Zlate - Senzatii -

6
3.2. Caracterizarea senzaţiilor în legătură cu această problemă, în literatura de specialitate întâlnim trei modalităţi operaţionale. Unii autori, de fapt cei mai mulţi, preferă prezentarea detaliată a fiecărui tip de senzaţii, chiar cu lux de amănunte şi cu o ilustraţie foarte bogată. în acest sens putem cita două lucrări apărute chiar în psihologia românească : Sensibilitatea (1970), de Paul Popescu-Neveanu şi Mihai Golu; Tratat de psihofiziologie (1978), apărut sub redacţia lui T. Ciofu, M. Golu, C. Voicu, capitolul despre senzaţii fiind scris de primii doi. Alţi autori recurg la prezentarea sintetică, esenţializată a informaţiilor referitoare la senzaţii, însoţindu-şi demersurile cu o serie de tabele în care condensează o parte a cunoştinţelor. Aşa procedează, de pildă, Charlotte L. Doyle (1987), L.E. Bourne Jr., B. Ekstrand, W.L.S. Dunn (1988) etc. în fine, sunt şi autori care adoptă o manieră selectivă, din multitudinea senzaţiilor fiind alese una, două modalităţi şi prezentate detaliat. Judith Greene, în volumul redactat de Ilona Roth (1990), prezintă doar sistemul vizual. Mike Harris, în volumul apărut sub redacţia lui Peter Scott şi Christopher Spencer (1998), se referă doar la senzaţiile vizuale şi auditive. în ceea ce ne priveşte, n-am recurs la nici una dintre aceste modalităţi. Dat fiind faptul că problematica fiecărui tip de senzaţii este mult prea abundentă, depăşind cu mult intenţiile acestei lucrări care se referă, în esenţă, la fundamentele psihologiei, fără a intra în prea multe amănunte, noi am încercat să sintetizăm sub forma unui tabel câteva categorii de informaţii privitoare la senzaţii, lăsând posibilitatea doritorilor de a şi Ie completa şi adânci prin lecturarea altor lucrări de specialitate. în tabelul sinoptic 1.1 prezentăm caracterizarea modali- tăţilor senzoriale după următoarele criterii: rolul îndeplinit în existenta şi activitatea umană; stimulii care le declanşează; receptorii care asigură codarea informaţiilor; proiectarea corticală a analizatorului specific fiecărui tip de senzaţii; dimensiunile experienţei subiective ; principalele teorii formulate.

description

Zlate - Senzatii - Caracterisitici PDF

Transcript of Zlate - Senzatii -

  • 3.2. Caracterizarea senzaiilor

    n legtur cu aceast problem, n literatura de specialitate ntlnim trei modalitioperaionale. Unii autori, de fapt cei mai muli, prefer prezentarea detaliat a fiecruitip de senzaii, chiar cu lux de amnunte i cu o ilustraie foarte bogat. n acest sensputem cita dou lucrri aprute chiar n psihologia romneasc : Sensibilitatea (1970),de Paul Popescu-Neveanu i Mihai Golu; Tratat de psihofiziologie (1978), aprut subredacia lui T. Ciofu, M. Golu, C. Voicu, capitolul despre senzaii fiind scris de primiidoi. Ali autori recurg la prezentarea sintetic, esenializat a informaiilor referitoare lasenzaii, nsoindu-i demersurile cu o serie de tabele n care condenseaz o parte acunotinelor. Aa procedeaz, de pild, Charlotte L. Doyle (1987), L.E. Bourne Jr.,B. Ekstrand, W.L.S. Dunn (1988) etc. n fine, sunt i autori care adopt o manierselectiv, din multitudinea senzaiilor fiind alese una, dou modaliti i prezentatedetaliat. Judith Greene, n volumul redactat de Ilona Roth (1990), prezint doar sistemulvizual. Mike Harris, n volumul aprut sub redacia lui Peter Scott i ChristopherSpencer (1998), se refer doar la senzaiile vizuale i auditive. n ceea ce ne privete,n-am recurs la nici una dintre aceste modaliti. Dat fiind faptul c problematica fiecruitip de senzaii este mult prea abundent, depind cu mult inteniile acestei lucrri carese refer, n esen, la fundamentele psihologiei, fr a intra n prea multe amnunte, noiam ncercat s sintetizm sub forma unui tabel cteva categorii de informaii privitoarela senzaii, lsnd posibilitatea doritorilor de a i Ie completa i adnci prin lecturareaaltor lucrri de specialitate. n tabelul sinoptic 1.1 prezentm caracterizarea modali-tilor senzoriale dup urmtoarele criterii: rolul ndeplinit n existenta i activitateauman; stimulii care le declaneaz; receptorii care asigur codarea informaiilor;proiectarea cortical a analizatorului specific fiecrui tip de senzaii; dimensiunileexperienei subiective ; principalele teorii formulate.

  • Tabelul sinoptic 1.1. Caracterizarea modalitilor senzoriale

    Tipuri desenzaii

    Vizuale

    Auditive

    Rol

    Asigur cunoatereacelor mai multeproprieti ale obiec-telor (form.mrime, culoare,distan, poziie).Constituie un factorintegrator al ntregiiexperienesenzoriali: decunoatere.Organizeaz 51 coor-doneaz micrilevoluntare asigurndunitatea comporta-mentului.Contribuie la for-marea structurilorpsihice superioarespecific umane (lim-bajul). Sunt mijloacede contact cu lumea.de implicare in ea;contribuie la dezvol-tarea psihic gene-ral a omului (maiales prin auzul ver-bal, legat de limbaj).

    Stimuli

    Undele electromag-netice cuprinse ntre390 i 800milimicroni.

    Undele sonnre cufrecvene cuprinsentre 16 Hz (limitainferioar) i20.000 Hz (limitasuperioar).

    Receptori

    Retina, cu elementele celulare fotosen-sibile, conurile (5-7milioane, sensibilela culorileobiectelor) ibastonaele (125-130 milioane,receptorii vederiinocturne).

    Organul Corn, com-pus din celule recep-toare aezate pe doustraturi (unul intern,alctuit dintr-unsingur ir de celule,i altul extern.alctuit din trei saupatru giruri decelule).

    Proiecie cortical

    Lobui occipitalConexul primarvizual este localizatpe marginile scizuriicalcar ine.

    Lobul temporalAria auditivprimar st; afl ngirusul temporalsuperior. Exist ariide asociaielocalizate n conexulparietal.

    Dimensiunileexperieneisenzoriale

    - Tonul cromatic,condiionat de lun-gimea de und.- Luminozitatea,dependent de gra-dul de reflexie.- Saturaia,dependent deraportul dintre can-titatea razelor lumi-noase, carecaracterizeazculoarea suprafeeidate, si torentulluminos generalreflectat de ea.- nlimea senza-iei, produs defrecvena sunetului.- Intensitatea (tria)senzaiei, determi-nat de amplificareasunetului.- Timbrul senzaiei,care permite identi-ficarea sursei sune-tului; este dat deforma sunetului.

    Teorii

    - Teoria tricro-matic (Young;Heimholtz).- Teoria tetra-cromatic (Hering).- Teoria policro-matic (Wundt).

    - Teoria rezonanei(Heimholtz).- Teoria undeimobile (Bekesy).- Teoria telefonic(Rutherford).- Teoria undelorstatice (Ewald).

    EllaHighlight

    EllaHighlight

    EllaHighlight

    EllaSticky NoteDe invatat

    EllaUnderline

    EllaUnderline

    EllaUnderline

    EllaUnderline

    EllaUnderline

    EllaUnderline

    EllaUnderline

  • Tabelul sinoptic 1.1 (continuare)

    Tipuri desenzajii

    Gustative

    Olfactive

    Rol

    Contribuie la cunoa-terea nsuirilor gus-tative ale obiectelor,la aprarea de celenocive, la reglemen-tarea comportamen-tului alimentar.

    Regleaz apetitul,sunt implicate nmecanismele de ap-rare (unele substanenocive sunt evitatedatorit propriet-ilor odorifice).

    Stimul i

    Substanele dizolvaten ap i saliv.

    Moleculele substan-elor odorante.

    Receptori

    Mugurii gustativisitua(i n pereii papi-lelor fungiforme iai celor circumvo-late de pe limb.mucoasa labial, pa-latin, amigdalin.faringean, epiglo-tic.

    Celule epitelialereceptoare i desusinere aflate nmucoasa nazal.

    Proiecie cortical

    Lobul parietal.Piciorul circumvo-luiei postcentrale.

    Girusul hipocampic.

    Dimensiunileexperieneisenzoriale

    - Acru.- Srat.- D u l c e .- Amar.Senzaia gustativpoate disprea dacstimulul persist(pentru a se producesenzaia, stimulultrebuie s ating noireceptori).

    - Acuitatea (mirosuleste de 10.000 de orimai sensibil dectgustul).- Intensitatea (existmirosuri puternice"i slabe").- Interaciunea exci-tanilor (percepereasimultan, ameste-cul, reprimarea.compensaia), sol-dat cu amplificareasau slbirea reci-proc a mirosurilor.

    Teorii

    - Teoria proceselorfizice (absorbiasubstanei gustativede ctre suprafaacelulei senzitive)(Renqvist).- Teoria proceselorchimice (Lazarev),care admite exis-tena a 4 tipuri depapile gustativedifereniate.- Teoria general arecepiei gustative(fizico-chimic)

    (Hartridge; Beidler).- Teoria celor 4componente (tetra-edrul lui Henninp).- Teoriile Fizice ichimice (Ruzicka;Dyson).- Teoriile anato-miste.

    EllaHighlight

    EllaHighlight

  • Tabelul sinoptic 1.1 (continuare)

    Tipuri desenzaii

    Cutanatea) Tactile(presionale)

    b) Termice

    Rol

    Permit cunoatereaunor nsuiri aleobiectelor, cum ar finetezimea, asperita-tea, duritatea, ntin-derea, forma.

    Dau posibilitateacunoaterii proprie-tilor termice aleobiectelor; seinclud nmecanismele determoreglare

    Stimuli

    Deformareategumentului (super-ficial n cazultactului, profund ncazul presiunii).

    Temperatura corpu-rilor (grade diferitede cldur).

    Receptori

    Terminaiilenervoase libere (dinderm i epiderm).CorpusculiiMeissner (prezenin derm, abseni integumentul cu pr).Discurile MerkeI(n zonele acoperitecu pr, scurte).Corpusculii Puni(aflai n esutulsubcutanat).

    Corpusculii Ruffmi(pentru cald) icorpusculii Krausc(pentru rece).

    Proiecie cortical

    Lobul parietal. Ariasomoestezic I

    Lobul parietal

    Dimensiunileexperieneisenzoriale

    - Adaptarea nega-tiv a simului tactil(estomparea saudispariia senzaiilorcutanate cndexcitantul se echili-breaz cu receptorii,contactul fiind sta-ionar, deci nensoitde procesul defor-mrii pielii).- Reflect nsuirileobiectelor, dar i pecele ale organuluireceptor; se reflectprocesul atingeriisau frecrii n desf-urarea lui.- Homeotermia(senzaia de recedeclaneaz produ-cerea cldurii norganism i invers).- Adaptabilitateatermic accentueazfenomenul decontrast.

    Teorii

    - Teoria punctelor(M. Frey).- Teoriafuncional a recep-iei cutanate(W. Jenkins).- Teoria sensibili-tii protopalice iepicrilice (Head).

    - Teoria sensibili-tii termice princontact 51 iradiere(Hardy).

    EllaHighlight

    EllaHighlight

  • Tabelul sinoptic 1.1 (continuare)

    Tipuri desenzaii

    Organice

    Proprioceptivea) Snmato-

    estezice

    b) Kinestezice

    Onostatice ide echilibru

    Rol

    Reechilibreazorganismul. Asigurstarea de sntate.Regleaz organismulsub raport biologic,dar se includ i ndinamica general apersonalitii.

    Informeaz scoaradespre posturacorpului i despremodificrile ei.Transmit informaiidespre micrileactive; informeazdespre rezultatelepropriei activiti.Menin echilibrulvertical, redreseazechilibrul n condiiide alunecri, cderi

    Stimul!

    Semnale ce vin de laorganele interne.

    Semnale venite de latendoane, articulaii.muchi.

    Semnale venite de lacorp n legtur cupoziia lui, cu devie-rea acesteia.

    Receptori

    Tipuri de receptoriexisteni la nivelulfiecrui organ intern.

    Corpusculi Pacini iRuffini, organelendinoase Golgi;fusuri neuromuscu-lare, terminaii ner-voase libere aflate nmuchi, tendoane,ligamente, suprafeearticulate.Aparatul vestibular.Canalele semicir-culare. Organeleotolitice - sacula iutricula.

    Proiecie conical

    Difuz, localizat(girusul postcentralcontralateral;partea medial acortexuluisomatosenzorial;zonele premotoriiale encefalului.

    Zona senzitivo--moiorie a lobuluifrontal.

    Probabil n lobultemporal.

    Dimensiunileexperieneisenzoriale

    - Coloratura afectiv(nu sunt obiectuale,raporteaz subiectulspre o stare din interi-orul organismului; setriesc ca stri subiective sui-generis);- Controlarea sireglarea lor voluniar(pot fi diminuate iinhibate, accentuate ireactualizate).- Creeaz simmn-tul schemei corporalei n genere a Eului.- Asigur informaiade organizare isancionare, tar decare activitateamotorie voluntar arfi imposibil.- Gradul de intensi-ficare (datorit schim-brii poziiei i vitezeide deplasare) .- Suprasolicitarea (seasociaz cu depresie.slbiciune, senzaii devom).

    Teorii

    - Teoriile periferice i centraleale senzaiilor defoame (Cannon,Penfld, Erikson).

    - Teoria mode-lului postural(Head, Holmer).- Teoria schemeise nzorio- motoriiasimilate (Piaget)

    - Teoria antrena-mentului sensihi-litii vestibulare

    (Wundt, Platonov).

    EllaHighlight

    EllaHighlight

    EllaHighlight

    EllaHighlight

    EllaHighlight

  • Tabelul sinoptic 1.1 (continuare)

    Tipuri desenzaii

    Vibratoare(Palestezia)

    Dureroase

    Rol

    Semnalizeaz tulbu-rrile funcionale aleorganismului saudistrugereaesuturilor organice.Au rol n aprareaorganismului,stimulnd aciunilede ndeprtare aagenilor alogeni.

    Stimul i

    Asigur compensri Vibraii, trepidaii. n diferite deficiene(orbii recunosc dupvibraii caracteris-ticile obiectelor).

    Orice stimul (meca-nic, fizic, chimic)care produce leziunicelulare. Pentrudurerea visceral:spasmele.vasodilataia sivasoconstricia.inflamaia, iritaniichimici.

    Receptori

    Probabil terminaiileosoase din ligamen-tele articulaiilor;organele interne.muchii.

    Terminaiilenervoase libereprezente ntegumente i n altestructuri (tendoane.muchii periost, ad-venticea vaselor,submucoasa vis-cerelor) .

    Proiecie cortical

    Integrarea se rea-lizeaz probabil indiferite zone de pro-iecie, n dependende esutul care trans-mite vibraia.

    Dimensiunileexperieneisenzoriale

    - Funcionarea ei nzonele infra- iultrasunetelor sau ncondiii de ntuneric.

    - Calitatea (ardereamat, tioas, ncor-dat, sfredelitoare).- Localizarea imodul de rspndirea senzaiei (imedia-t, ascuit, puncti-form, percutant).- Apariia n timp(fulgertoare, rit-mic, pulsativa).- Intensitate (puter-nic, medie, slab).

    Teorii

    - Teoria recepieiosoase a vibraiilor(Gh. Marinescu).

    Teoria desinironizrii activiiiibioelectrice cere-brale (Anohin).- Teoria concentr-rii asupra durerii(Paul Popescu--Neveanu si alii).

    EllaHighlight

    EllaHighlight