Subiectul discutat:

ZONA PROXIMĂ DE DEZVOLTARE A COPILULUI

În cadrul şedinţei, părinţii:

• vor cunoaşte noţiuni generale ce ţin de teoria constructivistă a lui L.S. Vâgotski;

• vor identifica, în urma cercetării portofoliului (lucrărilor), zona proximă de

dezvoltare a propriului lor copil;

• vor elabora paşi concreţi ce ar eficientiza procesul de învăţare a copilului.

Agenda şedinţei:

1. Activitatea de spargere a gheţii „Dulciuri pentru fiecare".

2. Rezolvarea a trei probleme cu ghinion.

3. Teoria lui L.S. Vâgotski. Zona proximă de dezvoltare a copilului.

4. Analiza portofoliilor.

5. Discutarea problemelor de ordin intern.

6. Evaluarea.

Materialele necesare:

• două pungi cu dulciuri (ciocolate şi biscuiţi săraţi);

• foi A4;

• tabel pentru înregistrarea procesului de rezolvare a problemelor;

• portofoliile copiilor cu fişa planului de acţiuni pentru părinţi;

• fişele pentru evaluare;

• pixuri, carioci sau cretă.

DESFĂŞURAREA ŞEDINŢEI

Nr.crt.

Descrierea activităţilorTimpulalocat

Materialelenecesare

1. Activitatea de energizare „Dulciuri pentru fiecare"Fiecărui părinte i se propune să extragă pe rând din celedouă pungi ciocolate şi biscuiţi săraţi (cantitatea nu contează).Apoi părinţii vor numi câteva activităţi din viaţa cotidiană pe care le fac cu plăcere (după numărul de ciocolate extras) şi câteva pe care le fac doar din necesitate, din datorie (numărul de biscuiţi extras).Se va stabili care sunt factorii ce contribuie ca o activitate să fie numită plăcută.De asemenea, vor fi evidenţiaţi factorii ce vor stimula copiii să efectueze cu plăcere unele munci de rutină.

10-15min.

O pungă cu bomboane sau

ciocolatemici

şi o pungă cubiscuiţi săraţi

2. Trei probleme cu ghinionPărinţii, în grupuri mici, vor rezolva trei probleme cu un graddiferit de complexitate.De exemplu:1. Ioana are 234 de ciocolate, iar Măria de 3 ori mai multe. Câte ciocolate are Ioana?2. Ioana are 24 de ciocolate, de 2 ori mai multe ca Măria. Câte ciocolate au fetele?3. într-o cameră se află 8 persoane. Fiecare dă mâna o singură dată cu fiecare dintre ceilalţi 7. De câte ori părinţii şi-au strâns mâna unul altuia?Dacă este necesar, puteţi să le daţi unele indicii care i-arajuta pe părinţi să rezolve problemele date.în paralel, după fiecare rezolvare, se va completa în comunun tabel la tablă:

Ce am făcut?

Ce efort amdepus?

Cum m-amsimţit?

De ce?

Este important:• În cadrul discuţiilor o deosebită atenţie se acordă celor scrise la rubricile: „Ce efort am depus?" şi „Cum m-am simţit?".• Raportul dintre nivelul de satisfacţie şi efortul depus estedirect proporţional. Acţiunile ce nu necesită efort devin banale şi nu produc nici o satisfacţie (rezolvarea problemei 1). Cei care au reuşit să rezolve corect problema 2 sunt mai mulţumiţi de sine. Cum se simt cei ce

15-20 min.pentru

rezolvare,discuţii

şi completarea

tabelului

Trei postere,pe fiecare fiind

scrisă câte o problemă

Foi A4 pentrurezolvarea

problemelor

Tabelul desenatla tablă sau pe

un poster

Carioci, markere,creioane

au reuşit să rezolve corect cea de a treia problemă ? Cât de binevenit a fost ajutorul dvs.)? În ce caz putem vorbi despre o dezvoltare intelectuală (cu referire la cele discutate mai sus)?

3. Zona proximă de dezvoltare a copilului1. Se va discuta despre „teoria constructivismului şi

zona proximă de dezvoltare a copilului" a lui LS. Vâgotski (anexa 1).

2. în baza activităţilor precedente se va discuta despre zona de confort şi zona proximă de dezvoltare.

Se vor determina metodele şi mijloacele cu ajutorul cărora părinţii pot contribui la creşterea efortului şi nivelului intelectual al copilului, în baza experienţelor proprii.

3-5 min. pentru

prezentarea informaţiei

5-10 min. pentru discuţii

Suportul informaţional

pentru învăţător, anexa 1

4. Analiza portofoliilor (lucrărilor)Părinţilor li se propun spre cercetare portofoliile

(lucrările, testele copiilor), în urma acestei cercetări, părinţii:• vor determina zona proximă de dezvoltare a

propriului copil (la ce capitole copilul are nevoie de ajutor);• vor elabora un plan de acţiuni care să vină în

ajutorul copilului său (când şi cum îl pot ajuta), anexa 2;vor scrie o scrisoare copilului în care îşi vor împărtăşi

părerile vizavi de reuşita lor.

10-15 min.Setul de lucrări al

copilului/ Portofoliul

Tabelul pentru elaborarea planului de

acţiuni, anexa 2,pentru fiecare

părinte,foi A4, pixuri

5. Discutarea problemelor de ordin intern 10 min.

6.

EvaluareaPărinţilor li se va propune spre completare (în clasă, la finele şedinţei) o fişă de evaluare. Nu e obligatoriu ca fişa să fie semnată. Acest lucru este lăsat la discreţia părinţilor.

3-5 min.Anexa 3, pentru fiecare părinte

Anexa nr. 1

Suport informaţional

CONSTRUCTIVISMUL ŞI ZONA PROXIMĂ DE DEZVOLTARE

Constructivismul este o teorie bazată pe observarea şi studierea ştiinţifică a modului în

care oamenii învaţă, în epistemologie ştiinţa şi constructivismul sunt în armonie completă.

Constructivismul se opune viziunii potrivit căreia profesorul ar putea oferi, transfera

informaţia direct în capul elevului. Conform constructivismului, învăţarea reală (adevărată) poate

avea loc doar atunci când elevul e adânc implicat în procesul de gândire, în activitate. Deşi multe

lucruri pot fi însuşite în mod inconştient, în cea mai mare parte învăţarea este un proces conştient.

Noţiunea de „zonă proximă de dezvoltare", introdusă de L.S. Vâgotski, presupune că, în

accepţia acestui autor, există o relaţie strânsă între dezvoltarea copilului şi posibilităţile lui de

învăţare. Această relaţie se analizează după două axe. Pe de o parte, există o dezvoltare actuală a

copilului, aşa cum poate fi evaluată cu ajutorul probelor, standardizate sau nu. Pe de altă parte,

există o dezvoltare potenţială, care poate fi estimată pe baza a ceea ce copilul este capabil să

realizeze cu ajutorul unui adult la un moment dat şi va realiza singur mai târziu. Această

capacitate potenţială, actualizabilă cu o uşurinţă mai mică sau mai mare în cursul unei interacţiuni,

corespunde zonei proxime de dezvoltare. Din această perspectivă, învăţarea devine factor de

dezvoltare.

Vâgotski consideră că fiecare funcţie psihică superioară se observă în plan dublu:

1. ca activitate colectivă împreună cu profesorul;

2. ca activitate individuală, ca modalitate interioară de gândire.

Instruirea nu este dezvoltare, dar, organizată corect, ea generează dezvoltarea mintală.

Cercetând ce poate face elevul în colaborare, determinăm de ce va fi capabil el mâine.

Zona proximă de dezvoltare este exact ceea ce elevul face în colaborare azi, iar mâine va

face singur.

Pentru şcoală este important nu atât ce a învăţat elevul, cât de ce e capabil el în continuare,

iar zona proximă de dezvoltare determină care sunt posibilităţile elevului de a asimila lucrurile de

care are nevoie şi ce poate căpăta lucrând în colaborare.

Anexa n r. 2

PLANUL DE ACŢIUNI

Perioada …………………………….Numele copilului ……....…………….

Copilul meu are nevoie de ajutor la:

Când şi cum îl pot ajuta: Ce am reuşit (părinţii + copilul)

1.

2.

3.

4.

5.

Semnătura părinţilor ………………………….

Data ………………………….

Anexa nr. 3

FIŞĂ DE EVALUARE A ŞEDINŢEI

Cunoaştere Aprecieri Decizii pentru viitor

În cadrul şedinţei am auzit, văzut, înţeles:

Ce mi-a plăcut, ce aş îmbunătăţi. De ce?

Eu voi……………..…….pentru că…………….……….......

Semnătura părintelui………………………. Data…………………