zoologie.docx
3
Te restre Tericole Arboricole Acvatice Reptilele tereste reprezintă cel mai mare grup ecologic. Svamatele (Squamata) opîrlele i erpii ș ș ș sînt cele mai adaptate la mediile celor mai diverse habitate: litoralul bazinelor acvatice, păduri, stepe,pustiuri,mun i ț .a. ș opîrla vivipară Ș (Lacerta vivipara), sunt animale poichiloterme,care populează zonele temperate reci,ajunge pînă la cercul polar de nord,iar în condi ii ț montane poate fi întîlnita la altitudini de peste 2 km. Iar în zonele mai calde se manifestă ca formă ovovivipara. Agamele (Agamidae)- sunt foarte iscusite din pustiurile ferbi n i,care se deplasează ț rapid, evitînd supraîncălzirea acete animale se deplasează cu ajutorul membrilor perechi. Agama călătoare(Agama Agama) cînd t ! nisipului devine cca "! ! #, urcă pe tufari,unde t ! ,e de 2! ! mai coborîtă. Chlamidosaurus Kigii i ș !assiliscus sp" $ u capacitatea dea se deplasa foarte repede doar pe membrele posterioare, evitînd astfel pericolul #racul de isip($oloch horridus)australia- se hră ne te cu fu rni ci, ș deplasarea este foarte lentă. %atorită structurii poroase i higroscopice a ș tegumentului el pote absorbi apa de substrat pe supr afa a corpul ui din rou ă. ț Scici(Scicidae)- preferă locurile deschise, acoperite cu veg eta ie ier boasăs au ț tufar i. &nsa î n condi iile de ț Am%isbee (Amphisbeia) sunt peste cca '(! de specii, au o particlaritate deosebită de de plasar e: mi care dublă ș )înaite i înapoi*. + mare ș parte sunt forme apode, unele din ele păstreză rudimentele centurilor. S&" Chirotes caicularis- au dezvoltatedoar membrele anterioare, iar tei specii ale genului !ipes au ambele perechi de membre. #a i la ș alte forme,procesul de reducere a membreor decurge concomitent cu alungirea corpului. $cest avantaj ajuta la deplasare animalului prin sol. %in această cauză ochii sunt rudimentari, ascun i s ub ș piele, vederea fiind slab dezvoltată. aleriile sunt săpate cu ajutorul capului, craniul fiind articulat mobil cu coloana vertebrală. 'am" Tplopidae, ofidieni , corpuleste vemiform nu întrece lungimea de de cî iva zeci de cm,fiin d ț prezente rudimente ale membri lor poste rioar e i ș centurilor lor. $u ochii afla i sub tegument, i ar gura ț lip sit ă de din i. ț Sp" T phlos vermicularis din sudul -uropei, se hr ăne te c u f ur ni ci , i ar e ș ș aspectul eterior ca al unei rîme. /ubstratul în calitate de habitat este fo losit d e pu ine ț reptile,însă multe specii îl utilizează ca refugiu, adapost, loc de hibernare sau estivare. 0ajoritatea reptilelor din zonele temperate folosesc substratul ca loc de hib ernare. opî rle le căt re Ș toamnă se refugiază în #el mai specializat grup de reptile sunt Cameleoii (Chamaeleoidae) reprezintă peste 1! de specii. $utopoditul este transformat într un ,,cle te ș cu care se fiează singur de ramuri, coada fiind i ea ș prehensilă. %atorită cromatoforilor mobili î i ș schimbă rapid culoareaconform fondului cromatic pe care se află. %eplasarea este lentă cu o u oară legănar e, asemen ea ș mi cărilo r fr unzelo r di n ș preajmă. #ăutarea victemilor, insectelor se efectuiază cu ajutorul ochilor laterali, limba lungă lipici oasă i re tracti lă, e ste ș aruncată din cavitatea bucală spre victimă în cîteva zecimi de secundă. %imensiunile lor variază de la 33! cm, cel mai mic fiind !rooesia miima, iar cel mai mare Chamaeleo ostaleti" &n general cameloenii sunt răspî ndi i pe conti nentul ț $frican i-uropa de sud ș vest i $sia $nterioră. ș *ecoii (*ecoidae)- se deplas ează pe s upraf e ele ț netede chiar atîrnînd pe ele, datorită lamelelor amplasate pe degete, cares constituite din microfilamente adezive. +riplatus sunt " specii dn 0adagascar i specia ș &tchoo uhli din India pot sări u or plana de pe un ș arbore pe altul. .guaele (.guaidae), larg răspîndite pe ambele continente americane,prezintă o radia ie a dapti vă l argă . ș .guaa verde (.guaa iguaa*, întîlnită în !ro a tele testoase marie- ș reprezintă un ir de ș adaptări: aplatizarea i ș reducerea elementelor structurale ale carapacei,transformarea membrelor perechi în palete înotătoare. #helonienii marini reunesc cei mai ma ri reprezentan i ț ai ordinului, asstfel ca broasca testoasa de supa (Cheloe $das*, care atinge lungimea de '2! cm i greutatea de cca (3! kg. ș %ar cea mai mare broască estoasa actuală este ț lutul (dermochels coriacea), care are o lungime cca 2!!cm, iar în greutate poate atinge 4!!kg. $mbele specii sunt circumterestre, iar pentru reproducere ies pe litoralul nisipos continental sau insular, săpînd gropi în care depun cîteva '! de ouă. /unt forme omnivore, folosind în hrană vegeta ie i animal e ț ș planctonice. Chiloieii dulcicoli, spre deosebire de cei marini, au carapacea i membrele ș relativ bine dezvoltate de aceea se de plaseaz ă u or pe ș uscat. /unt răpitori vorace care atacă prada din ambuscade astfel ca matamata (chelus tectiphera) cu aspect cripic. /pecia amda %eror din $merica de 5ord i ș Amda Siesis din #hina, înoată foarte repede vînînd chiar i pe te. ș ș !roasca estoasă de baltă (/ms ț orbicularis), întîlnită i la ș noi, are dimensiuni mici de circa 26 cm, însă se manifestă i ea ca răpitor ș 1
-
Upload
andriansavciuc -
Category
Documents
-
view
220 -
download
0
Transcript of zoologie.docx
7/23/2019 zoologie.docx
http://slidepdf.com/reader/full/zoologiedocx 1/3
Terestre Tericole Arboricole Acvatice
Reptilele tereste reprezintăcel mai mare grup ecologic.Svamatele (Squamata)
opîrlele i erpiiș ș ș sînt celemai adaptate la mediile
celor mai diverse habitate:litoralul bazinelor acvatice,
păduri, stepe,pustiuri,mun iț.a.ș
opîrla viviparăȘ
(Lacerta vivipara), suntanimale poichiloterme,care
populează zonele temperatereci,ajunge pînă la cercul
polar de nord,iar în condi iiț
montane poate fi întîlnita laaltitudini de peste 2 km. Iarîn zonele mai calde semanifestă ca formăovovivipara.Agamele (Agamidae)- suntfoarte iscusite din pustiurileferbin i,care se deplaseazăț
rapid, evitîndsupraîncălzirea aceteanimale se deplasează cu
ajutorul membrilor perechi.Agama călătoare(Agama
Agama) cînd t!nisipuluidevine cca "!!#, urcă petufari,unde t! ,e de 2!! maicoborîtă.Chlamidosaurus Kigii iș
!assiliscus sp" $ucapacitatea dea se deplasafoarte repede doar pemembrele posterioare,
evitînd astfel pericolul#racul de isip($oloch
horridus)australia- sehrăne te cu furnici,ș
deplasarea este foarte lentă.%atorită structurii poroasei higroscopice aș
tegumentului el poteabsorbi apa de substrat pesuprafa a corpului din rouă.ț
Scici(Scicidae)- preferălocurile deschise, acoperitecu vegeta ie ierboasăsauț
tufari. &nsa în condi iile deț
Am%isbee (Amphisbeia)
sunt peste cca '(! de specii,au o particlaritate deosebităde deplasare: mi care dublăș
)înaite i înapoi*. + mareș
parte sunt forme apode,unele din ele păstrezărudimentele centurilor.S&" Chirotes caicularis-
au dezvoltatedoar membreleanterioare, iar tei specii alegenului !ipes au ambele
perechi de membre. #a i laș
alte forme,procesul dereducere a membreordecurge concomitent cualungirea corpului. $cestavantaj ajuta la deplasareanimalului prin sol. %inaceastă cauză ochii suntrudimentari, ascun i subș
piele, vederea fiind slabdezvoltată. aleriile suntsăpate cu ajutorul capului,craniul fiind articulat mobilcu coloana vertebrală.
'am" Tplopidae, ofidieni ,corpuleste vemiform nuîntrece lungimea de decî iva zeci de cm,fiindț
prezente rudimente alemembrilor posterioare iș
centurilor lor. $u ochiiafla i sub tegument, iar guraț
lipsită de din i.ț
Sp" Tphlos vermicularis
din sudul -uropei, se
hrăne te cu furnici, i areș ș
aspectul eterior ca al uneirîme./ubstratul în calitate dehabitateste folosit de pu ineț
reptile,însă multe specii îlutilizează ca refugiu,adapost, loc de hibernaresau estivare. 0ajoritateareptilelor din zoneletemperate folosescsubstratul ca loc dehibernare. opîrlele cătreȘ
toamnă se refugiază în
#el mai specializat grup dereptile sunt Cameleoii
(Chamaeleoidae)
reprezintă peste 1! despecii. $utopoditul este
transformat întrun ,,cle teș
cu care se fiează singur deramuri, coada fiind i eaș
prehensilă. %atorităcromatoforilor mobili î iș
schimbă rapidculoareaconform fonduluicromatic pe care se află.%eplasarea este lentă cu ou oară legănare, asemeneaș
mi cărilor frunzelor dinș
preajmă. #ăutareavictemilor, insectelor seefectuiază cu ajutorulochilor laterali, limba lungălipicioasă i retractilă, esteș
aruncată din cavitatea bucală spre victimă încîteva zecimi de secundă.%imensiunile lor variază dela 33! cm, cel mai mic
fiind !rooesia miima,iar cel mai mareChamaeleo ostaleti" &ngeneral cameloenii suntrăspîndi i pe continentulț
$frican i-uropa de sudș
vest i $sia $nterioră.ș
*ecoii (*ecoidae)- sedeplasează pe suprafe eleț
netede chiar atîrnînd pe ele,datorită lamelelor amplasate
pe degete, cares constituitedin microfilamente adezive.+riplatus sunt " specii dn0adagascar i speciaș
&tchoo uhli din India pot sări u or plana de pe unș
arbore pe altul..guaele (.guaidae), largrăspîndite pe ambelecontinenteamericane,prezintă oradia ie adaptivă largă.ș
.guaa verde (.guaa
iguaa*, întîlnită în
!roa tele testoase marie-ș
reprezintă un ir deș
adaptări: aplatizarea iș
reducerea elementelorstructurale ale
carapacei,transformareamembrelor perechi în
palete înotătoare.#helonienii marini reunesccei mai mari reprezentan ițai ordinului, asstfel cabroasca testoasa de supa
(Cheloe $das*, careatinge lungimea de '2! cmi greutatea de cca (3! kg.ș
%ar cea mai mare broascăestoasa actuală esteț lutul
(dermochels coriacea),
care are o lungime cca2!!cm, iar în greutate poateatinge 4!!kg. $mbelespecii sunt circumterestre,iar pentru reproducere ies
pe litoralul nisiposcontinental sau insular,săpînd gropi în care depun
cîteva '! de ouă. /untforme omnivore, folosind înhrană vegeta ie i animaleț ș
planctonice.
Chiloieii dulcicoli, spredeosebire de cei marini, aucarapacea i membreleș
relativ bine dezvoltate deaceea se deplasează u or peș
uscat. /unt răpitori vorace
care atacă prada dinambuscade astfel camatamata (chelus
tectiphera) cu aspectcripic. /pecia amda %eror
din $merica de 5ord iș
Amda Siesis din #hina,înoată foarte repede vînîndchiar i pe te.ș ș !roasca
estoasă de baltă (/msț
orbicularis), întîlnită i laș
noi, are dimensiuni mici decirca 26 cm, însă semanifestă i ea ca răpitorș
1
7/23/2019 zoologie.docx
http://slidepdf.com/reader/full/zoologiedocx 2/3
densitatevegetală,deplasarea lordevine dificilă,condi ionîndț
astfel reducerea membrilor perchi i are loc alungireaș
corpului.'amilia Aguidae,
(Aguis 'ragilis) ăpîrca
i o%iaurul (0phisaurusș
apodus)- sunt opîrle apodeș
care pot avea doarrudimentele membrilor
posterioare.
Serpii- multe specii se aflăîn regiunile de de ert, careș
au pu ine anse dea preindeț ș
victima de aceea ,saudezvoltat glandeleveninoase. $ici se întîlnesccei mai periculo iș
erpiastfel ca:ș maibuia
neagră )#edrapis
pollepis) di Arabia careeste cel mai rapid arpe seș
poate deplasa cu viteza de23 km7oră1Taipanul
( 02uratus scuttelatus)din
$ustralia,
Cobra regală
(0phiophagus hauah)
din India .a.ș
!roa tele estose de uscatș ț
(Testudo hermai) dinsudul -uropei, iș !roasca
testosă
uria ă( Testodoelephatopș
us) din insulele alapagos,
find în siguran ă în esutulț țsău osos, nau capacitateadea se deplasa repede, deaceea sunt forme fitofage.
vizuinile sale i se află pînăș
la 3" luni. erpiiȘ tîrîtori (g.
Coluber, Elaphe) iș
viperle (g. Vipera) formeazăcolonii de zeci i sute deș
eemplareîn golurile de sol.
pădurile tropicale din$merica de sud, preferă săse afle mai mult timp pecopaci sau tufari, de pe careculege fructe sau frunze.Agamele (Agamidae)- suntforme că ărătoare.-.ț
Agama saguioleta celmai des pote fi întîlnită petufari, evita contactul cunisipul înferbîntat pustiului.0%idieii
(Serpetes)includ i eiș
forme că ărătoare caț &itoii
iș erpii boa(s3%"Ș
&htoiae,!oiae)"
#spholidustpus din$frica, este colorat verde,find camuflat printrefrunzele arborilor de undevîneazî păsări i mamifere.ș
8nele speciidin $ustralia pot plana de pe un copac pealtu, aruncînduse în gol dela înăl ime, aplatizîndu iț ș
corpul pentru a marisuprafa a de planare ace tiaț ș
sunt speciile genului
#etrelaphis ișChropelea din $sia de/ud i 5oua uinee.ș
activ crocodilieii (ord"
Crocodlia) se găsesc înmediu acvatic în scopultermo i hidroreglării, eiș
prind victima în apă însăreproducereea se
înfăptuie te pe uscat, pontaș
este dispusă pe mal în gropisapate în care se depuncîteva zeci de ouă,manifestă un comprtamentteritorial, mascululapărîndu i un anumitș
sector de litoral, iar femelacuibul. /unt animalerăpitoare care vînează pe ti,ș
amfibieni dar i animaleș
terestre de talie mare,uneori atacînd i omul.ș
%imnesiunile variază de la',3 m., pentru 0stiolaemus
tetrapsus din $frica, pînăla 1 m. 9entru crocodilus
porosus din apelesalamastre ale $ustralia de
5ord.
.guaa mariă(amblrhchus
cristatus), de pe insulelealapagos. /unt formefitofage care ,,pasc, algelede pe stîncele submarine,folosind membrele cughiare aga ătoare. $uț
capacitatea de a i men ineș ț
temperatura corpului relativconstantă în special datorită
comportamnetului.
0%idieii ,sunt speciiacvatice adaptate diferit laacest mediu. arpele deȘ
apă (atri2 tesselata)
aacoda (euectes
murius) prind victima înapă dar se reproduc peuscat. 'amilia
hdrophiidae sunt specii
strict acvatice, marine car eîntrec ciclu vital îlrealizează în apă. $daptările
2
7/23/2019 zoologie.docx
http://slidepdf.com/reader/full/zoologiedocx 3/3
pentru acest mediu serve teș
mucoasa bucală binesangvinizată prin care serealizează schimbul gazoz,coada aplatizată folosită caorgan locmotor de înnot,
viviparitatea, adică na tereaș
puilor în apă.
3
