ZXiua de azi nr 2

8
În cadrul celei de a doua şedinţe a Con- siliului orăşenesc Cahul au fost adoptate un şir decizii, care, datorită conţinutului deose- bit, au atras atenţia noastră. Este vorba de decizia care se referă la dele- garea unor împuterniciri suplimentare Pri- marului oraşului Cahul. Prin adoptarea acestei decizii, Primarul este investit de către Consiliul orăşenesc Ca- hul cu dreptul de a emite dispoziţii referi- toare la aşa probleme ca: - exercitarea, în numele Consiliului orăşe- nesc Cahul, funcţiile de autoritate tutelară, instituirea şi supravegherea activităţii tuto- rilor şi a curatorilor; - aprobarea regimurilor de lucru a în- treprinderilor comerciale şi de alimentaţie publică, indiferent de tipul de pro- prietate şi forma juridică de organi- zare, precum şi al persoanelor fizice care practică comerţul; - suspendarea temporară a ac- tivităţii instituţiilor preşcolare în legătura cu efectuarea lucrărilor de reparaţie; - atribuirea terenurilor pentru amplasarea stupinelor; Pentru a explica de ce este „ine- dită” această Decizii a Consiliului orăşenesc, vrem să atragem atenţia asupra a două momente foarte im- portante. Unu la mână - toate aceste atri- buţii, conform Legii privind admi- nistraţia publică locală Nr. 436 din 28.12.2006, sunt specificate în art. 14 Competenţele de bază ale consi- liilor locale. Doi la mână – autorii deciziei, pentru a o argumenta legal invocă art. 29 Atribuţiile de bază ale pri- marului, din Legea APL şi anume aliniatul (2) Primarul, în calitatea sa de autoritate publică locală exe- cutivă, exercită şi alte atribuţii pre- văzute de legislaţia în vigoare sau încredinţate de consiliul local. La prima vedere, putem spune că totul este „ok”, Primarului oraşului i se încredinţează (art. 29 alin (2)), de către Consiliu, să exerci- te un şir de atribuţii care conform Legii (art. 14) sunt de competenţa aceluiaşi Consiliu. Continuare în pagina 5... “Acest ziar apare în cadrul unui proiect finanţat de De- partamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi con- cluziile din ziar aparţin au- torilor şi nu reflectă poziţia Departamentului de Stat al SUA” Fondat în 2011 Nr.2 din 15 septembrie 2011 Interviu Petru Burlacu, Primarul oraşului Cahul Cine autorizează activitățile de comerț în raionul Cahul ? Perspectivele de utilizare a surselor energetice alternative discutate la Cahul Politic Economic se distribuie gratis Bugetul de stat, în linii generale, reprezintă va- loarea definită de mijloace financiare, care urmează a fi folosite (cheltuite) pe parcursul anului cu diferite scopuri. Dacă e să analizăm capitolele la care se utilizea- ză resursele bugetare, în li- nii mari, le putem grupa în trei categorii: 1. Bani care merg pen- tru achitarea obligaţiunilor salariale faţă de bugetari şi bani care merg pentru achitarea pensiilor. Aceste resurse financiare ajung a fi utilizate la consum sau pentru economii ( rezerve de bani), cu toate că cu sa- lariul de bugetar nu prea poţi face economii... 2. Resurse financiare care merg la investiţii capi- tale, aici se includ sumele de bani care sunt destinate pentru repararea şcolilor, grădiniţelor, drumurilor etc. 3. Resurse financiare destinate pentru asigurarea bunei activităţi a instituţiilor publice, aceste finanţe sunt destinate consumului. Continuare în pagina 4... Fenomenul “Tender” sau Cum utilizăm banii publici? (partea 1) Prima decizie “ilegală” a Consiliului orăşenesc Cahul? Social La Cahul, StarNet „apreciază inteligenţa”!

description

ZXiua de azi nr 2

Transcript of ZXiua de azi nr 2

Page 1: ZXiua de azi nr 2

În cadrul celei de a doua şedinţe a Con-siliului orăşenesc Cahul au fost adoptate un şir decizii, care, datorită conţinutului deose-bit, au atras atenţia noastră.

Este vorba de decizia care se referă la dele-garea unor împuterniciri suplimentare Pri-marului oraşului Cahul.

Prin adoptarea acestei decizii, Primarul este investit de către Consiliul orăşenesc Ca-hul cu dreptul de a emite dispoziţii referi-toare la aşa probleme ca:

- exercitarea, în numele Consiliului orăşe-nesc Cahul, funcţiile de autoritate tutelară, instituirea şi supravegherea activităţii tuto-rilor şi a curatorilor;

- aprobarea regimurilor de lucru a în-treprinderilor comerciale şi de alimentaţie publică, indiferent de tipul de pro-prietate şi forma juridică de organi-zare, precum şi al persoanelor fizice care practică comerţul;

- suspendarea temporară a ac-tivităţii instituţiilor preşcolare în legătura cu efectuarea lucrărilor de reparaţie;

- atribuirea terenurilor pentru amplasarea stupinelor;

Pentru a explica de ce este „ine-dită” această Decizii a Consiliului orăşenesc, vrem să atragem atenţia asupra a două momente foarte im-portante.

Unu la mână - toate aceste atri-buţii, conform Legii privind admi-nistraţia publică locală Nr. 436 din 28.12.2006, sunt specificate în art. 14 Competenţele de bază ale consi-liilor locale.

Doi la mână – autorii deciziei, pentru a o argumenta legal invocă art. 29 Atribuţiile de bază ale pri-marului, din Legea APL şi anume aliniatul (2) Primarul, în calitatea sa de autoritate publică locală exe-cutivă, exercită şi alte atribuţii pre-văzute de legislaţia în vigoare sau încredinţate de consiliul local.

La prima vedere, putem spune că totul este „ok”, Primarului oraşului i se încredinţează (art. 29 alin (2)), de către Consiliu, să exerci-te un şir de atribuţii care conform Legii (art. 14) sunt de competenţa aceluiaşi Consiliu.

Continuare în pagina 5...

“Acest ziar apare în cadrul unui proiect finanţat de De-partamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi con-cluziile din ziar aparţin au-torilor şi nu reflectă poziţia Departamentului de Stat al SUA”

Fondat în 2011 • Nr.2 din 15 septembrie 2011

Interviu

Petru Burlacu, Primarul oraşului Cahul

Cine autorizează activitățile de comerț în raionul Cahul ?

Perspectivele de utilizare a surselor energetice alternative

discutate la Cahul

Politic

Economic

se distribuie gratis

Bugetul de stat, în linii generale, reprezintă va-loarea definită de mijloace financiare, care urmează a fi folosite (cheltuite) pe parcursul anului cu diferite scopuri. Dacă e să analizăm capitolele la care se utilizea-ză resursele bugetare, în li-nii mari, le putem grupa în trei categorii:

1. Bani care merg pen-tru achitarea obligaţiunilor salariale faţă de bugetari şi bani care merg pentru achitarea pensiilor. Aceste resurse financiare ajung a fi utilizate la consum sau pentru economii ( rezerve de bani), cu toate că cu sa-lariul de bugetar nu prea poţi face economii...

2. Resurse financiare care merg la investiţii capi-tale, aici se includ sumele de bani care sunt destinate pentru repararea şcolilor, grădiniţelor, drumurilor etc.

3. Resurse financiare destinate pentru asigurarea bunei activităţi a instituţiilor publice, aceste finanţe sunt destinate consumului.

Continuare în pagina 4...

Fenomenul “Tender” sau Cum utilizăm banii publici? (partea 1)

Prima decizie “ilegală” a Consiliului orăşenesc Cahul?

Social

La Cahul, StarNet „apreciază inteligenţa”!”

Page 2: ZXiua de azi nr 2

2Politic

În primul număr a publicaţiei noas-tre, în articolul „Dorim să cunoaştem ce decid aleşii noştri locali” am prezentat o solicitare din numele Asociaţiei către conducerea raionului şi a oraşului Cahul. Noi rugam, să se ofere informaţii cu pri-vire la proiectele de decizii ce urmează a fi luate de către Consiliile respective, până la şedinţă.

Mare a fost mirarea când, în câteva zile, pe adresa poştală am primit o scrisoare de răspuns de la Primăria oraşului, prin care ne informează că toate proiectele de decizii de la şedinţele consiliului local pot fi găsite pe adresa electronică a pri-măriei – www.cahul-primaria.md.

Ce putem spune? Ţinând cont de acti-vitatea „fructuoasă” a paginilor web atât a Primăriei cât şi a Consiliului Raional, un astfel de răspuns a fost primit cu mari rezerve.

Însă, cu câteva zile înainte de şedinţa Consiliului orăşenesc Cahul, pe pagina web a Primăriei apar două rubrici noi:

„Proiecte de decizii” şi „Decizii ale con-siliului orăşenesc”.

Prima rubrică: „Proiecte de decizii” conţinea, cu mici excepţii, toate proiec-tele de decizii ale chestiunilor de pe or-dinea de zi. „Excepţiile” erau motivate de probleme tehnice, însă este foarte straniu că probleme tehnice au apărut la publi-carea proiectelor ce ţin de modificarea bugetului, delegarea unor atribuţii către Primar etc.

În principiu, merită salutată această deschidere faţă de societate a Primăriei Cahul, în actuala componenţă, mai ales că de la fosta administrare a oraşului, nici în termenii prevăzuţi de lege nu puteam obţine informaţia solicitată. Sperăm că de acum în acolo, toate proiectele de de-cizii şi deciziile finale vor fi publicate pe pagina oficială a Primăriei.

Această modalitate de a face transpa-rent procesul de luare a deciziilor este una lăudabilă şi poate servi un bun exem-plu pentru toate Primăriile din raion.

Acum suntem în aşteptarea reacţiei oficiale a Consiliului Raional Cahul, care, până la momentul dat nu sa expus pe marginea subiectului dat.

În final, vrem să reamintim tuturor lo-cuitorilor oraşului Cahul că cu câteva zile înaintea şedinţei Consiliului orăşenesc Cahul, pe pagina web a primăriei: www.cahul-primăria.md , se publică proiectele de decizii ale subiectelor ce urmează a fi discutate la şedinţă. În aşa mod, fiecare cetăţean are dreptul să ia cunoştinţă cu proiectele de decizii şi să se expună pe marginea lor.

De asemenea, orice cetăţean al Repu-blicii Moldova, în conformitate cu Legea privind accesul la informaţie şi Legea cu privire la petiţionare, pot solicita infor-maţii cu caracter public şi adresa propu-neri către Administraţia Publică Locală.

B.P: A.O. “AXIS“

Primăria publică proiectele de decizii!

Dragi prieteni,

În acest număr al „Ziua de azi” vor apărea două articole care pun sub semnul întrebării anumite decizii ale Consiliului raional şi Con-siliului orăşenesc Cahul.

Principalul scop al articolelor date este de a sensibiliza soci-etatea civilă din regiune spre a participa activ la procesul de luare a deciziilor şi de a monitoriza instantaneu activitatea Autorităţilor Publice.

Pentru a provoca şi mai mult reprezentanţii societăţii civile pro-punem un joc:

În dreapta este prezentată Decizia Consiliului Raional Cahul cu numărul 02/05 – III din 21 iulie 2011, Cu privire la constituirea Comisiei de concurs pentru ocuparea funcţiilor publice vacante

Această decizie, după părerea noastră (părere total subiectivă şi nu neapărat corectă) are anumite neconformităţi cu legislaţia.

Acea persoană, care va reuşi să ne convingă despre legalitatea sau ilegalitatea deciziei date, va avea posibilitatea să îşi prezinte argumentele sale pe paginile „Ziua de azi” şi a paginii web

www.ziuadeazi.md.

Aşteptăm reacţiile dumneavoastră la adresa noastră electronică:[email protected]

Vitalie HotnoguPreşedinte A.O. “AXIS“

parteneri media:

www.ziuadeazi.md

Page 3: ZXiua de azi nr 2

3InterviuPetru Burlacu: În prim plan pun problema cetăţeanului de rând

V.H. - Domnule Primar, care au fost primele acţiuni în calitatea Dumneavoastră de Primar al or. Cahul?

P.B. - Una dintre primele acţiuni întreprinse a fost analiza si-tuaţiei. Este vorba despre starea lucrurilor în instituţiile subordonate Consiliului orăşenesc şi Primăriei Cahul. A doua, a fost analiza situ-aţiei din centrul oraşului Cahul; ceia ce ţine de „buba veche” sau „Buboiul Vechi” str. A. Mate-evici, str. M. Eminescu, vânzările neautorizate în piaţă şi, nu mai puţin importantă, a fosta analiza activităţii întreprinderilor municipa-le, care sunt chemate, conform atribuţiilor, să acorde servicii cetăţenilor oraşului Cahul. V.H. -Oraşul se confruntă de mai mulţi ani cu tot felul de probleme, pe care administraţiile precedente nu au reuşit să le soluţioneze. Care, din punctul dumneavoastră de vedere, sunt pro-blemele oraşului care necesită atenţie în primul rând şi cum vedeţi soluţiile lor?

P.B. -Cred că cea mai importantă problemă ce ţine de activitatea Primăriei, eu am numit-o, este legalitatea comerţului în centrul oraşului, referitor la străzile menţionate mai sus şi cea mai mare problemă care afectează pe cetăţenii şi oaspeţii oraşului este sta-rea proastă a drumurilor din oraş care afectează interesele tutu-ror. Pentru a rezolva această problemă este nevoie de investiţii foarte mari. Astăzi, adăugător la ceea ce a fost preconizat din bugetul anului 2011, şi anume 1 200 mii lei peste 500 mii lei au fost valorificaţi. După corelarea bugetului, am dat start unei noi tranşe de inves-tiţii în acest sector. Au fost încheiate contracte în valoare de 714 mii lei, şi de astăzi încep lucrările. Este important de menţionat că din sursele disponibile ale Consiliului Raional Cahul au fost alocate 767 mii lei adăugător. Este vorba de 600 mii pentru stra-da Puşkin, 100 mii pentru strada Griviţei pe segmentul strada Şolohov - Valea Prutului. Şi la intrarea în oraş dinspre Crihana Veche - 67 mii lei. Cred că asta este o problemă foarte importan-tă, dar ţinând cont că noi suntem în perioada de pregătire către sezonul rece, este foarte important de menționat că din sursele alocate pentru încălzirea instituţiilor de învăţământ 82 % sunt deja epuizate şi suntem în căutarea de noi surse.Restul problemelor ţin de activitatea de zi cu zi, de soluţionarea cărora ne preocupăm împreună cu toate serviciile Primăriei.

V.H. - Dacă ar apărea o situaţie în care este posibil de luat o deci-zie importantă pentru oraş şi locuitorii lui, dar care nu ar convine unor agenţi economici importanţi, ce poziţie va lua Primarul Pe-tru Burlacu?

P.B. - Mereu am susţinut agenţii economicii în rezolvarea pro-blemelor şi crearea condiţiilor pentru mediul de afaceri, dar în prim plan pun problema cetăţeanului de rând care, la momentul actual, a rămas în umbră, iar fuga mare după banul lung deseori acoperă interesele cetăţenilor.

V.H. - De mai mult timp circulă propunerea de a recăpăta statutul de municipiu pentru oraşul Cahul. Ce părere aveţi despre aceasta?P.B. - De mai mult timp m-am expus pe marginea acestui su-biect, în perioada în care activam în alte instituţii. Cahulul me-

rită să dobândească statutul de municipiu. Câţiva ani în urmă s-a înaintat un demers în acest sens în adresa Parlamentului şi la moment, în prima lectură este adoptată Legea cu privire la acor-

darea statutului de municipiu pentru or. Cahul.

V.H. - Ce mecanisme de susţinere a tinerilor an-treprenori din oraşul Cahul vedeţi dvs?

P.B. - Susţinerea antreprenorilor de către APL, eu cred că se limitează la crearea condiţiilor de a se putea implementa proiectele cu care vin ti-nerii şi sprijinul îl vor găsi întotdeauna, şi chiar voi găsi pârghiile necesare pentru convingerea Consilierilor Orăşeneşti pentru a susţine tine-rii.

V.H. - Puţini dintre persoanele care au candi-dat la funcţia de consilier orăşenesc au ajuns in consiliu, printre ei fiind şi specialişti foarte buni. Care este predispunerea Dumneavoastră pentru conlucrarea cu dânşii şi cu membrii societăţii

civile din oraş?

P.B - Aş vrea să menţionez că eu, în campania preelectorală, am pus accentul foarte mult pe transparenţa activităţii, atât a exe-cutivului cât şi a decisivului, a Consiliul Orăşenesc, şi ceea ce am făcut în primele zile a fost să renovez pagina web a Primăriei oraşului unde deja după prima şedinţă, unde au fost examinate întrebările de „viaţă” a oraşului, am si publicat pe pagina web proiectele de decizii şi deciziile luate de Consilieri.Consider că trebuie să existe întotdeauna o conlucrare, nu pot să nu susţin unele propuneri care vin de la candidaţi în rezolvarea unor probleme. Şi am fost martori deja în cadrul proiectului so-cial care l-am deschis - „Terenul aparatelor de forţă” de comun cu fostul candidat la funcţia de consilier, Alexandru Bratan cu care am conlucrat. Nu pot să nu-l menţionez pe Nicolae Dandis, care a venit iarăşi cu o propunere de acumulări de surse în vederea rezolvării unor probleme sociale; de aceea şi este o conlucrare necătând la faptul că nu au devenit consilieri în Consiliul oră-şenesc.

V.H. - Cum are loc colaborarea cu structurile descentralizate, care nu sunt subordonate primăriei?P.B. - Aceasta se referă numai la conlucrare în toate problemele ce ţin de activitatea în teritoriul primăriei. Din start, nu aş vrea să spun că a fost o conlucrare bună, cu toate că şi acum mai sunt probleme la capitolul dat. Spre exemplu, putem lua problema pieţei, unde toate structurile au responsabilităţi: şi Centrul de Să-nătate Publica, şi Serviciul Veterinar, şi Comisariatul de Politie, şi trebuie să-şi aducă aportul la rezolvarea problemei date. In una din şedinţele Comisiei pe probleme de comerţ am fost nevoit, pentru mine a fost o lecţie de practică, şi voi practica şi pe viitor, să invit sursele de informare în masă, televiziunea pentru, la di-rect, a lua cunoştinţă cu starea lucrurilor şi cum îşi aduce fiecare aportul în rezolvarea problemelor Oraşului.

Vă mulţumim!

25 august 2011V. Hotnogu

Interviu cu Petru Burlacu, Primarul oraşului Cahul

Page 4: ZXiua de azi nr 2

4Economic

Toate procedurile de utilizare a banilor publici sunt reglementate de legislaţia Re-publicii Moldova. Fiecare bănuţ care este folosit de către instituţiile publice din ţara noastră este supus controlului de către un şir de organizaţii a căror funcţii deseori se suprapun. Drept exemplu putem enume-ra Inspectoratul Fiscal de Stat, Curtea de Conturi, Centrul de Combatere a Crime-lor Economice şi a Corupţiei, instituţii ce au misiunea şi de a monitoriza utilizarea banilor publici şi de a penaliza comiterea fraudelor şi delapidărilor.

Principalul procedeu prin care institu-ţiile statului pot folosi bani publici după destinaţie, în afară de plata salariilor este procedura de Achiziţii Publice.

Achiziţia publică reprezintă proce-dura de procurare de bunuri, executare de lucrări sau prestare de servicii pentru necesităţile uneia sau câtorva autorităţi contractante (aici putem enumera: au-torităţile administraţiei publice, persoa-ne juridice de drept public, asociaţii ale acestor autorităţi sau persoane). Aceste proceduri sunt reglementate de Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007, privind achiziţiile publice.

Primul principiu care stă la baza achi-ziţionării bunurilor, serviciilor sau lucră-rilor este: câştigă cel ce oferă mai puţin.

Acest principiu, care este prevăzut şi de către legislaţia cu privire la achiziţii, este extrem de necesar pentru a bloca tot felul de tentative de a preamări valoarea unui sau altui bun, şi de asigura, în măsu-ra posibilităţilor achiziţionarea a cât mai multe (cantitativ) bunuri ori servicii la suma de bani disponibilă.

Însă instituţiile publice deseori sunt nevoite să accepte anumite bunuri mai puţin calitative, care sunt oferite la un

preţ mult mai avantajos. O asemenea si-tuaţie este destul de riscantă, mai ales în cazul achiziţionării produselor alimenta-re (ex grădiniţe), şi că diferenţa de preţ poate fi de câţiva bănuţi, dar produsul să fie de o calitate mult mai inferioară.

O altă problemă, după părerea noastră, ce este legată de utilizarea banilor publici, este contractarea agenţilor economici din alte localităţi decât cea în care are loc con-tractarea.

Desigur că sunt bunuri care nu pot fi găsite în regiune, sau importatorii sunt din capitală, dar dacă să luăm drept exemplu achiziţia de produse alimentare sau contractarea de lucrări, acesta cu uşu-rinţă poate fi făcută exclusiv de la agenţii economici locali.

Legislaţia cu privire la achiziţii publice este una destul de bună şi conform legii, oricărui agent economic îi este oferită şansa de a participa şi de a deveni câşti-gător la concursurile de achiziţii. De ase-menea Legea asigură concurenţa loială şi transparenţa în procedura de achiziţii.

Declaraţiile sau îndemnurile de a „fa-voriza” anumiţi agenţi economici, ar fi considerate drept îndemn la încălcarea legii, ce de fapt este o crimă. Totodată, o bună parte din economiştii care vor citi acest articol ne vor învinui de protecţio-nism excesiv, orientat la scară locală. Ci-neva ar spune că suntem o ţară şi circuitul de resurse financiare nu trebuie să nu fie limitat la regiuni, şi nu face să ne aruncăm în extreme spre a încerca blocarea cât mai mult posibilă a unor resurse financiare în anumite zone ale ţării, doar suntem un tot întreg.

Noi suntem însă de altă părere. Buge-tul statului constituie o sumă destul de impunătoare de bani, care urmează a fi utilizaţi. Mereu am observat cum anu-mite regiuni ale Republicii sunt cu mult mai dezvoltate decât altele, şi asta în mare parte datorită faptului că regiunile date nu pot să gestioneze bine intrările şi ieşi-rile de capital.

Prin acest articol dorim să sensibili-zăm factorii de decizie spre a atrage aten-ţia asupra unor fenomene economice care au loc zi de zi.

Am vrea un pic să explicăm cum are loc circuitul banilor în economia unui oraş/regiuni. Persoanele fizice şi/sau juri-dice, să le numim - deţinători de resurse financiare, utilizează banii de care dispun

în diferite moduri.În primul rând, şi anume se referă la

persoanele fizice, care utilizează o bună parte din banii disponibili la consum, adică procurarea bunurilor necesare sati-sfacerii diferitor nevoi cotidiene. Consu-mul este caracteristic şi întreprinderilor, diferă doar forma nevoilor care sunt sa-tisfăcute.

În al doilea rând, resursele financiare disponibile sunt utilizate pentru a procu-ra mijloace de producţie, adică de a inves-ti în ceva, care urmează a aduce profituri viitoare. În această categorie intră procu-rarea de maşini şi utilaje, echipament, do-tarea şi amenajarea zonei de producere, plantarea de livezi, vii, etc.

Dacă la consum, banii sunt utilizaţi fără a se aştepta la un venit pe viitor, aici putem vorbi de recuperarea în timp a sur-selor investite.

În al treilea rând, resursele financiare disponibile sunt utilizate pentru a pro-cura materii prime sau mărfuri finale cu scopul de a produce bunuri şi a le comer-cializa la un preţ mai avantajos. Acest fel de a investi, reprezintă forma care aduce, pe lângă sursele investite, un profit con-stant, indiferent de cât de mic nu ar fi, mai ales dacă este vorba de comerţ.

Deţinătorii de resurse financiare, dese-ori, fac economii, pentru a asigura, în ca-zuri excepţionale, continuitatea activităţii sau, pentru „zile negre”. Economiile se fac sub forma de depozite bancare sau „sub saltea”, tot depinde de cel ce economiseş-te.

Dacă întreprinderile funcţionează şi utilizează resursele pe care le deţin în modurile expuse mai sus, ele mai sunt obligate să răsplătească munca oamenilor, astfel se plătesc salarii. Mai este cazul la capitolul dat, să enumerăm şi dividendele plătite proprietarilor întreprinderilor.

Propunem să analizăm o situaţie con-cretă pentru a înţelege de ce e nevoie de susţinerea agentului economic local. De asemenea, vrem să aducem claritate în fe-lul cum sunt şi cum ar fi bine de a utiliza banii bugetari pentru ca zona în care tră-im să aibă o dezvoltare economică adec-vată. (Va urma...)

Vitalie HOTNOGULicențiat în Economie

Fenomenul “Tender” sau Cum utilizăm banii publici? (partea 1) continuare din pagina 1

Page 5: ZXiua de azi nr 2

5Politic

Reiese că Consiliu, neavând ori posi-bilitatea, ori dorinţa, ori timp, să exercite atribuţiile care ii revin, le pune în sarcina Primarului.

Însă, ţinând cont că: - Consiliul orăşenesc este organul de-

liberativ, adică emite decizii care urmea-ză a fi executate şi Primarul este organul executiv, cel ce execută sau urmăreşte cum sunt executate deciziile Consiliului.

- NU poate Consiliul (deliberativul) orăşenesc să împuternicească Primarul (executivului) să exercite atribuţii, care, sunt expres prevăzute în Lege că sunt competenţe de bază ale Consiliului.

- O asemenea decizie poate avea efecte negative, în primul rând, pentru comuni-tate.

Punem sub semnul întrebării legalita-tea deciziei luate de Consiliul orăşenesc Cahul.

Acum să analizăm un pic „atribuţiile” care sunt delegate Primarului.

Prima atribuţie pe care o deleagă Con-siliul este: exercitarea, în numele Consi-liului orăşenesc Cahul, funcţiile de auto-ritate tutelară, instituirea şi supravegherea activităţii tutorilor şi a curatorilor. De fapt, conform Legii APL, art.29 Atribuţi-ile de bază ale primarului, alin. (9) litera q: exercită, în numele consiliului local, funcţiile de autoritate tutelară, suprave-ghează activitatea tutorilor şi a curatori-lor. Însă, conform prevederilor Codului Familiei, art. 113, alin. (1) Autorităţi tu-telare sînt: c) autorităţile deliberative din unităţile administrativ-teritoriale de ni-velul I. Astfel, Consiliul a respectat pre-vederile Codului Familiei şi s-a asigurat cu privire la această atribuţie.

A doua atribuţie este: aprobarea regi-

murilor de lucru a întreprinderilor comer-ciale şi de alimentaţie publică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, precum şi al persoanelor fizi-ce care practică comerţul. În primul rând aceasta stă în sarcina Consiliului orăşe-nesc, şi competenţa dată e prevăzută în lege. În al doilea rând, organele de con-trol, care urmează să verifice activitatea agenţilor economici (care vor dispune de aprobări semnate de către Primar) cu siguranţă se vor ghida de buchea Le-gii privind administraţia publică locală, care prevede expres cine şi ce trebuie să aprobe.

Cei ce au o practică în domeniul APL şi au în memorie mai mult de un mandat de primar pot spune că cineva „calca a doua oară pe aceiaşi greblă”.

A treia atribuţie: suspendarea tempora-ră a activităţii instituţiilor preşcolare în le-gătura cu efectuarea lucrărilor de repara-ţie. Aici am fi de acord cu Consilierii din simplu motiv că instituţiile preşcolare nu „se bucură” de perioade de pauză (vacan-ţă de 3 luni) precum instituţiile şcolare. Astfel, efectuarea anumitor lucrări de re-paraţie necesită suspendarea temporară a activităţii instituţiilor date, pe un termen foarte redus (spre ex pentru 3 zile). Dele-garea acestei atribuţii este benefică în ca-zurile în care e necesar de intervenit ope-rativ şi de soluţionat situaţiile apărute.

A treia atribuţie: atribuirea terenurilor pentru amplasarea stupinelor. Nu credem că e ceva de urgenţă în atribuirea terenu-rilor pentru amplasarea stupinelor. Doar că primele două cuvinte din atribuţie ne pun pe gânduri…

Merită de menţionat că această mică analiză a unei Decizii controversate după

părerea noastră, a fost făcută pentru a atrage atenţia şi a provoca societatea ci-vilă de a lua atitudine şi de a se implica în procesul de luare a deciziilor la nivel local.

De asemenea vrem să atenţionăm per-soanele cu înalte funcţii de conducere, consilierii orăşeneşti şi în primul rând pe Domnul Petru Burlacu, Primarul ora-şului Cahul că asemenea acţiuni lovesc direct în imaginea şi credibilitatea „auto-rităţilor” care le fac şi pun sub un mare semn de întrebare competenţa şi intenţii-le reale care au stat la baza adoptării unor asemenea decizii.

Din cele expuse mai sus, lăsăm la dis-creţia cititorului să facă concluziile de ri-goare şi punem întrebarea firească: Oare vizează vre-un jurist proiectele de decizii ale consiliului?

P.S. Interesant câţi Consilieri orăşe-neşti au studii superioare în Drept şi Administraţie Publică?

Ana Tcaciuc

Prima decizie “ilegală” a Consiliului orăşenesc Cahul?continuare din pagina 1

Perspectivele de utilizare a surselor energetice alternative discutate la Cahul

„Perspectivele de utilizare a surselor energetice alterna-tive” au fost discutate la Masa Rotundă petrecută în sala de

şedinţă a Consiliului Raional Cahul pe 6 septembrie. Printre cei prezenţi la eveniment s-au enumerat câţiva consilieri raionali, Preşedintele Raionu-lui, Primarul oraşului Cahul, şi Rectorul Universităţii de Stat din Cahul.. Invitaţii Radu CERNEI, dr. în ştiinţe agricole şi Damaschin Alexei care reprezintă Compania cu Capi-tal Străin „FTMG”.

Principalul subiect discutat a fost implementarea sorgului

zaharat în agricultura Repub-licii Moldova, consecinţele şi beneficiile acestuia.

Domnul Doctor Radu CER-NEI, a prezentat calităţile plantei de sorg, şi necesitatea cultivării acesteia. Astfel s-a menţionat ca este o plantă rezistentă la secetă, şi cu o rată foarte înaltă a productivităţii de boabe.

Reprezentatul Companie cu Capital Străin „FTMG”, a prezentat proiectul deschiderii

unei uzine de prelucrarea sor-gului zaharat în Lunca Prutu-lui. Pentru cultivarea plantei va fi necesar mai mult de 5% din terenul agricol al raionu-lui, sau 15 mii ha, egalul a tot terenul agrar din Lunca Prutu-lui. Uzina ar produce biotanol, brichete şi metan, dar şi un suc care după conţinut şi calitate ar fi în egala măsură cu mierea de albine.

Doina Duşa

Page 6: ZXiua de azi nr 2

6Economic

La ședința extraordinară a Consiliului Raional Cahul din 21 iulie, anul curent, au fost constituite comisiile de specialitate ale Consiliului Raional Cahul, au fost aleși Vicepreședinții Raio-nului Cahul și au mai fost aprobate un șir de decizii care au vizat buna activitate a Consiliului Raional.

Printre subiectele discutate la ședință a fost unul foarte im-portant, după părerea noastră, care poartă un caracter atît ju-ridic cît și economic. Este vorba despre ,, Decizia cu privire la constituirea Comisiei raionale pentru reglementarea activității în domeniul comerțului interior”.

Potrivit acestei decizii s-a constituit „Comisia raională pentru reglementarea activității în domemniul comerțului interior” și s-a aprobat regulamentul de activitate a comisiei date.

Comisia este compusă din următorii membri:1. Avram Micinschi, președintele comisiei;2. Veaceaslav Balanel, vicepreședintele comisiei;3. Olga Pereverzev, secretarul comisiei;4. Liudmila Comîșan, șef Secția Economie a Raionului Ca-

hul;5. Maria Țîmbalist, specialist primăria or. Cahul;6. Dumitru Carasic, medic-șef adjunct CMPR Cahul;7. Ion Hotnogu, șef direcția control Inspectoratul Fiscal Ca-

hul.Drept sarcină de bază a Comisiei este elaborarea hotărîrilor

prin care se va realiza autorizarea activităților din comerț. Din punct de vedere juridic, autorii deciziei date, invocă

art. 6 și art. 14 din Legea nr. 231 din 23.09.2010, cu privire la comerțul interior. Aceste două articole prevăd:

Art. 6 alin (1) Activităţile de comerţ desfăşurate în teritoriu sunt administrate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice locale conform reglementărilor naţionale în vigoare. Administrația Publică Locală este structurată în două nivele: APL de nivel întâi – administrația satelor și orașelor și APL de nivel doi – administrația raională. În articolul de mai sus nu este specificat cărui nivel ii revine coordonarea activităților de comerț. În acest articol nu este prevăzut expres care dintre nive-le urmează a reglementa activitățile de comerț.

Însă, art.14 alin (1) prevede: Desfăşurarea activităţii de co-merţ se autorizează de către autoritatea administraţiei publice locale de nivelul al doilea în a cărei rază teritorială urmează să-şi desfăşoare activitatea comerciantul respectiv.

Așadar, Legea cu privire la comerțul interior prevede expres autoritatea administrației publice locale care urmează a elibera autorizațiile de activitate a agenților economici. La acea dată decizia consiliului era perfect în corespundere cu legislația în

vigoare, cu toate că apar anumite aspecte economice nefavo-rabile.

Ce au câștigat agenții economici locali ?Conform decizie date, doritorii de a obține autorizație de

comerț erau obligați să se deplaseze la Consiliul Raional Ca-hul, cu actele de rigoare și să solicite autorizarea activității de comerț. Comisia specializată a Consiliului Raional urma timp de 20 de zile să decidă eliberarea autorizației.

Posibil că cei mai „bucuroși” de noile cerințe de obținere a autorizației au fost antreprenorii începători din satele aflate la „polurile” raionului Cahul, care au de parcurs kilometri buni pentru a trece „procedura”.

De asemenea, conform ,,Regulamentului privind activita-tea Comisiei raiona-le pentru reglemen-tarea în domeniul comerțului interior”, Comisia raională era în drept să inspecteze la fața locului, după necesitate, și la între-prinderile nou deschi-se, pentru verificarea gradului de corespun-dere a unităților co-merciale.

În cazul în care s-ar fi constatat că unitatea comercială nu cores-punde normelor în vigoare, procesul de autorizare ar fi fost suspendat prin decizia comisiei.

Evident că aseme-nea procedură care presupune irosirea inadecvată a resurselor materiale și de timp, nu prea este pe placul agenților economici.

Această decizie a Consiliului raional este în vigoare până la momentul de față.

O dată cu intrarea în vigoare a acestor modificări, putem pre-supune că au început problemele cu agenții economici, expuse mai sus. Astfel, la 28 iulie 2011 de către Parlamentul Republicii Moldova a fost modificată Legea cu privire la comerțul interior, art.14 alin (1) după cum urmează: Desfăşurarea activităţii de comerţ se autorizează de către autoritatea administraţiei publice locale de nivelul întâi sau a municipiului Chişinău în a cărei rază teritorială urmează să-şi desfăşoare activitatea comercian-tul respectiv. Această modificare legislativă a intrat în vigoare la 26 august 2011.

Această modificare, după părerea noastră este una logică și împuternicește APL de nivel întâi să autorizeze activitățile de comerț și face ilegală decizia Consiliului Raional Cahul.

Ținând cont de asta, la următoarea ședință a Consiliului Raio-nal, Consilierii sunt în drept să abroge decizia lor.

Tatiana Lungu

Cine autorizează activitățile de comerț în raionul Cahul ?

Page 7: ZXiua de azi nr 2

7Social

Compania StarNet a prezentat oficial proiectul “Noi apreciem inteligenţa” pen-tru instituţiile de învăţământ din oraşul Cahul, proiect ce presupune oferirea, pen-tru părinţii elevilor, accesului on-line la rezultatele şcolare ale copiilor, din orice colţ al lumii.

Evenimentul a avut loc în dimineaţa zilei de luni, 22 august 2011, la direcţia Generală Învăţământ din incinta Primăriei oraşului Cahul. La eveniment au fost prezenţi directorii liceelor, de ase-menea primarul oraşului, Petru Burlacu.

Atenţia, în cadrul proiectului, va fi îndreptată spre stimularea elevilor sârguincioşi şi motivarea lor de a studia mai bine. Astfel Compania StarNet oferă liceelor membre ale proiectului conec-

tare gratuită la internet şi premii elevilor care vor obţine cele mai bune rezultate la învăţătură, laureaţi ai diferitor olimpiade şi concursuri.

Obiectivele proiectului sunt:• Stimularea interesului elevilor pentru

învăţătură, motivarea lor• Asistenţă în pregătirea profesională a

elevilor şi creşterea performanţelor indi-viduale ale acestora

• Formarea la elevi a abilităţilor pentru învăţământul continuu

• Eficientizarea activităţii şi creşterea performanţelor instituţiilor educaţionale

• Stimularea inovaţiei, a responsabilităţii profesionale şi civice a elevilor

• Evaluarea internă a rezultatelor el-evilor şi corelarea lor cu rezultatele altor instituţii

Solicitanţi şi parteneri eligibili pentru acest program sunt: profesori, părinţii, dar şi elevii instituţiilor de învăţământ membre ale acestui proiect.

Reamintim că compania StarNet reprezintă unul dintre cei mai mari op-eratori ai serviciului de internet din Re-publica Moldova. Curând StarNet va oferi serviciile sale şi pentru locuitorii oraşului Cahul.

info: ziuadeazi.md

La Cahul, StarNet „apreciază inteligenţa”!

Guvernul va aloca aproxima-tiv 15,57 milioane lei pentru administraţiile publice locale, pentru a acorda indemnizaţii unice pentru construcţia unei case individuale ori a unei locuinţe cooperatiste, sau procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni. Hotărâre în acest sens a fost luată miercuri, 17 august, în cadrul şedinţei Executivului.

Conform hotărârii luate, Consiliului raional Cahul, cu acest scop vor fi alocate 936 mii lei. Indemnizaţiile urmează a fi plătite unor categorii de cetăţeni care deţin scrisori de garanţie pentru obţinerea creditelor preferenţiale în perioada anilor 2005-2008 dar nu au primit creditele nomi-nalizate.

Sunt în drept să benefi-cieze de indemnizaţii pen-tru construcţia unei case in-

dividuale ori a unei locuinţe cooperatiste, sau procurarea spaţiului locativ sau com-pensarea cheltuielilor pentru construcţia unei case individ-uale sau a unei locuinţe coop-eratiste următoarele categorii de cetăţeni:

1. Persoanele care s-au îmbolnăvit şi au suferit de boala actinică cauzată de ava-ria de la C.A.E. Cernobîl, pre-cum şi invalizii a căror inva-liditate este în legătură cauzală cu catastrofa de la Cernobîl

precum şi membrii familiilor persoanelor care şi-au pierdut viaţa în urma avariei de la C.A.E. Cernobîl, ai persoane-lor care au decedat în urma bolii actinice şi ai invalizilor decedaţi (până la 82 mii lei);

2. Persoanele temporar îndreptate sau trimise în delegaţie, care în anii 1986-1987 au participat la lucrările de lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, în zona de înstrăinare pre-cum şi membrii familiilor participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, care au de-cedat (până la 20,5 mii lei);

3. Participanţii la acţiunile de luptă din Afganistan, participanţii la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Mol-dova precum şi cetăţenii care nu au participat la acţiunile

de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Mol-dova, dar ale căror case au fost distruse în timpul operaţiilor militare (până la 41 mii lei). De asemenea, în această cat-egorie intră şi cetăţenii Re-publicii Moldova care nu au participat la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, dar care nu au posibilitate să revină, din motive politice, la domi-ciliul lor permanent; mem-brii familiilor celor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova; participanţii la cel de-al doilea război mondial şi victimele reabilitate ale repre-siunilor politice.

info: ziuadeazi.md

Consiliul Raional Cahul va primi 936 mii lei de la Guvern, pentru plata indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi

Aceasta a fost enunţat la Conferinţa cadrelor didactice, care a avut loc pe 23-24 august 2011, în sala mare a Palatului de Cultură din Cahul. Conferinţa a avut drept generic „Managementul schimbării în contextul şcolii prietenoase copi-lului”.

La Conferinţă au mai fost discutate subiecte cu privire la comasarea instituţiilor de învăţământ din unele localităţi ale raionului; lipsa şcolilor în anumite sate, relativ mari, din raion; procedu-

ra de finanţare a instituţiilor de învăţământ.La conferinţă au participat cadre didactice din ra-

ionul Cahul, directorii instituţiilor de învăţământ din raion, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, şi conducerea raionului şi oraşului Cahul.

Obiectivul Conferinţei pedagogice a fost de a reali-za o analiză a rezultatelor şi de a determina direcţiile strategice privind implementarea reformei sistemu-lui rezidenţial de îngrijire a copilului şi dezvoltării educaţiei incluzive în R. Moldova.

În raionul Cahul doar 22% din locurile vacante, în învăţământ, au fost ocupate de tineri specialişti

Page 8: ZXiua de azi nr 2

E 1 septembrie. Tradiţional în aceas-tă zi îmbrăcam fustiţă neagră şi cămaşă alba, cu flori în mână mergeam la ,,Pri-mul Sunet”. Anul acesta, pentru prima dată de 1 septembrie am rămas acasă, asta pentru că cei 12 ani de liceu s-au trecut din viaţa mea.

Nu mi s-a făcut încă dor de anii de li-ceu, nu pentru că aş fi o persoană rece sau egoistă ci din simplul motiv că anii de liceu au fost pentru mine o povară. Imediat vă spun şi de ce…

Ştiu că pe alocuri ceea ce voi scrie e o părere ce poate părea ofensatoare sau “nedreaptă”…Cred, însă, că e mai bine sa fim incomozi dar eficienţi, decât poli-ticoşi dar nesemnificativi…

Timp de 12 ani am fost ca un mic ana-list la tot ceea ce se întâmplă în sistemul educaţional, la mine din liceu dar şi din alte licee.

Unii profesori..nici idee de pedago-gie..

Ştiu că sună cam obraznic, însă aşa şi este. Asta am observat eu în anii mei de şcoală. Mulţi dintre profesori nici mă-car nu cunosc cum trebuie să asculte un elev, alţii notează elevii după frumuse-ţea ochilor sau îndrăzneală. Alţii apre-ciază memoria mecanică, idee neavând despre logica unor elevi care pot inven-ta, analiza şi explica anumite fenomene fizice, chimice etc. Nu mi-a plăcut ni-ciodată să învăţ mecanic, lucru care nu mi-a adus note mari, dar nu mă plâng…

Ce ne învaţă sistemul educaţional?Dacă mulţi cunosc Teorema lui Pi-

tagora, ecuaţii de gradul II sau imnul Franţei, atunci foarte puţini cunosc ce înseamnă educaţie, bunele maniere, eti-că şi estetică, educaţie civică etc.

Nu contează dacă eu cred că o temă sau alta este importantă pentru mine, sau că ceea ce vreau să fac eu în viaţă nu are legătura cu acest domeniu, trebuie să mă conformez şi să cred că ceea ce ne

predă proful spune ceva despre mine… despre cât de bun sunt şi despre ce po-tenţial am eu in viaţă.

Iar o astfel de atitudine iţi distruge stima de sine şi toate visurile acelea frumoase pe care le aveai înainte să te aşezi pentru prima oară în banca de la geam. Astfel, mulţi dintre elevi finisează 12 clase fără să-şi cunoască potenţialul, cunoscând o sumedenie de lucruri, dar necunoscându-şi propriile valori…

Sistemul nostru de învăţământ ne învaţă că cei care nu au învăţat bine la şcoala şi totuşi au reuşit în viaţă… au avut noroc.

Majoritatea miliardarilor lumii… (şi aici mă refer la cei care au ajuns mili-ardari ajutând oamenii prin munca lor) nu au fost deloc buni la şcoala.

Şi mai mult decât atât… o mare parte din ei nu au făcut facultate.

Când aduci o astfel de informaţie în sistemul nostru educaţional… explica-ţia este… AU AVUT NOROC.

Şi aşa… încet, încet… cu paşi mă-runţi… ajungem să credem că ăia MARI… care ar trebui să ne fie nouă modele de dezvoltare… au ajuns acolo din noroc.

Norocul ni-l facem singuri… prin ceea ce alegem să credem… să facem… să spunem…

…Prin deciziile pe care le luăm zi de zi… şi prin modul în care alegem să tră-im în aceasta societate.

Să crezi că succesul în viaţa ta… de-pinde doar de noroc… şi că tu eşti inca-pabil de a-ţi proiecta propriul tău des-

tin… este un mod perfect de a te scuza că iţi e prea lene şi prea frica să faci ceva bun cu viaţa ta.

Acum…Vreau să aduc câteva clarificări la ceea

ce am spus mai sus.Nu vreau să jignesc profesorii… după

cum am spus.. o parte din ei fac nişte lucruri extraordinare şi le mulţumesc pentru încrederea pe care au avut-o în mine..

Doar că îmi doresc un sistem educaţi-onal în care se pune accent pe liderism, lucru în echipă, artă oratorică, logică şi pe aptitudinile tinerilor. Astfel încât după finisarea liceului tânărul să ştie ce vrea de la viaţă, să poată lua o decizie corectă şi responsabilă.

Nina Chiperi

8Punct de vedere

Alt 1 septembrie.. acelaşi sistem educaţional

Doina DuşaRedactor

Vitalie HotnoguAna Tcaciuc

Tatiana LunguNina Chiperi

articole

Vasile Bounegrumachetare

Contact: [email protected]

Tipar: “ARVA COLOR“ SRL Tiraj 1000 ex.

Atenţie!Eşti tânăr?

Te interesează jurnalismul?Doreşti ca părerea ta să fie auzită?

Noi îţi oferim această posibilitate!

Dacă vrei să scrii pentru “Ziua de azi“

Contactează[email protected]