Zona Bazinala Arges-Vedea

8/17/2019 Zona Bazinala Arges-Vedea

1/15

SPAȚIUL HIDROGRAFIC ARGEȘ -VEDEA

Bazinul Hidrografic Arges Vedea esre administrat de către Administra ia Bazinală dețApă Arge - Vedea.ș Administratia Bazinala de Apa Arges-Vedea este institutie publica, cu personalitate juridica, avand ca scop cunoasterea, protectia, punerea in valoare si utilizaredurabila a resurselor de apa, monopol natural de interes strategic, precum si administrareainfrastructurii Sistemului de gospodarire a apelor.

Cuprinde sub-bazine !idrografice Arges, Vedea si Calmatui situate in sudul"omaniei, toate tributare fluviului #unarea si o parte din bazinul #unarii $ intreconfluenta cu raul %lt si cea cu raul Arges. Suprafata totala a acestui spatiu !idrograficeste de &'.()* +m&

#in punct de vedere administrativ, acest spa iu !idrografic ocupă aproape integral jude eArge , iurgiu, /eleorman, 0lfov 1inclusiv municipiul Bucure ti2 i păr i mai mici din jud#3mbovi a, %lt i Călăra i. Spa iul !idrografic Arge - Vedea include teritoriile jude elț ș ț

Arge 1*562, #3mbovi a 1& 62, %lt 1 62, /eleorman 1*762, iurgiu 1'7762, Călăraș ț ș1*62, 0lfov 1'77 62 precum i teritoriul 8unicipiuluișBucure ti .ș

#in punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spa iul !idrografic Arge - Vedea includeț șteritorii administrative din trei regiuni4 9(,9 6 din regiunea Sud - 8untenia, (,5 6 dinregiunea Sud $ Vest - %ltenia i )',' 6 din regiunea Bucure ti. Se :nvecinează la nord si vest cu bazinul !idrografic al r3ului %lt, la est cu bazinul!idrografic 0alomi a- Buzău . :n figura nr.' se pot observa bazinele !idrografice vecine.ț


2/15


3/15

;lementele caracterisitice ale zonei bazinale Arge - Vedea4ș

Caracteristicile fizico-geografice au o influen ă mare asupra proceselor scurgerii.ț

Condi iile climaticeț sunt factori !otăr3tori care determină regimul !idrologic al unui r:u.Situat :n partea de sud a ării, spa iul !idrografic Arge - Vedea are o climă temperat-continentală, cu unele particularită i, astfel4 precipita iile anuale :nregistrează valori cupri:ntre '777 - '(77 mm pe culmile mun ilor< :ntre =77$ 577 mm :n zonele subcarpatice,colinare i piemontane< scad sub 997 mm :n zona de c3mpie.

>n bazinul superior al spa iului Arge $ Vedea - Călmă ui :n cursul anului valorile mlunare ale temperaturii sunt destul de diferite4 iarna temperaturile medii lunare multianualevalori negative, cele mai scăzute :nregistr3ndu-se :n luna ianuarie 1sub -&,9?C2< vara actemperaturi depă esc &7?C i scad cu 7,=?C- 7,5?C :n func ie de altitudine 1la fiecare '7șdiferen ă de nivel2.Cele mai mari valori medii zilnice ale temperaturii aerului se realizează vara 1iulie $ august2 depă ind c!iar 7?C ca urmare a invaziei de aer tropical, iar cele mai mici valori:nregistrează iarna 1-)?C :n luna ianuarie2, fiind o consecin ă a invaziei de aer rece arctic continental. Valorile medii lunare ating :n zona de c3mpie ''?C. Valorile medii multianualeale temperaturii aerului :nregistrează o u oară cre tere de la @ la S.

Relieful 4Spa iul !idrografic Arge - Vedea se caracterizează printr-o mare varietate a formelor șrelief, :ncep3nd cu :năl imile muntoase ale ăgăra ului 1altitudine ma imă &.9(( m $ zonob3r ie fiind la &.'(7 m2 i termin3nd cu cea mai joasă treaptă de relief de pe teritoriul ă

unca #unării 1altitudine minimă '& m2.

"egiunea montană este situată :n nord i include cele mai :nalte culmi ale Carpa iloț8eridionali cu 8asivul ăgăra ului i partea vestică a 8asivului Bucegi 1 eaota2 despăr it culoarul tectonic "ucăr $ Bran. 8un ii ocupă 56 din totalul suprafe ei.


4/15


5/15


6/15

G etajul montan de molidi uri<G etajul montan de amestecuri de fag cu ră inoase<G etajul montan $ premontan de făgete<G etajul deluros alcătuit din gorunete, făgete i gorneto-făgete<

G etajul deluros de cvercete, leauri de deal i făgete de limita inferioară<G etajul deluros de cvercete cu stejar<G c3mpia i c3mpia forestieră<G stepa i silvostepa.

auna este bogată i diversă, ca o consecin ă a varietă ii ecosistemelor acvatice i terestre. mare de :mpădurire, :n special :n zona montană i subcarpatică, asigură condi ii bune de v pentru multe specii de animale de interes cinegetic i tiin ific.

a nivelul spa iului !idrografic Arge - Vedea au fost desemnate & zone umede, &= situriț șimportan ă comunitară 1S.C.0.2, ' arii speciale de protec ie avifaunisticăț1S.E.A.2.

"esursele de apa4

Spa iul !idrografic administrat de A.B.A. Arge - Vedea, cuprinde bazine !idrografice, toatetributare fluviului #unărea4 Arge , Vedea i Călmă ui. Ee teritoriul acestuia, resursa de apă esmonitorizată prin intermediul a 95 sta ii !idrometrice 1pe r3urile interioare2, la care se mațadaugă ) sta ii !idrometrice pe fluviul #unărea 1Corabia,/urnu 8ăgurele, Fimnicea, iurgiu,%lteni a, Călăra i i C!iciu2.

>n spa iul !idrografic Arge - Vedea au fost identificate, delimitate i descrise un număr'' corpuri de ape subterane

Cele mai multe corpuri de apă subterană, ), au fost delimitate :n zonele de lunci i terasale Arge ului i afluen ilor săi, Vedei i afluen ilor săi, Călmă uiului, precum i ale #unăridezvoltate :n depozite aluviale, poros-permeabile, de v3rstă cuaternară. iind aproape suprafa ă ele prezintă preponderent nivel liber.

Dn corp de apă subterană, i anume 8un ii Eădurea Craiului, se dezvoltă :n zona montai este de tip carstic-fisural, fiind dezvoltat :n roci dure, reprezentate prin calcare, conglomera

gresii etc.

Alte trei corpuri Bucure ti-Slobozia, ;stul #epresiunii Vala!e i Bucure ti sub presiunesunt cantonate :n depozite pleistocen-superioare i "omanian-pleistocen inferioare i au importan ă economică semnificativă.


7/15


8/15

Râul Vedea 1SK9( 7 +m&< K&&( +m2 Vedea izvoră te :n zona subcarpaticăș1Elatforma Cotmeana2, de la altitudinea de 97( m. Erincipalii afluen i 1:n ordinea formă bazinului24 Vedi a 1 K=7 +m, K&& +m

&

2, Elapcea 1 K9= +m, K 9( +m&

2, Cotmeana 1 K*+m, K(*5 +m&2, #orofei 1 K = +m, K&'* +m&2, /ecuci 1 K=' +m, K&7' +m&2, Bratcov1 K * +m, K'(( +m&2, Burdea 1 K'7) +m, K == +m&2, E3r3ul C3inelui 1 K'7= +m, K9 9+m&2, r3ulTeleorman , cel mai important afluent, 1 K'=* +m, K'.(&) +m&2 i 0zvoarele 1 K(&+m, K& ' +m&2.

Vedea este un r3u :n partea de sud a "om3niei, care izvoră te dinș Elatoul Cotmeana i seșvarsă :n #unăre, av3nd o lungime de &(( +m. .Curge :n jude eleț %lt iș /eleorman, iarora eleș Ale andria i"o iorii de Vedeș ș se găsesc pe malurile r3ului.


9/15

Hidronimie4 @umele r3ului este de origine dacică, provenind din cuv3ntul indo-europeanwed 1apă2.

Coordonate: ((M=N9)O@ &9M7N&7O;

Afluen i de st3ngaț 4 Vedi a, Cotmeana, /ecuci, Burdea, "3ul C3inelui, /eleormanț

Afluen i de dreaptaț 4 ;iul, Brătă anul, /isăr, Cior3ca, Cupen, Elapcea, lori oru, #orofei, Bratcov,ș șBăr3cea, earanta, Valea ăuriciu, Valea Viei

>n bazinul !idrografic Vedea sunt 9 lacuri de acumulare cu un volum total de =,== mmc, iar :n bazinul !idrografic Călmă ui singura acumulare semnificativă este Stejaru 1dine istente2.

Râul Argeş 1 K 97 +m, K'&.997 +m&2 se formează amonte de lacul de acumulare Vidraru,sub creasta 8un ilor ăgăra , de unde izvorăsc cele doua r3uri Capra i Buda care prin unirlor dau na tere r3ului Arge , r3uri care :n prezent se varsă :n lacul Vidraru. Erincipalii afluen:n ordinea formarii bazinului !idrografic sunt4 V3lsan 1 K)* +m, K (5 +m&2, "3ul #oamnei,care are i cel mai mare aport de debit1 K'7) +m, K'.5 = +m&2, "3ul /3rgului 1 K)& +m, K'.7*= +m&2, @eajlovul 1 K'5= +m,

K .)&7 +m&2, Săbar 1"ăstoaca2 1 K')( +m, K'. (= +m&2 i "3ul #3mbovi a - cu cea maimare lungime 1 K&5= +m, K&.5&( +m&2.

Bazinul !idrografic al raului Arges este cuprins intre urmatoarele coordonate geografice

( ?9(I97O - (9? =I 7O latitudine nordica si &(? 7I97O - &=?((I&9O longitudune estiinvecineaza la nord cu bazinul !idrografic %lt, la vest cu bazinele !idrografice %lt si Vedea, lsud cu bazinul #unarii si la est cu bazinul !idrografic al 0alomitei, avand o suprafata de '&.99+m&.

"3ul Arge este un curs de apă din S-S; "om3niei, afluent al #unării la %lteni a. Are 97 +mș țiar suprafa a bazinului !idrografic este de '&.997 +m&. 0zvoră te din partea central-vesticăț șculmii principale a 8un ilor ăgăra prin doi afluen i4ț ș ț Buda iș Capra.


10/15

ocalizarea raului Arges pe !arta "omaniei

DESCRIEREA AF !E"TI #R

Buda 1izvorul principal al sistemului !idrografic Arge 2 izvoră te de sub v3rful Arpa u 8ic, dș ș șla &.7 7 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar r3ul Capra izvoră te din lacul glaciar Capra, așsub v3rful V3nătoarea lui Buteanu. >n aval de confluen a p3r3ului Buda cu Capra, a fost constrț barajul Vidraru. #e la izvor i p3nă :n zona municipiului Eite ti, r3ul Arge are o direc ie deș ș ș țcurgere @-S, dren3nd mai :nt3i pantele sudice ale 8un ilor ăgăra , străbate apoi 8usceleleț șArge ului i #ealurile Arge ului, iar după ce separă Eiemontul Cotmeana 1:n V2 de Eiemontulș ș șC3nde ti 1:n ;2, intră :n c3mpie, unde udă multe subunită i din C3mpia "om3nă. #ebitul mediuș țmultianual variază :ntre '*,= m Js :n cursul superior, (7 m Js la ie irea din zona piemontană i ș șm Js la vărsare. Ee cursul superior al r3ului Arge s-a construit un sistem !idroenergetic constitșdin ') !idrocentrale 1Arge , Cerbureni, %e ti, Albe ti, Curtea de Arge , Figoneni, Băicule ti,ș ș ș ș șBudeasa, 8eri ani etc.2. Valea superioară a r3ului Arge se :ncadrează :ntr-o interesantă iș ș șneasemuită zonă turistică străbătută de oseaua na ională /ransfăgără an. Afluen i principali4ș ț ș țV3lsan, "3ul #oamnei, Sabar, #3mbovi a, @eajlov.ț


11/15

>n bazinul r3ului Arge e istă 5 lacuri de acumulare din care ) mai importante folosin ă comple ă, cel mai important fiind Vidraru, urm3nd apoi lacurile Figoneni, V3lceBudeasa, ole ti, 8i!ăile ti. #e asemenea, importantă este i acumularea "3u or situată pe r3/3rgului. >n bazinul r3ului #3mbovi a sunt de interes lacurile de acumulare comple e Eecinea

i Văcăre ti pe r3ul #3mbovi a, acumulările de pe 0lfov 1Ddre ti, Bunget 0, Bunget 00, BrAduna i i 0lfoveni2 i acumularea Buftea de pe r3l Colentina.

Ee cursul inferior al r3ului Arge a fost construit barajul 8i!ăile ti, situat la apro imativ &7 +mș șde Bucure ti, :n jude ul iurgiu, la intrarea :n localitatea 8i!ăile ti. acul de acumulare areș ț șlungimea de 5 +m, lă imea ma imă de +m i ad3ncimea ma imă de && de metri.ț ș

Av3nd in vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arges 1circa )76 - ceea ce reprezinta uvolum acumulat de '.757.777 mil. m 2, acesta dispune si de cele mai mari resurse utilizabile,respectiv aproape '=)& milioane m . 0ntregul bazin !idrografic al Argesului are un grad inalt deutilizare a resurselor de apa, indicelele specific de utilizare fiind de cca. =77 m JlocuitorJannumai din surse de suprafata. Acest lucru este favorizat si de prezenta unor importante orase carconcentreaza mari consumatori industriali si cu o populatie numeroasa4 mun.Bucuresti,Eitesti,Campulung, Curtea de Arge .

Argesul impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante bazine !idrograficale tarii, avand in vedere potentialul !idroenergetic si alimentarile cu apa a centrelor populate siindustriale , precum si irigarea terenurilor agricole.

Argesul este alimentat asimetic, afluentii de pe stanga avand un aport de debit de peste = ori mmare decat cei de pe dreapta. Erincipalii afluenti de pe stanga 1Valsanul, "aul #oamnei,#ambovita2 isi formeaza bazinele de receptie din zona subalpina, unde alimentarea este mi ta $ pluvionivala si subterana $ aceasta din urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri. Ee dreaptsingurul afluent mai important este @eajlovul, care are scurgere sezoniera, cu diferente mari intimpul anului.


12/15

Recreere $i turi$m 4Spa iul !idrografic se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief, :ncep3nd cț:năl imile muntoase ale ăgăra ului 1altitudine ma imă &.9(( m2 i termin3nd cu cea mai treaptă de relief de pe teritoriul ării $ unca #unării 1altitudine minimă '& m2.

A adar, in3nd cont de cele men ionate mai sus, zona de ine un poten ial turistic ridicat.ț țSe enumeră doar c3teva din obiectivele turistice care pot fi vizitate i anume4 Lacul Zarna,Cascada Capra, Lacul Capra, Barajul Vidraru, Lacul Bâlea, Cascada Bâlea, Avenul din Grind,

Lacul Comana.

%atrimoniu cultural

%biectivele culturale ce se află pe teritoriul A.B.A Arge - Vedea sunt numeroase. Astfel se pșenumera cele mai interesante obiective, ca de e empluComple ul

!uzeal Curtea "omnească din #âr$ovi te %jude ul "âmbovi a&, Casa !emorială 'onș ț ț Luca Cara$iale %jude ul "âmbovi a&, Cetatea (oienari %jude ul Ar$e &, Cula )acovi aț ț ț ș ț

%jude ul Ar$e &, Ansamblul rupestru Corbii de (iatră %jude ul Ar$e &, !ânăstirea Cotmeanaț ș ț ș%jude ul Ar$e &, !uzeul Viticulturii *i (omiculturii Gole ti %jude ul Ar$e &, (alatul Culturiiț ș ș ț ș%jude ul (ra+ova&, )uinele Cur ii lui !are Băjescu %jude ul Ar$e &ț ț ș ț ș i multe altele.

>n spa iul !idrografic Arge - Vedea se afla a doua sosea alpină din "om3nia din punct de vederț șal altitudinii4 /ransfăgără an. #ș rumul porne te din oseaua na ionalăș ș ț #@), :n comuna Bascov del3ngă Eite tiș i urcă valeaș r3ului Arge , trec3nd prin ora ulș ș Curtea de Arge . a nord de ora ,ș ș


13/15

drumul trece prin fa aț !idrocentralei Vidraru, amplasată subteran :n masivul Cetă uia. #e aici, :nțapropierea cetă ii Eoenari, drumul urcă pe serpentine iț ș viaducte, trec3nd prin trei tunele maiscurte, i ajunge peș Barajul Vidraru, care, cu ai lui 7) m, leagă 8un ii Elea a i Vidraru. /rec3ndț ș ș barajul, drumul continuă :n partea st3ngă de-a lungul lacului Vidraru p3nă la coada acestuia. >ncontinuare, drumul :ncepe să urce urm3nd cursul văii r3ului Capra p3nă la ajungerea :n golul

alpin, l3ngă Cabana Capra< după o serie de serpentine, trec3nd prin dreptul Cascadei Capra,ajunge p3nă la intrarea sudică a tunelului Capra-B3lea, care trece pe sub creasta 8un ilorțăgăra , :ntre v3rfurile 0ezerul Caprei 1&('( m2 i Ealtinul 1& *5 m2. /unelul acesta este cel mș ș

lung tunel rutier din "om3nia, av3nd o lungime de 55) m, cu o :năl ime de (,(ț m, o lă ime deț= mP Q i un trotuar cu o lă ime de 'ș ț m, fiind iluminat electric i ventilat natural.ș P(Q

>n partea nordică a drumului, /ransfăgără anul trece prin rezerva ia naturalăș ț olul Alpin al8un ilor ăgăra :ntre Eodragu - Suruț ș iș Valea B3lii,pe l3ngă lacul glaciar B3lea, după careurmează o cobor3re abruptă :n serpentine, străbăt3nd căldarea glaciară, pe o lungime de ' +m.P=Q Apoi, drumul trece prin apropierea cascadei B3lea, o cascadă :n trepte de apro imativ =5 m,cea mai mare de acest fel :n "om3nia, aflată la altitudinea de apro imativ '& 7 m.d.8. , ajung3nd

apoi la Cabana B3lea Cascadă. #e acolo p3nă la intersec ia cuț

#@' 1drumul european ;=52, :napropierea comunei C3r i oara, mai sunt &'ț ș +m.

Curtea de Arge ș a fost prima capitală aării "om3ne tiȚ ș . Erintre monumentele istoriceremarcabile sunt biserica8ănăstirii Curtea de Argeș iș Biserica #omnească. ctitoria lui Basarab0 1' '7 - ' 9&2, terminată :n anul' 9&, :n cadrul re edin ei voievodale din secolul al R000-lea.ș țBiserica, monument :n cruce greacă :nscrisă, de tip comple , este unul dintre cele maireprezentative monumente ale ar!itecturii rom3ne ti medievale, fiind cea mai vec!e ctitorieșvoievodală din ara "om3neascăȚ . Ar!itectura bisericii este una de tip bizantin

Cetatea Eoenari a fost re edin a secundară a lui Vlad epe , fiind construită ca post de fortăreaș ț Ț ș țcontra otomanilor.

acul Vidraru este un lac de acumulare creat :n anul '*=9 de Barajul Vidraru :n jude ul Arge ,ț ș pe r3ul Arge , pentru produc ia de energieș ț electrică, iriga ii i prevenirea inunda iilor. #eț ș țasemenea, lacul i instala iile adiacente sunt folosite pentru recreere, turism i sporturi.ș ț ș

Situat :ntre 8un ii run iiț ț iș 8asivul !i u, lacul adună apele r3urilor ț Capra, Buda i ale c3torvașafluen i direc i 1"3ul #oamnei,Cernatulț ț iș V3lsanul, /opologul, r3ul Valea lui Stan iș impedea2,cu un debit total de cca 9,9 mJs.

Suprafa a totală a lacului este de 5*ț !a, lungimea de '7, +m, la imea ma imă de &,&ț +m :n zonaValea upului $ Călugări a i o circumferin ă de &5ț ș ț +m.Ad3ncimea ma imă a apei este de '99 m l3nga barajul curbat :nalt de '== m, cu o lungimela coronament de 7) metri. Volumul apei este de (=9 milioane m . @ivelul normal de reten iețeste de 5 7,77 metri deasupra nivelului mării 1md82.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Transf%C4%83g%C4%83r%C4%83%C8%99an#cite_note-3https://ro.wikipedia.org/wiki/Transf%C4%83g%C4%83r%C4%83%C8%99an#cite_note-3https://ro.wikipedia.org/wiki/Transf%C4%83g%C4%83r%C4%83%C8%99an#cite_note-4https://ro.wikipedia.org/wiki/Transf%C4%83g%C4%83r%C4%83%C8%99an#cite_note-6https://ro.wikipedia.org/wiki/Nivelul_m%C4%83riihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_Ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_Ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_Ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1352https://ro.wikipedia.org/wiki/1352https://ro.wikipedia.org/wiki/Transf%C4%83g%C4%83r%C4%83%C8%99an#cite_note-4https://ro.wikipedia.org/wiki/Transf%C4%83g%C4%83r%C4%83%C8%99an#cite_note-6https://ro.wikipedia.org/wiki/Nivelul_m%C4%83riihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_Ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_Ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1352https://ro.wikipedia.org/wiki/Transf%C4%83g%C4%83r%C4%83%C8%99an#cite_note-3


14/15

Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani i jumătate :ncep3nd :n anulș '*=7. Eentru aceastărealizare au fost necesare (& +m de tunel subteran, au fost e cavate '.)=5.777 de m de rocă, dincare apro imativ ' milion :n subteran, s-au turnat * 7.777 m de beton din care (77.777 de m :nsubteran i, de asemenea, au fost instalate = 77 de tone de ec!ipament electromecanic.ș

apa cascadei provine din acul Capra 1&&(' m2. Are o cădere de peste (7 m. #in cauza debitulumare apa cascadei :ng!ea ă numai :n iernile geroaseț

acul &âlea este un lac glaciar 1format :n circ glaciar2 situat la o altitudine de &7(7 m, :n 8un ițăgăra ,ș Tude ul Sibiu. #imensiunile lacului sunt4 =7 m :n lungime, suprafa a de (=975 mț ț & iș

ad3ncimea de '', 9 m. >n anul '* & lacul B3lea i o suprafa ă de circa '57ș ț !a :n jurul lacului aufost declarate rezerva ie tiin ifică.ț ș ț

>n timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul /ransfăgără an, iar :n restul timpuluiș

cu telecabina, de la cabana B3lea Cascadă din apropierea cascadei B3lea. >n 8un ii ăgăra seț șmai află i lacurileș Capra, Eodragu mic, Eodragu 8are, Avrig, Drlea, etc.

>n anul &77= a fost construit :n apropierea lacului B3lea primul !otel de g!ea ă dinț ;uropa de;st :n forma unui iglu de '= locuri

Ca$cada &âlea , denumită iș rlătoarea Bâlei , este situată :n8un ii ăgăra uluiț ș :ntrev3rfurile8oldoveanu iș @egoiu, la peste '&77 m altitudine. ;ste cea mai marecascadă :n treptedin"om3nia, cu o cădere de =7 m, i marc!ează treapta inferioară aș circului glaciar B3lea.


15/15

Bibliografie4

Ei ota, 0., Buta, 0., Hidrologie, ;ditura #idactică i Eedagogică, Bucure tiș ș ș

!ttps4JJro.Ui+ipedia.orgJUi+iJ/ransf6C(65 g6C(65 r6C(65 6C56**an

!ttps4JJro.Ui+ipedia.orgJUi+iJCetatea Eoenari

!ttps4JJro.Ui+ipedia.orgJUi+iJ acul Vidraru

!ttps4JJro.Ui+ipedia.orgJUi+iJ acul B6C 6A&lea

!ttp4JJUUU.mmediu.roJappJUebrootJuploadsJfilesJ& E.8.".0.6&7Arges6&7Vedea6&7draft.pd

!ttp4JJUUU.roUater.roJdaargesJ#ocumente6&7"epositorWJE A@D 6&7#;6&78A@A ;8;@/6&7A 6&7SEA/0D D06&7H0#"% "A 0C6&7A" ;S-V;#;AJElan6&78anagement6&7SH6&7Arges-Vedea6&7-6&7vol.6&70.pdf

!ttp4JJprefecturadambovita.roJuploadfilesJ'.pdf

!ttp4JJUUU.ale andria.roJUp-contentJuploadsJriul Vedea-8od-compatibilitate.pdf

!ttps4JJro.Ui+ipedia.orgJUi+iJ"6C 6A&ul Vedea

!ttp4JJUi+imapia.orgJ&7)99'(9JroJ"aul-Vedea

!ttp4JJUUU.roUater.roJdaargesJdefault.asp
https://ro.wikipedia.org/wiki/Transf%C4%83g%C4%83r%C4%83%C8%99anhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Poenarihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Vidraruhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_B%C3%A2leahttp://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2_P.M.R.I.%20Arges%20Vedea%20draft.pdfhttp://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Repository/PLANUL%20DE%20MANAGEMENT%20AL%20SPATIULUI%20HIDROGRAFIC%20ARGES-VEDEA/Plan%20Management%20SH%20Arges-Vedea%20-%20vol.%20I.pdfhttp://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Repository/PLANUL%20DE%20MANAGEMENT%20AL%20SPATIULUI%20HIDROGRAFIC%20ARGES-VEDEA/Plan%20Management%20SH%20Arges-Vedea%20-%20vol.%20I.pdfhttp://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Repository/PLANUL%20DE%20MANAGEMENT%20AL%20SPATIULUI%20HIDROGRAFIC%20ARGES-VEDEA/Plan%20Management%20SH%20Arges-Vedea%20-%20vol.%20I.pdfhttp://prefecturadambovita.ro/uploadfiles/1.pdfhttp://www.alexandria.ro/wp-content/uploads/riul_Vedea-Mod-compatibilitate.pdfhttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Vedeahttp://wikimapia.org/20755145/ro/Raul-Vedeahttp://www.rowater.ro/daarges/default.aspxhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Transf%C4%83g%C4%83r%C4%83%C8%99anhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Poenarihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Vidraruhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_B%C3%A2leahttp://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2_P.M.R.I.%20Arges%20Vedea%20draft.pdfhttp://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Repository/PLANUL%20DE%20MANAGEMENT%20AL%20SPATIULUI%20HIDROGRAFIC%20ARGES-VEDEA/Plan%20Management%20SH%20Arges-Vedea%20-%20vol.%20I.pdfhttp://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Repository/PLANUL%20DE%20MANAGEMENT%20AL%20SPATIULUI%20HIDROGRAFIC%20ARGES-VEDEA/Plan%20Management%20SH%20Arges-Vedea%20-%20vol.%20I.pdfhttp://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Repository/PLANUL%20DE%20MANAGEMENT%20AL%20SPATIULUI%20HIDROGRAFIC%20ARGES-VEDEA/Plan%20Management%20SH%20Arges-Vedea%20-%20vol.%20I.pdfhttp://prefecturadambovita.ro/uploadfiles/1.pdfhttp://www.alexandria.ro/wp-content/uploads/riul_Vedea-Mod-compatibilitate.pdfhttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Vedeahttp://wikimapia.org/20755145/ro/Raul-Vedeahttp://www.rowater.ro/daarges/default.aspx

Zona Bazinala Arges-Vedea

Documents

Transcript of Zona Bazinala Arges-Vedea