Conducerea si Elaborarea Ziarului

8/7/2019 Conducerea si Elaborarea Ziarului

1/68

SCOAL A NATIONALA DE STUDII POLITICE SIADMINISTRATIVE

CURSUL:

CONCEPEREA SI ELABORAREA ZIARULUI - De la proiect la macheta -

Repere comunicationale

Lect.univ.dr.Dumitru Titus Popa


2/68

CONCEPEREA SI ELABORAREA ZIARULUI

CUPRINSPARTEANTIPROIECT ULCOMUNICATIONAL(realitate, context,mesaj)- Ziarul o creatie

subiectiva- Ce nu poate lipsi actorilor comunicarii (n presascrisa)- Intentia informationala n conceperea si elaborareaziarului- Ziarul un mesajcontextual

PARTE A A

DOUAOPTIUNE AREDACTIONALA- Un ziar pentrucine?- Un ziar pentru a spunece?- Un ziar cucine?- Tipuri de organigrameredactionale- Ziarul si comportamentulcomunicational- Cadrul (tipic) de organizarea si functionareaziarului- Cteva date de managementcomunicational

PARTEA ATREIAVIZUAL IZAREAMESAJULUI(Elemente principale de machetare si punere npagina)- Machetarea si structura

publicatiei- Distribuirea pe pagini a textelor siimaginilor- Realizarea propriu-zisa amachetei Calibrarea si cotarea

textelor Calibrarea si cotareatitlurilor Calibrarea si cotarea

fotografiilor- Litera deziar- Punerea n pagina criterii si tehniciuzuale- Culoarea si mesajulpublicistic- Reguli uti le privindredactarea- De la sedinta de macheta la nchidereaeditiei

2


3/68


PARTEANTIPROIECTUL

COMUNICATIONAL(Realitate, context,mesaj)

ZIARUL O CREATIE

SUBIECTIVAActul efectiv de concepere si elaborare a ziarului configureaza, sugestiv,caracterulintelectiv al produsului mediatic, n general, al ziarului, n cazul de

fata.- n expresie concentrata, ziarul constituie un proiect si un rezultat al unei binegnditeactiuni (strategii)comunicationale.- O actiune care si propune, n chip deliberat, constructia unei realitatiinformationale particularizatoare (de echipa), prin gestionarea coerenta si controlata, n nume propriu, amesajului propus.- Scopul urmarit si, de obicei, precizat n preambulul oricarui proiect publicistic, estede aconvinge: de a obliga mintea laconsimtire.

(1

- Caracterul deliberat al mesajului, trasaturile particularizatoare releva, faraechivoc,dimensiunea subiectiva explicita a produsului mediatic a ziarului n substanta si

efecteleinformationale preconizate sifinalizate.- Produsul mediatic (ziarul) este o creatie, cu toate particularitatile specificeacesteia:originalitate de interpretare si stil (stilul casei), impact cognitiv si emotional, determinareaunor atitudini civice, politice, morale, de adeziune sau respingere a unor idei, opinii, programeeconomice, doctrinare/ideologice sau initiative cu relevanta publica.

Spunem, astfel, ca un proiect mediatic bine gndit, trebuie sa defineasca,argumentat sicredibil, perceptia subiectilor comunicarii (orientarea publicatiei) asupra realitatiifaptelor,evenimentelor, opiniilor; mai precis, pozitia actorilor comunicarii fata de realitatea de faptsi, naceeasi masura, fata de realitatea perceputa de publicul tinta. Sociologii si specialistii ncomunicarereleva, n context, configurarea a trei tipuri de realitati, de care un proiect comunicationalrealisttrebuie sa tina seama: a) realitatea de fapt (obiectiva), b) realitatea publicistica(preconizata sifinalizata de echipa redactionala); c) realitatea publicului (perceptia nemijlocita a vietiitraite).(1 G.Calinescu: Un articol nu trebuie sa fie

o piesa de retorica, ci o demonstratie suficienta, caresaoblige mintea la consimtire. Alte aprecieri si formulari memorabile, n Glceava nteleptului

culumea (I-II), Ed. Minerva, Bucuresti,1974.

3


4/68


- Rezulta, n consecinta, un concurs de realitati, carora proiectul si produsulcomunicationaltrebuie sa le gaseasca punctul de convergenta, plauzibil si convingator, pentru a asiguraacceptareasi succesul actului de informare si comunicare, aziarului/publicatiei.- Actorii comunicarii sunt obligati sa tina seama si sa-si onoreze rolul deintermediari aimesajului, rol ce le impune corectitudine si onestitate n identificarea, prelucrarea si publicareafaptelor de presa. - Cu att mai mult se impune comportamentul comunicational corect si onest cu ct

uniiziaristi, de reala probitate profesionala, dobndesc un statut exponential, de voci ale publicului;acelasi statut l poate dobndi si ziarul, ca institutie comunicationala, cnd profeseaza, curigoare si perseverenta, adevarul faptelor, evenimentelor, fara nici un fel de discrimnare sau alttip dediferentiere, de ordin social, politic, ierarhic etc. (A fost o vreme, scria J.F. Mansfield, cnd

ziarulThe Times constituia proba indubitabila n justitie.).- Cinstea profesionala este criteriul esential de asigurare a credibilitatii si prestigiuluiziaristilor si ziarelor, cauza situarii, de fapt, a presei n pozitia de a patra putere n stat, cumariresurse de echilibrare a deciziei politice, legislative, executive sau judecatoresti. (Este bine saretinem situarea mai mereu a mass media, n aprecierile publicului exprimate n sondaje saualteinvestigatii sociologice, n imediata apropiere a bisericii siarmatei.).- C inste si gramatica le cerea I.L. C aragiale ziaristilor vremii sale, idee valabila si azicnd batalia profesionala se da ntre cuvntul cinstit si cuvntul poruncit (T. Arghezi), ntrerealitateade fapt (obiectiva) si realitatea publicistica, prin natura ei, personalizata, subiectiva.Exigenteleunei astfel de constructii sunt bine precizate.- Mediile de masa construiesc realitatea n productia lor, la fel cum fiecare dintre

noi aconstruit, de la nasterea sa, propria sa imagine despre lume si i da un sens potrivit cu ex perientele siobservatiile sale. n schimb, cnd aceste observatii ne parvin prefabricate de media, ncontinuturide diferite forme, putem spune ca acestea contribuie la constructia propriei noastrerealitati(s.ns.).(2

- Capacitatea de a influenta a media consta ntr-o ; dinsimpli, apoi ai evenimentelor, jurnalistii devin ai

actualitatii,asa cum exista ea pentru public

(s.ns.).

(3

Aptitudinea ziaristilor de a retranscrie realitatea ct mai aproape de substanta eiveridicaconstituie regula elementara a profesiei. Realitatea asa cum exista ea pentru public este un

demersobligatoriu, dar, asa cum spuneam mai la nceput, nu coincide, de multe ori, cu realitatea de faptsaucu cea publicistica. Prin mijloace comunicationale specifice, oneste, publicul poate fiimplicat ndescoperirea adevaratei realitati mai favorabila propriei sale evolutii sioptiuni.Problema care se pune, n conceperea si elaborarea ziarului, este una a maximei

luciditatimorale si profesionale si mai putin una a entuziasmului si orgoliului de a directiona cutotdinadinsul opinia publica (expresia consacrata este directie de constiinta). Desigur,entuziasmul siorgoliul (profesional) nu trebuie sa lipseasca, dar numai cu att publicatia risca sa disparadupadoua-treinumere.

(4

4


5/68


Propunem aceste prime formulari generale si, n general, cunoscute, ntruct seregasesc,ntr-o forma sau alta, n premisa oricarui proiect mediatic de concepere si elaborare a

ziarului. Eleimplica, de fiecare data acut, constiinta si vointa de a face (de ainforma/comunica) alecomunicatorilor/ziaristilor, fie ca sunt la nceput de cariera, fie ca sunt profesionistiexperimentati.(2 Michel Martin Communication et medias de masse, pag.8, Ed. Presses de lUniversit

duQuebec, 1991 (apud prof. Ioan Dragan, n Paradigme ale comunicarii de masa; vezi pct.3).(3 Ioan Dragan Paradigme ale comunicarii de masa, Casa de editura si presa SANSA

SRL,Bucuresti, 1996; pag.240.(4 Louis Guery et Pierre

Lebedel Comment

crer et animer une publication, Ed. C.P.F.J., Paris,

1991; pag.12.

Gndireamediatica

(5 este o stare si o obligatie de situare continua,aziaristului/comunicatorului pe traseul Emitator-Canal-Receptor, mai precis, pe traseul de la

fapt public la publicul de fapt, pentru a asigura integritatea/veridicitatea mesajului sicorecta luireceptare. Dar gndirea mediatica, asa cum vom vedea n paginile ce urmeaza, estevalidata nunumai de talentul de a investiga, esentializa si redacta mesajul, ci si de vizualizarea lui n paginile publicatiei. Cu aceste precizari am numit cele doua conditii decisive ale unui bun proiect deconcepere si elaborare a ziarului: lizibilitatea sivizibilitatea.

Att despre lizibilitate, ct si despre vizibilitate vom vorbi pe larg la timpul cuvenit.Acum, precizam doar ca sensul lizibilitatii indica nu numai stradania de a asigura citirea fara

dificultati atextului, printr-o atenta utilizare a sintaxei, termenilor sau literei tipografice (caracter,corp delitera aflat n fonturile calculatorului), ci si veridicitatea celor relatate/comunicate.Lizibilitateaapare, ntr-o asemenea interpretare ca scriitura si sens; stim ca sensul (curat, nedistorsionat)estelegitim numai daca respecta adevarulfaptului.

(6 n acest fel, consideram lizibilitatea ca ofacilitare alecturii, dar si ca o modalitate de relevare a autenticitatii mesajului. Sa reamintim ca a

(te)informa, la origini, nsemna a intra n forma realitatii, ne spune LucianBlaga

(7 , semn simbolic al

tentativei de cunoastere nemijlocita; iar pentru NorbertWinner (8

definea informatia: dimensiuneaunui continut obtinut din lumea exterioara n procesul adaptarii noastre la ea,cunoscutulcibernetician subliniind, prin continut obtinut, obligatia cunoscatorului de a actiona nlumeaexterioara (si asupra ei) pentru a o cunoaste si a te adapta la ea A intra n forma realitatiisi/sau ati-o apropia, pentru a trai sau a comunica o realitate certa/veridica constituie actiunicerte aleclaritatii (lizibilitatii) ariei evenimentelor, faptelor, opiniilor de referinta. Se spune pe bunadreptate ca ziaristul/comunicatorul trebuie sa stie cum sa intre n forma realitatii cum sa preia publicistic realitatea sa vada si dincolo de aparentele realitatii, sa stie ce si de cecomunica, n beneficiul cui si cu ce efecte. (nca la nceputul gazetariei moderne, la jumatatea secolului alXIX-lea, unui ziarist englez trimis corespondent de front, n razboiul Crimeei, din 1852, redactorulsausef i-a spus: transmite ceea ce vezi, dar si ceea ce nu se vede; cauta n spatele(culisele)evenimentelor cauzele care le-au determinat, pentru a sti care sunt adevarate si care sunt provocate,

5


6/68


cine si cu ce scop se comporta astfel. Ziaristul era sfatuit sa vada dincolo de aparente, saintre nformarealitatii.).(5 Expresie ce sugereaza existenta, de fapt, a unor criterii si principii specifice ariei

mediatice deanaliza si comunicare (Bernard Mige propune conceptul de gndire comunicationala,cartea cuacelasi titlu, aparuta la Ed. Cartea romneasca,1998.(6 Cnd se vorbeste de adevarul ziaristic, spre deosebire de adevarul filosofic,

matematic, sesubliniaza particularitatea jurnalismului: de a respecta faptul, de a nu-l altera prindesprinderea dincontext, interpretare etc. Faptele, informatiile/stirile sunt evaluate conform criteriilor adevarului(vezi comportamentulcomunicational).(7 Lucian Blaga Elanul insulei, Ed. Dacia,

1977(8 Norbert Wiener Cibernetica sau stiinta comenzii si comunicarii la fiinte si masini, Ed.stiintifica,1966.

Legat de vizibilitate, vom preciza acum doar cteva caracteristici ce tin de obisnuit.Estevorba de ceea ce constructorii ziarelor moderne numesc vizualizare prin machetare si punere n pagina a textelor, titlurilor si imaginilor rezultate din munca redactionala. Arta relationariitext-titlu-imagini, n structura unei pagini de ziar si n ansamblul ziarului, sporeste forta deimpact amesajului. Expresivitatea grafica are, azi, un rol precumpanitor n realizarea comunicarii publice.

CE NU POATE LIPSI ACTORILORCOMUNICARII(n presascrisa)Sa fiu de acord cu profesionistii comunicarii mediatice cnd sustin ca, pentruevitareasubiectivizarii excesive, arbitrare, a actului publicistic, editorii, redactorii, vizualistii presei se

aflamereu n situatia de a proba calitati profesionale si morale specifice. ntre acestea, treisuntconsiderate n primul rnd necesare si landemna:

a) Un avizat discernamnt comunicational, care presupune, ntrealtele:- perceperea, selectarea si prelucrarea corecta a faptelor, evenimentelor,opiniilor curelevanta

publica;- capacitatea de a identifica relatia cauza-efect n producerea siderulareaevenimentelor, cum si comportamente individuale sau colective: atitudini

simentalitati, actiuni si scopurietc.;- aptitudinea de contex tualizare, n folosul claritatii mesajului, a faptelor publice,

attstilistic, ct si grafic (macheta, design,culoare).

6


7/68


b) Vocatia de a vedea adevarulfaptelor:- actorii comunicarii (editori, ziaristi, vizualisti) nu trebuie sa se

multumeascadoar cu o imagine impresionista (constatativa/cantitativa) asuprafaptelor,evenimentelor (chiar daca, de multe ori, este tot ce potobtine);- permantizarea obligatiei profesionale de a depasi, cu asumarea oricarui

risc profesional, aparentele, pentru a face cunoscute adevarurile continute deevenimente,fapte,atitudini;- fata de tot ce vezi si ti se spune, formuleaza consecvent ntrebarea cauzala: -

Dece?, pentru a ajunge la mesajul veridic al realitatii investigate; pentru aajunge lantelesul si viata oamenilor pentru care publici.

O vorba cunoscuta a marelui scriitor latin, Martial, ne vine n ajutor: Citeste cartea aceasta,desprecare Viata poate spune: e a mea! N-ai sa gasesti n ea nici Centauri, nici Gorgone, niciHarpii:rndurile mele miros aom.

Ar fi cum nu se poate mai bine sa putem ncepe o confesiune personala cu propozitia:Citeste publicatiaaceastac) Talent de gazetar. Precizarea de gazetar apare ca necesara. Pentru ca talentnu areacelasi sens pentru scriitori, muzicieni, plasticieni si pentru ziaristi. n cazul primilor, vorbimdeun talent artistic (creatie exclusiv personala, originala, legitimata, pe baza unor judecatiestetice,de valoare etc.), pe cnd, talentul de gazetar mizeaza pe claritatea si accesibilitatea (pnala unnivel elementar) tex tului. Se si spune: cnd scriitorul intra ntr-o redactie de cotidian, pentrua seilustra publicistic, lasa talentul literar la intrare. Lumea scriitorului este, de multe ori, mica,insolita,simbolica oricum, nu neaparat reala, nemijlocita pe cnd lumea gazetarului estereprezentata derealitatea evenimentelor, este veridica, constatabila, analizabila (psihologic,sociologic,comunicational). Talentul de gazetar este menit sa surprinda realul, sa-l relateze si sa-lcomenteze.RobertHennard

, specialist n pregatirea tinerilor ziaristi spunea: Acum si n viitor functia

(9

esentiala a ziasitului este de a povesti ce se ntmpla; a ex plica ce se ntmpla si, nu foartedes, acomenta cele ntmplate. Opinie nu foarte diferita de formula comunicarii propusa de H.Laswell:Cineva spune ceva desprealtcineva.ntelegem, astfel, ca talentul de gazetar consta n: - aptitudinea de a relata celevazute siinvestigate si de a le reda ntr-o forma narativa simpla, accesibila, onesta; - prioritateaevenimentului n raport cu stilul sau disponibilitatile abstractizante ale autorului; -capacitatea de

7


8/68


a spune mult n putine cuvinte (non multa sed multum), expresie a talentului, dar si arespectuluifata deciti-

(9 Profesor si, multi ani, n fruntea centrului european de pregatire si perfectionare a ziarisrilor,de laLille

(Franta).tor: se poate vorbi chiar de un canon al scriiturii gazetaresti, recomandndu-se utilizareacuvintelor pline (substantive, verbe) n raport cu cele simple (prepozitii, conjunctii, adverbe); o fraza de40 decuvinte nu se retine, iar cele de 50-60 de cuvinte ar trebui repudiate din scriituragazetareasca.Stilul si timpul scriiturii/lecturii trebuie considerate cu mare atentie n orice tip de proiectcomunicational (pe suport de hrtie) sau n finalizarea intentiei informationale. Daca nlegatura cuscriitura am retinut cteva reguli, precizarile referitoare la timpul lecturii nu sunt mai putinsugestive. Sociologi francezi au stabilit ca o perssana acorda aprox imaativ 20 de minute pentrucitireaa unui cotidian si aprox imativ 60 de minute pentru o revista de tipmagazin.

CalulfugeO mica anecdota a facut oarece succes, la un moment dat. Un text frumos a ajuns pemasaredactorului sef. A citit primul paragraf: n zarea unui pustiu parelnic, pe cmpia neteda,sarutatade racoarea amurgului, cnd noaptea sta la pnda n orizontul spectral, fin, ca parulindefinit alngerilor un tretin argintat de omatul lunii se-ndeparta, disparea n ezitarea clipeifragile.Redactorul sef s-a nfiorat, dar n-a ezitat: a taiat paragraful si n locul frumoasei imagini ascrisdoar att : Calulfuge.Scurt, expresiv si exact. Ca pentru presa.

INTENTIA INFORMATIONALA N CONCEPEREA SI ELABORAREAZIARULUICteva precizari sunt necesare. n sensul obisnuit, intentia este similara cu aorienta, adirija. n aria comunicarii, intentia (intentionalitatea) semnifica actiunea de a adapta la

viitorulimediat anumite continuturi ale constiintei. n sociologie, foarte lapidar vorbind, intentiavizeaza premisele, cauzele si consecintele actionale sau monactionale ale persoanei,colectivitatii sauinstitutiilor, n raport si fata de realitatea (sociala, politica, morala) de referinta.Cercetareasociologica si poate propune, raportata la timp, o investigare unidimensionala (n prezent); bisautridimensionala (prezent trecut - viitor). ntrebari de tipul: 1). Care sunt, dupa parereadvs.,cauzele cresterii alarmante a violentei si criminalitatii, n momentul de fata, n Romnia? 2).Cecredeti ca a determinat o att de accentuata disolutie a autoritatii statale si a unor institutii publice,cu rol nemijlocit n asigurarea respectarii legii si a statului de drept? 3). Cine si cumcredeti catrebuie sa actioneze, pentru a nlatura, n viitorul imediat, teama si nesiguranta n caretraim?

8


9/68


10/68


ZIARUL UN MESAJCONTEXTUAL

Faptele, evenimentele publicistice au loc si se desfasoara n anumitecircumstante(mprejurari): de loc, de timp, dar si psihologice, emotionale, sociale, politice, civice. Sensulsivaloarea lor comunicationala sunt configurate, n substanta, de aptitudineaziaristului(comunicatorului) de a identifica si analiza cauzele si tensiunile determinate, cum sirelatiile deconsecinta operationale n contextuldat.Cauzele si tensiunile determinate, precum si consecintele/efectele, regasite nmesajul publicistic, se petrec, fireste, n contexte diferite; sau pot fi mai bine solutionatecomunicational, pornind de la existenta mai multor tipuri de contexte. nainte de a le enumera pe cele

consideratemai importante, sa precizam ca actiunea de contextualizare a mesajului este ocomponentaobligatorie a profesiei de redactor, secretar de redactie sau vizualizator si un reper,acceptat sinecesar, n conceperea si elaborarea produsului mediatic (ziarul). Tipurile de contexte ceurmeazaau tocmai rolul de a valida oportunitatea gndirii contextuale, n situatii diferite, adesea puternicemotionale, dificil dedecriptat.Pentru exemplificare, am retinut cinci tipuri de contexte: - faptic; - paradigmatic; -emotional; - radicalizant; - al vizualizarii (macheta, punerea n pagina).Contextul faptic (cadrarea) pretinde ziaristului/comunicatorului sa pastrezecontinutul sisensul faptelor, n functie de contextul si cauzele care i-au determinat valoarea de fapt publicsemnificativ. Dislocate, desprinse din mprejurarile genezice, faptele sa nu suferedeformari,truncheri, distorsionari. Aceeasi atentie relativa la integritatea faptelor trebuie avuta n vederesi nmomentul prelucrarii redactionale (scriitura, stil, gen publicistic). Calitatea mesajuluidepinde,cum observam, de capacitatea ziaristului/comunicatorului de a pastra si prelua ntocmai faptul ncauza si semnificatia sa comunicationala. n triada fapt context redactare nu se poateface, practic, o ierarhizare contributiva. Cele trei componente mentionate sunt la fel de importante.Spreexemplu: Desprinderea arbitrara a faptului din contextul determinant anuleaza,moral sicomunicational, att scriitura (redactarea), ct si criteriile de selectare. Efecte

asemanatoare potaparea si n cazul unei proaste redactari sau al unei neinspirate selectii a faptelor curelevanta publica. Desprinderea din context a faptului, fara a-i afecta continutul si sensul, constituie ofazaesentiala a comunicariimediatice.Contextul paradigmatic are n vedere relatia semantica prestabilita ntreEmitator siReceptor, de care autorii proiectului comunicational trebuie sa tina seaama; si care se varegasi nscriitura, lexic, stilul casei, gndit si finalizat n paginile publicatiei preconizate/realizate.Este,aici, vorba de preluarea unui principiu de baza al stiintei comunicarii, sugestiv formulat:Emitatorulsi Receptorul trebuie sa se afle n aceeasi arie a sensului, pentru a avea loc o comunicarereala.Ambii poli ai comunicarii n cazul de fata, redactia si publicul utilizeaza acelasicodcomunicational; continutul, sensul, utilizarea cuvintelor, conceptelor, expresiilor recurentesunt

10


11/68


familiare pentru cei ce transmit si cei ce recepteaza mesajul. Este normal sa stabilesti cuicomunici,dar tot att de normal este sa stabilesti si cumcomunici.Contextul emotional (psihologic) vizeaza, cu precadere, reactia psiho-mentala a publicului, dar si a ziaristului, n fata unor situatii, stari, evenimente neasteptate,senzationale,terifiante etc. Daca publicul este de asteptat sa aiba o reactie emotionala puternica,ziaristului nueste firesc sa i se ntmple acelasi lucru. A nu fi surprins de nimic face parte din nsasicalificareareporterului, ne spune J.F. Mansfield. ntr-adevar, pare cu totul nefiresc sa privesti peecraneletelevizoarelor teribila catastrofa provocata de cutremurul din Salvador si sa-l asculti pe reporter cumnsira, parca fara nici un fel de emotie, cti morti, cti disparuti, cti raniti, cti fara adapost,ctiscosi de sub ruine, ce sanse de supravietuire mai au cei prinsi sub darmaturi si tot asa de

parca ar fi vorba de discursul unui statistician, fie el si aldezastrului.Cum adesea constatam, contextul emotional poate fi constatat, dar poate fi sisupralicitat,estompat, provocat, ocultat etc. Ingineria emotionala nu-si propune, deci,descoperirea sicunoasterea adevarului faptelor publice (nu, n primul rnd, aceasta!), ci provocarea sauevitareareactiilor psihologice, emotionale, n functie de interese si mprejurari evenimentiale(conflictearmate, confruntari sociale, electorale, concurentiale etc.) Este cunoscuta replicafostului presedinte George Bush, cnd a instituit cenzura militara (permisa n timp de razboi) ntimpulconfruntarilor cu armata irakiana care invadase Kuweitul: Nu vreau sa cstig razboiul pe terensi sa-l pierd la televizor! n fapt, presedintele avea n vedere reactia emotionala a poporuluiamerican lavederea inevitabilelor tragedii, de o parte sau de alta a frontului. n aceeasi arie aexemplelor emotionale putem situa si campania electorala, spatiu tipic psiho-emotional, n cadrulcaruiaoptiunea/angajarea/implicarea afectiva (a sensibilitatii) blocheaza n buna masuraresurseleluciditatii si realismului. Ramne de referinta concluzia liderului Partidului Liberalaustralian, n1993, care spera ca minciuna (instrument emotional curent) sa nu prevaleze ncampaniaelectorala Dupa alegeri, a explicat insuccesul partidului sau zicnd:

(12

De unde deducerea ca cinstea este o virtute si un argumentemotional.Contextul radicalizant apare, cum sugereaza si formularea, n momentele unor

confruntaripe viata si pe moarte ntre grupuri politice sau de interese, n interiorul unui sistem/regim politic(ex. Evenimentele radicale romnesti din dec. 89), ntre sisteme, tari, culturi etc. Sa observamcum,n zilele confruntarilor decembriste de la noi, comunicarea normala, informatia veridica aufostenclavate, dislocate din contex tul lor natural si adaptate spatiului psihologic alconfruntarilor;rupte de realitatea nconjuratoare. Aparea, astfel, ceea ce unii analisti numesc o altarealitateinformationala/comunicationala, caracteristica schimbarilor sau destructurarilor violente:a) informatia este subiectivizata pna la paroxism (golita de realitate, de adevarul

faptelor,joaca unrol); b) informatia urmeaza logica unor scenarii (constructii arbitrare, pentru o cauza si nu pentruo evolutieorganica);- informatia este determinata de criteriul pasional si nu de cel

rational.

11


12/68


Ca profesionisti sau viitori profesionisti ai comunicarii suntem obligati sa constatamcumcontextul radicalizant poate fi un fapt real, dar si un haos bine organizat, n careinformatia(dirijata, prelucrata, enclavata) poate atinge oefici-

(12 Revista Memoria, nr.26, martie/1993, pag.92 (vezi volumul Sociologia minciunii,Ed.Institutul European, Iasi,

1998).entasemnificativa.

Contextul radicalizant impune o alta logica a adevarului faptelor, alte criterii decalificare siutilizare a datelor, faptelor, evenimentelor. Iar cnd schimbarea radicala vizeaza

mentalitati saustructuri de tip paradigmatic (noua ordine) rezultatele pot fi cu adevarat surprinzatoare.Exemplu,celebru de-acum: relatia nepotrivita dintre Bill Clinton si stagiara de la Casa Alba,MonicaLewinski.Personalitate si personaj charismatic, fara prejudecati, Bill Clinton nu parea prabusitdincauza ncurcaturii, comentata la nivel planetar. Culmea povestii a fost atinsa cndsondajele deopinie indicau o crestere spectaculoasa a ncrederii populare n presedinte, n chiar zilelescandalului si ca efect al acelui scandal. Reactii pro-Clinton s-au nregistrat si n alte tari,inclusiv nRomnia, astfel ca love-story-ul clintonian a devenit un business mondial (global). Surpriza sinutocmai. Important este sa retinem o mutatie sugestiva a perceptiei publicului, radical schimbatafatade o perioada anterioara nu prea ndepartata. Efectul Clinton indica un context nou al perceptiei simentalitatii, pragmatic, realist, functional: presedintele a fost ales pentru a aduce binele(fericirea)si rezultatele economice si sociale au fost apreciate ca remarcabile. n fond, un presedinte numaiapare, azi, ca parinte/tatuc al semenilor sai, ci, mai degraba, ca exponentul unuiproiect(economic, politic, civic). Daca ceea ce ai promis ai realizat, ai sanse sa fii iertat pentru alteefectecolaterale.Un proiect comunicational trebuie sa tina seama de toate tipurile de mutatii petrecute lanivel individual, de grup sau institutional, la nivel social sau mental, local sau global asa cumapar ele, ntr-un moment sau altul al evolutiilor si confruntarilor, inerente lumii pe caretocmai o parcurgem.Contextul vizualizarii reprezinta concretizarea solutiilor redactionale si secretariale pentru aobtine efectul comunicational preconizat. Vizualistii (vizualizatorii), cum sunt numitiadeseaoamenii redactiei specializati n realizarea unor relatii comunicationale incitante ntre texte,titluri siimagini, nu sunt simpli tehnicieni ai unor operatiuni stereotipe. Cu att mai mult cu ct presaasistata de calculator (PAO) face posibila implicarea publicistica, inclusiv a operatorilor nemijlociti,ai procesarii publicatiei. (De multe ori, n cazul periodicelor, operatori si machetatorisunt siredactori.).Vizualizarea este direct legata de intentia informationala, dar si de formatul, periodicitatea sidestinatia (publicul de referinta) publicatiei. Exista, astfel, diferente de vizualizare ntrecotidiane populare, independente (ex. Adevarul, Romnia libera) si cotidiane specializate (ex.Economistul,

12


13/68


Ziarul financiar); ntre ziare de scandal (jelow press) si cele oneste, de opinie si analiza;ntrecotidiane si periodice Diferentele n functie de format format mare (ex. Evenimentulzilei) siformat tabloid (ex. Libertatea) impun si anumite reguli relative la dimensiunea textelor, punerea n pagina, spectacolul grafic al primei pagini. n general, tabloidele recurg la paginavitrina, ncare sunt prezentate, ct mai subliniat, evenimentele, opiniile, interviurile din interiorul publicatiei.Prevalente sunt titlurile si imaginile, nsotite de scurte explicatii (ex. Libertatea, Formula AS, dar siPro-Sport). Sa observam cum si ziarele de format mare, cum este Pro-Sport, recurg la paginavitrina si la specularea atenta a mansetei si frontului paginii I. Sunt ziare de mare tiraj(Evenimentulzilei, National) care mbina sobrietatea cu spectacolul vitrina. Astfel ca prima parte a paginii Ieste de tip vitrina (fotografii, titluri si culori de efect; partea a doua a paginii este relativ sobra,cutitluri si texte de mai mari dimensiuni. Este un stil impus probabil de piata informatiei: la

chioscsau pe tarabe, ziarele sunt expuse (mpaturite) astfel nct apare la vedere numai prima parte a paginii nti. Sigur este, nsa, ca echipa redactionala si-a propus din start (din proiect) un astfeldestil al casei; un astfel de contex t alvizualizarii.

13


14/68


PARTEA ADOUAOPTIUNEA

REDACTIONALAProiectul comunicational n discutie ziarul structureaza nu numai spatiulsubiectiv ceconfigureaza mesajul de transmis (intentia informationala si interpretarea contextuala), ci si

anumitefunctii/conlucrari n interiorul redactiei. Doi remarcabili specialisti n materie, Louis Guery siPierreLebede

l

, stabilesc o relativ precisa traiectorie a conceperii si elaborarii nemijlocite

(concrete) a

(13

ziarului: de la gndul de a face un ziar pna la organigrama, stil de conducere si difuzare. Estevorbade solutionarea punctuala a unor operatiuni succesive, cumsunt: - Un ziar pentru

cine?- Un ziar pentru a spunece?- Un ziar cucine?La care se poate

adauga:- Criteriile de constituire a echipeiredactionale.- Stilul de lucru al comitetului/consiliuluidirector.- Comportamentul comunicational (profesional sinormativ).Raspunsurile si argumentele solicitate de ntrebarile si actiunile tipic redactionale

formulateimediat mai sus ne obliga sa constatam cum problematizarea subiectiva de pna aici seregaseste sin etapa operativa a constructieiziarului.

Un ziar pentru cine? impune, nainte de toate, stabilirea publicului tinta, n functiedeobiectivele prestabilite ale proiectului. Initiatorii si realizatorii ziarului decid daca se

adreseaza propriilor militanti (daca este vorba de o asociatie, un organism politic, profesional, civicetc.),aderentilor sau publicului larg. Aceleasi precizari sunt necesare si n cazul unuiziar dentreprindere: se va adresa numai cadrelor de conducere/coordonare sau tuturor salariatilor?;

sau ncazul unui ziar municipal: destinat numai personalului de decizie sau masei decetateni?Concluzia autorilor citati: Este important sa se formuleze raspunsuri clare la aceasta primaserie dentrebari, pentru ca, n functie de raspunsuri, se realizeaza de fiecare data un ziar diferit.Diferit n privinta alegerii subiectelor, n maniera de a le trata, n forma de redactare: scriitura,vocabularul,inclusiv n ce priveste prezentarea: titraj (titrare), ilustratii, punere n pagina.

Recomandabil ar fi

(14

realizarea unui numar zero (pilot), cu texte, titluri, imagini reale. Numarul zero sa fie,apoi,distribuit unor cititori avizati care, dupa lectura, sa-si spuna parerea, sa faca observatii decareechipa redactionala sa tinaseama.

(13 Louis Guery et Pierre Lebedel, op.cit., pag. 12-22.

14


15/68


Un ziar pentru a spune ce? este considerata ntrebarea cheie a oricarui proiectcomunicational. Cert, daca se gndeste elaborarea unui ziar, aceasta nseamna ca exista un

mesajde transmis, informatii de publicat, opinii deaparat.

Ceea ce obliga la stabilirea claraa

(15

liniei/orientarii redactionale, nainte de a lua deciziidefinitive.

Un ziar cu cine? Pe lnga raspunsurile la ntrebarile pentru cine si pentru aspunece, alte doua ntrebari solicita raspunsuri tot att de importante: Cu cine? si Cum?. n

sensobisnuit cu cine? vizeaza echipa redactionala. n functie de periodicitatea siaria deraspndire/acoperire a ziarului, componenta si numarul componentilor echipei sunt diferite.Pentruun periodic, echipa redactionala poate fi formata doar din ctiva angajati permanenti(director/redactor sef, secretar de redactie, doua-trei persoane la corectura, unul sau doi

operatori,eventual o secretara tehnica). n acest caz. Publicatia se realizeaza, n principal, cuziaristi/colaboratori (permanenti sau ocazionali). n cazul unui cotidian de mare tiraj siacoperire(teritoriala), echipa redactionala este mult mai numeroasa; poate ajunge la sute deangajati(redactori, corespondenti, personal tehnic, economic-administrativ, auxiliar). Dar ntrebarea cucine? cere un raspuns si la ceea ce numim coerenta comunicationala a echipei.Componentiiredactiei vizeaza un anumit tip de mesaj, n realizarea caruia se angajeaza si moral, si profesional, sicontractual.

(14 Louis Guery et Pierre Lebedel, op.cit., pag.13.(15 Idem, pag.15.

Un mesaj contrar (n mod voit contrar) celui proiectat si realizat de echipa redactionala poate prejudicia credibilitatea si, n ultima analiza, tirajul publicatiei. Nu excludem, fireste, opiniile

ndivergenta ale redactorilor, ale colaboratorilor sau ale publicului, cu conditia sa fie astfelanuntate,n paginile ziarului, pentru a oferi si alte variante de interpretare publicului tinta. n general,nsa,echipa redactionala profeseaza ideile si stilul de comunicare stabilit n proiect sau nstatutul defunctionare, pastrndu-se astfel stilul casei filosofia de informare si comunicare proprie. Unexemplu: - n anii 70, un cunoscut ziarist francez, Olivier Todd, a trecut de la Le NouvelleObservateur (publicatie a socialistilor francezi) la lExpress (publicatie condusa de unlider al partidului radical francez). ntr-o ntlnire la Biblioteca franceza din Bucuresti, el preciza catrecerea de la stnga la centru a fost, ntr-adevar, radicala. Astfel ca s-a nscris imediat nnoulstil si-n noua orientare a celor de la lExpress. Exemplul francez ne ofera raspunsuri si lacucine? si la cum?. Ziarul se realizeaza cu o echipa constituita (si) pe relatii elective (si deidei) si pentru realizarea unui mesaj, asa cum a fost formulata n proiectul comunicational si-n produsulmediaticfinalizat.

Constituirea echipei redactionale n cazul conceperii si elaborarii unui ziar nou,oportunase considera a fi numirea n fruntea echipei a unui profesionist care stie cum sa

organizeze o

15


16/68


redactie, cum sa-i imprime o functionare operativa, prompta, cum sa repartizezeobligatiile publicistice pe oameni, n raport de aptitudini, talent de investigare si redactare, utilizareasurselor de informare n cazul ziarelor cu vechime pe piata mediatica problema nu mai este aconstituirii,ci a completarii echipei cu noi redactori, iar, n anumite situatii, cu rennoireasemnificativa acorpului redactional. Problema, n acest caz, este a asimilarii noilor angajati, princunoastereaoptiunii lor comunicationale, a ideilor si convingerilor pe care le profeseaza sicompatibilitatea(eventual complementaritatea) acestora cu obiectivele comunicationale ale redactiei.Problemaeste de aderare deliberata, n perfecta cunostinta de cauza, la stilul de informare sicomunicaremanifest al ziarului si al echipei care-l realizeaza Nu se pune nici un momentrestrictionarea profesionala a noilor angajati si, n nici un caz, limitarea libertatii de exprimare. Optiunea pentru unziar este libera; cum liber este refuzul de a opta pentru un ziar sau altul. n practica

redactionala poate deveni operationala si o institutie juridica specifica presei: clauza de constiinta. Ea serefera laziaristii angajati cu contract; de obicei, n contractul colectiv de munca (acolo unde exista)sau ncontractul individual sunt/pot fi specificate si anumite principii si norme comunicationale(obiectiveinformationale, mesajul etc.), care devin obligatii pentru partile contractante. n situatia ncareredactia, spre exemplu, si schimba profilul comunicational (alte idei, alt tip de mesaj; de lastnga,sa zicem, trece la extrema stnga, de la dreapta la extrema dreapta) ziaristul poate ceredesfacereacontractului de munca, invocnd clauza de constiinta; incompatibilitate a convingerilor sale cucele,tocmai schimbate, ale redactiei. n acest caz, ziaristul beneficiaza de toate facilitatile sidrepturilecuvenite celor disponibilizati ajutoare sociale, de somaj, continuitate n munca etc. n plus, beneficiaza de favoarea morala si profesionala a celor consecventi si intransigenti cuconvingerile siideile lor, n raporturile de comunicare publica/publicistica.

Stilul de lucru al comitetului/consiliului de redactie: - Asa cum vom vedea ceva maincolo,redactiile sunt coordonate (conduse) operativ de un organism colectiv format dintr-un

numar restrns de persoane (3-5-7), cifra optima dovedindu-se a fi cinci (ex. Adevarul).Denumireaorganismului coordonator respectiv difera de la redactie la redactie (la noi, azi) sau corespundeuneitraditii redactionale (ex. Franta). La noi ntlnim denumiri, cum sunt: Comitet director,Consiliudirector, Comitet de redactie (semnalat si pentru Franta de Guery si Lebedel). La unele

ziare,cum sunt Romnia libera si Cotidianul, n caseta tehnica nu este specificata existentasicomponenta Comitetului sau Consiliului, dar se nominalizeaza presedinteleConsiliului deadministratie sau directorul executiv, redactorul sef, adjunctii, secretarul general deredactie.Deosebirile sunt de stil de conducere. Spre exemplu: Adevarul este condus deConsiliuldirector, n care directorul ziarului are un rol important (ntmplator este si presedinteleConsiliuluide administratie); la Romnia libera rolul cel mai important l are directorulexecutiv alSocietatii R. Ceea ce nu nseamna ca Romnia libera nu are un organism operativ delucru; n practica, acesta este format din directorul ex ecutiv, redactorul sef, redactorul sef adjunct,secretarulde redactie coordonator si, dupa caz, sefii de sectie. Dar despre forme sistructuri deconducere/coordonare redactionala vom vorbi n capitolul urmator. Acum este necesar safacem precizari relative la principiile si normele comunicationale (publicistice) de conducere aziarului. n primul rnd, trebuie lamurita o problema de limbaj. n aria presei, a comunicarii publice detip

16


17/68


mediatic, n general, cuvntul propriu este coordonare si nu conducere; ceea ce vrea sansemneestomparea aspectului executiv sugerat de verbul a conduce. ntr-adevar,comunicarea siinformarea n aria mass media (inclusiv n presa scrisa) este calauzita de principiilelibertatii deexprimare, asa cum au fost ele stabilite n documentele fondatoare (Declaratia Drepturilor Omului siCetateanului 1789; Declaratia Universala a Drepturilor Omului 1948) si preluate naltedocumente internationale (universale sau europene), cum si n constitutii si reglementarilegislativenationale (ex. Constitutia Romniei din 1991). Sa adaugam elaboratele normative dininteriorulredactiilor, n care sunt stabilite si raporturi de munca (ex. Contractul individual), dar siraporturi decomunicare (ex. Codul deontologic, statutul redactiei); exista, apoi, reglementari normativemaigenerale la care publicatia a aderat sau a contribuit la elaborarea si aprobarea lor (ex.Coduldeontologic al Clubului Romn de Presa). Observam ca limbajul utilizat n organizarea,

conducereasi realizarea presei (a ziarului) nu poate si nu trebuie sa fie de tip administrativ. Necesar este unlimbaj al libertatii si constiintei libertare, n care personalitatea comunicationala sa fierespectata siacceptata. Este impropriu sa existe diferente autoritariste ntre redactori, editori si patroni.Acolounde ex ista, democratia comunicarii este ncalcata, n dispretul normelor, practicilor siuzantelor caracteristice lumii moderne. Aceste necesare principii si norme alecomportamentuluiinformational trebuie specificate clar n proiectul publicistic si respectat pe tot parcursulrealizariilui; si pe ntreaga sa durata de aparitie. Comitetul/Consiliul director, ca si oricare alte formedeconducere/coordonare au atributii de un fel special de a armoniza constiinte,individualitati (nformare sau consacrate) si nu de a le supune unor interese, altele dect cele referitoare ladreptul dea informa si de a fi informat corect, onest. Aceleasi norme sunt valabile si cnd este vorba derelatiadintre editori, patroni si ziaristi. Partile mentionate sunt chemate sa si desfasoareactivitateampreuna, cum specifica Rezolutia 1003(1993).

C e nseamna mpreuna ne precizeazarezolutia

(16

tocmai mentionata, n subcapitolul Dreptul la informatie ca drept fundamental al omului editori, patroni siziaristi:(16 Document al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, adoptat si de Camera

Deputatilor aParlamentului Romniei, n septembrie 1994, recomandata si ziaristilor romni.

10. Trebuie avut n vedere faptul ca ziaristica se sprijina pe mijloacele de informare nmasa,care, la rndul lor, au la baza o structura de ntreprindere n cadrul careia trebuiefacutadistinctia ntre editori, patroni si ziaristi. n acest sens, pe lnga libertatea mijloacelor deinformare n masa, trebuie asigurata si protejata de presiuni interne libertatea ncadrul(s.ns.) mijloacelor de informare nmasa13. n cadrul acestor organizatii, editorii si ziaristii trebuie sa si desfasoareactivitateampreuna, tinnd seama de faptul ca respectul legitim fata de orientareaideologica aeditorilor sau a patronilor este limitat de imperativul absolut al corectitudinii n cazulstirilor si al onestitatii n cazul opiniilor. Este un element esential al respectariidreptuluifundamental lainformatie

17


18/68


15. Nici editorii, nici patronii, nici ziaristii nu trebuie sa considere ca informatia este un bun personal. Organizatiile care se ocupa de difuzarea informatiei nu trebuie sa o trateze ca pe omarfa, ci ca pe un drept fundamental alcetateanuluiPrincipii si norme comunicationale de comportament mediatic se regasesc nConstitutiaRomniei (art.30 si art.31), n legi organice (Legea 41/1994 privind organizarea si

functionareaRadiodifuziuni i si Televiziunii publice, Legea 48/1992 privind audiovizualul), n reglementarialeorganizatiilor profesionale, ale redactiilor si institutiilor de presa. Concluzia este logica: organismul de coordonare operativa a redactiei, oricare

ar fidenumirea sau componenta lui, trebuie sa respecte principiile si exercitiul libertatii deinformatie,un drept fundamental al omului, care nu poate fi gestionat discretionar/autoritar nici de cei

careasigura resursele economico-financiare (patroni, editori), nici de cei care elaboreaza sitransmitmesajul (ziaristi, redactori sefi, directori de publicatii). A conduce, n presa, nseamna a mediasi aintermedia corect, cu buna-credinta, n aria comunicarii publice; n nici un caz siindiferent de presiuni (interne sau externe), ziaristul/comunicatorul sa nu cedeze prerogativa libertarade caredispun, garantata de norme si reguli comportamentale interne si internationale. Orice tip delimitarea dreptului la informatie si comunicare trebuie expres prevazut de lege si numai att ctlegeastabileste (ex. art.30 din Constitutie alin.(6) si (7) referitoare la demnitate, viata privata, propriaimagine, defaimarea tarii si a natiunii, xenofobia, extremismul, obscenitatile publice).Limitarilesunt exceptii de la regula comunicarii nelimitate a ideilor, opiniilor, gndurilor, judecatilor devaloare,creatiilor.

(17

(17 Vezi si Dreptul comunicarii (mentionat la pct.10), pag.182 siurmatoarele.

TIPURI DE ORGANIGRAMEREDACTIONALEStructura si amploarea organigramei redactionale difera n functie de periodicitatea,aria deraspndire, numarul de pagini, tiraj, eficienta informationala si economico-financiara. Un

periodic(saptamnal sau lunar) poate avea o organigrama foarte simpla, detipul:DIRECTOR

Serviciuleconomic-

REDACTOR SEF

administrativ

Distributia

Secretar deredactie

Corectura3-5 redactori permanenti Reprezentare+ colaboratori

18


19/68


O asemenea organigrama simpla a avut saptamnalul R omnul. ntr-o asemeneastructurarolurile redactionale nu sunt fixe. Redactorul sef stabileste linia publicatiei, stilul casei,dar seimplica si n elaborarea si definitivarea machetei fiecarui numar. De asemenea, lucreaza directsi cutipografia (imprimeria), mpreuna cu secretarul de redactie. Ba uneori se ntmpla (nspecial la publicatiile lunare, trimestriale) ca redactorul sef sa realizeze si macheta si sandeplineasca siobligatiile ce revin directorului (sunt redactii mici care au fie numai director, fie numairedactor sef). Lucrurile se pot petrece astfel ntruct periodicile ajung la o structura (macheta)standard a publicatiei cu pagini, rubrici si formatecvasipermanente.Structura standard a unei organigrame simple este prezentata astfel de L. Guerysi P.Lebedel:

(18

(18 Op. cit., pag.41.

Directorul publicatiei

Redactor sef

Secretar ia t de redactieCompozitie Imprimeri

e

Fotograf i

Redactor i

Machetator iDesenator

i

n cazul marilor cotidiene, organigrama este mult mai cuprinzatoare, att pecompartimente,ct si ca numar de persoane implicate n conceperea, elaborarea si difuzarea ziarului. Simplacitire aorganigramei ne da posibilitatea sa anticipam relatiile si responsabilitatile intraredactionale, precumsi domeniile de maxim interes investigate si comentate de ziarul vizat. Sa vedem cumesteorganizata, n mod obisnuit, redactia unuicotidian:

(19

Christine Leteinturier Les metiers des medias, n Colectia Medias, Ed. Ellipses,1995;

(19

pag.241.

19


20/68


21/68


- Corespondenti n post n strainatate 21.- Serviciul Politica 16.- Serviciul Economie 25.- Serviciul Cultura 25.- Corespondenti n provincie 6.- Alte publicatii (titluri) necotidiene 24.- Secretariat de redactie, infografie, iconografie 36.Observatia ce se impune vizeaza numarul mare de angajati n compartimentulSecretariatde redactie, infografie, iconografie (36), compartimentul care vizualizeaza mesajul(armonizareacomunicationala ntre titluri, texte si imagini). Este semnul firesc al importantei ce seacordaimpactului vizual, n era multimedia, care nu poate fi n nici un fel ignorat de un proiect

publicistic binearticulat.n finalul primei parti a sintezei de fata ni se pare util sa realizam un punctaj al problematiciispecifice proiectarii si finalizarii produsului mediatic vizat ziarul. Pornim de la ideeaca n premisa oricarui proiect mediatic trebuie sa fie bine argumentate treilucruri:(20 Christine Leteinturier, op.cit.,

pag.242.

- mesajulintentionat;- impactul comunicational (efectelereale/virtuale);- sursele profesionale si financiare (proprii/atrase;reale/potentiale).Detaliile proiectului vor avea nvedere:- intentiainformationala;- optiunearedactionala;- organigramafunctionala.Alegerea echipei redactionale va avea nvedere:- discernamntul profesional al actorilor

comunicarii;- vocatia evenimentului (de presa);- aptitudini publicisticereale.Redactia este bine sa fie conceputaca:- o structura functionala, ntemeiata pe libertate si onestitate profesionala;- o echipa ce-si asuma raspunderi individuale, colective si institutionale, n

generalacceptate, n aria comunicarii publice;- o suma de individualitati

complementare.Proiectul va preciza, deasemenea:- formatul ziarului (format mare sautabloid);- mijloacele de vizualizare si imprimare (tipar nalt practic disparut, offset,fotoculegere, procesare; n alb-negru, la o culoare, policromie

etc.);- difuzarea (retea proprie, mixta sau prin societatispecializate).

21


22/68


ZIARUL SI COMPORTAMENTULCOMUNICATIONALConsemnarile de pna aici indica existenta unui comportament comunicational alziaristului,rezultat din modul de percepere si interpretare a realitatii evenimentiale, precum si a

circumstantelor n care a avut loc evenimentul. n fapt, ziaristul/comunicatorul accepta si si impune anumitenormede conduita morale, juridice, deontologice n identificarea, prelucrarea si publicareafaptelor de presa; fapte cu relevanta publica. Realitatea si contextul evenimentelor, regasite n actul publicistic,ne dau masura corectitudinii si normalitatii autorilor/comunicatorilor. Aceasta, pe de o parte.Pe dealta parte, atitudinea si interpretarea normativa a actului publicistic de catre persoane,organismesau institutii ne dau masura disponibilitatilor de ntelegere din partea acestora a actuluidecomunicare mediatica, n cheie libertara, pluralista,

democratica.Comportamentul comunicational are, deci, doua laturi complementare, desi, n multecazuri,neconcordante, divergente: a) a ziaristului /comunicatorului si b) a celor care recepteazamesajul(public , persoane,institutii).Proiectul comunicational n faza de intentie si de realizat (produs) vacircumscrie ctmai exact cadrul normativ - juridic si deontologic care vizeaza actul publicistic si peactoriiimplicati, dar si libertatile de care pot beneficia, n litera si spiritul reglementarilor romnestisieuropene. Invocarea si respectarea reglementarilor europene nu trebuie evitate si nici privitecu oanume reticenta. Este fapt (si text) constitutional - cnd este vorba de drepturilefundamentale aleomului - ca prioritate au normele europene de comportament comunicational (dreptul laliberaexprimare, dreptul lainformatie).

1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fiinterpretatesi aplicate n concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu

celelaltetratate la care Romnia este parte.(2) Daca exista neconcordante ntre pactele si tratatele privitoare la drepturilefundamentaleale omului, la care Romnia este parte, si legile interne, au prioritate reglementarileinternationale.(Art.20, Constitutia

Romniei)

Cadrul normativ al raspunderii si calificarii, n cauzele comunicationale, de presa,estestabilit de norme constitutionale, norme juridice (civile, penale), norme deontologice

(profesionale),norme europene (Rezolutia 1003/1993, Conventia europeana a drepturilor omului) sinormeuniversale (Declaratia universala a drepturilor omului, rezolutii ONUetc.).Reglementarile mentionate, ca si toate cele referitoare la circulatia informatiilor,opiniilor,creatiilor au ca suport normativ si optional libertatea nengradita. DeclaratiaUniversala aDrepturilor Omului (1948) tocmai aceasta cauza o afirma: Orice persoana are dreptul lalibertateade opinie si de exprimare, ceea ce implica dreptul de a nu fi tulburat pentru opiniile sale siacela dea cauta, de a primi si de a raspndi, fara a tine seama de granite, informatii si idei prin oricemijloc

22


23/68


de exprimare. (art.19). Elaborata sub semnul Declaratiei Universale, ConstitutiaRomniei inviolabilitatea libertatii de exprimare a gndurilor, a opiniilor sau a credintelor silibertateacreatiilor de orice fel (art.30,alin.1).Actiunea libertara, proprie ariei comunicationale, nu trebuie, totusi, absolutizata.Existalimite, n general acceptabile, de exprimare/publicare. Este vorba, n primul rnd, delimitari, ncazurile n care se ncalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica si bunelemoravuri(Constitutie, art.26 (2)). Tot limitari sunt si prevederile continute de art.30, alin.6 si 7, care sereferala demnitatea, viata privata sau imaginea persoanei (alin.6) si la defaimarea tarii, a natiunii,uranationala, rasiala sau confesionala, separatism teritorial si violenta publica (alin.7). Exista,deasemenea, limitari n virtutea legii, ntre care amintim evenimentele si procesele cu minori,cauzele pe rol n justitie, siguranta nationala, secretele militare, documentele secrete si strict secrete

etc.Toate aceste limitari si interdictii de publicare, existente n legislatia majoritatii tarilor moderne(exemple: Franta, SUA, Germania) stabilesc un cadru general, actual si eficient, allibertatiiinformatiei si comunicarii. Asimilarea lor n proiectul comunicational, preconizat si realizat,esteobligatorie , daca dorim sa impunem o publicatie credibila, libertara. Ele subliniazaatitudineamorala si profesionala a actorilor comunicarii fata de libertate; fata de libertatea deexprimare sicomunicare.Semnificatii asemanatoare, prin importanta si efect comunicational, are siinterpretareanormativa aplicata actului publicistic. Reglementarile n vigoare fac, pe buna dreptate, odelimitareneta ntre stiri si informatii, pe de o parte, si opinii, gnduri, pareri, judecati de valoare, creatii, pede alta parte.Am vazut cum textul constitutional precizeaza ca gndurile, opiniile/credintele sicreatiilesunt inviolabile. n termeni obisnuiti spunem: nimeni nu poate fi condamnat pentru ideile,opiniile, judecatile de valoare exprimate. Ceea ce nseamna ca stirile sau informatiile nu se bucurade untratament normativ similar. Solutia o ofera reglementarile europene si sentintele CurtiiEuropene aDrepturilor Omului de laStrasbourg.Practica europeana stabileste criterii diferite de apreciere a corectitudinii unei stirisi acredibilitatii uneiopinii: - n cazul stirilor/informatiilor se aplica criteriile adevarului; stirea, faptul de presa

trebuiesa fie relatat ntocmai brut, nud fara nici o apreciere a autorului; faptulsa-si pastreze veridicitatea, exactitatea si atunci cnd este decupat din realitateacontextuala ncare s-a produs; orice interventie subiectiva n relatare/redactare, orice adjectivcalificativdetermina o modificare de continut si o responsabilitatenemijlocita;- n cazul opiniilor, parerilor, judecatilor de valoare se opereaza cu criteriile

onestitatii;opiniile, gndurile, fiind apreciate ca inviolabile, nu pot fi judecate, n procedurile juridice sau deontologice obisnuite; referindu-se la un caz solutionat deCurteaEuropeana, Federatia Internationala a Editorilor de Ziare constata: Dupa parereaCurtiitrebuie sa se faca o distinctie clara ntre fapte si judecati de valoare. Existentafaptelor poate fi demonstrata, n timp ce adevarul judecatilor de valoare nu poate fidovedit.Fireste, criteriile mentionate sunt valabile atta vreme ct faptele,

opiniileexprimate/publicate nu constituie insulte sau calomnii; atta vreme ct ele sunt corecte sioneste. n

23


24/68


sensul acesta se ex prima si Rezolutia 1003/1993 adoptata de Adunarea Parlamentara aConsiliuluiEuropei: Exprimarea opiniilor poate consta n reflectii sau comentarii asupra unor ideigenerale saun observatii privind informatii cu fundament real. Desi opiniile sunt inevitabil subiective si, prinurmare, nu pot si nu trebuie supuse criteriului adevarului, ele trebuie totusi exprimate ntr-omanieraonesta,etica.

Dezvoltarile doctrinare referitoare la comportamentul public, comunicational si etic,suntsugestive, pentru noile valori comunicationale ale modernitatii. John B. Thompson vorbestedetendinta spre o etica a responsabilitatii globale. Autorul citat are n vederemodificarile desubstanta petrecute n nsasi ideea de comunicare n lumea de azi. Teoria lui Jurgen Habermas,spreexemplu, care considera comunicarea dialogica, fata n fata, bazata pe coprezenta participantilor nu mai rezista noilor continuturi, favorizate de globalizarea comunicationala dar sieconomica, politica, sociala. John B. Thompson se ntreaba oarecum retoric: Exista o dimensiunenormativasau etica a noului tip de caracter public creat de mass media? n fapt, mass media adeterminat onoua redimensionare a nsasi ideii de realitate comunicationala. Mass media modifica ideeadupacare universul etic era format din contemporani, din indivizi situati aici si acum, iar reflectiaeticaera o morala a proximitatii. Iata un paragraf-argument sugestiv: Astazi nu mai putemgndichestiunile moral-practice n acest mod. Astazi, datorita dezvoltarii tehnologiilor siconcentrariimasive a resurselor, actiunile pot avea consecinte care se ntind cu mult dincolo de loculimediat.Universul etic nu mai poate fi gndit ca o lume de contemporani coprezenti. Conditiile deapropieresi de contemporaneitate nu se mai pastreaza, iar universul etic trebuie sa fie largit pentru a-icuprinde pe cei aflati la distanta, care, desi ndepartati n spatiu si timp, pot face totusi partedintr-osecventa interconectata a actiunilor si a consecintelor lor.

(21

(21 John B. Thompson Media si modernitatea. O teorie sociala a mass media, Ed. ANTET,2000, pag.250.

CADRUL (TIPIC) DE ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREAZIARULUIProiectul comunicational preconizat si realizat poate fi sistematizat n forma sicontinut astfel nct sa devina o carta a principiilor, normelor si responsabilitatilor redactionale: n

interiorulinstitutiei, n raport cu ceilalti si cu organismele guvernamentale, profesionale, civice. Olecturainstructiva, cu privire la cele relatate pna aici, ne ofera (si) Statutul ziarului Adevarul,redactat siaplicat n redactia ziarului, ncepnd cu anul1996.

I. Date generale Ziarul Adevarul, fondat n 1888, apare n noua formula de la data de 25 decembrie1989.

24


25/68


Editorul ziarului este Societatea pe actiuni Adevarul, autorizata prin S.C. 79/1991a Judecatoriei sectorului 2 si nmatriculata la Oficiul Registrului Comertului Bucuresti, subnr.140/2964 din 16 mai1991.Marca ziarului Adevarul este nregistrata la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci subnr.18332, din 22 iunie1992. II . Obiectivele ziarului1. ADEVARUL este un cotidian national independent. El este n afara oricaror influente politice, economice, financiare, de grup ori personale interne sau dinexteior. ADEVARUL nu face politica nici unui partid.Ca o garantie a statutului sau de independenta, redactorii ziarului nu pot fi membrii

vreunui partid politic.2. ADEVARUL promoveaza valorile democratiei si statului de drept, sustineinstaurareaeconomiei de piata. El actioneaza n apararea drepturilor si libertatilor fundamentalealeomului, definite n Constitutie si n documentele internationale la care Romnia este parte. Ziarul este mpotriva oricaror forme de extremism si si propune promovarea toleranteinviata sociala si politica, a respectului pentru opiniile civile si politice.3. Potrivit nsusi titlului sau, ADEVARUL ofera o imagine corecta a vietii, fara prejudecati,n acord deplin curealitatea.4. ADEVARUL si-a ales ca deviza articolul 16 din Constitutie: Nimeni nu este mai presusde lege definindu-se ca un cotidian angajat n promovarea legalitatii si a justitiei sociale. El are o atitudine critica att fata de Putere, ct si fata de Opozitie,considernd drept unic criteriu de judecare a faptelor raportarea lor la prevederile legii si la principiilemorale.5. ADEVARUL se adreseaza cititorilor din toate categoriile sociale. El si propune sacontribuie la prevenirea momentelor de tensiune, sa nlesneasca ntelegerea sincredereamutuala. III. Principiile de baza ale activitatii

redactionale1. n activitatea redactionala se va face o diferentiere clara ntre stiri si opinii,evitndu-seorice confuzie ntre ele. Stirile sunt fapte si date, iar opiniile sunt exprimarea unor gnduri,idei, credinte sau judecati de valoare. Opiniile sub forma comentariilor asupraevenimentelor sau actiunilor unor persoane sau institutii nu trebuie sa vizeze o negare sau oocultare a reali ta ti i faptelor.2. n spiritul respectului pentru adevar, faptele sunt prezentate astfel nct cititorii,lund cunostinta de informatiile si punctele de vedere diverse, sa-si poata forma propriileconvingeri.3. Ziaristii nu se substituie institutiilor si puterilor publice. n consecinta,exercitareaatributiilor lor nu trebuie sa conditioneze sau sa influenteze desfasurarea actului de justitie. Ziarul respecta principiul prezumtiei de nevinovatie, evitnd sa publice comentarii siluari

25


26/68


de pozitie asupra unor cauze aflate pe rol n justitie. Aceasta nu exclude relatarileobiectiveasupra faptelor n evolutialor.4. Ziarul si asuma raspunderea morala si de alta natura pentru continutul stirilor siarticolelor publicate si asigura dreptul la replica al celor avizati, n urma analizeinConsiliul Director.5. ADEVARUL respecta dreptul cetatenilor la o viata privata si este constient ca persoanelecu functii n viata publica au dreptul la protectia vietii lor private, n afara cazului ncareaceasta poate avea urmari asupra vietii publice. IV. Regulile de conduita profesionala si etica a redactorilor ADEVARULUI 1. Ziarul ADEVARUL si apara si protejeaza redactorii n exercitarea corecta si

onesta aatributiilor lor, inclusiv asigurndu-le asistenta juridica. La rndul lor, redactorii saivor da dovada de fidelitate fata de ziar, se vor comporta corect si demn, aparnd prestigiul firmei ADEVARUL.2. Redactorii sunt datori sa asigure ca informatia publicata sa fie reala, corecta sicompleta. Zvonurile nu trebuie confundate cu stirile. Titlurile trebuie sa reflecte ct mai fidel continutul faptelor si datelor prezentate. Redactorii nu vor prezenta rationamentelelor drept fapte. Ei nu vor ascunde sau distorsionainformatia.3. Este o obligatie primordiala verificarea temeinica a informatiei. Daca verificarea nueste posibila, informatia se publica sub o rezerva explicita n acest sens.4. Redactorii vor veghea asupra confidentialitatii surselor de informatii, dar siasupradatelor si faptelor de care au luat cunostinta n exercitarea atributiilor lor.Confidentialitatea surselor de informatii este garantata de documentele C.S.C.E., lacare Romnia este parte.5. n cursul anchetelor publicistice, redactorii vor respecta cu strictete principiul dedrept Audiatur et altera pars, ascultarea si a celeilalte parti.6. n relatiile pe care redactorii, n exercitarea profesiei, le ntretin cu autoritatile publice sau cu diverse sectoare economice si firme, sunt interzise orice ntelegeri care ar puteaafecta impartialitatea sau independenta ziarului. Redactorii nu vor uza de statutul

lor pentru obtinerea de beneficii si promovarea intereselor proprii.7. Redactorilor ADEVARULUI le este interzis sa publice n ziare si revisteconcurente.Orice colaborare externa va putea avea loc doar cu aprobarea directorului ziarului.8. ncalcarea principiilor enuntate mai sus atrage raspunderea administrativa,materiala, penala sau civila, dupacaz.V. Organizarea Redactiei si relatiile cu Editorul 1. Conducerea redactiei si ziarului ADEVARUL este o conducere colegiala. Eaesteasigurata de un Consiliu Director, format din 5 persoane directorul ziarului,redactorul- sef, redactorii-sefi adjuncti, alti membri airedactiei.2. Directorul ziarului este reprezentantul Redactiei n relatia cu Editorul si el siasumaraspunderea pentru tot ce apare n ziar.

26


27/68


3. Directorul ziarului este validat n post de Consiliul de Administratie, n urma prezentariicandidaturii sale de catre Adunarea Redactorilor.4. Componenta Consiliului Director se hotaraste de catre Adunarea Redactorilor, prinvot deschis, cu majoritate simpla, pe baza propunerii directorului ziarului si este validatadeConsiliul de Administratie.5. Consiliul Director este ales pe o perioada de doi

ani. 6. Consiliul Director hotaraste prin consens asupra orientarii ziarului n toatechestiunileimportante ale vietii politice, economice, sociale,culturale.7. Consiliul Director elaboreaza toate propunerile care privesc personalul redactiei, propuneri prezentate apoi de directorul ziarului Consiliului de Administratie spreaprobare.8. Redactia este structurata pe departamente. Personalul redactional raspunde pe

caleierarhica pentru ndeplinirea atributiilor ncredintate.VI. ValiditateaStatutului1. Statutul ziarului ADEVARUL a fost ntocmit lund n considerare prevederileConstitutiei Romniei privind dreptul la informatie si libertatea de exprimare, Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la etica ziaristica, precum sidocumenteleConferintei pentru Securitate si Cooperare n Europa.2. Acest statut devine valid cu conditia aprobarii sale cu cel putin doua treimi dinvoturilemembrilor Adunarii Redactorilor. Anularea sau amendarea sa sunt subiectul unei proceduri

similare.

CTEVA DATE DE MANAGEMENTCOMUNICATIONALProiectul comunicational, elaborat si finalizat, cuprinde, cum este firesc, si o posibilasolutiemanageriala, chiar si n aceasta faza a inventarierii resurselor publicistice (redactionale),

financiaresi tehnice. Avem n vedere, pe de o parte, resurse preconizate reale si virtuale -, siresurseleasteptate, acelea pe care succesul si credibilitatea ziarului le vor provoca si implica n

consolidareasi legitimarea ziarului, pe de alta parte.n faza de proiect, calculele de rentabilitate implica o serie de detalii, ntre care:tirajul, periodicitatea, teritorialitatea (aria de difuzare), costurile de productie (hrtia,tipografia,transportul, comisionul acordat societatii de distributie sau distribuitorilor individuali (care poateajunge pna la 35% din pretul pe exemplar), sponsorizari, donatii). O atentie particulara seacorda publicitatii. (n cazul ziarului, pretul publicitatii este calculat la centimetru patrat).Cteva repere devin obligatoriu de cunoscut si de luat ncalcul:- veniturile populatiei (un studiu temeinic privind: salarii, mediul de afaceri, sansele

claseimijlocii, investitiile productive, efectele politicilor financiare, stabilitatea pieteimunciietc., etc.);

27


28/68


- resursele proprii (fondul/suma de bani alocata initial, pretul publicatiei, tirajul trassivndut, eventuale alocatii din bugetul/veniturile societatii comerciale n structura

carorasunt integrate si ziarele (ex. Societatea R pentru Romnia libera, sauSocietateaAdevarul pentru ziarul Adevarul; producerea altor publicatii (almanahuri,suplimente) -, editare carti, reviste, editii speciale; executarea unor servicii detip publicistic, la solicitarea unor clienti, coproductiietc.);- resursele atrase (sponsorizari, publicitate,

donatii);- resursele umane (aptitudini, calificare, vrsta, cicluri de perfectionare n redactie, nformeinstitutionalizate studii post-universitare, masterat, doctorat, n tara sau strainatate;

relatiicontractuale ct mai precise: pe termen nelimitat, pe o perioada limitata, pe o perioada de proba; un sistem bine conceput de concursuri pe post sau concursuri

profesionale; omodalitate corecta de stimulare sau penalizare).Cu aceeasi atentie vor fi detaliatecheltuielile:- salariile personaluluiangajat- onorariile pentrucolaboratori- costulhrtiei- costurileimprimarii- costuldistributiei/difuzarii- modalitatea sigura de recuperare a banilor de la societatile de difuzare si de ladifuzoriiindividuali- o continua supraveghere a raporturilor dintre venituri sicheltuieli- o modalitate plauzibila de raportare a cheltuielilor nregistrate pentru productiaredactionala la cheltuielile cu personalul redactional (costul efectiv al produsului

mediatic:- text, fotografieetc.)- atenta corelare a veniturilor, salariilor, recompenselor, precum si a pretului

ziarului, a publicitatii, campaniilor de imagine etc., cu inflatia si puterea de cumparare a leului,astfelnct pierderile sa fie minime, recuperabile sau sa fieevitate.

Managementul comunicational nseamna, desigur, mult mai mult. Corectagestionare aresurselor, studiul atent al conditiei sociale a publicului de referinta sunt completate si deinterventian strategia informationala propriu-zisa: calitatea publicistica. Se va stabili, ntre altele, dacastilulcasei, actualitatea si interpretarea faptelor evenimentelor sunt n concordanta cuasteptarile publicului; daca formatul, structura pe pagini si rubrici, chiar culoarea utilizata o singuraculoaresau policromie rimeaza cu gustul, traditia si sensibilitatea publicului tinta; limbajul,vocabularul,accesibilitatea termenilor, cum si litera aleasa (familii, caractere, tipuri) pentru tiparireaziaruluiconstituie alte detalii deloc lipsite de importanta n managementulcomunicational.

Modalitatea curenta de verificare a starii si rezultatelor institutiei de presa se dovedestea fiaudit-ul. ntr-o sinteza referitoare la audit-ul comunicational, Christian

Schneider apreciaca

(22

necesar destiut:

28


29/68


- punctele puternice, punctele slabe, precum si cauzele situatieiobservate;- relatiile existente ntre ntreprindere si publicarile sale principale; calitatea si posibilelelipsuri;- disfunctionalitatile care au dus la un deficit de comunicare (interna sau externa) saula ocomunicare

inadaptata;- existenta si rolul circuitelor de comunicareinterna;- marile linii de care sa se tina seama n orientarea eforturilor n materie decomunicare.Ideile de mai sus sunt considerate de autorul citat ca parti ale concluziei audit-uluicare nutrebuie sa se transforme n strategie dar subliniaza marile obiective de la care se poate

porni nelaborarea strategiei(pag.69).

Amintim, n context, existenta, n tara noastra, a unei ordonante guvernamentalecarereglementeaza audit-ul.

Auditulintern

Ordonanta guvernamentala nr.119/1999 stabileste organizarea auditului intern, subformaunui compartiment specializat, constituit din una sau mai multe persoane, astfel nct personalul despecialitate angajat n acesta, denumit () auditor intern, sa nu fie implicat n vreunfel nndeplinirea activitatilor pe care le auditeaza ntre atributii se stabileste sievaluareaeconomicitatii, eficacitatii si eficientei, cu care sistemele de conducere si de ex ecutieexistente ncadrul institutiei publice ori la nivelul unui program/proiect finantat din fonduri publiceutilizeazaresurse financiare, umane si materiale pentru ndeplinirea obiectivelor si obtinerearezultatelor stabilite. Sa mai adaugam obligatia de identificarea slabiciunilor sistemelor de conduceresi decontrol, precum si a riscurilor asociate unor astfel de sisteme Reguli si obiective de auditare potfi aplicate si la societatile comerciale. Obiectivele si competentele sunt stabilite prin Legea31/1990,modificata si republicata n1998.

(22 Christian Schneider Communication, Ed. DELMAS, Paris, 1993; pag.69.

29


30/68


PARTEA ATREIAVIZUALIZAREA

MESAJULUI(Elemente principale de machetare si punere npagina)

Proiectul comunicational, odata gndit si detaliat, urmeaza sa fie pus n practica sa iaforma fizica a ziarului n continutul, formatul si structura stabilite. Textele, titlurile si

imaginileselectate, prelucrate si definitivate pentru tipar se vor regasi n macheta realizata de

specialisti nvizualizare ai redactiei (angajati permanenti si/sau colaboratori). n fapt, acest moment alconceperiisi elaborarii ziarului activeaza n mod deosebit compartimentul secretariat de redactie, pecare-l putem observa, n organigrama ziarului, n relatie directa cu redactorul sef. n cadrulsecretariatuluide redactie se gasesc, azi, nu numai tehnoredactori, machetatori sau secretari de paginatie(cumaveau marile cotidiane si la noi), ci si design-eri, desenatori, operatori pentrutehnoredactarecomputerizata. n unele redactii, secretariatul de redactie include si serviciul/colectivuldecalculatoare, caruia i revine culegerea, punerea n pagina (procesarea) si, de multe ori,chiar realizarea machetei foaie de macheta, desenata de secretarii/tehnoredactorii erei plumbului.Performantele tehnice si grafice ale presei asistate de ordinator nu nlatura, totusi,rolulcomunicational al echipei secretariale, careia i revine obligatia de a prezentamaterialulinformational n forma si cu efectele pe care le putem aprecia, citind si analiznd ziarele sirevistelece ne stau la dispozitie la chioscuri sau la centre de difuzare a presei. Referindu-se la cele patruetape (faze) de tratament al informatiei: - colectarea si transmiterea: - prepararea; - prezentarea: -difuzarea si vnzarea Louis Guery atribuie secretariatului de redactie etapa prezentarii.Continutulacestei a treia faze n elaborarea ziarului nu presupune o simpla prelucrare mecanica aoperatiunilor de prezentare. Secretarul de redactie, ni se atrage atentia, nu trebuie privit ca un simplumachetist(machetator), deoarece nu este vorba doar de o simpla functie de fabricatie, pur tehnica, pecare,daca asa ar fi, ar putea fi luata de

imprimeur.

(23

(23 Roy Nash How newspapers work, Ed.Pergamon Press, 1964 (n colectiaZiaristica).Secretarul de redactie face parte si reprezinta un organ de executie sicoordonare, dar caruia nu-i poate lipsi dimensiunea creativa. Munca secretarului de redactie este succesiva

actuluide creatie publicistica si-i poate spori valoarea comunicationala, prin mijloace specifice.Ziarulinformatizat impune, pe lnga o adaptare a muncii secretariale, o crestere accentuata aritmului degndire si ex ecutie a machetei electronice, a alegerii elementelor grafice (litera de titlu sitext,format, culoare), compatibilitatea dintre continutul textului (mesaj) si mijloacele devizualizare cesporesc vizibilitatea si efecteleinformationale.Raporturile de munca si competentele redactionale n redactiile informatizate deazi nudiminueaza rolul important al secretarului (secretariatului) de redactie, cu deosebire nstructuramarilor cotidiene. Redactorii, comentatorii, analistii stiu ce trebuie facut (scris, comunicat), pecnd

30


31/68


secretarii de redactie (rewriters, machetatori, design-eri/plasticieni) stiu cum trebuie facut(grafic,tehnic, vizual), pentru a finaliza convingator, atractivmesajul.Munca si pozitia secretarului (si secretariatului) de redactie a evoluat, n timp,odata cuevolutia presei, de la gazeta la cotidian, de la tirajul confidential la tirajul popular,de lalitera de lemn la litera electronica. Sa urmarim, foarte pe scurt, o astfel de evolutie,urmnd, nfond, evolutia preseinsasi.

Rolul comunicational al secretariatului (secretarului de redactie), n presa de azi, estemai bine nteles, si acceptat, daca-i urmarim evolutia n istoria presei: - pna la mijloculsecoluluiXIX, cnd tirajele erau nesemnificative, echipa secretariala era redusa numeric sindeplinea ofunctie redactionala: Nu pretindea nici un fel de tehnicitate deosebita, ci doar o foarte bunaculturasi sensurile raporturilor umane; - la jumatatea secolului XIX, odata cu aparitia presei deinformatiesi cu aparitia publicitatii, ziarul viza o arie mare de raspndire si un public tot mai numeros; nacestcadru, redactiile () au nceput sa se organizeze n servicii specializate care trebuiaucoordonate.Secretariatul devine, astfel, serviciu specializat. La vechea sa functie redactionala )) s-aadaugato functie de coordonare; - a treia etapa se situeaza ntre cele doua razboaie mondiale.Dejailustratie, mai nti desenul apoi fotografia, au aparut () Prima pagina n mod special devineunveritabil afis (s.ns.) abundent ilustrat. Secretarul de redactie va trebui sa adauge aptitudinilor sale si pe aceea de machetist (machetator); astazi, n presa ilustrata n mod special, asistam la oanumitaexplozie de obligatii, de o parte, rewriters (revizori ai copiei/exemplarului imprimat) si, dealta,machetatorii; pentru ca n conditiile n care, acum, concurenta presei audiovizuale esteatt de puternica, sa apara n serviciul secretariat si un vizualizor; exista, deci, trei specialitatidistincte nziarul modern: rewriter, machetator si vizualizor (vizualizator); - Si mine? Louis Gueryeste precis: Chiar daca ordinatorul compune texte, selectioneaza culorile, claseaza informatiile pusen memorie, chiar daca secretarul de redactie deseneaza pagina pe un ecran video cu uncreionelectronic, esential pentru sarcina sa ziaristica va ramne aceea de a aprecia calitateainformatiei, dea o ierarhiza n pagina si n publicatie, si de a-i da prezentarea cea mai buna pentru a atrage, ncelemai bune conditii, un public determinat. (Louis Guery, Pratique du secretariat de redaction,

Ed.Presse et formation, Paris; pag. 9-11).

Presa asistata de calculator este o realitate. Dar nu nseamna ca rolulcomunicational,realizat cu mijloace ziaristice si tehnice, al secretariatului de redactie a disparut. Dimpotriva,

apar obligatii noi, cu deosebire n aria vizualizarii (desen, imagine/fotografie, grafica pecalculator,sporirea lizibili ta tii s ivizibilitatii).n timp, s-au conturat anumite constante ale muncii redactionale ncompetentasecretariatului si secretarului de redactie; n special la marile cotidiane (la periodice saualte publicatii cu tiraje mici sau cu o periodicitate lunara, trimestriala munca secretarului deredactie

31


32/68


33/68


MACHETAREA SI STRUCTURAPUBLICATIEIMacheta, n datele ei principale, urmeaza structurarea pe pagini si rubrici a ziarului.Prinsimpla observatie, constatam cum cotidianele, dar si periodicele, n multe cazuri, stabilesc o

precisarepartizare pe pagini a evenimentelor, faptelor, opiniilor, n functie de natura lor (politice,economice, sociale etc.). Marile cotidiane occidentale, cu precadere, sunt structurate pesectiuni, totdupa natura evenimentelor; cu deosebirea ca sectiunile sunt adevarate ziare n ziar si potajunge lazeci de pagini fiecare. (Fapt curent: multe persoane cumpara ziarul numai pentru unadintresectiuni: cea financiara/bursa/curs valutar; la celelalte sectiuni renunta; le arunca lacos!).La noi, Romnia libera apare pe sectiuni, ncepnd cu martie 2001, fiecaresectiunenedepasind, deocamdata, 8

pagini.Marimea unui ziar numar de pagini si kilograme! depinde, deci, de puterea safinanciara,de nivelul de dezvoltare si capacitatea de cumparare, ntr-o tara/ntr-o economie dezvoltata,cum side dorinta de performanta n sine (de record). Cel mai masiv numar al unui ziar a fosteditia deduminica, 17 octombrie 1965, a ziarului New York Times. Un exemplar cntarea 3,40 kg,avea15 sectiuni, cu un numar total de 946 pagini, incluznd aproximativ 1.200.000 rnduri pentru publicitate. Dimensiunile cele mai mari folosite vreodata pentru o pagina de ziar au fost de 130 x89cm ale ziarului The Constellation, tiparit n 1859 de George Roberts, cu prilejul sarbatorii zileide4 iulie (ziua nationala a SUA) Cel mai mic format de pagina a fost folosit de ziarulDailyBanner: 7,6 x 9,5 cm. (Caiet de vacanta 85, realizat de revista Lumea, pag.48)

Sa precizam sensul si continutul termenilor: format si pagini tematice (sectiuni), asacumexista n presa noastra,acum.Format n limbajul gazetaresc obisnuit desemneaza doua dimensiuni: formatmare sitabloid. Formatul mare are dimensiunile latime si naltime pe care le constatam lamarilenoastre cotidiane (Adevarul, Romnia libera, Evenimentul zilei si celelalteasemenea).Formatul mare nu este considerat si obligat sa se supuna unor dimensiuni fixe. Daca, spreexemplu,Adevarul are 51 cm naltime si 39 cm latime, Evenimentul zilei, n noul format,adoptatncepnd din martie 2001, are 49 cm naltime si 32 cmlatime.Formatul tabloid urmeaza aceleasi reguli privind dimensiunile. Formatul optimesteconsiderat a fi 38 x 14 cm (lumina paginii); apropiate de aceste dimensiuni esteLibertatea 26,5 x 39 cm si Formula AS 25 x 36 cm. Dimensiunile ramn la alegerea echipeiredactionale,atunci cnd nu sunt impuse de parametrii tehnici airotativei.Formatul se refera si la structurarea ziarului pe coloane, rubrici si pagini tematice.Spreexemplu: Evenimentul zilei a optat pentru sase coloane ( 5 cm latime); National pesaptecoloane ( 5 cm latime); Adevarul a optat pentru sase coloane (6 cm latime). Dimensiunilesuntorientative; n multe pagini exista mai putine sau mai multe coloane, n functie de formatultextelor,fotografiilor, publicitatiietc.

33


34/68


DISTRIBUIREA PE PAGINI A TEXTELOR SIIMAGINILOR Un moment important al conceperii si elaborarii ziarului l constituie stabilireatemelor (domeniilor) urmarite si analizate, prioritar, de echipa redactionala. Am vazut, n

structuraorganigramelor prezentate mai nainte, existenta unor redactii/departamente care, de obicei, seregasescn mai multe ziare. Diferentele sunt date de selectarea, prelucrarea si prezentarea stirilor specifice.Sa notam constructia tematica a ziarelor Jurnalul national siAdevarul.- Jurnalul national cuprinde paginile: La zi, Adevaruri scandaloase,

Politic,Externe, Economic, Magazin auto, Sanatate, Informatii, Sport, Cronicaneagra,Modern si, fireste, Teleeurobingo (Linie bingo, superlinie si bingote pe de trei!), joc n sali si pemicul ecran (Antena 1), ntruct si ziarul si postul TV mentionat se afla sub acelasi patronat.

- Adevarul si-a titrat paginile astfel: Politica, Economie, Finante-Banci-Afaceri,Societate, Sport, Viata internationala, Actualitate, la care se adauga paginile cuaparitie periodica, de obicei saptamnala, cum sunt Cultura, Spectacole, Pagina a 6-a pentru ziua a7-a,care apar n ziarul de smbata; rubrici permanente: Stirile zilei, Extemporalul de smbata,Punctul pe i, La zi, Horoscop, Caleidoscop; fireste, vom nota si aici locul fix al articolului defond de pe prima pagina, plasat n frontul paginii (imediat sub titlul ziarului). Este important saobservam, laAdevarul, permanenta rubricilor de stiri la zi, n prima pagina (pe contrafond ultimacoloana) si pe ultima pagina (cnd nu este ocupata de publicitate), tot pe contrafond; exista rubrici de stiri, pe ocoloana, si n paginile tematice, despre fapte, opinii din domeniulrespectiv.Diferentierea ntre cotidianele n discutie dar si n cazul altora (Evenimentul

zilei,National, Libertatea, Cotidianul, Curierul national si celelalte) se obtine, cumaratam, prin particularitatea stilului (casei) si, mai ales, prin: ierarhizareafaptelor/evenimentelor,interpretarea si punerea lor n pagina.

Concomitent cu structurarea tematica, aproape n fiecare pagina exista rubrici permanente.Pot fi rubrici de stiri complementare tematicii/domeniului comentat n pagina, pot fi si rubrici

deautor, tableta sau comentariul zilei, n care prevalent este stilul personal; dar si rubricica lanchiderea editiei, ultima ora (evenimente/fapte/opinii de interes general; si flash,flick-flack Unele rubrici sunt comune mai multor ziare: horoscop, meteo, curs valutar,

desprecare se mai spune ca reprezinta obsesiile zilnice (soarta, vremurile, cosulzilnic).

Pagina nti este considerata oglinda comunicationala a ziarului. n sedintele demacheta,din dimineata zilei de aparitie, pagina nti se discuta separat, de obicei n finalul ntlnirii

(ex.Adevarul). Si este normal sa fie asa, de vreme ce ea exprima tensiunile zilei, dar simaximatensiune profesionala: faptele, evenimentele, opiniile considerate cele mai importante, din punctulde vedere al echipei redactionale; titrarea sugestiva, expresiva, cu puternic impact la public;scriitura fluenta, concisa, exacta; un mesaj clar, coerent; imaginile care sa completeze saucare safie, prin ele nsele, evenimente definitorii pentru intentia informationala a zileirespective.n functie de optiunea redactionala (orientare, stil, punere n pagina etc.), pagina nti

poate fi:- predominant comentativa-informativa (ex. Adevarul, Romnialibera);- predominant infomativa-comentativa (ex. Evenimentul zilei,National);

34


35/68


- pagina vitrina (ex. Jurnalul national, Libertatea; pagina vitrina tipica, practic faranici untext informativ sau comentativ este a saptamnalului Formula AS, cu o fotografie de

maridimensiuni, nsotita de titluri si imagini care trimit la paginile si textele din interiorulrevistei).

Chiar si o privire comparativa superficiala ne permite sa constatam cum fiecare ziar propuneo zi informationala proprie: aceeasi zi este o alta zi, din punct de vedere publicistic. Si nu

poatefi altfel, atta timp ct libertatea de exprimare este (aproape) nengradita, iar ziaristii suntoameni aiconstiintei libere. Din punctul de vedere comunicational (ziaristic), diversitateacomentativa sistilistica este un mare beneficiu profesional si moral, cum si marea sansa este aidentificarii si publicarii adevaruluiziaristic

. n ultima analiza, pluralismul comunicational este un semnal

(29

democratizarii reale a gndirii (al democratiei participative); un semn al modernitatii si post-modernitatii, stimulat n substanta de societateainformationala.(29 Vezi pct.6, despre adevarul ziaristic (adevarul faptului), despre informatie/stire si

criteriileadevarului (precizari sugestive si n Rezolutia 1003/1993, pctele 4-5).O apreciere de ordin cantitativ este necesara. Ziarul, n general (pagina nti pregnant) asuportat, n ultimul secol, influentele si presiunile (alternative) ale presei audio-vizuale; a celeivizuale(televiziunea), n special. Drept urmare, ziarele au cautat solutii de vizualizare, recurgnd, maiales, la puterea de atractie a titlurilor si imaginilor. S-au conturat anumite reguli de elaborare a ziarului;atentiafireasca a fost acordata paginii nti, ca pagina de prim contact cu cititorii. S-a stabilit, astfel, oanumita proportie ntre titluri-texte-imagini, n care repartizarea spatiului imprimat (lumina paginii) sa sefacaastfel: - cel putin 50% sa fie ocupat de titluri si imagini; - de dorit ar fi ca spatiul mentionat saajunga pna la 70-75%, astfel nct cititorul sa fie atras de oferta evenimentiala si de forma (grafica) ncareaceasta este prezentata. ntlnim o asemenea proportionalizare si n presa noastra, la publicatiileclasificate aici informatic-comentative (Evenimentul zilei care se declara cotidian deinformatie,dar este si comentativ n buna masura, Nationaletc.).Un semnal oarecum surprinzator ne transmit cotidianele Adevarul si Romnialibera(serie noua). Pagina nti a acestora este dominata de texte (stiri, comentarii, opinii), n proportie de(aproximativ) 60-70%. Titlurile si imaginile sprijina textul; utilizarea negativelor, rasterelor si aculorii (policromie) subliniaza intentia informationala. Ziarele mentionate au succes, devina parnd a fi nu numai prestigiul de marca si profesionalitatea echipei, ci sicomportamentulcititorilor. Se pare ca cititorului i convine mai mult sa aiba, pe prima pagina, nu numaititluri,imagini si scurte trimiteri n interior; cititorul vrea si titluri si imagini, dar si texte(stiri,comentarii, note) n aceeasi pagina; astfel, prima pagina tinde sa devina o sinteza a ntreguluiziar;de pe pagina nti sa nu lipseasca tot ce este mai important si mai actual, n ariainformationala azilei de referinta. Texte concise, lizibile, cu interpretari si mesaje accesibile, culese cu uncorp delitera mai mare (corp 10; 12), cu supratitluri, titluri si subtitluri care sa sporeasca sensul sicontinutulinformatiilor, comentariilor, sintezelor. Constatarea apare ca neasteptata, n contextul ofensiveitotale a presei televizate. Totusi, cititorul de ziar ramne fidel informatiei fixate pe hrtie, care-iramne la

35


36/68


ndemna mult mai mult timp d

Conducerea si Elaborarea Ziarului

Documents

Transcript of Conducerea si Elaborarea Ziarului