii, Isvor, — toate populate de oameni nevoiaşi, cu biete gospodării, — iată ves- t ig iu l de n e c l i n t i t al bombardamentelor „s tra tegice“ făcute de aviaţia germană, oriunde s ’a abătut,
H itlçrism ul e s t e însă viteaz numai cu çei fără apărare. De când capitala p ă s t r ă este apărată deopotrivă de avioane române, sovietice şi anglo-americane, au p ier i t ca prin farmec vajnicii semănători de moarte şi d istru geri ai lui H i t l e r .
Este un răspuns pe care şi-l dau sin guri
Tre i zile şi t re i nopţi, Capitala României şi populaţia e f a avut durerosul prilej de a se convinge de visu, despre adevărata faţă a hitlerismului.
Pentrucă am avut cura ju l să ne regăsim matca firească, aruncând peste bord toţi t rădătorii de neam, hitleriş ti i au avrut să ne pedepsească. Şi în consecinţă, aviaţia cu crucea încârligată a tăbărît asupra unui oraş fără apărare, masacrând o populaţie care i-a hrănit şi adăpostit generoasă. Duşmanii civilizaţiei europene, asasinii femeilor şi copiilor sun t chipeşi o f iţe ri ai cuptwaff-ei. Ni-au m ărtu
rişti sovie
D-l C. I. Brătianu, P reşedin tele partidu lu i National-L iberal, fă c â n ddec la ra f i i Presei
Asasinii şi jefuitorii poporului Român conduşi in tre ba ione te
O m anifesta ţie a partidului Comunist din C ap i ta lă
„MORŢII DELA STALINGRAD" — Supravie ţu itori i măcelului o rd o n a t O m an ifes ta ţ ie de simpatie fă c u tă ero ilor de là S ta lingrad la s ta tu iade H itler şi Antonescu — se in to rc a c asă , pen tru a desrobi Ardealul lui Mihai-Viteazul
ALBAS!' W W Ï T *
D. Minis t ru C. Ti te l P e t r e s c u , d. G e n e ra l Iosi f T e o d o r e s c u , Com. m i l i t a r al C a p i t a lei, d, G - r a l Dom br ovk y , î n t â m p i n â n d p r i
mul d e t a ş a m e n t m o t o r i z a t s o v ie t i c
Tancurile m areşalului Malinovsky pe s tr ă zile C a p i t a l e i
Una din numeroasele eroine ale Armatei Roşii, piidă vie de patriotism şi abnegaţie pentru femeile de pre-
tutindei
Muncitori r o m â n i s trăbă tând s t r ă z i l e Capitalei pe un tanc alături de camarazii sovi
et ici
O e n t u s i a s t a manifestaţie de simpatie făcută de organizaţia Iii albastru a partidului c o-
munist
O strângere de maná enmara- derescâ p e c e - 11 u e ş t e frăfia de arme roma
no-soviética
P o p u i a ţ i a C a p i t a ' e i a- runcând flori în c a l e a e l i b e r a t o r i l o r
n u « 1
C e t ă t e n i i■
şi muncitor i i C a p i t a l e i tir ó n d „ b u n v en i t" a r m a
t e l o r roşi i
O imagine a entuziasmului ş i d r a g o s t e i cu care a fost întâmpinată Armata Roşie in
Capitală
Salvatorii Europei din ghiarele hit lerismuiui cutropitor
£}-f. l i '
Doua camaraderiţe din Armata Roşie al căror zâmbet sincer pecetlueşteprietenia dintre România şi U. R. S. S.
..(LEALITATEA ILUSTRATĂ." Editura ,.Ziarul" S. A. R. Bucureşti . Reg. Corn. 3 0 0 / 9 3 8 înscrisa sub Nr. 239, Re g. Publ. P e r i od i ce la Trib. Ilfov S. I C o m . Revistă s ă pt ămâ na lă t ipări tă la Hel*~iravura i i un supl iment „ D e t o a t e p e n t r u tofi**. Re dac ţi a şi administraţia, Str. Th. Masaryk 17, Bucureşti . C e c Poştal 4 0 3 3 . Red r e s p- n sa b i l : Şt. lone scu . Preful a bo n a m e n t e l o r : o luni (26 n u me re ) lei 1040. 3 luni ( 13 n u me re ) lei 52 0. Pentru instituţi i şi autori tăţ i I '* anual . Plata taxelor po şta le în numerar confo rm aprobări i Direcf iei G e n e r a l e P. T. T. Nr. 15. 585/939.
N af io na la d e Editură şî Ar te G r a f i c e , , DA CI A T RAI AN À" Bt» Sărindar, 5-7-9 î nmatr iculată s ub Nr. 1 5 6 / 9 4 2 la Reg. O f . Come rţul u i Bucureşti , t ipări t la I4'IX 1944.
Top Related