Ziua Turistica 7 final:Layout 1 · supliment gratuit al ziarului ZIUA ZIUA TURISTIC~ nr. 7 l 12 mai...

ZIUA TURISTIC~ nr. 7 l 12 mai 2009 supliment gratuit al ziarului ZIUA

Pe gaura cheii \n b`t`tura prin]ului Charlie

Gâsc` à la Viscri

director general: Mihai PÂLßUemail: [email protected]

redactor [ef: Rene PÂRßANemail: [email protected]

director de vânz`ri: Marius RUSUemail: [email protected]

director artistic: Mihaela ßCHIOPUemail: [email protected]

reporteri speciali: Mihaela CÂRLAN, Lucian CURE-LARIU,

Constantin DINU,Traian George HORIA, Alexandra MIHALE,Silviu SECRIERU , Teodor ßERAN

secretar de redac]ie: Sorin AVRAMemail: [email protected]

DTP&Pre-press: Romeo PLåTICå

Tehnoredactare: Vlad MARINESCU

Corectur`: Carmen RADU [i Mihai ßTEFåNESCU

departamentul publicitate:tel: 310.19.46; 310.19.47fax: 310.19.48

telefoanele redac]iei:tel: 315.91.11, fax: 310.31.19

2

Recrea]ia mare \n curtea bisericii

Rupea este cetatea aceeap` r`sit` de pe colina deba zalt a Cohalmului (n.r. -„mald`r de pietre“ \nlimba maghiar`) pe care

mai to]i turi[tii ce merg c`treSighi[oara se opresc s-o pozeze de lapoale. Despre cetatea ridicat` de sa[ila \nceputul secolului al XIV-lea peruinele mai vechii a[ez`ri daciceRamidava se vorbe[te mult [i \n dou`feluri; cei mai mul]i solicit` fermg`sirea de resurse de finan]are pen-tru refacerea b`trânului monument,lucru care se pare c` se va petrece câtde curând, \n timp ce al]ii pretind ca

aceasta s` fie conservat` \n stadiulactual, \ntrucât astfel [i-ar p`straaura de mister, aerul de ev mediu [inumeroasele pove[ti ce s-au ]esut \njurul ei \ndeosebi dup` 1790, decând a devenit nelocuibil` \n urmadistrugerilor provocate de o furtun`n`prasnic`. În favoarea acestei ul-time variante ple deaz` \n deosebilocuitori ai Cohalmului, cum s-anumit Rupea pân` acum 80 de ani,nostalgicii str`muta]i de pe acestelo curi ori cei care cunosc cetateadintr-unul dintre filmele lui SergiuNicolaescu, „Nemuritorii“, care s-aturnat aici. (C. D.)

Lucian „Banderas“ Curelariu [i un prieten

RUPEAde pe dealul de bazalt

Aceast`

aventur`

numai cu

Paul GOFEA ,

pilot amator

[i fotoreporter

devotat

supliment gratuit al ziarului ZIUA ZIUA TURISTIC~ nr. 7 l 12 mai 2009

Turism pe apucateleaConstantin DINU

Ion BARBU

3

F iindc` dup` num`rulprecedent al ZT, cel de-dicat ¥`rii Bârsei, ne-amdat seama c` nu putemacoperi \n 16 pagini nici

m`car pe cele mai reprezentativebiserici fortificate ori cet`]i aleBra[ovului, dar`mite pe toate, ne-am orientat c`tre monumenteledin zona fostului scaun Rupea. A[ac` ne-am claustrat timp deaproape o s`pt`mân` \n satul Vis-cri, \n tentativa de a ne dumiri ce i-o fi determinat pe cei de la UNESCO s` includ` biserica-cetate\n patrimoniul interna ]io nal, pecei de la Banca Mondial` s` in-vesteasc` bani serio[i \n refacereaacesteia, iar pe prin]ul Charles,mo[tenitorul tronului Ma rii Bri-tanii, s` vin` an de an \n acestc`tun pân` de curând lipsit chiar [ide ap` curent`, ba chiar s`-[icumpere o proprietate aici pe care

s-o transforme \n pensiune. Nou`ne-a pl`cut la nebunie r`gazul detimp petrecut la Viscri \n aproapeacelea[i condi]ii cu locuitorii satu-lui, f`r` televizor, f`r` semnal lamobil [i f`r` multe altele care tre-buie s`-i prisoseasc` nespus [iprin]ului Charles din moment ceprefer` adesea tihna de aici [i an-turajul ]`ranilor, potcovarilor oric`rbunarilor din zon`. Adùgândla toate acestea impun`toarele [iminunatele l`ca[uri de cult [iap`rare l`sate de sa[i \n urma lor,ce se reg`sesc cu duiumul [i \nsatele din jur, ne-am promis s`revenim aici [i \n concediu, lucrupe care l-am recomanda doar celoral c`ror metabolism nu va fi preaafectat de câteva zile petrecute\ntr-o ambian]` cu totul [i cu totularhaic`, lipsit` de dulceg`riile [iminun`]iile tehnice specifice traiu-lui citadin.

Concediu \n secolul XIX

Când s-a n`scut ideea de tu-rism românul era deja plecat \nconcediu. De mic bugetar fiind, alnostru nu s-a destoinicit din vre mes` con[tientizeze valoarea no]i unii[i a perceput-o pe de l`turi.

Neam pe care nu l-a apucatconcediul pe acas` ori când l-aprins se afla prin vecini sau pitulatprin pe[teri [i p`duri, turismul l-alovit pe român \n capul pieptuluisau unde-i greu voinicului. S`-llu`m mai \ntâi pe ßtefan cel Mare,care poate fi lesne considerat \nte-meietorul agroturismului [i alcelui ecumenic. N-a prea fost elturist, cu excep]ia câtorva raiteprin s`sime [i secuime ce cu greupot fi \nglobate acestui concept,\ns` a avut mult de furc` cuturi[tii, \ndeosebi cu cei de la ¥ari-grad care se dedaser` la pensiu-nile lui din nordul M`rii Negre dela Chilia [i Poarta Alb`.

Ceva mai mult turism, cam deacela[i soi, avea s` fac` peste unveac Mihai Viteazu, \ns` escapa -dele acestuia au fost prost v`zute\n ]ar` de formatorii de opinie aiacelor vremuri - Cristoii mamii lor!-, de cronicari adic`, ace[tia acu -zându-l c` a fost un condotier carea târât ]ara \n vr`jm`[ie [i a pro-dus multe stric`ciuni.

Cam peste un alt veac avea s`se i]easc` [i primul turist românautentic [i unul ce avea s` se bu-cure de un bun renume \n Europa,sp`tarul Milescu, cel alungat [imutilat de moldovenii sì, darcare avea s`-[i g`seasc` refugiulla curtea ]arilor, unde va fi\nv`]`torul [i apoi sfetnicul detain` al lui Petru cel Mare. Diplo-mat de carier`, acesta va scrie im-presiile dup` o c`l`torie \n interesde serviciu, ca ambasador al ]aru-lui, \n China, ce datorit` traducer-ilor ulterioare avea s`-i aduc` omare notoritate [i o caracterizareprin sintagma „noul Marco Polo“.Un alt ilustru contemporan al

sp`tarului, Brâncoveanu, nu s-aprea hâr[it \n turism benevol [i de -ne conectant ducându-se \n c` -l`torie acolo unde l-a tìat capul,adic` la Stambul, vilegiatur` ceavea s` se soldeze cu o martirizarecum scrie la carte.

Pân` pe la mijlocul secolului alXIX n-am prea avea ce c`l`tori orimemoriali[ti de-ai no[tri s` con-semn`m, \ntrucât ace[tia s-au ridi-cat doar din rândul boierna[ilorde ]ar` \n genul lui Dinicu Golescu,care \n \nsìl`rile lor cu preten]iiliterare descriu pe un ton exaltat,\n genul aborigenilor când vedeaum`rgelele colorate de sticl`, toateminun`]iile pe care le \ntâlneau latot pasul pe potecile marilorcitadele ale Europei, din astarezultând o lectur` dezlânat` [i in-explicit`.

Ceva mai nostim a fost unanume Ion Codru Dr`gu [anu,tat`l bunicii r`posatului Ion Ra]iu,acesta fiind o haimana haioas`care dup` ce a bezmeticit vreozece ani pe unde a v`zut cu ochii ascris „Peregrinul transilvan“ \ncare noteaz` \n stilul sù frust de]`ran f`g`r`[ean tot ce l-a ne-dumerit prin cotloanele Europei.Parisul l-a dezgustat profund („lamuzica asurzitoare s` fi v`zutvreo trei mii de desmetici s`ltând\n fuga mare \n jurul orchestrei cani[te demoni b`tu]i cu biciul [ifrip]i cu smoal` fiart`“), iar mân-carea de la Londra i-a repugnatprofund („Mânce cui \i place“).

Cum spuneam, cu acest str` -bunic al lui Ra]iu, c`ruia i-amputea al`tura doar ca s` ias` lanum`r pe al]i câ]iva ce vor sèpateze prin excesul de stil [i deerudi]ie, se cam \ncheie v`leatulturismului românesc patriarhal,\ntrucât cei ce s-au perindat deatunci [i pân` \n prezent [i-au ne-murit impresiile ori chiar numelenu pe hârtie, ci direct pe monu-mentul vizitat.

4D

escinzând \n Viscri c`tre vremeaasfin]itului nu ne-a nedumerit nicioclip` faptul c` accesul c`tre micu]aa[ezare din nordul jude]ului Bra[ovse face pe ruta dinspre satul Dacia,

pe un drum de ]ar` lung de vreo [apte kilometri [inici m`car detaliul c` nici m`car principala strad`a a[ez`rii n-are dram de asfalt. O senza]ie stranie\ns` ne-a \ncercat când am ajuns \n dreptul pen-siunii noastre [i \n doar câteva minute ne-ampomenit \nconjura]i de ciurde \ntregi de vaci, oisau cai, care p`[teau nestingherite pe lâng` noiori se ad`pau din ni[te mari scobituri f`cute \ndou` trunchiuri voluminoase de copaci, lucru careavea s` ne \nl`ture impresia ini]ial` c` ne-am

nimerit \ntr-un moment \n care vreun\ngrijitor beat f`cuse sc`pate do-

bitoacele de la grajdurilefermei din apropiere.


rezerva]ia deEV MEDIU

� Constantin DINU

5


Pe parcursul celor câteva zile de[edere \n Viscri, aveam s` ne aco-mod`m cu o dezinvoltur` pe care nune-o b`nuisem cu ampla desf`[urarede turme de pe uli]ele respectiveia[ez`ri, despre care aveam s` afl`m c`tocmai prin aceasta [i prin multe alteleatrage turi[ti, \ndeosebi din strì -n`tate.

Regermanizarea satului

Povestea e oarecum simpl`. Dup`\nceputul anilor ‘90, când mai to]i cei -lal]i sa[i pe care Ceau[escu n-avusesetimp s`-i vând` au luat drumul Ger-maniei [i [i-au l`sat de izbeli[te super-bele biserici [i casele, \n care aveau s`se aciueze venetici din toate z`rile,\ndeosebi ]igani de prin Mure[, maimulte asocia]ii interna]ionale s-au alar-mat, pe bun` dreptate, c` toate acestevaloroase vestigii ale unei benefice co-loniz`ri de peste opt secole se vor dis-truge complet [i se vor pierde astfelmonumente de o mare valoare istoric`[i artistic`.

În cazul Viscriului, izb`virea a venitdin partea unei funda]ii londoneze,„Mihai Eminescu Trust“ (MET), ce a luatfiin]` \nc` din 1986 la ini]iativa unor in-telectuali britanici alarma]i de politicadement` a lui Ceau[escu de distrugere

a satelor. În mai pu]in de zece ani, ceide la MET, \n conducerea c`reia se aflò fiic` a satului, Karoline Fernolend -laureat` a celebrului premiu inter -na]ional „Ecce Homo“, distinc]ie ce i s-a acordat [i lui Dalai Lama -, aurestaurat fa]adele aproape tuturorcaselor din Viscri sub \ndrumarea en-tuziastului arhitect Gabriel Lam bescu,cel care \n 2006, aici, \[i va g`sisfâr[itul, au creat o potcov`rie [i oc`r`mid`rie [i, \n m`sura posibilului, i-au „dresat“ pe mul]i din n`b`dìo[iilocalnici s` trìasc` [i s` se comportepe tipicul obi[nuit al acestei a[ez`ri \nurm` cu secole.

Viscri \n Ghidul Routard

Practic, ace[ti oameni, români, un-guri ori ]igani, au devenit ei \n[i[i ex-ponate \n vasta rezerva]ie medieval`de la Viscri [i nu se poate spune \nvreun fel c` acest lucru le-ar displ`cea,c`ci tot sa[ii de la MET i-au \nv`]at s` segospod`reasc`, s` profite de interesulturi[tilor pentru c`tunul lor, astfel\ncât ace[tia \[i hr`nesc [i \[i \ngrijescmai bine caii cu care-i plimb` pe mul]idintre vizitatori, scot untul [i lapteledin vaci [i oi, asigurându-[i astfel osurs` important` de venituri, \mpletescciorapi pentru beneficiari din Germa-

nia [i, nu \n ultimul rând, i-au deprinsla agroturism, astfel \ncât \n prezent laViscri sunt vreo zece pensiuni, unaapar]inând chiar prin]ului Charles, pa-tronul spiritual al MET. Poate nu acestultim detaliu i-a determinat pefrancezii care redacteaz` prestigiosulghid turistic Routard s` acorde un im-portant spa]iu [i Viscriului, \ns` certeste c` anual vin aici din Fran]a camvreo mie de vilegiaturi[ti pentru avizita cetatea, a dospi de lini[te ori a sefotografia al`turi de cai sau de volubiliib`[tina[i.

„Vroiau s`-mi ia mieiis` pasc` pe Wembley“

În rest, s`tenii care nu se \ndelet-nicesc cu cro[etatul ciorapilor oriboto[eilor pentru clien]ii din Germa-nia, nu fac gem de corcodu[e, mere saumure pentru cei din Anglia [i n-au nicicai s`-i plimbe cu c`ru]a prin \mpre-jurimi pe strìnii excita]i de aventuriexotice, lucreaz` la ferma de pe stabi -limentul fostului IAS care \i apar]inecunoscutului om de fotbal Paul Enache,fost pre[edinte la FC Bra[ov [i Trac-torul. Între acesta [i prin]ul Charleschiar s-a iscat o disput` destul de \ncor-dat` \n urm` cu vreo [ase ani, legat`chiar de patrimoniul fostului IAS.Enache, cu care ne-am \ntâlnit \n acele

zile pe uli]ele Viscriului, ne-a relatat \nfelul sù frust respectivul incident:„Eeeei, vroiau ei s`-mi ia mieii s` pasc`pe Wembley. S-a rezolvat, chiar m-am\mprietenit cu Charles, da’ nu el era devin`, ci românii `[tia care cic` se ocup`de afacerile lui. Am auzit c` are o livad`pe la Malâncrav. S` fie s`n`tos“.

Via]a de zi cu zi pe strasse, în Viscri

Aici am dormit cu to]ii - Pensiunea Viscri, nr. 38

Vecinele de vizavi lucreaz` numai pentru export

Istorie \n pasul [trengarului


6Î

n r`stimpul celor câteva zilepetrecute \n splendida atmos-fer` de ev mediu [i rusticitatede la Viscri o puteam vedeade câteva ori pe zi trecând

prin fa]a pensiunii de la num`rul 38,unde ne stabilisem hogeacul, pe ob`trân` posac` [i de o jovialitatebine temperat` când r`spundeasaluturilor aproape solemne cu careo \ntâmpinau absolut to]i cei cucare se \ntâlnea pe poteca princi-pal` a satului. Aveam s` afl`m de lagazda noast`, func]ionarul de po[t`Eugen Panait, c` respectiva senume[te Sara Dootz, c` este cel mairespectat om din sat ori c` ruta sazilnic` pornea [i se sfâr[ea decâteva ori pe zi de la biserica-cetatedin deal, al c`rei unic \ngrijitor este,fiind ba[ca un ghid poliglot [i bineinformat la dispozi]ia sutelor de vizitatori sosi]i aici din toate z`rilep`mântului.

castelanadin VISCRI

Doamna Sara d` ora exact` (12:00)


7

Aici sunt banii B`ncii Mondiale

L`ca[ul cu pricina fiind unul dintreprincipalele puncte ale deplas`rii noas-tre \n aceast` fost` enclav` a s`simiitransilv`nene ne-am aburcat la rân-du-ne dup` vreun sfert de ceas de tihn`lene[` c`tre acea colin` \n vârful c`reiastr`juia de mai bine de [ase secole bi-serica alb` a Viscriului (Deutsch Weis-skirch), una ce fusese de zece ani inclus`de UNESCO pe lista monumentelor is-torice care trebuie neap`rat salvate [irestaurate, chestie care \n bun` partechiar se petrecuse, gra]ie unei finan]`ride la Banca Mondial`. Ca orice doamn`\n etate, Sara Dootz deplânge stricareavechilor rânduieli, bicisnicia [i puturo -[enia unora dintre cons`teni [i cìneaz`soarta coregionarilor sì sa[i care [i-aup`r`sit vatra str`mo[easc` de au r`masdoar 25 \n prezent. Ne arat` o poz`veche de pe peretele de la intrarea \nmuzeul cet`]ii care reprezenta un cor devreo sut` tinere fete aflate \n fa]a bi-sericii [i \mbr`cate \n costume tra -di]ionale. Pune degetul pe un chip dinpartea stâng` [i ne dumire[te: „Aiceasunt eu! Ia uite ce mul]i eram, iar acumam r`mas doar câ]iva. O s` ne ducem [inoi, c` nu ne \nmul]im ca `[tia", \ncheiecu n`duf, \nclinând cu capul c`tre aceazon` populat` de noii coloni[ti, [i de caii

lor care zburd` [i se baleg` nestin -gheri]i pe uli]ele satului.

Tragedia herghelieiMariei Tereza

Discu]ia despre cai \i dezgroap` a-mintiri dureroase: "Nu aici trebuia s`veni]i, ci s` fi mers la Homorod, laherghelia de acolo care s-a f`cut \n vre-mea \mp`r`tesei Maria Tereza. Doamne,Dumnezeule, era mândria Transilvaniei,o frumuse]e de cai erau acolo. S-a alespraful..." B`trâna Sara se chinuie s`-[iostoiasc` obida [i lacrimile, \nghite \n sec[i \[i reia povestea ce pare s` o fi marcatprofund. „N-am o pensie mare, e chiarmic`, dar cump`ram câte 50 de pâinici [im` duceam pân` la Homorod (n.r. - \napropiere de Rupea, la 20 de kilometri deViscri) [i \i hr`neam cu mâna mea. Mi-auzis oamenii de acolo c` \ntr-o sear` aumurit 19 cai! Voi nu [ti]i cum mor caii, caiimor greu, se chinuie mult [i parc` plâng,scot ni[te sunete sfâ[ietoare, ]i se rupeinima".

„Doar românii vin aicipentru Prin]ul Charles"

În cele trei ore \n care doamna Sarane-a \ng`duit s`-i vizit`m cetatea am\n]eles pe deplin de ce [tabii de la Banca

Mondial` s-au zgâl]âit la chimir [i aualocat fonduri pentru conservarea aces-tui monument de \nsemn`tate univer-sal`, lucru de care, din p`cate, suntcon[tien]i prea pu]ini dintre români,mul]i preferând cu o obstina]ie stupid`s` se \nghesuie la veritabile picnicuri alemitoc`nimii pe la Bran, Moeciu, Sâm -b`ta, ca s` nu mai amintim de aceleanexe ale ferent`rimii care au ajunssta]iunile de pe Valea Prahovei. Asta separe c` este [i cea mai mare temere asa[ilor din Viscri, care ne-au l`sat im-presia c` n-au privit cu ochi prea bunidemersul popularizator al echipei noas-tre de la ZT, a c`rui finalitate s-ar puteas` fie manelizarea unei splendidea[ez`ri ce se str`duie[te s` trìasc` \nzorii secolului XXI dup` normele [i obi-ceiurile din urm` cu secole. Distinsa [iacerba Karoline Fernolend, c`reia i sedatoreaz` \n propor]ie covâr[itoareproiectul de conservare al Viscriului [i,printre altele, fiica venerabilei doamneSara Dootz, chiar a dat o replic` tìoas`[i f`r` loc de r`spuns unei observa]ii, ce-i drept, cam neinspirate pe care of`cusem \n leg`tur` cu ceea ce ni sep`rea c` ar fi sporit interesul turisticpentru magnifica fort`rea]` de la Viscri[i de c`tunul de sub deal. „Nu-iadev`rat! Pentru prin]ul Charles vindoar românii. Ceilal]i, englezii, ger-manii, francezii sau ungurii veneau [i

pân` ca acesta s` aib` o proprietate lanoi \n sat [i pân` ca biserica s` fie in-clus` \n patrimoniul UNESCO". Aveadreptate femeia, a[a c` \n sprijinuldorin]ei sale venim cu câteva com-plet`ri ce se impun \n cazul practi-can]ilor turismului de paranghelie: laViscri nu exist` cablu, nu e [i nici nu o s`fie asfalt, gaze nici atât, re]elele de tele-fonie mobil` nu prea au semnal, p`lincae cam scump`, iar la unele pensiuni sepoate dormi chiar \n fân, a[a cum \iplace unui ortac al mo[tenitoruluitronului Marii Britanii. A[a c` nu semerit`, nu-i a[a? R`mâne]i la Bu[tenimai bine, c` s-a b`gat [i wireless.

� Constantin DINU

... [i de jos

¥ara lor v`zut` de sus...

Pe aici trec mul]i oameni [i cai


P oate ceva mai cunoscut` for t` -rea ]` ar fi cea din Cri] \ntrucâtexist` un indicator vizibil pedrumul pe care-l parcurg an dean rockerii [i folki[tii ca s` de-

bordeze de art` medieval` la Sighi[oara.Prima ates tare documentar` a Cri]ului,pe numele s`u real Deutsckreutz,dateaz` de pe la 1322 \ntr-un \nscris alvechii noastre cuno[tin]e din manualulde istorie de clasa a IV-a, numitul CarolRobert, cel pe care opt ani mai târziu aveas`-l cotonogeasc` Basarab I la Posada [is` \ntemeieze astfel ¥ara Româneasc`. ßiaceasta se afl` \ntr-o stare deplorabil`,\ns` ruinele zidurilor parc` \i confer` unaer de autenticitate [i reverie istoric`,lucru care nu-i revigoreaz` moral pes`teni [i cu atât mai pu]in pe cei câ]ivamembri ai comunit`]ii s`se[ti.

Turnul de carne de la Me[endorf

Nu acela[i lucru se poate spune des -pre cetatea vecin` de la Me[endorf, decare o leag` doar cinci kilometri, distan]`ce poate fi parcurs` doar pe un drum de]ar`, care este straniu de bine conservat`atât la exterior, cât [i la interior, acela[ilucru fiind valabil [i pentru vestitul Turnde Carne, acolo unde \n urm` cu secolelocuitorii respectivei a[ez`ri \[i puneau laad`post parte din hrana ce ar fi pututajunge \n mâinile numero[ilor vr`jma[icare s-au perindat pe aici. Incinta bisericiie, de asemenea, \ncânt`toare, oarecum \neviden]` ie[ind altarul cu patru picturi dedat` mai recent` \nf`]i[ându-i pe ceipatru evangheli[ti \ntr-un mod destul debizar, ce contrasteaz` cu ceea ce amputut vedea la interiorul altor astfel dea[ez`minte evanghelice.

� Constantin DINU

8

La nici 20 de kilometri de Rupea, cum iei drumul Sighi[oarei, se face c`tre stânga ocomun` cu un nume insipid, Bune[ti, datorat unui na]ionalist de prin anii ‘30 carea dorit s` românizeze numele unei localit`]i

eminamente s`seasc`, Bodendorf. Ceea ce e interesant la localitatea aceasta, dincolo de faptul c`posed` \n plin centru o magnific` biseric` fortificat`,aflat` \ntr-o stare de ruin` aproape des`vâr[it`, ar fiimportantul detaliu c` patru din satele ce intr` \ncomponen]a acesteia sunt dotate la rându-le cu astfelde fort`re]e [i anume Roade[, Cri], Me[endorf [i dejapomenitul Viscri.

CRI}sauKREUTZ

P`c`to[ii ZT \n altarul de la Me[endorf


9Î

n anul 2006, unuldintre cei mai pu-ternici oameni aiplanetei, CharlesPhilip Arthur

George, mo[tenitor altronului Regatului Unit,mai cunoscut ca prin]ulCharles, a achizi]ionat \nsatul bra[ovean Viscri,printr-o organiza]ie non-profit, o cas` de sa[i carefunc]ioneaz` \n prezentprecum cas` de oaspe]i.

pe gaura cheiiÎN CURTEA PRIN}ULUI

În prezent, o cas` de sa[i la Viscri„merge“ acum c` tre pre]uri ma -ximale de 35-40.000 euro, \n con -di]iile \n care noul proprietar vafi obligat s` p`streze specificul

german [i s` nu o transforme. „Cu blo-cajul de pe pia]a imobiliar`, pre]urile aumai sc`zut aparent fa]` de anii trecu]i,dar suma despre care s-a scris \n pres`c` ar fi fost pl`tit` pentru casa prin]ului,de 25.000 de euro, este fantezist`“, ne-a declarat Eugen Panait, propri-etarul unei pensiuni din localitate.Evenimentul achizi]ion`rii, puternicmediatizat, a fost privit ca o \ncercare aprin]ului Charles, un declarat prieten alRomâ niei, de a proteja ceea ce a mair`mas din patrimoniul cultural al sa[ilorbra [oveni, emigra]i masiv spre Germa-nia dup` momentul 1989. Reprezen-tan]ii Funda]iei Mihai Eminescu Trust,care deruleaz` aici mai multe proiectepentru restaurarea unor cl`diri de pa tri-moniu, sus]in c` num`rul de turi[tisosi]i la Viscri era mare [i \nainte deprimul popas al prin]ului Charles \n lo-calitate, aici fiind reparate o cetate]`r`neasc` [i un num`r mare de caseparticulare.

Sat emancipatPrestigiul prezen]ei princiare \n sat

nu poate fi, \ns`, neglijat, iar Viscri (co-muna Bune[ti) se prezint` mult diferitfa]` de satele \nvecinate, \n majoritatep`r`site de sa[i [i locuite acum de rromisau români.

La Viscri exist` co[uri de gunoi\mpletite din nuiele, exist` oamenipl`ti]i pentru a cur`]a gunoaiele de peuli]e, aduc]iunea de ap` este realizatàproape integral, func]ioneaz` mai

multe pensiuni [i s-a \nfiripat o pros-per` industrie de dulce]uri ecologice [ide \mpletituri \n lân`. Cei de la Funda]iaMihai Eminescu spun c`, pe perioada se-zonului cald, aici sosesc zilnic un num`rmediu de 40-50 de turi[ti. „Facem curatacolo [i preg`tim gospod`ria ori de câteori este nevoie. Chiar azi am fostanun]a]i c` vin oaspe]i din Anglia [iGermania [i am venit s` iau a[ternu-turile la sp`lat. Vom preg`ti [i masapentru cei care vor sosi“, ne-a spusMaricica Purghel , \ngrijitoare la casaprinciar`, dup` ce a ie[it pe poartamasiv` a casei de pe strada Principal`.

SPP, un Big Brother de Viscri

Localnicii spun c` „vizitele particu-lare“ ale prin]ului nu sunt posibile,chiar dac` el iube[te singur`tatea [i [i-ar dori s` vin` aici neobservat.„SPP-i[tii apar pe aici cu mult \nainte dea sosi prin]ul. Când vine la Viscri,prin]ului \i place s` se plimbe pedealurile astea din jur, a[a c` se duc [iSPP-i[tii pe-acolo, ca s` ca[te ochii!“,ne-a declarat un localnic. „Vin cu onoapte \nainte de sosirea alaiului, sauchiar din ziua precedent`. Nu intr` \ncurte, doar patruleaz` pe str`zi, iardac` li se pare ceva rù, poate s` te le-gitimeze. De obicei, SPP-i[tii dorm laCentrul de informare din sat. Prin]ulvine cu oamenii lui din Garda Regal`,care dorm cu el \n cas`“, ne-a mai spusaceea[i surs`. „Pân` \n prezent, prin]ulCharles a sosit \n vizit` la Viscri de treiori“, ne-a declarat Gerhild Dootz, de laFunda]ia MET. „Din câte [tim, prin]ulCharles nu va sosi \n acest an la Viscri“,a adùgat Dootz. MI5 deretic` pentru conu’ Charlie

În aceast` gr`din`, Camilla nu a dat niciodat` cu sapa

Traian George Horia pu[ca [i cureaua lat`


Între „fer`strù“ [i „papadiu“

N em]ii au primit cheia de la\n grijitorul Bisericii, dl Co-nnerth, unul dintre cei pa trusa[i care mai r`m`seser` \nlocalitate. Pastor nu mai era

la Dacia, sa[ii plecaser` de aici \ncepândcu anii ‘80 [i l`saser` un gol care nu s-aumplut pân` \n prezent. S-au apucatimediat s` renoveze casa.

La sfâr[it, au \nfipt la poart` o sculp-tur` din lemn, oper` a colegului Cle -mens Reichstein [i au \nceput s` lucrezela un atelier de sculptur` \n aer liber, \nsperan]a a tra gerii de vizitatori. Dacianu se putea mândri c` a fost inclus` preades \n circuitele turistice a[a c` au de-schis [i o pensiune \n aceea[i cl`dire,unde ori ci ne putea \nnopta pentru treieuro pe noapte. Apoi, \ntr-o ]ar` (Româ-nia) un de mul]i se duc cu Mercedesulpân`-n dormitor, Katia Hoh mann a adusun obicei ciudat [i a \nfiin ]at un garaj

(ecologic) de biciclete, ca s` nu se uite c`vine din Germania - ]ara unde orice gar`care se respect` are o parcare pentru osut`-dou` de biciclete [i o parcare pen-tru cinci-zece ma[ini.

Acum, Katia Hoh mann locuie[te sin-gur` [i este nevoit`, uneori, s` fac` sin-gur` unele repara]ii. A \nv`]at [i câtevacuvinte române[ti pentru situa]ii ur-gente: „sârm`“, „fer`s trù“, „ciocan“,

„ace“. Când iese \n strad`, schimb`„registrul“ cu „capr`“, „om“ sau „papa-diu“ (p`p`die-n.n.). „Fusesem volun-tar` \n Ungaria, \ntr-un proiect destinatcopiilor cu dizabilit`]i“, \[i aminte[tenem]oaica.

„La festivalul din Szeged, \ntâlnisempentru prima dat` folclor românesc, peuna din scenele de-acolo [i am decis c`trebuie s` v`d [i România. Eu sunt con-

sumatoare de folk, chiar dac` tinerii deazi \l ignor`, iar capitalismul \l de-voreaz`“ (râde). Din dragoste pentrufolclorul românesc, Katia a ajuns \nsatul cu patru sa[i: cei doi Connerth, unGetz [i un Dotz.

Dup` primul an de munc` \n Dacia,au \nceput s` ias` \n comunitate. Auamenajat un loc de joac` lâng` biseric`[i au \nceput s` lucreze cu copiii comu-nit`]ii: i-au dus \n excursii, i-au \nv`]atlimba german`, au organizat seri de dis-trac]ie sau cursuri de matematic`.Hohmann nu spune nimic despre ob-stacolele inevitabile pe care le-a \ntâm -pinat \n România [i se mul]u me[te doars` defineasc` starea de precar [i de con-templa]ie de aici \ntr-o singur` fraz`:„În România trebuie s` improvizezi me -reu!“, spune ea. Hohmann r`mâne,totu[i, cu mul]umirea c` a \ncercat ceva\ntr-o localitate care, la aniversarea a700 de ani de la \nfiin]are, se \nf`]i[eaz`ca fiind decedat` de 800 de ani.

� Traian George HORIA

satul cu PATRU SA{I

Lec]ie de german` \n aer liber

10R

omânia arepeisaje, aredestina]ii,dar are [i oa-meni. Când

au venit \n 2001 \n satulbra[ovean Dacia tocmaidin Saxonia german`, dela Dresden, KatiaHohmann [i parteneriisì de la Asocia]ia Eu-ropaKinder au fost caza]i\n casa p`r`sit` a pas-torului Bisericii Evanghe-lice Luterane. Dacia\ns`[i arat` ca fiindp`r`sit`: f`r` turi[ti, cuLeag`nul de copiiar`tând a penitenciar (cugratii la ferestre [i cufunc]ionari-gardieni carefug din calea reporte-rilor), cu mormane degunoaie \ncercuind satuldin dealul Linca [iCânepchia pân` spreB`c`rie, Calea Larg`, Ste-jarul Vi]elului [i ie[ireaspre Dì[oara.


P rimul lucru care ne-a intrigatcând am ajuns \n dreptul bi-sericii din Dacia (Stein) a fostfaptul c` exact la intrareaacesteia s`tenii de toate

nuan]ele g`siser` de bun`-cuviin]` s`amplaseze un jgheab metalic din care sead`pau dobitoacele satului, motiv pen-tru care pe o distan]` destul de mare secrease o fle[c`raie cumplit`. În fine, ne-am descurcat, iar apoi am merscâteva case mai acana pentru a-l aducepe mo[ Connerth s` ne deschid`. Nuprea era nevoie, c`ci poarta incintei fu-sese deschis` de al]ii, iar \n curte p`[teaun cal al unuia dintre balaoache[ii pecare-i v`zusem la birtul de vizavi, lucrucare nu l-a indignat prea dihai peb`trânul sas, semn c` se obi[nuise [ideja \i era lehamite. Acesta era doar unmizilic, \ntrucât imediat aveam s` afl`mdespre curtea bisericii c` este spa]iul dejoac` al copiilor de la [coala de lâng`.A[a c` nu mai trebuie s` insist`m preamult pentru a descrie la ce foloseau \nrecrea]ii precocii copii ai noilor coloni[tizidurile bisericii, de pe care fi]i siguri c`nu lipseau scrijelituri de genul „Ramona+ Grigore“ ori chiar "m... Gigel".

Austrieci la furat \n Dacia

Mare sup`rare trebuie s`-l apese peb`trânul Connerth, \ns ̀acesta \[i rumeg ̀\nsine dezgustul, ofteaz` a resemnare [i neroag ̀politicos s ̀ne trecem datele \ntr-uncaie]oi, ca s` fie el \mp`cat, deoarece nupu]ini au fost cei care mai \ntâi l-au rugat s`le \ng`duie s`-i viziteze biserica pentru camai apoi s ̀revin ̀ca s ̀fure ce li s-a p`rutmai de pre]. „Poate n-o s` crede]i, dar ul-timul ho] care a fost prins dup ̀ce a furat dinbiseric ̀nu era nici ]igan, nici român, ci unaustriac". În ciuda aspectului deprimant dinafar`, interiorul bisericii este foarte binep`strat [i utilat, lucru care probabil acânt`rit decisiv \n \nscrierea a[ez`mântuluipe Lista Monumentelor [i Siturilor Istorice,mai ales c` este unul dintre cele mai vechide acest gen de pe teritoriul României, fiinddatat din secolul XIII. Desp`r]indu-ne deb`trânul Connerth l-am mai \ntrebat doarde ce s-a schimbat numele satului din Stein(Piatra) \n Dacia. Ne-a l`murit: „Cuiva i s-ap`rut c ̀nu suna suficient de române[te".

� Constantin DINU

recrea]ia mare|N DACIA

Herr Connerth,omul [i cheia

La p`scut \n curtea sasului

11

„Gâsca este exact ceea ce le trebuie!“,ne spune Maria Panait, proprietara uneipensiuni din localitate, care a hr`nit inclu-siv SPP-i[tii sosi]i odat` cu prin]ul Charlesal Regatului Unit, dup` ce acesta a achi -zi]ionat aici o cas` s`seasc`. „Cei de la SPPdormeau prin ma[ini, s`racii. Noi, \ns`, ne-am descurcat \ntotdeauna. Nimeni de lanoi nu [tie de ce acest bo] de m`m`lig` senume[te «gâsc`», dar toat` lumea [tie cèste gustos“, a adùgat Panait. Pentru ore]et` complet` [i de succes, s`tenii dinViscri folosesc m`m`lig` [i brânz` („Depreferat, ca[ul de oaie“, ]ine s` subliniezeMaria Panait), dar [i „o ]âr`“ de ulei. Pen-tru patru por]ii, se folosesc 1 kg de brânz`[i 1 kg de m`lai dar cantit`]ile sunt aproxi-mative [i fiecare buc`tar poate s` adaugela ceaun, conform propriei concep]ii des -pre no]iunea de „por]ie“. Pentru \nceput,se fierbe apa pân` la clocot [i se adaug`treptat m`lai, amestecându-se continuu.Dup` ce m`m`liga este (dup` cum zic]`ranii) „coapt`“, ea este pus` \ntr-un vastermorezitent [i introdus` la cuptor. În pre-alabil, vasul este uns fin cu ulei pentru a\mpiedica aderen]a amestecului, iar apoi,\ncepe adùgarea de straturi succesive dem`m`lig` [i brânz`. „Ultimul strat, cel desuprafa]`, trebuie s` fie \ntotdeauna, debrânz`“, explic` Maria Panait, din Viscri.Tot amestecul este ]inut la foc potrivit \ncuptor cam 15 minute, pân` se tope[tebrânza [i p`trunde m`m`liga. Mâncarea seserve[te cald`, f`r` a fi r`sturnat` \ntr-unalt vas. (TGH)

GÅSC~à la Viscri

În satul Viscri, „gâsca“ estedoar o „momeal`“ gastro-nomic` pentru turi[ti: oturt` din m`lai \nmiresmat,care ademene[te \n zon`,

an dup` an, cohorte fl`mânde deteutoni sau britanici. „Turi[tiistrìni nu vor prânzuri bogate:

vin obosi]i de pe drum [i cer\ntotdeauna o mâncare

natural` [i u[or depreg`tit.

În ultimii ani, cu sprijinul unor or-ganiza]ii non-guvernamentale,localnicii din Viscri au \nceput s`prepare gemuri naturale [i s` letrimit`, pentru bani buni, spre

Occident. „Cam dup` 2005 a \nceputmi[carea aista, cu gemuri ecologice! T`tvedeam c` al]ii stau cu ochii la Bucure[ti,s` le vin` banii de-acolo, alduiasc`-i!Noi, ce era s` facem? Folosim ce-avempe-aici“, ne-a spus localnicul EugenPanait. La Viscri, dar [i \n \mprejurimi,

femeile g`tesc gemuri naturale, f`r`conservan]i, pentru clien]i din Anglia,Fran]a sau Germania. La Viscri, naturaeste generoas`, iar fructele se pârguiescbine. „Facem gemuri din corcodu[e, dinrubarb`, din nuci verzi sau c`tin`. Sespune c` \i plac [i lui Charlie (prin]ulCharles-n.n.) [i c` \ntr-un an, chiar s-aoprit la o cas` [i a gustat din rubarb`“,ne-a spus o b`trân` din localitate, careeste inclus` \n „programul de gemuri“,al`turi de o familie de nem]i. (TGH)

Patria rubarbei

Gem de corcodu[e pentru toat` Anglia

Traian [i Paul \mpart o m`m`lig`

Maria [i Eugen Panait - Viscri(Deutschweisskirch), str. Principal`

nr. 38, jud. Bra[ov.


12

Dac` v-a]i s`turat de plajele [i deserviciile române[ti la pre]uri de coast`de huzur, Bulgaria e aproape. ßi, cel maiimportant, e mult mai aproape de stan-dardele unui turism civilizat. A[a c`,l`sa]i \n urm` Vama Veche, zgomotoas`[i murdar`, [i trece]i grani]a. Nu ve]i fidezam`gi]i, a[a cum n-au fost miile deromâni care au trebuit de câ]iva anibuni s` admit` c` fra]ii no[tri cu ceafagroas` de la sud de Dun`re sunt maiiste]i ca noi [i ne iau banii f`r` s` crâc-nim. Dup` ce ai intrat \n Bulgaria, nu-]itrebuie decât un sfert de or` de conduslejer pe E87 ca s` ajungi la Ezeretz [i unindicator cam mâncat de rugin` teanun]` c` dac` te aba]i din drum lastânga ajungi la restaurantul ,,Ra]as`lbatic`“. Care va fi surpriza sur-prizelor pl`cute dac` e[ti un gurmand.Peste 200 de feluri de mâncare, de lamiel la pro]ap, care se \nvârte molcom[i apetisant chiar sub ochii t`i, la scoicidin cresc`toria proprie, ra]` [i pe[te,din care ]i se aduc por]ii pantagruelice.Neobi[nui]i, românii \nc` se uit` mira]ila notele de plat`: [ase oameni, mân-care [i b`utur` cât pentru zece, au pl`tit200 de ... lei, adic` mai pu]in de 50 deeuro. Deci m`nânci ca la Cap[a cu baniicare abia ]i-ar ajunge la un fast food.Vestea s-a dus repede, parcarea e plin`de ma[ini de Constan]a [i de Bucure[ti[i chelnerii vorbesc române[te. La trei

kilometri se afl` o plaj` \nc` s`l-batic`, dar lini[tit` [i curat`

cum nu vezi pe litoralul nostru [i undenu e nevoie s` \nchizi ochii ca s` te sim]i\n paradis. Pentru cazare \ns` trebuie s`mergi un pic mai departe. Te \ntorci ladrumul mare spre Varna, [i \n alte 15minute ajungi la Shabla, cea mainordic` sta]iune bulg`reasc`, un or`[elfermec`tor aflat la doar 24 de km degrani]`. Dac` alegi s` r`mâi \n Shablapeste weekend cu siguran]` nu te veiplictisi. Te po]i caza ieftin [i confortabil,po]i face plaj` \n condi]ii excelente, po]ivizita cel mai vechi far ori site-urilearheologice din apropierea ora[ului,sau po]i pleca pe sear` \n scurte ex-pedi]ii la Cap Kaliakra, Balcic, Albenasau chiar Varna, aflat` la doar 83 dekilometri.

Ce [i-ar putea dori mai mult un tu ristde weekend decât s` ajung` rapid ladestina]ie [i nu-i piar` cheful din cauzapre]urilor, condi]iilor ori atitudinilornepotrivite? Poate doar ca toate asteas` se \ntâmple [i \n ]ara lui [i trecereagrani]ei s` fie doar din curiozitateafireasc` de a vedea ce se mai \ntâmpl`[i la al]ii. ßi \nc` ceva. La Shabla s-arputea \n curând ajunge [i cu bicicleta peo pist` special amenajat` pe falez`, careva uni 2 Mai, prin Vama Veche, custa]iunea din ]ara vecin` [i prieten`.Proiectul a fost demarat \n ianuarie, laini]iativa primarului din Limanu, cost`cam jum` tate de milion de euro, partearomân` are de f`cut doar cinci kilometri[i bulgarii, restul de aproape 20.

Vine vara, bine nepare. Sau a[a artrebui. Cu banimai mul]i saumai pu]ini,

românii se scarpin` \n cap\ncotro s-o apuce când o fivremea vacan]ei mari sauchiar \n weekend. Tour operator-ii au ie[it cu ofer-tele bine cunoscute de seju-ruri prin \mprejurimi: Greciasau Turcia [i tenta]ia e mare.Pentru c` ale naibii pre]urise \nc`p`]âneaz` s` fie maimici ca ale noastre, iar com-para]ia \i face \nc` peromâni s` zboare prin aersau pe [osele spre alte z`rimai calde [i mai primitoare.

weekend bulg`resc la

SHABLA


13

Cert este c` nu-]i sunt de ajuns [apte zile s`descoperi toate locurile de care nu \ncetezi s`te minunezi la tot pasul [i care te \ndr`gostesciremediabil de insul`: str`du]e \nguste, lean-dri [i palmieri, oameni [i catâri, plajele de lav`neagr` sau ro[ie de la Perissa [i Kamari,apusurile f`r` egal din Oia, c`su]ele vopsite \nalb [i albastru, lacul din mijlocul insulei, un pa-radis pe care turi[tii nu se sfiesc s`-l comparecu cel din ceruri.

Reputa]ia de cea mai scump` insul` a spe-riat o vreme agen]ii de turism [i turi[tii, dar \nultimii ani tot mai mul]i români aleg Santorini,fie pentru partea ei zgomotoas` [i cos-mopolit`, asem`n`toare cu Ibiza, fie pentruzonele ei lini[tite. Fira, capitala insulei, de[i nuare plaje, este preferat` pentru via]a denoapte [i este absolut spec taculoas`, a[a cumeste situat` pe crestele abrupte, la 300 demetri deasupra m`rii. Localnicii, aproape8000, r`spândi]i \n mici localit`]i mai s`race,trìesc doar din turism. ßi-au transformatcasele \n pensiuni ori au deschis câte o micàfacere [i au pre]uri de dou`-trei ori mai marica \n alte p`r]i ale Greciei.

Dar oferta operatorilor de turism a devenitmai variat` [i mai accesibil`: un sejur de 8 zilela un hotel de trei stele pleac` de la 299 eurode persoan`, cu mic dejun inclus, dar foartes`rac. A[adar e bine s` [ti]i c` un pahar cu berecost` de la 4 euro \n sus, o \nghe]at`, de la 6euro por]ia, iar pentru un prânz v` trebuieminimum 15 euro ca s` nu v` ridica]i fl`mânzide la mas`. Dar m`car o dat` \n via]` merit`!Nu degeaba insula a avut cândva numele de,,cea mai frumoas`“.

Oprieten` moldoveanc` merge de ani de zile \nSantorini. I se pare c` este cea mai frumoasìnsul` greceasc`. ßi crede c` numai\ndr`gosti]ii ar avea voie s` calce pe mormân-tul atlan]ilor. Înc` verific` de trei ori am`nun-

telele legate de cazare, ajuns` acolo evit` excursiileorganizate, \[i \nchiriaz` un scuter [i se bucur` \n tihn`

de tot ce are de oferit locul de care sunt legateatâtea legende. Adev`rate sau nu, aproape c`

nu mai conteaz`.


14tari-i bini-nSANTORINI

v` ofer` suplimentele

DosareUltrasecrete

ZIUA TV

ZIUA Cargo

ZIUAGânde[te Verde

ZIUA Turistic`

GRATUIT!

Marmaris troneaz` maiestuos \n-tr-un golf \n care se amestec` apelelimpezi ale m`rii Egee [i ale surorii ei mai\ntinse, Mediterana, iar aerul marin este\m pros p`tat de cel al p`durilor de pin ce\mbrac` mun]ii din jur. Numele care te-ar putea duce cu gândul la marea Mar-mara vine de fapt de la porunca lui Soli-man Magnificul de a-l spânzura pearhitectul fort`re]ei ajunse la vremeaaceea o ruin`.

A[adar, de ce Marmaris? Pentru c`anul trecut, la \nceputul lui mai, cu doar350 de euro am putut sta 7 zile la unhotel de cinci stele, chit c` numai cu mic

dejun inclus. Îns` mâncarea nu ne-a scosdin buzunare decât sume modice pentruprânzuri frugale [i cine generoase. Cursacharter ne-a l`sat la Bodrum [i drumul cuma[ina pân` \n sta]iune a fost o\ncântare.

De[i nu era tocmai aglomera]ia dinmijlocul verii, sta]iunea avea puls. S-aputut face plaj`, baie \n mare f`r` peri-col de infarct, toate cluburile, restauran-tele, discotecile erau deschise iarboutique-urile [i bazarul \[i a[teptauturi[tii la shopping preg`ti]i de târguialaspecific` \n urma c`reia e[ti convins c` aidat de un chilipir. Trebuie s` mai [ti]i c`

din portul de agrement, elegant [i bineechipat, pute]i pleca oriunde de-a lungulcoastei turce[ti, dar [i \n Rhodos, \n in-sula Cleopatra unde se spune c` este celmai bun nisip din lume, la Pamukkale,Efes, sau Casa Fecioarei Maria. Iubitoriisporturilor nautice se pot bucura decondi]ii excelente pân` târziu, \n noiem-brie. ßi cum anul acesta va exista un char-ter care va asigura \n sezon leg`turadirect`, iar pre]urile agen]iilor \ncep dela 250 de euro de persoan` all inclusivepentru un sejur de o s`pt`mân` la unhotel de dou` stele, Marmaris poate fiexact destina]ia care s` merite to]i banii.

Tot Turcia!? Da, detrei ori da! O dat`pentru calitateaserviciilor, o dat`pentru pre]urile

f`r` concuren]` [i \nc` odat` pentru oferta de dis-trac]ie. De Antalya sau Bo-drum a auzit toat` lumea,dar de Marmaris mai pu]in.Total nedrept, pentru c` oalegere mai bun` pentru unsejur la dou` m`ri de-odat`cu greu ai putea face.


MARMARIS\notul \n dou` m`ri

15

Dincoace [i dincolo de \naltele ziduri ale bisericii-cetate, b` -trânii din Viscri [i-auadunat toate amintirile

tinere]ii, pe care acum [i le adul-mec` [i le rumeg` molcom, ne-maiavând cui s` le \mp`rt`[easc`pe-ndelete. Când li se mai \ntorccopiii din Germania sau de peunde s-au c`p`tuit ori s-or fi aciuatca s`-[i ostoiasc` lehamitea, \[itânguie pe gra iul lor soarta de a fidevenit minoritari \n fosta lorob[te, chiar prezen]e exotice pentru turi[tii ce se aburc` de te miriun de pân` pe aceast` colin` verdepentru a se minuna la vederea lorprecum un explo rator care descoper` vreun trib a c` rei stirpe o credea stins` de mult.

Exponate \npropriul muzeu

Ziua Turistica 7 final:Layout 1 · supliment gratuit al ziarului ZIUA ZIUA TURISTIC~ nr. 7 l 12 mai...

Documents

Transcript of Ziua Turistica 7 final:Layout 1 · supliment gratuit al ziarului ZIUA ZIUA TURISTIC~ nr. 7 l 12 mai...