ZONA RAMSAR "NISTRUL DE JOS"

ZONA RAMSAR "NISTRUL DE JOS"

RulNistruizvorte nUcraina, n apropiere degraniacuPoloniai se vars nMarea Neagr. Pe o scurt poriune, marcheaz grania ntreRepublica Moldovai Ucraina, apoi malul estic devine regiuneaTransnistriadin cadrul Republicii Moldova, apoi devine grani din nou i se vars n Marea Neagr prinLimanul Nistrului. Nistrul este folosit pentru pescuit, transport de mrfuri, producerea energiei electrice etc.

Lungime: 1.362 km

Navigabil: 500 km

nlimea la izvor 1.000m

Debitul mediu multianual 310 m/sec.

Suprafaa bazinului hidrografic 72.100 km

Principalele orae strbtute sunt:Halici,Hotin,Moghilu,Camenia,Otaci,Soroca,Camenca,Rbnia,Dubsari,Grigoriopol,Tighina,Tiraspol,Slobozia,Cetatea Alb.

n limiteleRepublicii Moldova, fluviul poate fi divizat n urmtoarele sectoare: de laNaslavcea(cea mai nordic localitate din Republica Moldova) pn laPurcari, unde hotarul Republicii Moldova se ntlnete din nou cu al Ucrainei. n sectorul de mijloc, trece prinvingust i adnci, cu limea de 1,53kmi versani puternic nclinai. Valea are, predominant, forma unuicanion, fiind sculptat nrocidure (calcar,gresie,granit). Limealunciivariaz de la cteva zeci de metri pn la 1km. n aval de la oraulCamenca, lunca este inundat de apele lacului de acumulare Dubsari. Un rol deosebit n formarea albiei l are ieirea la zi a rocilor dure, care contriubuie la formarea unor repeziuri i praguri, cele mai cunoscute fiindCosui(raionul Soroca), unde n albie apar roci cristaline. Afluenii principali sunt cei de stnga (Camenca,Rut,Bc).

PROPUNERE

Rul Nistru este i o rezerv bogat de materie prim vegetal penru meteugari -

rchit, papur, stuf .a. Valorificarea grijulie a acestor resurse este o bun soluie de

conveuire om-natur, a unei dezvoltri durabile a comunitilor omeneti i a resurselor

naturale motenite.

Practicarea mpletitului din fibre vegetale pe o scar mai larg n republic, la

prerea noastr ar permite urmtoarele schimbri pozitive n problema vizat:

ntr-o msur considerabil ar contribui la mbuntirea aspectului mediului aferent rului

Nistru. ( exemplu cu degradarea malului rului la Rezina, unde nu te poi apropia de ap

din cauza grmezilor de gunoaie, a nmltinirii neateptate i a desiului de papur i stuf,

care an de an se incendiaz, distrugndu-se majoritatea vietilor din aceste locuri );

valorificarea mai raional, mai util a acestor resurse, extinderea ciar a plantaiilor de

arbori, arbuti, fortificarea malurilor rului, meninerea aspectului atractiv al rului;

deschiderea noilor locuri de lucru pentru populaia rural i slbirea tensiunii problemelor

sociale ( omaj, srcie, criminalitate .a.).

Actualmente UMPM de mai muli ani implimenteaz un program de instruire

profesional a omerilor rurali la diverse profesii meteugreti : olrie, confecionarea

pieselor de port, mpletituri din fibre vegetale, esutul covoarelor, prelucrarea artistic a

lemnului, a pietrei .a.mpletitul din fibre vegetale este preferin a noastr din motivul c24

confeciunile din vegetale snt frumoase, trainice, ecologic curate, ieftene. n 2 sate nistrene

din raionul tefan-Vod (Ciobruciu i Tudora) vom nstrui curnd 2 grupe de tineri omeri la

specialitile mpletitul din nuiele de rchit i mpletitul n pai.

BENDERUL REDESCHIS PENTRU TURISTI

Dupa o pauza de 18 ani, recent a fost initiata colaborarea intre agentiile de turism de pe ambele maluri ale Nistrului, in vederea dezvoltarii afacerilor in domeniu.

Turistii vor avea posibilitatea sa descopere locuri noi, asa ca obiectivele istorice din orasul Bender (Tighina), in Zona Ramsar Nistrul de Jos. In premiera se propune un program complex ce include elemente ale turismului comercial, istoric, ecologic si rural, transmite Info-Prim Neo cu referire la un comunicat de presa al PNUD Moldova.

Dezvoltarea rutei turistice in Zona Ramsar Nistrul de Jos este una din activitatile proiectului Consolidarea in comun a viitorului pentru zona recunoscuta la nivel international Nistrul de Jos. Lansarea oficiala a rutei turistice a avut loc recent, fiind testata de 40 de reprezentanti ai agentiilor de turism din Chisinau.Turistii vor putea vizita Cetatea Bender, ramificarea raului Nistru la bratul Turunciuc (in Zona Ramsar), monumentul de arhitectura peisajera din satul Cioburciu, complexul turistic Muzeul vinului Butalca din satul Ternovca si Conacul bulgaresc din satul Parcani. Acestora li se vor mai propune excursii la Manastirea Chitcani, la Fabrica de Vin si Coniac din Tiraspol Kvint etc.Directorul agentiei de turism Atlantis din Bender, unul din partenerii Societatii Ecologice Biotica, Victor Culisov, spune ca Zona Benderului are un potential turistic imens. Acum 20 de ani, orasul primea zilnic 30-40 de grupuri de turisti din strainatate. Insa, dupa evenimentele din 1992, Benderul a fost inchis pentru turisti si practic de 18 ani nu a primit oaspeti.

"Speram sa atragem in regiunea transnistreana macar 10% din turistii care vin in Republica Moldova, spune Victor Culisov.Presedintele Consiliului Biotica, Alexei Andreev, spune ca in regiunea transnistreana, in special situl Nistrului de Jos, este de o frumusete unica. Biotica doreste sa intensifice relatiile de colaborare intre firmele de turism de pe ambele maluri ale Nistrului, contribuind astfel la dezvoltarea turismului.

Am dorit foarte mult sa formam un produs