CAPITOLUL 1
ELEMENTE TEORETICE – PRODUCTIVITATEA MUNCII
1.1. Conceptul de productivitate
În literatura de specialitate productivitatea este analizată fie ca productivitate globală, care
măsoară performanţa şi eficienţa combinării tuturor factorilor de producţie, fie ca productivitate
parţială prin care se măsoară efectele obţinute prin utilizarea unui singur factor de producţie
consumat (factorul muncă).
Productivitatea muncii1 este cea mai utilizată formă de productivitate şi exprimă rodnicia
muncii omeneşti în procesul de producere a bunurilor şi se determină prin cantitatea de bunuri
obţinută sau creată de un lucrător pe unitatea de timp sau se determină prin consumul de muncă
necesar sau realizat pentru obţinerea unei unităţi de produs.
1.2 Principalii indicatori ai productivităţii muncii
a) Productivitate totală(i)- reprezintă cantitatea totală de efect util (producţie) ce se obţine
prin utilizatea acestui factor în condiţiile în care influenţa celorlalţi factori este presupusă constantă.
a) Productivitatea medie a muncii
Mărimea productivităţii muncii se măsoară fie prin cantitatea şi calitatea bunurilor obţinute
cu o unitate de muncă, fie prin cheltuiala ce revine, pe o unitate de bun economic. Raportul dintre
producţie (Q) şi factorul muncă (L) sau între muncă şi producţie măsoară productivitatea medie a
muncii ( ). =
b) Productivitatea marginală a muncii – reprezintă sporul de producţie care se obţine prin
utilizarea unei unitaţi suplimentare din factorul „i”, ceilalti factori rămânând constanţi.
Comparând ambele tipuri de productivitate (medie şi marginală) cu evoluţia producţiei
determinată de evoluţia factorului muncă, se stabilesc limitele dintre productivitatea medie şi cea
marginală unde se obţine producţia cea mai mare.
1.Constanţa Popescu – „Economie Politică”, pag 83-85
1
Productivitatea muncii, indicator al eficienţei economice1, exprimă eficinţa cu care este
utilizată munca atât la nivelul unei unităţi economice, cât şi la nivelul economiei naţionale.
Productivitatea muncii este de multe ori identificată cu eficienţa economică, atunci când se pleacă de
la premisa că toate cheltuielile au la originea lor munca. Dar, produsul muncii nu este acelaşi cu
efectul muncii, aceasta fiind de multe ori mai cuprinzator decat produsul muncii.
Cu alte cuvinte, productivitatea muncii se deosebeşte de eficienţa muncii deoarece sporirea
unor produse inutile poate duce la creşterea productivităţii muncii, dar la reducerea eficienţei
activităţii economice. Aceasta afirmaţie se bazează pe faptul că pe piaţă sunt cerute şi comercializate
numai bunuri economice utile, cele care nu satisfac exigenţele consumatorilor, sunt stocate, fapt ce
produce pierderi deosebit de mari pentru producător.
Munca fiind factorul de producţie cel mai important al oricărei activităţi economice,
indicatorul productivitatea muncii este cel mai des utilizat în practica economică, deoarece exprimă
eficienţa cu care este consumată munca. Productivitatea muncii se măsoară, fie prin cantitatea şi
calitatea bunurilor obţinute cu o unitate de muncă, fie prin cheltuiala de muncă ce revine pe o unitate
de bun economic.
Eficienţa cu care sunt folosite resursele economice se exprimă prin productivitate sau
randamentul factorilor de producţie, determinate ca raport intre rezultatele obţinute şi eforturile
depuse.
Productivitatea muncii cuantifică eficacitatea cheltuirii muncii umane în procesul de
producţie, determinând mărimea forţei productive a muncii, respectiv a capacităţii forţei de muncă
de a realiza o cantitate de produs sau de lucrare, în unitatea de timp.
Factorul uman reprezintă coordonata esenţială a dimensiunii şi mai ales a calităţii activităţii.
Asigurarea întreprinderii cu personalul de specialitate necesar, folosirea lui eficientă în activitatea
operativă şi de conducere constituie premisa potenţării resurselor materiale şi financiare.
1. Viorica Raducanu – ”Economie Politică”, Ed Bibliotheca,Târgovişte, Anul 2003, pag.105-109
2
1.4 Factorii care influenţează productivitatea muncii
Prin factori intelegem conditiile sau procesele care influenteaza productivitatea muncii care
ţin de împrejurări obiective, aflate la un moment dat.
a. factori naturali referitori la conditiile de clima, fertilitatea solului, accesibilitatea
resurselor naturale
b. factori tehnici care au in vedere nivelul atins de ştiinţă, tehnică, tehnologie la un moment
dat.
c. factori economici modul organizării, conducerii, producţiei şi a muncii.
d. factori sociali care au in vedere condiţiile de muncă şi de viaţă.
e. factori psihologici cei legaţi de pregătirea şcolară, nivelul de cultură, adaptabilitate la
condiţiile de muncă, satisfacţia pe care le-o oferă aceasta, viaşa de familie, influenşa
religiei şi a tradiţiei în alegerea meseriei.
f. factori structurali care influenţează nivelul productivităţii muncii prin schimbările
survenite in structura pe ramuri si subramuri a economiei naţionale.
g. factori manageriali
h. factori care decurg din gradul de integrare al unei economii naţionale în economia
mondială.
1.5 Modalităţi de creştere a productivităţii muncii
Creşterea productivităţii muncii reflectă direcţia progresistă a mişcarii economice. Aceasta
oglindeşte un dublu proces : pe de o parte mărirea cantiţăţii de produse si servicii ce se obţin la
fiecare unitate de efort, si pe de altă parte, micşorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecărei
unităţi de produs sau serviciu . Astfel, sporirea productivitatii muncii dă expresia concentrată
perfecţionărilor ce au loc in conditiile de producţie.
Dintre metodele de mărire a productivităţii muncii mai importante sunt :
3
A. Progresul tehnic: automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi, înnoirea
producţiei.
B. Perfecţionarea organizării conducerii,producţiei şi a muncii.
C. Pregătirea si perfecţionarea resurselor umane.
D. Cointeresarea materială a muncii (remunerarea).
A. Progresul tehnic 1)
1. Automatizare, robotizarea, promovarea tehnicilor noi –Acestea atrag după sine sporirea
productivităţii deoarce asigură obţinerea unei productivităti mai mari cu aceleasi cheltuieli de
muncă, favorizează diminuarea celorlalte cheltuieli pe produs si in general, realizarea de
economii, creşterea eficientei, in condiţiile obţinerii unor produse de calitate superioară.
In aceasta direcţie o mare importanţă o au conducerea automată si robotizarea proceselor de
producţie, realizarea de sisteme cu grade diferite de libertate si complexităţi din ce in ce mai mari si
generalizarea prelucrării automate a informaţiilor. Prin aceasta se realizeaza combinarea sistemelor
electronice cu cele informatice. Dar intensificarea acestor lucruri nu e posibilă fară angajarea
puternică a cercetării ştiinţifice. Numai ştiinţa si tehnica avansată, pătrunde adânc in toate
activităţile, impulsionează întreaga mişcare, asigură un ritm rapid si comprimarea etapelor,
reducerea inegalităţilor la nivelul productivităţii muncii.
2. Modernizarea capacităţilor de producţie existente, prin îmbunătăţirea parametrilor săi
tehnico-functionali, in vederea reducerii consumului de materii prime si energie electrică,
ridicarea gradului de sigurantă in exploatare, creşterea vitezei de lucru.
Avantajele modernizării capacităţilor de producţie existente in raport cu construirea de noi
asemenea capacităţi derivă din faptul ca prima actiune, modernizarea, porneste de la o baza tehnico-
materială existentă, pe care o dezvoltă şi o reînnoieşte, punând astfel mai bine in valoare, pe când
cea de-a doua opţiune, construirea de noi capacităţi porneşte de la 0. Fiecare echipament, utilaj,
instalaţie tehnologică necesară, trebuind sa fie construită de la inceput, ceea ce reclamă eforturi mari,
atrage cheltuieli sporite. In plus, modernizarea capacitatilor de producţie existente se efectuează intr-
4
un timp mai scurt, in comparaţie cu situaţia in care intregul obiectiv trebuie construit de inceput, fapt
care permite ca prin modernizare să poată fi accelerată aplicarea in practică a celor mai noi cuceriri
1. Institutul central de cercetări economice – “Progresul tehnic”, Editura Politică ,2002
ale stiinţei şi tehnicii. Construirea unui obiectiv nou se poate desfăsura pe intervale de caşiva ani. In
plus modernizarea se concentrează, de regulă asupra parţii active a utilajului, influentând deci
elementele care realizeaza direct producţia materială. Datorită acestor avantaje, in tările dezvoltate
atenţia principală este acordată investiţiilor de modernizare.
3. Înnoirea producţiei prin perfecţionarea caracteristicilor constructive, funcţionale, estetice,
ergonomice, in vederea satisfacerii la un nivel înalt
calitativ are implicaţii si asupra creşterii productivitătii muncii. Maşinile si utilajele se innoiesc
la 5-6 ani in medie. Menţinerea in fabricatie a unor produse cu un nivel tehnic scpzut, realizate
cu tehnologii învechite conduc la scăderea gradului de competitivitate.
B. Perfecţionarea organizării, producţiei şi a muncii
Reprezintă un proces complex, cu caracter dinamic si de continuitate, care presupune
adaptarea de către conducerile unităţilor economice a unui ansamblu de măsuri şi folosirea de
metode si tehnici stabilite pe baze de studii si calcule tehnico-economice, care ţin seama de noile
descoperiri ale ştiinţei care să asigure utilizarea maximă a lor şi creşterea pe aceasta bază a
productivităţii muncii. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricaţie, sincronizarea efectuarii in
timp a diferitelor activităţi, încărcarea optimă a utilajelor, folosirea raţională a timpului de lucru,
îmbunătăţirea activităţii de reparaţie si întreţinere, asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu
scule si dispozitive a locurilor de muncă, perfecţionarea activităţii de transport intern si depozitare,
pregătirea de noi produse sau perfecţionarea celor existente programarea producţiei, (folosirea unor
metode eficiente de lansare a produselor în fabricaţie, de urmărire si control calitativ al realizării
programelor de producţie), îmbunătăţirea organizării muncii (adoptarea unor măsuri si metode care
să asigure reducerea volumului de muncă, folosirea raţională a acestuia, precum: cooperarea in
producţie, organizarea locurilor de producţie, normarea muncii, condiţii optime sub raport
ergonomic si al tehnicii securităţii muncii).
5
C.Pregătirea si perfecţionarea pregătirii resurselor umane
Valenţele pregătirii se manifestă concomitent, cumulat si propagat, pe tremen lung si pe mai
multe planuri. In primul rând prin ridicarea nivelului de cultură si cunoaştere a populaţiei, a
pregătirii ei tehnico-profesionale in corelaţie cu nevoile de muncă ale sistemului de economic si cu
aptitudinile resurselor umane ale societatii. Formarea profesională si perfecţionarea continuă, a
acesteia, reprezinta principala cale de autovalorificare si dezvoltare a factorului uman, de
valorificare superioară a potenţialităţilor creative si anticipative ale omului. De aceasta depinde
receptivitatea si viteza de adaptare la nou, reintegarea rapida a resurselor umane in alte activitati
utile societatii. Tot el conditioneaza ritmul, proportiile si eficienta creativitatii tehnico-stiintifice.
Studii de economie a invatamantului au pus in evidenta contributia importanta pe care instructia si
pregatirea o aduc la cresterea productiei.
D. Salarizarea
Remunerarea condiţionează veniturile populatiei de rezultatele lor in muncă. In aceasta
direcţie, o importanţă deosebită o are aplicarea unui sistem de repartiţie care, pe de o aprte, să
determine cât mai corect mărimea salariului fiecarui lucrător, adică ceea ce i se cuvine după munca
depusă si, pe de altă parte, să asigure un sistem de norme de muncă in pas cu progresul, prin care să
se stabileasca aportul fiecaruia la activitatea socială. Orice neglijare in acest domeniu se reflectă
nefavorabil, mai devreme sau mai târziu, in sensul unei insuficiente cointerespri, atunci cand
veniturile nu cresc corespunzător muncii depuse ca si in cazul insuşirii unor venituri mai mari decât
activitatea desfăsurată, atragând dupa sine nerespectarea unei corelaţii economice fundamentale,
anume accea dintre crestrea productivităţii muncii si creşterea salariului.
1.6. Efectele creşterii productivităţii muncii
Pentru manageri, subiecţi dinamici care lucrează cu timpul şi în timp, combinând
oportunităţile, buna utilizare a timpului în procesul decizional devine problema esenţială.
Întreprinderile sunt tot mai mari consumatoare de servicii şi informaţii, tocmai pentru a economisi
timpul: preţurile şi costurile sunt în scădere, se folosesc mai multe produse în acelaşi interval de
timp, creşterea economică nu transformă sau modifică nevoile ci sporeşte posibilităţile de satisfacere
6
a lor. Managerii care posedă competenţă în folosirea timpului ştiu să acţioneze şi să adopte decizii
de calitate care conduc la activităţi economice eficienţe
Efectele în planul productivităţii muncii se evidenţiază cu uşurinţă. Astfel salariaţii devin
mai creativi şi obţin o independenţă decizională crescută, putând reacţiona mai eficient cu soluţii
optime în situaţii noi şi neaşteptate.
Figura.1.1. Efectele economice şi sociale ale creşterii productivităţii muncii
Creşterea productivităţii muncii (∆W)
Scăderea
preţurilor
Mărirea salariilor
Reducerea timpului de lucru
Crearea de
noi locuri
de muncă
Diminuarea
şomajului
Creşterea
vânzărilor
Consumuri noi
Creşterea timpului liber
Creşterea
volumului
producţiei
7
Nivel de trai superior
Sursa: “Managementul producţiei industriale”-Ion Unguru, Editura Luminalex, pag.48
CAPITOLUL 2
PREZENTARE GENERALĂ A FIRMEI SC GLULAM ROMÂNIA SA
2.1 Date generale
Compania este persoană juridică mixtă româno-scandinavă, constituită ca societate
comercială pe acţiuni şi are următoarele elemente de identificare:
Denumirea SC Glulam Romania S.A.
Sediul Com. Ulmi, cod 137455, Jud. Dâmboviţa, România
Codul Unic de Înregistrare 11373943
Atribut fiscal RO
Capitalul social subscris şi vărsat este de 4.969.800RON, integral vărsat compus din 30.100 lei, şi
1.532.403$.
Capitalul social este divizat în 49 698 de acţiuni , în valoare de 100 RON fiecare.
Înfiinţată in anul 1999 Glulam România, a plecat de la ideea de a dezvolta o firmă de
producţie, de mărime medie, care realizează dupa o tehnologie scandinavă o gamă larga de elemente
structurale utilizate în majoritatea tipurilor de construcţii civile şi industriale, precum şi repere
derivate din aceste produse de inalt nivel tehnic ce permit o rapidă punere in operă a diferitelor
construcţii. Similară cu cele existente in Europa şi în special asemanatoare cu cele ale partenerilor
asociaţi în acest proiect care oferă tot suportul pe plan material şi tehnic:
1. LIMTRE hf.- Este fondatã în anul 1982 în orasul Fludir din Islanda.
2. Lilleheden A/S- Danemarca-Este una dintre cele mai mari companii producãtoare de glulam
din nordul Europei fondatã în anul 1970, ea fiind firma “mamă” a firmei SC GLULAM
ROMÂNIA SA.
8
Lilleheden o invaţă să construiască inteligent( o ajută să creeze un proces de realizare a
cladirilor simplu, sigur şi calitativ).
3. SC VICAS SA- Este înfiinþatã în anul 1960, în orasul Târgoviste.
4. SC VASCONY SRL- Înfiinþatã în anul 1994, s-a dovedit încã de la început un partener
solid pe piata comercianþilor de lemn si fabricate lemnoase din România.
5. Flexilam lda- Este fondatã în anul 1999 în orasul Mortagua din Portugalia, investitor fiind
Limtre hf Islanda.
6. IØ - Fondul de investiţii pentru Europa de Est
2.2. Obiectul de activitate
2010 – Tăierea şi rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului.
Glulam Romania SA are ca scop urmatoarele activitati:
Producţie de lemn laminat încleiat (Glulam) - grinzi drepte, grinzi
curbe si alte sisteme speciale.
Proiectare si consultanţã în domeniul construcţiilor;
Producţie de panouri termoizolante pentru acoperişuri si pereţi cu
placaj spumã poliuretan si gips cu inserţie din particule din celulozã.
Marketing si vânzãri
2.3 Structura organizatorică
Structura organizatorică a Companiei este prezentată în Organigrama companiei.(Anexa 1).
Organul statutar de conducere al Companiei îl reprezintă Adunarea Generală a Acţionarilor.
Glulam Romania este administrată de un consiliu de administraţie compus din 5 membri. Membrii
Consiliului de Administraţie sunt numiţi de Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor, pe o
perioadă de cel mult 2 ani şi nu sunt remuneraţi pentru această calitate cu o indemnizaţie lunară.
Prin calitatea sa de manager general, Ivar Jensen influenţează acţiunile şi comportamentul
subordonaţilor prin capacitatea de decizie, capacitatea de a conduce in echipă(participativ) şi de
autoperfecţionare continuă.
Numarul posturilor ocupate sunt de 26, ponderea ierarhică este de 2-4 subalterni, iar
numarul subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi dinstanţă ierarhică de Adunarea Generală a
Actionarilor este de 3.
9
GLULAM ROMÂNIA asigură soluţii de proiectare şi execuţie prin intermediul unui
Departament Proiectare cupersonal specializat care asigură consultanţă şi asistenţă tehnică în timpul
realizării construcţiei.
Situaţiile financiare sunt sunt intocmite de Deparamentul Financiar si auditate în acest
moment de Prof Consult SRL
1. Anexă1- Organigrama firmei Glulam România SA
Tabelul 2.1. Structura acţionarilor
Acţionari Ţara Procent dincapital social
deţinut
Aport lacapitalul social
Numar de acţiuni deţinute
Lilleheden A/S Danemarca 61,67% 3 065 000RON/945.070$ 30 650
LIMTRE hf. I Islanda 25,39% 1 261 700RON/ 389 036$ 12 617
SC VASCONY SRL
România 10,06% 500 000 RON/154.172$ 5 000
Hoff Sven Kristian
Danemarca 1,65% 82 000 RON/25.285$ 820
SC VICAS SA România 1,23% 30 100 RON/18.838$ 611
Total 100% 4 969 800RON/1 532 403$
Sursa : Actul constitutiv al firmei GLULAM ROMÂNIA
2.4. Misiune, viziune
2.4.1. Misiune - Glulam România vrea sa fie recunoscută ca un ofertant şi un colaborator
profesionist. Angajatii sunt cea mai importntă resursă. Cunoştinţele, creativitatea şi încrederea lor
crează resurse şi satisface clienţii.
2.4.2 Viziune - « noi dorim să fim azi mai buni ca ieri şi vrem să devenim mai buni mâine
decât am fost azi. Nu este deajuns să fim primii furnizori de glulam, noi deasemenea trebuie sa fim
cei mai buni »
Ţelul este punerea în valoare(amplificare) si progresul(dezvoltare) pentru a constui inteligent
şi încurajănd lucrurile măreţe.
2.5. Structura de personal
10
La sfârşitul lui 2006, din structura angajaţilor pe grupe de vârstă se observă că aproape
jumătate din aceştia au vârsta cuprinsă între 31şi 40 de ani, fapt ce demonstrează că firma are
avantajul unui personal tânăr dar experimentat după cum rezultă şi din situaţiile următoare:
Tabelul 2.2. Structura angajatilor in funcţie de vârstă
Vârsta(ani) Numâr lucrători în
anul 2006
Pondere
%
>60 1 0,038
51-60 1 0,038
41-508 0,31
31-4011 0,42
18-305 0,19
Total 26 100% Sursa: Raportari management Glulam România
Compania dispune de personal cu înaltă calificare atât la nivelul sediului central cât şi la
nivelul muncitorilor din fabrică.
Tabelul 2.3. Structura angajaţilor in funcţie
de nivelul de pregătire
Nivel de pregătire Numâr lucrători
în anul 2006
Pondere
%
Studii post universitare
2 0,038
Studii universitare 9 0,038Studii medii 15 0,31
Total 26 100%Sursa: Raportări management Glulam Romania
11
Din totalul de 26 de angajaţi la sfarsitul lui 2006 în activitatea de producţie sunt angajate 16
persoane reprezentând 61,5%, iar in administraţie sunt angajate 10 persoane reprezentând 38,5%.
GLULAM ROMÂNIA se asigură că mediul de lucru oferit angajaţilor este placut, motivant
şi oferă posibilitatea de a lucra in spaţii moderne, dotate cu tehnologii de ultimă generaţie pentru
elaborarea de proiecte inovatoare. Conştientă fiind de contribuţia relevantă a angajaţilor de la toate
nivelurile organizaţiei la succesul firmei, GLULAM se simte responsabilă sa împartaşească succesul
cu acestia, oferind pachete de beneficii consistente şi servicii financiare suplimentare, pentru a-i
sprijinii în atingerea obiectivelor personale.
În prezent, Compania este în proces de creare a unei politici de training pentru angajaţii, unul
din aspectele referitoare la acest program fiind iniţiat deja şi anume faptul că fiecare nou angajat care
va fi implicat în vânzare sau customer service efectuează un training intern tehnic pe specificul
produselor Glulam.
2.6. Piaţa şi comercializarea
Compania produce şi comercializează elemente structurale din glulam pentru construcţii şi
alte sisteme speciale, produce panouri termoizolante tip sandwish cu feţe de OSB sau Widival (gips
cu inserţie din particule din celuloză) şi interior spuma poliuretan.
Construcţiile din lemn lamelar incleiat incepe sa se dezvolte, piesele lipite fiind dominante
in industria lemnului. Glulam Romania SA a reusit să- şi indeplinească un prim obiectiv, acela de a
pătrunde pe piata din România. Acest obiectiv a fost atins prin vânzarea directă, companii de
publicitate, articole atât în presa locală căt şi în revistele de specialitate, participând deasemenea la
târguri şi expoziţii.
SC Glulam Romania SA deţine 45% din piata din România, companiile: SC ACTON2003
SRL Argeş SC FADINII ROM SRL Timişoara, SC FRĂGEŢICO GRUP SRL Prahova fiindu-i
concurenţi.
Volumul vânzarilor pentru fiecare ofertant înregistrat in luna decembrie 2006 este prezentat
in urmatorul tabel:
Tabelul 2.4 Volumul vânzarilor pentru ofertanţii de glulamNrcrt
Ofertant VânzăriLei/lună
Cota de piaţa/lună
1. CST FADINII ROM SRL 1 250 000 15,72%
2. SC. ACTON 2003 2 152 300 27,07%
12
3. SC. FRAGEŢICO GRUP SRL 961 600 12,09%
4. SC GLULAM ROMÂNIA S.A 3 588 500 45,1%
5. Total 7 950 400 100% Sursa: Raportul Ministerul finaţelor din anul 2006
2.6.1 Princilalii furnizori
Materialele utilizate în procesul de producţie sunt de cea mai bună calitate, iar furnizorii sunt
aleşi în urma unei evaluări exigente.
Dynea Norvegia( cherestea),
Knauf – Vidival(producător de gips),
Kronospan(producător de OSB)
2.6.2. Principalii clienti
Produsele companiei au fost vândute pe piaţa internă către trei categorii de clienţi, persoane fizice
şi/sau juridice:
1. Proiecte clienţi: pentru fiecare sumă ce depăşeşte 80.000euro (Tecnolegno -Constructor român
de locuinţe sociale in Italia, Marami Construct-Hotel Sinaia, Naţional Trading).
2. Proiecte cu companii: pentru o valoare situată intre 20.000euro şi 80.000euro. Acesti clienţi au
fost: Valexim(3 case), Nikmob(cladire industrială), SC Procor SA (piscină).
3. Companii de construcţii cu valori de pana la 20.000euro precum Arccad, Pora Construct, Gota
Construct.
In prezent SC GLULAM SA execută lucrari si are contracte cu clienti precum:
Magnum Dezvolt Imobiliare pentru construcţia magazinelor mimimax:
Mimimax Pucioasa
Minimax Câmpulung
Minimax Slatina
SC Casa Real Estate Investment SRL Cluj Napoca
SC Case Lemn Construct SRL
2.6.3. Nevoile şi deciziile de cumparare a clienţilor
13
Pe piata vest-europeana cât si pe piaţa americană utilizarea panourilor termoizolante si a
glulam-ului in construcţii este foarte răspândită datorită avantajelor pe care le prezintă in comparaţie
cu construcţiile clasice cu structuri de rezisteţă din beton armat sau metal.
2.6.4 Prezentarea principalelor produse
Glulam
GLULAM este prescurtarea cuvintelor “glued laminated timber”: lemn laminat incleiat.
Elementele din glulam sunt fabricate din scanduri subtiri (15 – 45 mm). Aceste scânduri pot
fi îmbinate între ele prin lipire in aşa fel incât se pot produce tipuri de elemente de diferite lungimi
şi forme. Lungimea elementelor de glulam este limitată practic doar de posibilitatea de transport.
Câteva avantaje ale glulamului: Este usor să se producă mari elemente structurale de diferite dimensiuni. Mărimea
maximă a elementelor din glulam depinde de fiecare fabrică şi de posibilitatea de
transport cca. 25-35m.
Este uşor sa se producă grinzi curbe sau frânte. Grinzile frante dublu sau curbe se mai
numesc "GRINZI BOOMERANG" datorita formei lor.
Glulamul are o mai mare stabilitate decât un element similar din lemn.
Elementele din glulam au o buna rezistenţa la foc.
Datorita distributiei aleatoare a nodurilor si a altor elemente de reducere a rezistenţei
glulamul are o mai bună rezistenţă decât a elementelor simple din lemn de aceeasi
dimensiune. Acesta este adeseori numit efectul de laminare.
De ce glulam?
Astăzim glulamul este folosit in variate forme şi tipuri de constructii. Majoritatea sunt
folosite pentru clădiri noi destinat timpului liber(săli de sport, înnot), şcoli, parcuri auto, etc. Acest
produs se poate realiza sub forma unor grinzi individuale drepte sau curbe de orice dimensiuni si
grinzi speciale.
Tehnologia modernă a glulamului combinat cu durabilitatea lemnului de molid formează
clădiri din glulam cu calităţi unice:
o Lemnul lamelat încleiat se poate modela
Deoarece glulam-ul se obţine prin încleierea unor lamele subţiri şi elastice se pot produce uşor
diferite sisteme sau elemente curbe, ceea ce pentru alte materiale de construcţii este un proces
14
costisitor. Cu ajutorul acestor tipuri de structuri (arce sau cadre curbe, dublu sau triplu articulate)
este posibilã economisirea materiei prime şi, în acelaşi timp, obţinerea unor soluţii arhitecturale
deosebite.
o Lemnul lamelat încleiat are o greutate proprie redusă
Glulam-ul se foloseşte cu succes, în combinaţie cu alte produse pentru închideri şi compartimentări
(panouri termoizolante tip sandwich), pentru obţinerea unor construcţii uşoare, cu deschideri mari,
fără stâlpi intermediari. Acest avantaj asigurã halelor industriale, depozitelor sau sălilor de sport
flexibilitate şi posibilitate de utilizare superioară. Greutatea proprie redusã a lemnului lamelat
încleiat duce şi la reducerea cheltuielilor de închiriere a utilajelor de ridicat şi transport deoarece în
majoritatea cazurilor se pot folosi macarale şi camioane de capacităţi mici.
o Lemnul lamelat încleiat are o rezisteţă bunã la agenţii externi
Atât lemnul cât şi glulam-ul au rezistenţă bună la umiditate şi coroziune Acesta este şi motivul
principal pentru care atât sălile cu bazine de înot acoperite, depozitele de sare şi depozitele de
îngrăşăminte chimice se construiesc din lemn lamelat încleiat în combinaţie cu elemente de îmbinare
rezistente la coroziune, produse din materiale galvanizate sau din inox. În cazul în care lemnul
lamelat încleiat se tratează prin metoda constructivă combinată cu tratamentul de impermeabilizare a
suprafeţelor, acesta se poate folosi cu succes şi la construcţiile în aer liber.
o Lemnul lamelat încleiat asigurã confort termic
Lemnul nu este un bun conducător de căldură, proprietate care face ca materialul să se
comporte bine atât la frig cât şi la cald, făcând posibilã alegerea unor soluţii simple de construcţie
evitând problema punţilor termice. De exemplu, o grindă poate străpunge zidul exterior fãră ca
aceasta să creeze probleme de condens, de pierderi de căldură sau de schimbare a culorii
suprafeţelor. Elementele din glulam pot fi folosite în structura acoperişurilor sau a zidurilor
exterioare fãrã ca acestea sã ducă la deteriorarea confortului termic al construcţiei.
o Lemnul lamelat încleiat are o capacitate portantă mare
Deoarece glulam-ul se obţine prin lipirea mai multor lamele de lemn, care sunt sortate şi gradate în
prealabil, defectele de creştere ale copacului (noduri sau crăpături) vor fi minimalizate şi uniform
distribuite pe toată secţiunea transversală a grinzii ceea ce îi conferă lemnului lamelat încleiat o
rezistenăã mult superioarã elementelor din lemn brut.
Grinzile din glulam au capacitatea portantă mai ridicată decât a grinzilor cu secţiune masivă
din lemn pentru că:
15
a) prezenţa adezivului îmbunătăţeşte comportarea la forfecare;
b) aşezarea scândurilor permite distribuţia defectelor pe lungimea elementelor;
c) se folosesc numai scânduri de calitate superioarã;
d) aria netă a secţiunii solicitate este mai mare la elementele din glulam decât la cele din lemn
masiv.
o Lemnul lamelat încleiat este rezistent la foc
Datoritã dimensiunilor secţionale mari lemnul lamelat încleiat arde greu. Focul se stinge
singur într-o grindã de lemn lamelat atâta timp cât aceasta nu se află sub acţiunea directã şi constantă
a flăcărilor, stratul carbonizat protejează grinda împotriva arderii interioare a acesteia şi partea
necarbonizatã a grinzii îşi pãstreazã capacitatea portantã în timpul unui incendiu. În funcţie de
cerinţe se poate calcula, în conformitate cu norma ENV 1995-1-2, Eurocode 5: Calcul de rezistenţã
la foc, secţiunea rămasă dupã un incendiu de X minute urmând a se verifica rezistenţa la eforturile
din combinaţia de încărcări .
Din acest motiv construcţiile din lemn lamelat încleiat sunt rezistente la foc şi se poate
ajunge uşor la îndeplinirea condiţiilor stabilite de autorităţi prin calcul sau tratament de ignifugare.
Grinzi din Glulam dupã un incendiu de 40 de minute
o Lemnul lamelat încleiat este estetic din punct de vedere arhitectural
Calităţile lemnului se regăsesc la lemnul lamelat încleiat. Acesta este decorativ, cald şi
original, din aceastã cauză, fiind recunoscut şi acceptat ca material natural. Lemnul lamelat încleiat
se foloseşte la structurile portante atât pentru rezistenţa bunã pe care acesta o are cât şi pentru
posibilitatea producerii acestuia în diferite forme şi dimensiuni, conferind produsului o anumitã notă
de personalitate. Culoarea şi veridicitatea lemnului contribuie la luminozitatea şi originalitatea
clâdirii.
o Lemnul lamelat încleiat corespunde normelor de protecţie a mediului înconjurător
La fel ca şi lemnul normal, lemnul lamelat încleiat este neutru din punct de vedere al emanaţiilor de
CO2 şi de aceea se poate refolosi / recicla sau se poate incinera fãră probleme. Lemnul lamelat
16
încleiat are o acţiune plăcută asupra mediului interior contribuind la crearea unei atmosfere benefice
la locul de muncã.
o Lemnul lamelat încleiat se finiseazã şi se asambleazã uşor
Elementele din glulam se pot finisa şi asambla chiar pe şantier cu ajutorul uneltelor la
îndemâna oricãrui muncitor constructor, fãcând posibil ca toate ajustările să se poată realiza uşor şi
într-un timp scurt. De cele mai multe ori este avantajos ca fabrica producătoare de glulam să
contribuie direct la faza finală a lucrărilor de construcţie, astfel fiind posibilă realizarea elementelor
componente sub formã de prefabricate. Faza de producţie finală în fabrică poate cuprinde
urmãtoarele operaţii: finisări şi frezări exterioare, executarea găurilor pentru şuruburi, armarea
grinzilor cu adeziv şi tije filetate, montajul conexiunilor metalice sau montajul elementelor
componente în asambluri sau sisteme constructive. Preasamblarea sistemelor constructive din
glulam sunt recomandate datoritã preciziei de fabricare şi a gradului de finisare, fãcând ca montarea
acestora în ansamblu pe şantier să nu devinã un proces de lungã duratã. Montajul se realizeazã
simplu şi rapid cu ajutorul cuielor, şuruburilor, holşuruburilor şi a şaibelor, indiferent de anotimp.
Panouri termoizolante tip sandwich
Panourile termoizolante sunt elemente de construcþii tip sandwich cu rol de inchidere la
exterior a construcţiilor şi de compartimentare la interior. Acestea sunt prefabricate structurate,
compuse din două feţe metalice sau emetalice între care se injecteazã o izolaţie de spumã
poliuretanicã rigidã (PUR).(Anexa 2)
GLULAM ROMANIA produce panouri sandwich cu miez PUR iar feţele pot fi structurate în trei
categorii:
o placaj-placaj cu indicativul SP 100 PP, unde 100 reprezintã grosimea stratului de spumã
poliuretanicã;
o gips-gips cu indicativul SP 100 GG;
o gips-placaj cu indicativul SP 100 GP;
Dimensiunile acestor panouri se pot modifica foarte uşor obţinându-se elemente de diferite
mãrimi în funcţie de cerinţele construcţiei respective. Datorită greutăţii mici şi a sistemului special
de îmbinare asamblarea acestora se realizează într-un timp foarte scurt necesitând un cost minim de
manoperă. Domeniul de utilizare a acestor panouri este foarte larg, acestea putându-se folosi ca
elemente componente pentru pereţi exteriori, pereţi interiori, acoperiţuri şi altele obţinându-se un
17
aspect interior şi exterior estetic. Costurile de finisare şi întreţinere sunt minime datorită materialelor
folosite în componenţa panourilor. Spuma poliuretan din componenţa panourilor are rol de protecţie
termicã cu un grad mult mai ridicat de termoizolaţie în comparaţie cu materialele uzuale de
construcţii folosite în acest scop.
Cateva avantaje ale panourilor termoizolante:
Adaptabilitate la orice tip de construcţie de la case mici la sali de sport, hale industriale,
depozite, magazine, construcţii agricole etc.
Izolare termică foarte bună, din acest motiv costul incălzirii este scăzut.
Uşurinţa in asamblare datorită greutăţii scăzute a unui panou si a sistemelor speciale de
montaj.
Rezistenţe în timp, costul întreţinerii fiind redus.
Economice in comparaţie cu materialele folosite uzual in domeniul constructiilor.
Rapiditate in executie, calitate la standarde ridicate.
2.7. Situaţia financiară
Fabrica a fost pusă în funcţiune în anul 2004. Conform bugetelor intocmite se aşteaptă ca
începând cu anul 2008 compania să inregistreze profit din exploatare.
Tabelul 2.5. Indicatorii financiari folosiţi de firma Gulam - lei-
Nr.crt Indicatori 2004 2005 20061. Cifra de afaceri (CA) 611 366 2 470 761 2 941 8712. Cheltuieli din expl.-A şi
deprecieri(EBITDA)6 315 477 5 391 407 3 665 000
Graficul 2.1. Evoluţia cifrei de afaceri
18
În perioada 2004-2006 compania a înregistrat rezultate negative ( pierdere) atât pentru
indicatorul EBITDA cât şi pentru rezultatul din exploatare.
Conform rezultatelor, in cursul anului 2006 GLULAM ROMÂNIA a realizat o cifra de
afaceri de 2,94 milioane RON, reprezentând o creştere cu 20 procente a CA realizată in anul 2005.
Reducerea cheltuielilor cu materii prime importate, precum si scaderea gradului de indatorare
vor fi urmatoarele premise pentru îmbunătaţirea performanţelor companiei.
În anul 2005 echipa de conducere a companiei a fost schimbată, noul manager reuşind sa
reducă pierderea din exploatare cu 85%. Personalul existent în firma era supradimensionat in
comparatie cu producţia realizată.
Compania pentru a reuşi să lanseze pe piaţă produsele deţinea propria echipă de montaj, însă
nu existau suficiente comenzi pentru a asigura încarcarea acesteia.
19
CAPITULUL3
ANALIZA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII LA SC GLULAM ROMÂNIA SA
3.1. Analiza eficienţei utilizării factorului uman la SC GLULAM ROMÂNIA SA
3.1.1 Corelaţia dintre productivitatea medie şi productivitatea marginală
Eficienţa utilizării factorului uman se exprimă cu ajutorul indicatorilor de productivitate
medie şi productivitate marginală.
Tabelul 3.1 Indicatori economici ai firmei Glulam în anul 2006
Luna Timp de munca (om-ore)
Volum(Mc)
Pret Lei
Valoare productie(mii lei)
Productivitatea medie- (mii lei) *)
Productivitatea marginală-Wmg
(mii lei) *)
Coeficient de
elasticitate *)
Apr 330,00 19,12 1920,11 36712,41 111,25 -
Zon
a I
-Aug 360,00 21,08 1940,24 40900,15 113,61 139,59 1,57Iun 420,00 25,00 1951,57 48789,13 116,16 131,48 1,40Mai 570,00 36,08 1928,91 69594,89 122,09 138,71 1,34Mar 620,00 40,20 1929,07 77548,61 125,07 159,07 1,48Feb 1000,00 75,00 1914,77 143607,75 143,60 173,84 1,33Sept 1070,00 79,06 1939,85 153364,54 143,33 139,38 1,06Oct 1550,00 106,85 1935,56 206814,59 133,42 111,35
Zon
a II 0,89
Nov 2000,00 115,52 1922,47 222083,73 111,041 33,93 0,32
Sursa: Raport de producţie 2006 al SC Glulam România SA şi prelucrările autorului *)
Relaţia de calcul folosită pentru productivitatea medie este cea de mai jos:
Pentru determimnare productivităţii marginale s-a folosit relaţia:
20
unde „V” reprezintă valoarea producţiei, iar T factorul uman (măsurat prin timpul de muncă
exprimat în numar de om-ore).
Potrivit datelor din tabelui 3.1 şi rezultatelor obţinute din calcule centralizate în acelaşi tabel
se observă căproductivitatea medie lunară( ) creşte de la valoarea 85,38 mii lei în luna aprilie 2006
până la nivelul maxim de 131,08 mii lei în septembrie 2006. Acestei valoaricorespunde o productie
fizică de 79,06 mc realizată în 1170 ore .
Pentru a facilita analiza datelor am procedat la ordonarea acestora după nivelul crescător al
timpului de muncă şi al volumului fizic al producţiei. Acest procedeu a permis trasarea graficului
productivităţii medii şi al celui aferent productivităţii marginale. O ordonare cronologică a
datelor(pe luni) nu ar fi permis o astfel de analiză a producţiei şi a productivităţii ca funcţii de volum
de muncă exprimate in ore-om.
;
Această abordare este preferată deoarece la compana SC GLULAM ROMÂNIA SA se
lucrează pe comenzi şi proces în faze ceea ce determină diferenţe de producţie şi timp de muncă
efectiv lucrat de la o lună la alta.
Graficul 3.1 Curbele productivitatii medii si marginale
0
50
100
150
200
430
460
520
670
720
1100
1170
1650
2100
Timp
Wm
,Wm
g
Productivitatea medie
Productivitateamarginla
În graficul 3.1 sunt prezentate prin linii curbe indicatorii productivităţii. Urmărind evoluţia
acestora se constată la început o creştere , trecerea prinr-un punct de maxim, după care nivelul lor
încep să scadă.
21
Începând cu 79 mc glulam/lună (1170 om-ore) se observă că Wmg< , fnomen explicat prin
următoarele cauze:
a săzut randamentul,deoarece apare oboseala ca urmare a diminuării capacităţii de
muncă şi a rezistenţei fizice1;
capacitatea limitată a utilajelor crează „gâturi de sticlă” pentru celelalte activităţi;
1. Mihail Iurcu- „Ergonomie”, Editura Bibliotheca Ttârgovişte, cap VI
funcţionarea intr-un timp îndelungat a utilajelor determină apariţia rebuturilor.
Începând cu un consum de muncă de peste 1100 ore-om se constată că poductivitatea medie
cât şi cea marginală au tendinţa de diminuare.
Comparând ritmul de modificare al consumului de timp de muncă cu cel aferent producţiei
fizice constatăm că timpul de muncă s-a modificat mult mai mult decât volumul producţiei.
Pentru aceasta am calculat coeficientul de elasticitat2.
Coeficientul de elasticitate are semnificaţia de rată de creştere procentuală a volumului
producţiei de glulam determintă de creşterea cu 1% a consumului de factor uman. Efectuând
calculele se obţine:
Folosind notaţiile pentru indicii de dinamică rezultă următoarele formule:
, ,
Dintabelul 3.2. coloana 7. se observă că mărimea coeficientului de elasticitate calculată ca
raport între ritmul producţiei fizice şi ritmul consumului de muncă evidenţiază o inelasticitate a
producţiei fizice în raport cu consumul de muncă (eQ/L< 1), după 1170 om-ore.
Tabelul 3.2. Dinamica modificării consumului de muncă(L) şi volumul fizic al producţiei(Q)
L(ore-om)
Q(mc)
IL IQ RL RQ EQ/L
1 2 3 4 5 6 7
430 19,2 - - - - -460 21,08 1,069 1,097 0,069 0,097 1,420520 25 1,130 1,185 0,130 0,185 1,423670 36,08 1,288 1,443 0,288 0,443 1,538
22
720 40,12 1,074 1,114 0,074 0,114 1,5401100 75 1,527 1,865 0,527 0,865 1,6411170 79,06 1,063 1,054 0,063 0,054 0,8571650 106,85 1,410 1,351 0,410 0,351 0,8563100 115,52 1,272 1,081 0,272 0,081 0,297
2. Maria Niculescu-„Diagnostic global strategic” Ed. Economică , pag 108
În funcţie de relaţiile dintre ritmul producţiei RQ şi ritmul consumului de muncă RL se
evidenţiază următoarele situaţii:
RQ>RL – se manifesta randamente crescatoare
RQ=RL – se manifesta randamente constante
RQ<RL - se manifesta randamente descrescatoare.
Am fectuat analizele de dinamică pe două intervale de valori ale consumului de muncă.
Pe intervalul de consum de muncă dintre 430 ore om şi 1100 ore om la fabrica de glulam se
manifestă randamente crescătoare pentru ca iQ>iL.
Pe intervalul de consum dintre 1100 ore om şi 2100 ore om se manifestă randamente
descrescătoare.
Pentru acest interval trebuie luate măsuri care să contribuie la creşterea productivităţii
marginale care va determina o creştere a productivităţii medii cât şi a anivelului elasticităţii.
Deoarece = rezultă că productiviatea marginală (Wmg)) influenţează direct
prpportional marimea productivităţii medii ( ).
Pentru produsul glulam o creştere a productivităţii marginale contribuie la creşterea
productivităţii medii.
3.1.2 Utilizarea modelelor de analiză factorială
a productivităţii muncii la SC GLULAM ROMÂNIA SA
23
Productivitatea muncii, ca expresie de bază a eficienţei cu care este utilizată forţa de muncă,
este un indicator calitativ complex a carui mărime variază în funcţie de o multitudine de cauze.
Unele din aceste cauze pot fi cuantificate cu ajutorul unor metode de analiză factorială 1, metode care
işi propun sa explice modificarea productivitatii muncii astfel:
productivitatea muncii în funcţie de timpul efectiv lucrat;
productivitatea muncii in funcţie de calificarea salariaţilor.
1. Productivitatea muncii in funcţie de timpul efectiv lucrat
Productivitatea medie lunară este influenţată de doi factori:
o Un factor extensiv- număr de zile lucrate într-o lună(z);
o Un factor intensiv- productivitatea zilnică(wz).
În acestă ipoteză relaţia de calcul pentru productivitatea medie lunară este:
-
Relaţia de mai sus reprezintă modelul folosit în proiect pentru calculul
productivităţii la firma Glulam.
Modificarea în timp o putem analiza cu ajutorul indicilor de dinamică (i) şi cu ajutorul
sporului absolut(∆).
Folosind modelul de mai sus am determinat indicii de dinamică pentru productivitatea mesie
lunară (iWL).
A. Modificările relative sau indicii de dinamică se calculează cu relatiile1):
WZZZ
Z
L
LWL ii
Wz
Wz
W
Wi
00
11
0
1
,
Rezultă ca dinamica productivităţii medii lunare (iWL) estei influenţată direct prporţional de
dinamica numărului de zile (iZ) şi de dinamica productivităţii zilnice (iWZ)
În relaţiile de calcul prezentate am folosit următoarele simboluri:
, ,
Deoarece există doi factori de influenţă airoductivităţii lunare vom evidenţia contribuţia
acestora la modificarea mărimii productivităţii lunare.
Pentru produsul glulam influnţa simultană a ambilor factori se calculează cu relaţia:
24
WZZZ
Z
L
LWL ii
Wz
Wz
W
Wi
00
11
0
1
Contribuţia factorului extensiv Z:
ZZ
ZZWL i
WZ
WZi
00
01
Contribuţia factorului intensiv WZ:
WZZ
ZWZWL i
WZ
WZi
01
11
,
1. Gabriel Badea- „Creşterea economică şi nivelul de trai”
Rezultă că:
- este o relaţie de dinamică care descrie contribuţia ambilor factori.
B. Modificările absolute(sporurile) vor fi determinate folosind calculele de mai jos.
În primul rând vom prezenta modul de descompunere a contribuţiei factorilor la dezvoltarea
fenomenului complex(productivitatea lunară).
Contribuţiile factorului extensiv(Z) şi a celui intensiv(WZ) sunt reprezentate cu ajutorul
relaţiei1):
Notaţiile folosite sunt:
- relaţie care exprimă influenţa factoriului extensiv- numărul de
zile efectiv lucrate într-o lună.
- relaţie care exprimă influenţa factorului intensiv- productivitatea
medie zilnică a muncitorilor.
Din punct de vedere geometric relaţia reprezintă suprafaţa unui dreptunghi
unde Z este lungimea iar WZ este înălţimea.
Modificarea productivităţii lunare poate fi descompusă în două suprafeţe potrivit graficului
de mai jos:
25
1.Gabriel Badea- „Creşterea economică şi nivelul de trai”
Cu relaţiile obţinute efectuăm analizele pentru firma SC GLULAM ROMANIA SA
Notăm cu : productivitatea lunară iniţială.
Pentru calcule folosim datele din tabelul 3.3. iar rezultatele sunt prezentate în tabelul 3.4.
Tabelul 3.3. Indicatorii economici privind timpul efectiv lucrat
Indicatori Septembrie 2006 Octombrie 2006 Noiembrie 2006
V (mii lei) 143 364,54 206 814,59 222 083,73
L (persoane) 8 11 10
z (zile) 21 22 21
WL (mii lei) 17 920,57 18 801,32 20 189,43
WZ (mii lei) 853,36 854,61 961,40
Rezultatele calculelor pentru două perioadede timp sunt prezentate în tabelul 3.4.
Tabelul 3.4. Modificarea productivităţii muncii în funcţie de timpul efectiv lucrat
Analiza modificării productivităţii muncii in
perioada septembrie-octombrie 2006
Analiza modificării productivităţii muncii in
perioada octombrie-noiembrie 2006
26
1. Influenţa ambilor factori:WL = WL1
- WL0
WL =18 801,32-17 920,57= 880,75mii lei
În mărime relativă:
1. Influenţa ambilor factori:WL = WL1
- WL0
WL =20 189,40-18 801,32= 1 388,08mii lei
În mărime relativă:
2. Influenţa numărului de zile 2. Influenţa numărului de zile
3 Influenţa productivităţii zilnice 3 Influenţa productivităţii zilnice
Pentru perioada septembrie-octombrie 2006 se observă că productivitatea muncii pe un
salariat a crescut cu 880,75 mii lei, ceea ce înseamnă ca a crescut eficienţa cu care este utilizată forţa
de muncă. La această creştere şi-a adus contribuţia atât factorul calitativ reprezentat de
productivitatea zilnică pe salariat cât şi factorul cantitativ reprezentat de numărul de zile lucrate de
un salariat.
27
Din rezultatele obţinute în urma calculelor se observă că, productivitatea lunară a crescut cu
4,9% în timp ce productivitatea zilnică s-a modificat cu +4,7%.
Influnţa exercitată dată de timpul lucrat în zile este de +4,7% care a determinat un spor de
productivitate de 17 920,57.
Productivitatea zilnică a determinat o creştere a productivităţii lunare cu +0,14% adică a
contribuit la realizarea unui spor de +467,5mii lei.
Pentru perioada octombrie-noiembrie 2006 nivelul productivităţii muncii pe un salariat a
înregistrat o creştere cu 1388,08 mii lei , ceea ce înseamnă ca a crescut eficienţa cu care este utilizat
potenţialul uman. Pentru această perioadă, productivitatea lunară a crescut cu +7,3%.
Se remarcă faptul că pentru perioada analizată, numărul de zile s-a diminuat cu o zi, adică cu
-4,5%. Această diminuare a determinat scăderea productivităţii lunare cu 18801,32 mii lei.
În ceea ce priveşte productivitatea zilnică a crescut cu +12,4% fapt care a contribuit la
creşterea productivităţii zilnice cu 2242,59 mii lei.
La determinarea dinamicii productivităţii lunare s-au folosit calcule la valoarea nominală,
deoarece indicii de preţ pentru perioada septembrie-noiembrie au fost sub 1% astfel:
o Pentru septembrie-octombrie:
o Pentru octombrie-noiembrie:
3.2. Factorii de influenţă productivităţii muncii la
SC GLULAM ROMÂNIA SA
Factori naturali – Procesul de fabricaţie a elementelor structurale din lemn laminat
încleiat(Glulam) implică operaţia de lipire. Dacă temparatura mediului ambiant este mai mare
determină o întărire mai rapidă a adezivului si astfel lucratorii trebuie să accelereze timpul in care
termina o grindă pentru a putea incepe presarea înainte de întărirea adezivului. Comform manualul
calitatii1) există o temperatură a mediului si o umiditate constantă în fabrică. În fucţie de anotimp
aceşti indicatori variază de la un minim la un maxim determinând si variaţii in productivitate. Astfel
folosirea adezivilor şi întăritorilor (TIP 1 conform SR EN 3012)) trebuie să se facă la o temperatură
nu mai mare de 15°C, pentru a-şi păstra nealterate proprietăţile fizice şi chimice. Deasemenea si
materia prima are diferente de umiditate între vara si iarna lucru care determină diferiti timpi de
uscare.
28
Punerea în operă a panourilor sandwich pentru construcţii de tip Glulam să se execute al
temperaturi cuprinse intre 5-35°C, in lipsa precipitaţiilor şi a vantului puternic.
În prezent în fabrică există un sistem de climatizare care asigură temperatura optimă
condiţiilor de lucru. Pentru perioada de iarna este usor ajungerea si pastrarea temperaturii de 15°C,
însă vara in fabrică se sare cu câteva grade peste limita normală scazând teoretic productivitatea
angajaţilor.
Sistemul panourilor sandwich trebuie sã includă îmbinări adecvate pentru a asigura
conlucrarea între panouri şi cadrul suport al structurii tinand cont de zgomont si intemperii fara a
distruge miezul.
Factori tehnici - Compania GLULAM ROMÂNIA este o organizaţie industrială care
produce elemente structurale obtinute prin încleierea de lamele de lemn a căror fibră este in general
paralelă, dupa o tehnologie scandinavă. Produsul se fabrică respectându-se intocmai tehnologia în
vederea garantării performanţelor tehnologice.
Pentru a fi siguri că producţia se află în concordanţă cu cerinţele normative şi standardele în
vigoare, Glulam România dispune de un laborator propriu unde se testează materiile prime în toate
fazele de producţie, începând cu recepţia materialelor şi terminând cu ambalarea lor. Producătorul
garantează calitatea produsului prin certificate de calitate emise pe loturi de fabricaţie.
1. „Condiţii minime de fabricaţie”-Manualul calităţii, ediţia din 20.06.06 revizuită.
2. Referinţe normative- Adezivi de natură fenolică şi aminoplastică pentru structuri portante de lemn
a) Nivelul atins de tehnologie la produsul glulam
Schema flux1) a produsului glulam este formată din procese ce se desfasoară automatizat sau
semiautomatizat.
Tabelul 3.5 Procesele prin care trec elementele din glulam
Nr.
Crt.
Proces Tip proces Utiaj Utilizator
1 Sortare
(sorting timber)
Evaluare vizuală
(piesă cu piesă)
- 2Operatori
2 Îmbinare în dinţi
(fingers join)
Automatizat Maşină de imbinat în
dinţi
(Dimter)
Operator
maşinist,
electrician
3 Rindeluire lamele lipite Semiautomată Maşina de rindeluit Operator
29
(lamells planner glue) calibrată(MR4), masină de lipit, pat de presare vertical si orizontal
maşinist, operator mecanic
4 Rindeluire grinzi pe 4
şi 2 feţe (four side
planner)
Semiautomată Masina de
rindeluit(MR2, MR3)
Operator
masinist,
mecanic
5 Finisarea şi incarcarea
grinzilor(edges sutting)
Manuală Freză, flex, burghie Mecanic,
frezor
Primul proces prin care trece cheresteaua uda este de sortare innainte de uscare. În România
standardul Naţional de producere a glulamului nu permite sortare mecanică, astfel aceast proces si
cel de finisare ce nu implica o operatiune automată sunt cele mai mari consumatoare de timp.
Procesul de sortare se face manual de catre 2 operatori. Cei doi operatori sortează lamelele si
incarcă Dimterul dupa un plan de producţie. Sortarea implică cel mai mult timp deoarece operatorul
trebuie sa stabilească vizual: eventualele rebuturi, sa delimiteze lamelele S7 de S10, sa stie SĂ
citească un plan de producţie.
1. Anexă 3- Schema Flux
Îmbinarea în dinţi se face de catre dimter. Acest utilaj este cel care are un grad de utilizare
cel mai mare dintre toate utilajele din proces. Timpul scurs de la intrarea lamelei in dimper si iesirea
ei pe banda de uscare adeziv este mare deoarece dimterul are obligaţia îmbinării in dinti a acestora.
Dimterul cu o viteza de 600,0m/h reuşeste să îmbine în dinti lamele de dimendiunea 33,3*65in
1,54ore.
Odata îmbinate in dinţi lamele cad pe o bandă spre depozitul de uscare, rindeluire lamele şi
aplicare adeziv, proces ce implică un timp scurt in comparaţie cu cel anterior motiv pentru care
muncitorii de la acest utilaj migrează spre altele ce implica un timp mai mare. Lipirea se face atât cu
bancul verical căt si cu cel orizontal. În fabrică exista 2 bancuri verticale si unul orizontal. În
bancurile verticale se presează grinzile drepte , iar in cel vertical grinzile curbe care au nevoie de o
atenţie deosebită.
30
Cele doua bancuri de presare necesită acelaş timp de lucru(8h) pentru a obţine gringa dar cel
care are o produtivitate suplimentară este cel vertical deoarece prezintă compatiment dublu.
Finisarea grinzilor implică o atenţie din partea muncitorilor. Finisarea este determinată atât de
utilajele prin care a trecut lamela, cât si de dorinţa clientului.
Exista doi factori importanţi ce influenţează productivitatea muncii în cazul elementelor din
glulam:
1. Dimensiunile lamelelor
2. Structura grinzilor
Tabelul 3.6 Înfleunţa dimensiunilor şi structurii grinzilor în pocesul
de producţie al glulamului
Dimensiuni 33,3*65
Sortare
Îmbinare în dinţi
Rindeluire lamele
Lipire in presă
Rindeluire pe patru fete
grosime(mm) 33,3 33,3 33,3 1000,0 266,0latime(mm) 65,0 65,0 65,0 65,0 65,0lungime(mm) 4000,0 12000 12000,0 12000,0 12000,0viteza(mc/h) 60,0 600,0 2000,0 2,0 600,0oameni 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0cost(lei/h) 7,3 7,3 7,3 7,3 7,3timp(h/zi) 8,0 8,0 6,0 6,0 8,0glulam(mc/zi) 4,1558 10,3896 25,9740 9,3600 82,9920timp(h/mc) 3,85 1,54 0,46 1,28 0,19 7,33pret(lei/mc) 27,9125 11,1650 3,3495 9,2949 1,3977 53,12
Dimensiuni 40*200 Sortare
Îmbinare în dinţi
Rindeluire lamele
Lipire in presă
Rindeluire pe patru fete
grosime(mm) 40,0 40,0 40,0 1000,0 266,0latime(mm) 200,0 200,0 200,0 200,0 200,0lungime(mm) 4000,0 12000,0 12000,0 12000,0 12000,0viteza(mc/h) 60,0 600,0 200,0 2,0 600,0oameni 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0cost(lei/h) 7,3 7,3 7,3 7,3 7,3timp(h/zi) 8,0 8,0 6,0 6,0 8,0glulam(mc/zi) 15,3600 38,4000 9,6000 2880,0000 255,3600timp(h/mc) 1,04 0,42 1,25 0,01 0,06 2,78pret(lei/mc) 7,5521 3,0208 9,0625 0,0302 0,4543 20,12
Sursa: Raport de producţie Glulam
Concluzii:
31
- Lamelele de dimensiuni mici consuma timp si energie mult mai mari decat cele de
dimensiunini mari.
- Din lamelele de dimensiuni mici se fabrică o cantitate mult mai mica de glulam fată de
cele a caror dimensiune este mare.
- În urma calculelor s-a ajuns la concluzia ca producţia de glulam variază cu 4unităţi de la
o dimensiune la alta.
Exemplul 3.1.
Pentru a realiza 1mc de glulam din dimensiunile lamelelor 40*200mm (grosime*laţime) şi o
lungime de 10m vom avea nevoie de 12lamele lipite rezultand 31.25scânduri.
0,5/4 = 12lamele * 10m = 125scanduri/4 = 31,25 bucati
Pentru a realiza 1mc de glulam din dimensiunile lamelelor 33.3*65mm si o lungime 30.77
vom avea nevoie de 15 lamele lipite rezultand 116 bucati
0.5/3.33 = 15lamele*30.77 = 466 mc scandura/4 = 116 bucati
Observăm ca intr-un timp mult mai scurt se realizează o cantitate suplimentară de mc de
glulam cu un pret mai mic, dar acceasi forta de muncă.
Nivelul atins de tegnologie la panouri termoizolante
În fabrica de panouri exista amplasate:
o Masina de injecţie care formeaza spuma poliuretanică(miezul panourilor sandwish)
o 2 bancuri de fixare acelor doua placi care formează fetele panoului
b) Calitatea materiei prime
Pentru producţia de lemn lamelat incleiat compania GLULAM ROMÂNIA utilizează numai
cherestea de molid, aprovizionată fie proaspat taiată, fie uscată( cu umiditatea de 9-15%).
Doua aspecte sunt importante in ceea ce priveşte productivitatea:
1. Calitatea scandurii - Se face controlul a cate doi paleti din fiecare încărctură,
verificandu-se:
Dimensiunea nodurilor
Distanţa dintre inele
Calitatea tăierii
Eventualele defecte de prelucrare sau defecte datorate transportului
32
Aspect
2. Structura clasei scandurii – Fabrica de glulam comform DIN 4074 sorteaza dupa
clasele de calitate S7, S10 si S13
Elementele din glulam se realizează din lamele S10 la capete si S7 in interior, motiv pentru
care sortarea trebuie facută atent, sa nu existe cantităţi clasa S7 mai mult decât S10.
Daca eventualele abateri nu respectă prevederile contractului de achiziţie, se emite o
reclamaţie catre furnizor, iar încarcătura respectivă se refuză, acceptând rebut comform DIN 4074
maximum 8%. Tabelul 3.7. Clase de calitate ale scândurii
Nr.
Crt
Clasă de rezistenţă
(SR EN 338)
Clasă de sortare1
(DIN-4074)
1 C30 S13
2 C24 S10
3 C16 S7
Sursa: Manualul calităţii Glulam România SA
1. Conform manualului calitatii clasele de sortare sunt alese în funcţie de regulile:”Strenght grading of wood- Part 1:
coniferous sawn timber” si „design of timber structure”
c) Ritmul aprovizionării1
Datorită variaţiilor foarte mari in comenzi, ritmul arovizionării nu este continuu.
Departamentele implicate in luarea deciziei de aprovizionare (analiza comenzii, determinare
necesare resurse, determinare cerinţe de aprovizionare). (Anexa 5)
Departamentul proiectare
Departamentul ofertare-vânzări
Departamentul aprovizionare
Echipa de manageri a observat un ritm al comenzilor şi pe baza acestora si-au stabilit
urmatoarele tiputi de contract:
1. grinzi standard < 3mc:
33
-comenzi dimensuni standard – timp livrare 2 saptamani.
Pentru a realiza acest tip de comandă fabrica foloseste stocul de materie primă.
2. grinzi standard >10mc sau proiecte
-comenzi dimensiuni standard – timp livrare 4-6 saptămâni.
De la lansarea comenzii de aprovizionare până la obţinerea materiei prime necesită 2-3
saptamâni din care: - 10 zile apovizionarea efectivă
- 7 zile uscarea
Conducerea firmei realizează un parteneriat permanent cu furnizorii (putini dar seriosi), mai
ales pentru materia prima de strictă necesitate. Marele neajuns al il constituie faptul ca in situatiile
de urgenţă in care apare o cerere mare pe piata la un moment dat de timp, compania o satisface intru-
un timp mai mare.
Factori economci
a) Nivelul şi modul organizarii producţiei şi a muncii
Din activităţile din cadrul fabricii de glulam s-au evidenţiat câteva aspecte:
Procesul de producţie se suprapune peste fluxurile existente
Consecinţe:
Amplasarea utilajelor este determinată de proces
1. Anexă 5 – Schema flux a unei comenz
Produsele nu sunt scoase din proces
Obiectivul principal al organizării fabricii de glulam este optimizarea fluxului de producţie.
Cheresteaua până sa ajungă la forma si dimensiunea dorită trece prin câteva procese, GLULAM
ROMÂNIA adoptă conceptul de continuitate, astfel incât fiecare proces se desfăşoară fără scoatere
iar pauzele intre prcese sunt determinate de necesităţile tehnologice (uscare adeziv).
Tabelul 3.8 Viteza proceselor de fabricaţie
34
Sortare Îmbinare în
dinţi
Rindeluire
lamele
Lipire grindă
in presă
Rindeluire pe
4 fete
Viteză[mc/h] 60,0 600,0 2000,0 2,0 600,0
Sursa: Ghid tehnic Lemn Lamelat Încleiat
Procesul de producţie se desfaşoară cu stocuri mici
Consecinţe:
Stocurile ascund problemele de producţie
Oprirea unui proces nu duce automat la pierderea de productivitate
Prin aceasta modalitate fabrica de glulam aplică principiul minimii energii. Evaluând
complet costurile s-a ajuns la concluzia că o oră de inactivitate este mai bună decat una
de producţie de rebuturi
Prin aceasta modalitate fabrica de glulam aplică principiul minimii energiei. Evaluând
complet costurile s-a ajuns la concluzia că o oră de inactivitate este mai bună decat una de producţie
de rebuturi.
Stocurile au fost privite ca cel mai mare rau al companiei ce produc: costuri mari de
depozitare, pierderi de calitate a produselor in timpul depozitarii, riscul de a produce stocuri
nevandabile, iar un stoc mare ascunde probleme de productie.
Procesul de producţie de desfăşoară continuu
Consecinţe:
Defectele sunt scoase din proces innainte de faza succesivă
Directorul de calitate este cel care opreste producţia
GLULAM ROMANIA desfăsoară operaţiunea de sortare comform standardului DIN 4074 comform
caruia se determină calitatea. Dacă se inregistrează rezultate necomforme in ceea ce priveste
densitatea, acurateţea tăierii, mărimea şi dispunerea nodurilor se dispune de catre diectorul de
calitate resortarea intregului lot.
Operatorul maşinist de la masina de rindeluit trebuie să se asigură dacă imbinările in dinti
sunt intacte şi au dimensiunile corespunzătoare. Dacă lamelele prezintă abateri, acestea se
etichetează şi se intepartează din fuxul de fabricaţie.
35
Tabelul 3.9 Toleranţele valabile în conformitate cu EN 3901
Laţime +2mm Toate laţimile-2mm
Înalţime +4mm h<400mm-2mm+1% h>400mm-0,5%
Lungime +2mm L<20m-2mm+0,1% 2m<1<20m
-0,1%+20mm 1>20m-20mm
PerpendicularitateSecţiuni transversale
Abaterile de la unghiul drept nu pot fii mai mari de 1:50
Dimensiunile şi toleranţele sunt valabile pentru un element glulam cu umiditate de 12%Sursa: Manualul Calitătii, Lemn lamelat încleiat-toleranţe la dimensiuni
Controlul precis al stocurilor si instrumentele de urmărire a fluxului de productie permit
managementului sa stie cu precizie, in orice moment, unde se afla fiecare lamelă utilizată in procesul
de productie.
b) Calificare salariaţilor
O analiză calitativă a potenţialului uman este determinată prin gradul de calificare al
salariaţilor. Îmbunătăţitea calificării constituie o necesitate obiectivă impusă de creşterea
complexităţii activităţii economice, creşterea gradului de tehnicitate, sporirea exigenţelor
consumatorilor faţă de calitatea produselor.
Întregul personal al SC GLULAM ROMÂNIA SA este calificat, firma manifestând un
intreres deosebit. Incepând cu anul 2005 compania a iniţiat un program de pregătire a personalului în
domeniul proiectării şi fabricarării glulamului, trimiţând o parte din aceştia in Danemarca pentru
instruire. A studia în altă ţară se poate dovedi a fi o experienţă valoroasă, care ajută la dezvoltarea
unor competenţe transnaţionale importante.
De la modelul tradiţional de training: Însuşirea de noi cunoştinţe şi metode de muncă –
care conduc la crearea de noi atitudini şi valori – ce conduc la schimbarea comportamentului în
muncă – şi care se reflectă în rezultate mai bune, s-a trecut la modelui de training pentru modelare
comportamentală: Formarea noului comportament în muncă- care conduce la rezultarte mai bune
36
– ce determină crearea de noi atitudini şi valori – şi care conduc la învăţarea de noi cunoştinţe şi
metode de muncă.
Rezultate mai bune inseamnă cunoasterea din partea fiecarui lucrator a conditiilor sub care se
desfasoară procesul de productie a glulamului, unde trebuie sa actioneze şi cand, deci o infuenţă
asupra productivităţii.
c) Nivelul salariilor
Compania işi propune să ajute angajaţii să dobăndească siguranţă financiară, standard
de viaţă ridicat şi creştere profesională continuă. GLULAM ROMÂNIA manifestă un interes
deosebit pentru sănătatea angajaţilor, oferindu-le tuturor asigurări medicale.
Firma GLULAM ROMÂNIA oferă pachete de benefiicii şi servicii financiare, pentru ai
sprijinii în atingerea obiectivelor personale ale angajatilor.
Tabelul 3.10. Structura salariilor la SC GLULAM ROMÂNIA SA
An Total salarii
de plata
Salariu
Minim
Salariu
mediu
Salariu
maxim
Numar
salariati
2004 44137 280 768 2457 46
2005 45175 310 921 3261 31
2006 38519 444 1518 6255 26
Sursa: State de plată înregistrate la ITM Dambovita din anii:2004,2005 si 2006
Graficul 3.2. Evoluţia salariilor nominale
37
0
2000
4000
6000
8000
anul 2004 280 768 2457
anul 2005 310 921 3261
anul 2006 444 1518 6255
minim mediu maxim
Salariu Salariu Salariu
Factori sociali
a) Codiţiile de muncă
Condiţiile de muncă sunt determinate de serie de factori psihologici, tehnico-organizatorici
şi sociali care acţionează asupra executantului în procesul muncii. Calitatea şi amploarea acţiunii
factorilor pot avea asupra omului o acţiune pozitivă, neutră sau negativă1(anexa).
Printre factorii care influenţează productivitatea in ceea ce priveşte condiţiile de munca sunt:
- timp de lucru: 5zile/saptamană a câte 8 ore/zi şi ore suplimentare.
- concediu anual: prime de concediu
- contract de muncă: contracte individuale pe perioada nedeterminată.
- ilulinatul: crează la locul de mucncă condiţii bune de vizibilitate şi are menira sa
contribuie la promovara bunastarii fizice şi psihice şi astfel la sporirea productivităţii omului.
- zgomotul: sunete situate pe banda de frecvenţă de la 24Hz la 3000Hz, poate afecta
sistemul muscular, ochii, stomacul, sistemul nervos şi avand efecte ca ameţeli dezechilibre, etc.
b) Responsabilitate
Conducerea companiei are si responsabilitatea de a crea condiţiile necesare desfăşurării
producţiei si cresterii productivităţii angajaţilor printr-o climatizare corespunzatoare, eliminarea
1. Mihail Iurcu – „Managementul resurselor umane-Ergoestetică”, Ed. Bibliotheca Târgovişte, pag.52
38
zgomotelor, uniformitatea, distribuirea constantă în timp a luminării locurilor de muncă. Distribuirea
armonioasă a intensităţii de luminare în fabrică influenţează randamentul vizual al
muncitorilor(procesul de sortare se face vizual).
Factori psihologici
a)Adaptabilitate la condiţiile de muncă
Pentru un nou angajat adaptarea se face treptat, acesta intra intr-un program de formare
profesională. Atat muncitorii din fabrica cat si cei din administratie au un program de 8h, insa
lucratorii din fabrica pot acumula ore suplimentare( in special cei al caror utilaj este manual si
implica un timp mai mare) remunerate corespunzator.
b) Satisfacţia
Compania se implică direct prin:
- Satisfacţia angajaţilor privind beneficiile
- Satisfacţia angajaţilor privind training-ul şi posibilităţile de dezvoltare a carierei
- Pentru analiza calităţii comunicării în cadrul companiei
c) Viabilitatea intervenţilor elementelor estetice în realizare şi formarea procesului muncii1
- Productivitatea munci individuale este în continuă creştere atunci cănd creşte capacitatea
reactivă( şi raţiunea) şi scade efortul fizic (efortul energetic).
- Productivitatea muncii este direct proporţională cu raţiune şi invers proporţionala cu
efortul energetic.
1. Mihail Iurcu – „Managementul resurselor umane-Ergoestetică”,Ed. Bibliotheca Târgovişte, pag.126
39
3.3 Analiza contribuţiei productivităţii muncii la realizarea producţiei în cadrul SC GLULAM ROMÂNIA SA
Volumul producţiei fizice este influenţat de productivitatea muncii care exprimă eficienţa cu
care este utilizat factorul de producţie muncă. Prin prelucrarea datelorprezentate în tabelul 3.11 s-au
obţinut rezultatele din tabelul 3.12. Astfel volumul producţiei a crescut la produsul “glulam” cu
+54% in timp ce la produsul “panouri termoizolante” creşterea a fost de +26%.
Calculele efectuate în acest capitol aula bază datele din tabelul 3.11.
Tabelul 3.11 Indicatorii economici ai companiei SC GlULAM ROMÂNIA SA in perioada februarie -noiembrie 2006
Bunuri Q0 Q1 P0
(Lei)
P1
(Lei)
L0
(Personae)
L1
(Persoane)
H0 H1
Glulam(Mc)
75.00 115.52 1914.77 1922.47 12 10 1100 2100 0.72 0.66
Panouri(Mp)
400 504 336.34 332.06 4 5 160 176 0.25 0.34
Total - - - - 16 15 1260 2276 1 1
In paralel cu creşterea producţiei fizice s-au inregistrat evoluţii diferite pentru preţurile celor
doua produse fabricate de catre firmă. Astfel pentru produsul glulam s-a inregistrat o creştere a
preţului de peste 0.4% in timp ce pentru panouri s-a inregistrat o scădere cu 1.2% pe perioada
analizată.
Tabelul 3.12 Dinamica indicatorilor în perioada februarie (0)- noiembrie (1) 2006
Bunuri V0=P0*Q0
V1=P1*Q1 P0Q1
Glulam 1.540 1.00402 0.833 1.909 143607.75 222083.73 1.546 221194.23Panouri 1.260 0.98727 1.250 1.100 134536.00 167358.24 1.243 169515.36
Total=
1.4047
=
0.9967
=
0.937
=
1.469
=278143.75
=389441.97
IV =1.416
=390709.59
Sursa: Raport de producţie glulam şi panouri termoizolante
a. Se prezintă mai jos calculele efectuate pentru dinamica indicatorilor.
40
Pentru grinzile stratificate s-au folosit relaţiile de calcul de mai jos.
Pentru dinamica producţiei fizice :
Pentru dinamica preţurilor :
Pentru dinamica consumului de muncă măsurat în persoane :
Pentru dinamica consumului de muncă-măsurat în ore:
Pentru dinamica valorii producţiei:143607.75mii lei
mii lei
În ceea ce priveste evolutia factorului munca constatam ca numarul salariatilor care au
participat la realizarea produsului glulam a scazut cu 16.7%, in timp ce produsul panouri a
inregistrat o crestere de 25%.
În sporul absolut se costată că pentru glulam numarul lucratorilor a scazut cu doua persoane
din care unul a fost transferat la secţia de panouri iar celalalt a plecat la alta firma.
Făcând comparaţia intre indicele productivităţii fizie =154% si dinamica timpului de
munca realizat =190,9 se constată ca pentru timpul de munca dinamica de crestere este mai mare
cu 36.9 puncte procentuale decat dinamica productiei fizice. Diferenta de dinamica intre timpul de
41
munca si volumul fizic al productiei este determinată de dinamica productivitatii muncii, potrivit
relaţiilor de mai jos:
111 HWQ H
Astfel calculând productivitatea pentru cele doua produse constatam ca exista diferente mari intre cele doua perioade ca nivel si ca sens de evolutie.Pentru produsul glulam se obtin urmatoarele rezultate pentru productivitatea orara:
produs/h
produs/h
Deoarece indiceleproductivităţii orere este subunitar ( ), rezultă că productivitatea orară la glulam a scăzut cu 19.2%, iar producţia fizică aa avut o creştere mai mică.
b. Pentu panouri termoizolante rezultatul calculelor pentru productivitatea orară sunt urmatoarele :
rodus/h
produs/h
Indicele dinamicii productivităţii orare pentru panouri a crescut cu +14.5%
Diferenta de productivitate poate fii explicată prin complexitatea operatiunilor aferente
proceselor de fabricaţie a celor două bunuri. Produsul glulam fiind mai complex necesită un timp de
muncă mult mai mare. Diferenţa de dotare tehnică este deasemenea un factor care determină
diferenţa de productivitate la cele două produse. Astfel operaţiunile sortare şi finisare implică un
timp mai mare decat celelalte operartii deoarece acestea sunt efectuate manual.
Pentru operatiunile efectuate mecanic, cel mai mare timp este cel aferent utilizării utilajului
Dimter care realizează îmbinarea cap la cap a bucăţilor de grinzi.
42
Potrivit DIN 4047 pentru materialul lemnos care intră în componenţa grinzii stratificate
(glulam) sunt folosite două standarde S7 si S10. Astfel S7 se refera la material lemnos ( cherestea)
care este inferior calitativ deoarece are mai multe noduri. Materialul lemnos tip S10 are o calitate
superioara provenind dintr-un bustean cu mai putine noduri si intotdeauna se regaseşte in produsul
final catre exteriorul grinzii stratificate.
Luand in considerare aceste aspecte tehnologice esentiale in realizarea glulamului tragem
concluzia ca operaţia de sortare si finisare sunt foarte importante si cer timpul cel mai mare deoarece
implică:
- verificarea materialului inainte de intrare în proces
- verificarea prin incercari cu procedee tehnologice speciale a produsului final (incovoiere,
flambare, rezistenta la rupere).
La ambele operatiuni este foarte important sa se depisteze viciile ascunse ale materialului si
produsului final. Astfel daca 8% din lotul destinat prelucrarii prezintă defecte lotul este respins.
Procesul de sortare consta in evaluarea vizuală a cherestelei in vederea determinării calităţi ţinând
cont de urmatoarele criterii:
mărimea si dispunerea nodurilor;
acuratetea taierii;
distanta dintre inelele anuale;
densitatea materialelor .
Procesul de finisare cuprinde fazele necesare pentru ca produsul realizat (glulam) să aibe
parametrii solicitaţi de client. In functie de cerintele contractuale sau cele prevazute in desenele de
executie, elementele structurale din lemn lamelat incleiat sunt supuse unor operatii cum ar fii:
debitare capete,
debitare la lungimi diferite,
taierea pentru prindere la pozitii,
gaurirea pentru fixarea unor elemente de prindere,
montarea unor elemente de prindere,
ataşarea unor elemenete cu caracter ornamental.
Din practică a rezultat că verificarea mecanică sau automată a materialelor a dat rezultate mai
slabe decât verificarea vizuală , motiv pentru care trecerea la inlocuirea factorului munca (sortare,
finisare) nu este recomandată din punct de vedere tehnologic. Trebuie precizat că pentru creşterea
43
productivităţii orare s-a procedat la renunţarea etapei de depozitare după efectuarea operaţiei de
sortare, timpul de realizare pe ansamblu diminuându-se aproximativ cu 10 % fără să se afecteze
calitatea produselor.
La scăderea cu 19.2% a productivităţii orare a contribuit şi timpul scurs din momentul
aplicării adezivului până la întărirea lui (terminarea presării). Acest timp este denumit de lucrători
“timp de lucru”. Mărimea sa, scade invers proporţional cu nivelul temperaturii adezivului aplicat în
condiţii de presare.
Comform Fişei Tehnice1 a produselor Prefere 4535 respectiv Prefere 5035 există o relaţie
biunivocă intre timpul de lucru şi procentul de întaritor . Dacă adezivul iese prin rosturi, la aplicarea
forţei de presare, înseamnă a timpul maxim de stivuire a fost respectat.
La nivel de firmă valoareaproducţiei realizate a inregistrat o evoluţie influentată atât de
pretul “P” exprimat in lei cat si de producţia fizica realizată “Q” exprimată in mc.
Contributia producţiei fizice la modificarea valorii acestui produs ste de +40,7% iar
contributia pretului reflecta o influenta mult mai mică (-0,33%).
Infuentele pozitive ale ambilor factori ,pret si productie fizica au determinat cresterea
productiei valorice cu +41,60% .
1,416
1. Anexa Tipuri de amestec adeziv-întaritor ;Timpul de lucru in funcţie de temperatura şi tipul amestecul
Corelaţia indicatorilor de dinamică la nivel de firmă este evidenţiată cu relaţiile de mai jos
44
In concluzie, la nivel de firmă, contributiile celor doi factori ( preţ şi cantitate) la valoarea
producţiei sunt diferite. Astfel la nivel de companie pe perioada analizata volumul productiei a
crescut cu 40.1% iar contribuţia producţiei fizice este de 40,47%.
In ceea ce priveste influenţa preturilor la nivel de firma, acestea au avut o influenta negativă
asupra valorii productiei de ansamblu (-0.33%). Evolutia preturilor la glulam au avantajat valoarea
productiei firmei datorita cresterii acesteia cu +0.402%, in timp ce preturile la panouri a determinat
scaderea valorii productiei deoarece a scazut cu -1.273% .
Din analiza efectuata la nivelul firmei tragem concluzia ca dinamica productiei fizice a avut
influenta cea mai mare asupra veniturilor firmei (de peste 4%)
3.3.1. Analiza productivitatii medii pe categorii de produse şi pe total firma
Analiza productivitatii medii in unitati fizicePentru produsul glulam ca si pentru produsul panouri (vezi tabel 3.11.) nivelul productivitatii
medii se calculeaza cu relatia:
o Pentru glulam: in luna februarie 2006 (mc/lucrator)
in luna noiembrie 2006 (mc/lucrător)
o Pentru panouri:
Folosind consumul de munca expimat in ore se obţine urmatoarele date pentru productivitatea muncii pe produse.
o Pentru glulam:
45
o Pentru panouri:
Din analiza rezultatelor calculelor pentru determinarea productivităţii orare constatăm ca la
produsul glulam aceasta a ceasta a scazut cu 19,2%, iar la produsul panouri scaderea este mai mică
de numai 8,3%.
Spre deosebire de productivitatea orară, productivitatea pe lucrator are o evoluţie diferită,
acesta a cerscut cu 84,9% pentru grinzi şi 0,8% pentru productia de panouri.
3.3.2. Analiza productivităţii muncii exprimată valoric -cazul in care producţia fizica nu este sumabilă
Deoare firma Glulam realizează produse de natură diferită, producţia fizică realizată de firmă nu
poate fi însumată direct. În aceste condiţii se va calcula productivitatea valorică.
Productivitatea muncii exprimată valoric se determină cu relaţia:
Trebuie precizat că evoluţia preturilor poate avea o influenţă deformatoare a nivelului
productivităţii calculate cu această metodă.
Pentru produsele analizate ( vezi tabelul3.12.) s-au obtinut rezultate prezentate mai jos în ccea ce
priveste nivelul productivităţii valorice.
o Pentru glulam:
Constatam ca la produsul glulam productivitatea valorica a cerscut cu 88,7 pe perioada anlizată.
o Pentru panouri :
46
Pentru produsul panouri termoizolante productivitatea valorică a productivităţii muncii a
înregistrat o evoluţie care a fost influenţată de evoluţia producţiile aferente celor doua produse
realizate.
Formula de calcul pentru productivitatea la nivel de firmă ( ) are caracter de medie şi va
avea o valoare cuprinsă între productivitatea pentru glulam si productivitatea inregistrată pentru
panouri.
Pentru luna februarie 2006 se fac următoarele calcule:
Pentru luna noiembrie 2006 se fac urmatoarele calcule:
Dinamica productivităţii la nivel de firmă se calculează astfel:
=
Dinamica astfel calculată include şi influenţa preturilor care deformeză realitatea economică
cu privire la eficienţa factorului muncă. De accea vom calcula productivitatea la nivel de firmă în
termeni reali.
Productivitatea reală la nivelul perioadei curente (noiembrie -simbolizată cu 1) se calculează
cu formula:
= , unde
- exprimă producţia totală reală (producţia valorică din care se elimină influenţa preţului, adică
producţia în preţuri constante comparabile).
47
- numarul total de salariati la nivel de firmă.
Pentru produsele realizate:
Pentru produsul glulam:
Pentru produsul panouri:
Pentru luna februarie simbolizată cu 0 productivitatea medie se calculează cu relaţia:
=
o pentru glulam:
o pentru panouri:
În peioada de bază in termeni reali
= =
=
Productivitatea medie în termeni reali la nivel de firmă înregistrează o creştere de +49,8%.
Productivitate în termeni reali la nivel de produs a fost calculată anterior, astfel pentru
produsul glulam indicele de modificare IW=1,887(88,7%), iar pentru produsul panouri IW a fost
0,995(-0,5%).
3.3.3. Analiza influenţei exercitate de către productivitatea lucrătorilor implicaţi în realizarea
unui tip de produs şi ponderea luratorilor în realizarea acestuia asupra productivităţii medii
Pentru perioada de bază şi perioada curentă se folosesc următoarele relaţii pentru măsurarea
şi analiza productivităţii în termeni reali:
48
= =
Producţia valorică curentă în termeni reali este calculată astfel:
Producţia valirică în perioada de bază este calculară cu relaţia:
Pentru determinarea dinamicii productivităţii valorice în termeni reali am folosit relaţia:
Nivelul productivităţii pentru lunile februarie şi noiembrie 2006 s-a determinat astfel:
lei/lucrător
lei/lucrător
Pentru determinarea dinamicii productivităţii în termeni reali este dată s-au folosit relaţiile de mai jos:
Rescriind formula, se obţine:
În cadrul formulelor utilizate simbolurile au următoarele semnificaţii
P0-nivelul peţului tipului de produs( grindă sau panou);
W0,W1 – productivitatea fizică a lucratorilor din luna februarie respectiv noiembrie pentru
glulam si panouri.
49
Indicele valorii reale ( ) a producţiei se descompune astfel:
Ţinând cont de productivitatea pe tip de produs (W) şi de structura factorului muncă pe tipuri
de produs ( ) se determină dinamica productivităţii valorice a muncii în termeni reali în raport cu
aceţti factori de influemţă:
În cadrul relaţiei folosite simbolurile utilizate au următoarele semnificaţii :
- exprimă ponderea(structura) lucratorilor din luna februarie in secţie
comparativ cu întreaga firmă
- exprima ponderea lucrătorilor din luna noiembrie in secţie comparativ cu
întreaga firmă.
-exprimă sporul absolut pe seama productivităţii si a structurii
Modificările reale şi absolute măsurate prin sporuri ( ) şi indici (I) se descompun astfel:
50
Ca urmare a modificării structurii lucrătorilo pe categorii de produse (YL), productivitatea
valorică medie ( ) a crescut cu ......%, sporul de productivitate reptezentând ....lei.
Modificarea productivităţilor aferecte cele două produse, glulam şi panouri (W),a contribuit la
modificarea modificarea productivităţii medii a firmei ( ) cu....%, sporul de productivitate
reprezentând ...lei.
Se observă că rezulttele obţinute din calcule asigură satisfacerea corelaţiilor:
,
3.4. Modalităţi de creştere productivităţii muncii
51
la SC GLULAM ROMÂNIA SA
Creşterea productivităţii are o întreagă gamă de efecte economice şi sociale atât pentru
activitatea de producţie propriu-zisă a lucrătorului, pentru condiţiile de muncă, cât şi pentru
necesităţile lui de consumator. Acestea se referă la: economisirea factorilor de producţie utilizaţi,
reducerea costului unitar, creşterea producţiei şi competivităţii produselor obţinute, a profitului, a
salariului real şi economisirea timpului de muncă şi creşterea timpului liber.
Creşterea productivităţii muncii se realizează prin mărirea forţei productive a muncii,
respectiv a capacităţii forţei de muncă de a realiza o cantitate de produs sau
de lucrare, în unitatea de timp.
Esenţa legii sporirii productivităţii muncii cere producerea unui volum de producţie maximal
cu cheltuieli minimale
Sursele cresterii productivitatii munciia SC Glulam Romania SA
a) Progresul tehnic -factor decisiv in creşterea productivităşii
O caracteristică majoră a progresului tehnic, o reprezintă contribuţia sa la realizarea de
economii in procesul de crestere economică. Progresul tehnic economiseste timp, spatiu, materie,
energie, fortă de munca, fonduri fixe, informaţie.
Promovarea progresului tehnic la SC Glulam Romania, este impusă de insăşi necesitatea
ridicării calităţii activitatilor la nivelul exigenţelor clienţilor. In fabrica de glulam, promovarea
progresului tehnic vizeaza dotarea cu mijloace de muncă moderne si introducerea unor tehnologii
avansate acolo unde conducerea companiei evalueaza ca este necesar si influenteaza pozitiv
productivitatea.
Surse ale progresului tehnic ce privesc creşterea productivităţi in fabrica de glulam si de
panouri sandwish
o Schimbari in gradul de inzestrare tehnic
o Imbunatatirea repartizarii resurselor materiale
o Modernizarea capacitatii de lucru existente, prin imbunătăţirea parametrilor săi tehnico-
functionali, in vederea reducerii consumului de materii prime si energie electrică, ridicarea
gradului de sigurantă in exploatare si creşterea vitezei de lucru in principal la produsele
glulam ( iWH a scazut cu 19.2%). O cauză importanta a acestei scaderi o reprezinta avariile la
52
masinile de lucru pe termen scurt ce produc pana la 3-5% “timpi morţi” in procesul de
productie. Pentru eliminarea acestor defectiuni este impusa o modernizarea utilajelor.
Relatia dintre progresul tehnic si dinamica indicatorilor de creştere economică
Productivitatea orară la produsul glulam a scăzut in perioada analizată cu 19,2%, iar la
produsul panouri a crescut cu 14,5%. Acest lucru s-a întâmplat datorită complexităţii procesului de
realizare a glulamului (sortare, imbinare in dinţi, rindeluire lamele, presare, rindeluire grinzi,
finisare, incarcare) în raport cu procesul de realizare a panourilor (fixarea pe 2 bancuri a celor 2 placi
care formează feţele panoului si umplerea miezului acestuia cu o spumă poliuretanică rezultată din
amestecul de catre masina de injecţie a doua substanţe: rezinol şi urestil).
b)Perfectionarea organizarii,productiei si a muncii
Eficienta actiunilor de organizare si conducere a productiei este conditionata de cunoasterea
si amplificarea de catre manager a unor reguli si principii formulate si verificate in practica.
Orice disfunctie in sistemul organizatoric si de conducere este determinata de una sau mai
multe cauze. In cadrul fabricii de glulam si de panouri termoizolante sandwich, managerul de
productie impreuna cu managerul de calitate intervin corespunzator in vederea ameliorarii,
optimizarii si perfectionarii activitatilor prin eliminarea cauzelor ce genereaza efectele nedorite.
Efectul Scaderea productivitatii orare Cauze 1.Tehnologia- capacitatea limitata a unor utilaje
2. Calitatea necorespunzatoare a unor materii prime
3. Scaderea numarului salariatilor direct productivi
Perfectionalizarea organizarii productiei si a muncii la SC GLULAM ROMANIA SA presupune:
o Asigurarea unor fluxuri continue de fabricatie. In cadrul fabricii de glulam fluxurile de
fabricatie au intreruperi deoarece se fabrica numai articole comandate in cantitatile si
termenii ceruti. Astfel stocurile sunt privite ca un rau al companiei deoarece produc: costuri
mari de depozitare, riscul de a produce stocuri nevendabile, pierderi de calitate a produselor
in timpul depozidarii. Dezavantajul il constituie vulenrabilitate organizatiei fata de
modificari si perturbatii.
o Sincronizarea efectuării în timp a diferitelor activitaţi. Amplasarea utilajelor este
determinată de proces,iar produsele nu sunt scoase din proces dacă nu apar rebuturi. Toate
53
abaterile înregistrate în procesul de producţie sunt evaluate în strânsă colaborare cu
Managerul de calitate. Toate elementele structurale, care au fost respinse in cursul
procesului de fabricaţie ca fiind necomforme, se declară rebut şi se casează tăindu-se în
bucăţi mici care nu permit folosirea.
Pe baza analizei analizei producţiei fizice, a dinamicii indicatorilor s-a constatat in toate
cazurile ca productivitatea orara a scazut la produsul glulam cu 19,2% si cu 8,3% la produsul
panouri. Aceste scăderi pot si controlate printr o planificare a producţiei şi a muncii micşorând
considerabil timpul efectiv de producţie.
o Incarcarea optimă a utilajelor.
o Imbunătăţirea activitaţii de reparatii. „Timpii morti” din producţie provin si de la unele
defectiuni pe termen scurt a utilajelor motiv pentru care se impune o atentie deosebită
reparatiei sau inlocuirii acestuia pentru a elimina o influenta negativa asupta productivtăţii.
o Perfecţionarea activităţii de transport şi depozitare . În fabrica se urmăreşte amplasarea
raţională a masinilor pentru reducerea distanţelor de transport, desi amplasarea utilajelor este
determinată de proces materia primă este manipulată mecanizat şi depozitele intermediare s-
au eliminat. Obiectivele proiectării unui sistem eficient de transport sunt: creşterea
productivitătii muncii, reducerea cheltuielilor de transport, reducerea consumului fizic si
imbunătăţirea consumului de muncă, cresterea gradului de utilizarea a spatiului, asigurarea
continuităţii si ritmicităţii procesului de producţie.
Privin programare producţiei compania foloseste urmarirea şi controlul calitativ al
realizării productiei. Începând cu receptia cherestelei se controlează câte doi paleti din fiecare
încărcătură. Dacă se constatâ abateri de la normele de calitate se va controla intreaga incarcatura şi,
în cazul în care se ajunge la concuzia că nu se respectă prevederile contractului e achiziţie, se emite
o reclamaţie către furnizor, iar încarcătura se respinge.
Înainte de uscare pachetul de cherestea se inscriptionează cu date ce privesc:
- dimensiunile
- numarul de bucăti/pachet
- data
- furnizorul
54
În ceea ce priveşte sortarea materiei prime controlul calitativ se face dupa densitatea
materialului privind standardul stabilit -DIN 4074- şi clasele de rezisenţă C16,C24,si C30 comform
SR EN338.
Receptia adezivilor şi intărilorilor presupune înregistrarea numărului şi a tipului de adeziv
(„melamino-ureeic-formaldehidic”) si trebuiesc clasificaţi comform SR EN 301.
Operatia de îmbinare în dinţi se face în comformitate cu ordinul de lucru formular cod ODL
-01 ce conţine informaţii privind:
- dimensiunile lamelelor,
- numarul de lamele/gringa,
- clasele de cherestea utilizate pentru fabricarea lamelelor.
Cantrolul calităţii operatiei de rindeluire conţine eventuale masuri de corecţii privind:
- grosimea lamelei- lamelele se controleaza cu sublerul in capete şi pe lungime pentru
depistareaeventualelor abateri de la paralelizm. Abaterile de la grosimea lamelei masurate nu trebuie
sa fie mai mari de 0,15% din gosime, maximum acceptat fiind de 0,3 mm. Se efectuează cel putin 4
masurători de-a lugul lamelei- câte doua pe fiecare parte a acesteia.
- detalii despre rindeluire-în cazul în care suprafaţa rindeluita nu este netedă, se va controla
imediat modul în care a fost controlată masina, se acceptă variaţii de maxim 0,2mm pe o lungime de
1m. Dacă se constată inrautaţiri se dispune inlocuirea cuţitului de rindeluit , masina suferind o
recalibrare la diensiunea iniţială.
Procesul de presare a lamelelor implica un control al adezivilor aplicaţi,al presării grinzilor
drepte si a celor curbe.
Pentru a executa o grindă specială(curbă) este necesar sa se elaboreze, verifice şi aprobe un
plan de contrucţie a pieselor comform cerinţelor. Departamentul Proiectare are obligaţia îndeplinirii
acestor cerinţe în ceea ce priveste planificarea formei piesei si implicit a ginzii rezultate.
Toate micile abateri de la calitate de imbunătăţesc in procesul de rindeluire a grinzilorprin
inlaturarea surplusului de adeziv şi a ventualelor neregularităţi in urma procesului de presare. Dupa
rindeluire suprafaţa trebuie să fie netedă cu aspect lucios
Controlul calităţii fabricaţiei pe ansamblu
Inspectorul de calitate trebuie să aiba urmatoarele aptitudini:
- sa fie o persoană capabilă sa menţină ordinea de lucru de muncă
- sa posede capacitatea de a avea o viziune de ansamblu asupra întregului proces de
execuţie
55
- sa aiba capacitatea de a complet şi de a arhiva documentele
- sa fie capabil să depisteze rapid greşelile din procesul de fabricaţie şi să acţioneze
promt pentru corectarea lor
- sa aiba puterea de a lua hotătârea de oprire a procesului de fabricaie ori de câte ori
sunt constatate abateri grave de la calitatea produsului
Controlul calităţii fabricaţiei cuprinde activităţi de inspecţie, verificare şi efectuare probe TIP
referitoare la: rezistenţa la delaminare şi respectiv rezistenţa la încovoiere a imbinării în dimti.
Încercarea la deprindere(delaminare) în zonele de încleiere:
Se execută comform normei SR EN 391, după cum urmează: ciclul de încercare la deprindere în
zonele de înceliere trebuie executat cât mai repede posibil dupa întarirea cleiului(adeziv+întăritor).
Dupa fiecare schimb de lucru de iau epruvete din primii 20mc, daca probele din ultimile 3 luni
corespund cerinţelor, atunci numărul probelor se va reduce la jumătate. Dacă probele nu corespund
se repetă testul pe acelaş lot iar daca probelesunt tot necomforme, grinzile se vor declara rebut.
Încercarea rezistenţei la încovoiere a îmbinării în dinţi
Se execută în conformiatte cu normele SR EN 385 şi SR EN 386- incercarea trebuie executata în nu
mai mult de 72 de ore de la finalizarea lotului.
Organizarea muncii este imbunătăţita in cadrul firmei prin:
- Folosirea raţională a timpului de muncă- stabilirea unei structuri organizatorice rationale a unitatii,
repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca si precizarea atributiilor si raspunderilor lor,
elaborarea de norme de munca fundamentate din punct de vedere tehnic, exercitarea unui control
permanent si exigent asupra modului de indeplinire a sarcinilor;
- Folosirea rationala a fortei de munca- mentinerea numarului de salariati la nivelul strict necesar
realizarii sarcinilor de plan; ridicarea calificarii cadrelor, cresterea stabilitatii acestora, promovarea
lor in raport cu pregatirea si meritele in munca. Folosirea salariatilor in cadrul programului de lucru
pentru activitati nelegate de productie sau de obligatiile de serviciu este interzisa.
- Aplicarea cuceririlor stiintei si tehnicii avansate, a tehnologiei si metodelor moderne de lucru,
utilizarea intensiva a mijloacelor de munca, organizarea asistentei tehnice in cadrul fiecarui schimb
si la toate locurile de munca;
- Aprovizionarea la timp si in bune conditii a tuturor sectiilor si compartimentelor de lucru cu
materii prime, materiale, combustibil si energie, respectarea consumurilor normate de materiale
56
- Îndeplinirea riguroasa a contractelor incheiate de unitate cu privire la livrarea produselor in
termenele, sortimentele si de calitatea prevazuta, efectuarea in bune conditii a lucrarilor si serviciilor
stabilite, respectarea obligatiilor asumate de cooperare si colaborare cu alte unitati
- Fundamentarea temeinica a proiectelor planurilor de productie si a planurilor de munca, crearea
tuturor conditiilor pentru realizarea acestora, pentru cresterea productivitatii muncii si a eficientei
intregii activitati.
c) Perfectionarea pregatirii resurselor umane
Incepând cu anul 2005 cand linia de manageri a fost schimbată a fost iniţiat şi un plan de
perfecţionare a angajaţilor pentru a ridicarea nivelului de cultură şi cunoastere in corelaţie cu nevoile
de muncă. Peste 50% din personalul angajat atat din producţie cat si dintre cei operativi a fost trimişi
spre specializare in Danemarca la compania Lilleheden A/S, promotoare a firmei SC GLULAM
ROMÂNIA SA, pentru a cunoaşte sistemul şi al inţelege.
3.4.1. Efectele creşterii productivităţii la SC GLULAM SA
Efectele sunt benefice atât pentru nivelul de ocupare al fondului de muncă dar şi pentru
nivelul de trai al populaţiei
Creşterea productivităţii medii lunare d ela valoarea 85,38mii lei in luna aprilie 2006 la
nivelul de 131,08mii lei in luna septembrie 2006 are un efect in lanţ. Comenzile au crescut (proiecte
noi), determinând un volum de vânzări ridicat şi o creşterea a volumului fizic al producţiei de la
19,12mc in luna aprilie la 79,06mc in luna septembrie.
Pentru a putea face faţă volumului de muncă necesar realizării producţiei, conducerea firmei
crează incepând cu luna octombrie incâ doua locuri de muncă. Acest lucru are o implicaţie socială şi
anume contrubuie la diminuarea şomajului.
În ceea ce priveşte salariile se observă din tabelul 3.10 (structura salariilor la SC GLULAM
ROMÂNIA SA) că acestea au evoluat favorabil. Salariul mediu din anul 2006 crescând cu 1,64%
faţă de anul 2005 şi cu 1,97% faţă de anul 2004. De amintit este faptul că numărul salariilor a scăzut
din anul 2005 cănd echipa de conducere a fost schimbată.
Toate aceste efecte economice şi sociale duc spre un nivel de trai sporit.
Efectele(consecinţele) modificării prodictivităţii muncii în peformanţele economico-
financiare ale firmei Glulam România SA
57
Folosirea eficientă a potenţialului uman, sporirea productivităţii muncii se reflectă favorabil,
direct sau indirect, în întregul sistem de indicatori economico-financiari ai firmei.
Pe plan economic, consecinţa directă a creşterii efcienţei muncii o constituie sporirea cifrei
de afaceri. Creşterea productivităţii muncii într-un ritm superior comparativ cu salariul mediu
determină reducerea relativă a cheltuielilor cu salariile şi prin aceasta a costului unitar. Indirect, toate
aceste efcete ale productivităţii se regasesc in evoluţia favorabilă a rezultatului exploatării şi a ratei
rentabilităţii asa cum rezulta din tabelul 4.1.
Tabelul 4.1. Consecinţele modificarii productivităţii muncii
Nr.
Crt.
Indicator Relaţia de calcul a influenţei productivităţii muncii
1. Cifra de afaceri =26(26 047.306-17 383.984)=225 246.37
2. Rata cheltuielilor cu salariile
3. Fondul de salariiCA
4. Rata cheltuielilor fixe
Productivitatea muncii are un rol important în alarizarea lucrătorilor.
Dacă indicele productivităţii este mai mare ca indicele salariului (I ) firma a realizat o politică
sanatoasă în ceea ce privesre câştigul salarial.
Atunci cănd dinamica salariilor devanseaza dinamica productivităţii muncii (I ) în firmă
se încalcă un principiu de bază din teoria economică .
În tabelul 4.2. sunt prezentate rezultatele calculelor pentru firma Glulam necesare la
stabilirea corelaţiei dintre nivelul productivităţii medii a muncii şi nivelul salariului mediu pentru
lunile februarie şi noiembrie 2006.
Tabel 4.2. Nivelul productivităţii şi nivelul salariului mediu în lunile februarie şi noiembrie 2006
Indicator Luna februarie (0) Luna noiembrie (1)
Fond salarii (FS)-lei
Număr lucrători (L)-persoane 26 25
58
Salariu mediu (
=FS/L)-lei/lucrător
Indicele modificării salariului
/
1
I 1
Valorile obţinute pentru dinamica salariilor şi dinamica productivităţii muncii reflectă faptul că la
firma Glulam indicele prodictivităţii muncii este…….în comparaţie cu indicele salariului
mediu)daca indicele productivităţii este mai mic se propune ca dinamica salariului sa fie mai mica
decat prodcuctivitatea muncii pentru a nu incalca un peincipiu al
59
CAPITOLUL 4
PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE. CONCLUZII
Pentru creşterea productivităţii muncii la produsele glulam şi panouri termoizolante se va
încerca:
o modernizarea capacităţilor de producţie existente pentru cerşterea vitezei de lucru fără a
influenţa calitatea produsului.
o Implementarea sistemului „Just in time” pentru un control adecvat al producţiei,
implicând întreg personalul şi disponibilitatea colaborării furnizorilor de materiale.
I. Avantajele modernizării faţă de construirea de noi capacităţi
Modernizare Construcţii de noi capacităţi
1. Porneşte de la o bază tehnico-materială
existentă pe acre o dezvoltă şi o reânoeşte
1. Porneşte de la “0”. Fiecare echipament, utilaj,
instalaţie tehnică necesară trebuie construită de la
început.
2. Atrage cheltuieli moderate. 2. Atrage cheltuieli sporite
3. Se poate realiza intr-un timp scurt 3. Se realizează pe termen lung(câţiva ani)
Datorită acestor vizibile avantaje şi pentru a sporii productivitatea muncii, la SC GLULAM
ROMÂNIA SA investiţiile în modernizare sunt cea mai bună metodă.
În procesul de realizare a glulamului modernizarea se concretizează astfel:
o Asupra parţii active a utilajelor, influenţând elementele care realizează direct producţia
fizică. Modernizarea prin inlocuirea Dimterului si achiziţionarea unui pat de presare cu un
câmp electric de înnaltă frecvenţă. Aceste tipuride utilaje şi echipamente exista in
Danemarca la firma mamă care asigura cresterea cu 10% a productivităţii.
o Asupra spatiului de lucru, asigurând lucratorilor direct productivi o ergonomie a muncii.
Achiziţionarea unui sistem de ventilaţie mult mai performant care să creeze cele mai bune
conditiile la temperaturi extreme.
60
Se stie ca productivitatea muncii este influentata de volumul productiei fizice, adica de pretul
pe unitatea de produs si cantitate. Cantitatea este influentata de caracterul neuniform al comenzilor,
motiv pentru care, în procesul de producţie pot exista aceste pierderi de timp. Pentru a pornii
procesul care implică costuri ( energie umana si materiala) trebuie sa ştim exact cat si unde ajunge
materia prima ce urmeaza a fii realizata. SC Glulam Romania SA lucrează pe comenzi, si cu un stoc
de materii finit minim ( pentru a onora o comanda al unui client fizic).
Deci, pentru a reuşii o creştere net superioară a productivitatii, ne trebuiesc comenzi fluente
si materii prime de foarte buna calitate, astfel rezolvandu-se si folosirea incompleta, sau dimportiva,
o suprasolicitare a fortei de munca si a utilajelor.
Progresul tehnic este astazi puternic reliefat de realizarile din domeniul informaticii.Tehnica
informatiilor, şi prelucrarea electronică a datelor permit cunoasterea mai profundă a pieţei,
posibilitatea de gestionare a stocurilor.
In cadrul fabricii, nici un metru de produs finit nu trebuie realizat fără a fii proiectat de catre
managerul de design. Inclusiv pregătirea glulamului respectiv panourilor (finisare, etichetare,
ambalare, incarcare) in cantităţi uzuale de catre personalul din fabrica, adaptarea mijloacelor de
transport la operatiunile incarcare-descarcare a paletilor contribuie la cresterea proctivitatii muncii a
lucratorilor.
II. Implementarea sistemului Just in time se bazează pe trei condiţii de bază:
o corespondenţa proiectului produsului cu cererea pieţei
o fabricaţia in flux a unor familii de produse
o construirea unor relatii speciale cu furnizorii ţi clienţii
La nivel strategic, aceasta abordare dispune de o viziune filosofica pentru fabricatie, care
asigura un mediu adecvat implementarii JIT.
La nivel tactic, se elaboreaza tehnici de proiectare si planificare pentru sistemul de fabricatie JIT.
La nivel operational, se dezvolta tehnici de control al articolelor în regim JIT cum sunt
tehnicile de operare KANBAN, care actioneaza în amonte, pe trepte, ale fluxului de fabricatie,
stimulul fiind cererea externa
Procesul de producţie trebuie sa se realizeze în condiţii de eficienţă
61
Timpul de întrerupere trebuie sa tinda catre zero;
Timpul de întrerupere are cea mai mare pondere în risipa de resurse;
Defectele trebuiesc sa tinda către zero.
În cadrul fabricii de glulam apar timpi de interupere ce depasesc valoarea zero, deoarece
înaintea fiecarui proces operatorul mesinist are obligatia de verificare a densitatii medii, temperatura
medie, umiditatea, reglarea masinilor la abaterea medie si abateri de la paralelizm, abateri de la
grosimea lamelei(max0,3mm), recalibrarea masinii de rindeluit. Daca apare o astfel de eroare,
operatorul masinist ia măsurile necesare.
Procesul de producţie începe in funcţie de comenzi, pentru a reduce cheltuielile cu consumul
energiei se incarcă utilajele la capacitatea maximă, de exemplu capacitatea cabinei de uscare este de
100mc, ea consumă acceasi energie si cu 1mc, deci pentru o productivitate mai mare se preferă o
cantitate mai mare de grinzi ude.
Reducerea cheltuielilor cu materii prime importate, precum si scaderea gradului de indatorare
vor fi urmatoarele premise pentru îmbunătaţirea performanţelor companiei.
Ideea generală a J.I.T. este reducere drastică a stocurilor neutilizate pe întreg procesul de
producţie în asa fel încât produsele vor trece de la furnizor la producător şi apoi la client cu mici sau
fară întârzieri.
Obiectivul general al producţieie J.I.T. este reducerea timpilor în proscesul producţiei, acesta
fiind obţinut prin reducerea drastică a stocurilor staţionate.
Just in time nu poate fi implementat imediat în producţie. Pentru aceasta este necesar un sir
de schimbări:
o Stabilirea orarelor de producţie
o Mărirea capacităţii de producţie a centrelor producătoare
o Imbunătăţirea calităţii produselor
o Antrenarea muncitorilor în asa fel încât ei sa posede mai multe deprinderi şi să fie
competemţi în diferite tipuri de lucrări
o Reducerea defectiunilor echipamentelor.
Elementele producţiei J.I.T1)
I. Eliminare pierderilor
o Asteptarea – coordonare fluxurilor între operaţii
o Producţia inutila- eliminare tuturor etapelor de producţie inutilă
62
o Rebuturile- eliminarea rebuturilor
1. Mircea Duică – Managementul sistemelor de producţie-suport de curs, edituta University Press, Târgoviţte 2006
II. Rezolvarea obligatorie a problemelor
In just in time exista puţini factori de securitate. Se asteapta ca fiecare material sa corespunda
standardelor calităţii, iar fiecare detaliu sa ajunga fix la timpul promis şi la locul prestabilit, fiecare
muncitor trebuie sa lucreze productiv, şi fiecare maşină trebuie să lucreze comform plaului, fără
defecţiuni
III. La Firma Glulam oamenii vor face ca producţia sa functiomeze
În primul rănd în firmă trebuie organizată o cultură a încrederii reciproce şi a muncii în
echipă. Managerii şi muncitorii se vor privii drept co-lucrători dedicaţi succesului companiei.
Echipele de lucru vor fi încurajete să se întrunească şi să gasească soluţii de lungă durată
pentru problemele de producţie.
Concluzii:
În prezent, asistam la cristalizarea unor concepte realiste si adaptate culturii industriale
europene care au la baza metode japoneze si americane care au beneficiat de conditii specifice
acestor medii. Fara a fi respinse din cauza neconcordantei dintre conditiile de mediu din care provin,
eforturile de întelegere si de asimilare a acestor metode se dovedesc profitabile.
Metodele prezentate au eficienta optima pentru diferite tipuri de sisteme de productie. Cu
toate acestea, combinarea lor poate conduce la solutii convenabile pentru numeroase tipuri de
sisteme de productie.
În oricare din aceste cazuri, cea mai buna solutie pentru controlul productiei este aceea care
pastreaza un rol si operatorului planificator, dotat cu instrumente puternice de simulare si sustinut de
o baza de date care colecteaza informatii de acuratete si actuale.
63
Top Related