Serie nouå, nr. 253-254 / decembrie 2013

Ziua Minoritãþilor Naþionale este prea impor-tantã pentru ca sã nu revenim la ea an de an. Apoiþara noastrã a reuºit sã facã din aceastã zi specialãîncã o modalitate de a reafirma cât de îndreptãþitãeste ideea cã minoritãþile nu sunt o problemã, ci obogãþie. Diversitatea lingvisticã este un nesecatizvor de resurse pentru împlinirea destinelornaþionale ale României.

La 18 decembrie 1992, Adunarea Generalã aOrganizaþiei Naþiunilor Unite a adoptat „Decla -

raþia cu privire la drepturile persoanelor apar -þinând minoritãþilor naþionale, etnice, lingvisticeºi religioase“, document internaþional care oferã ogaranþie a drepturilor minoritãþilor, astfel încâtmai multe state i-au recunoscut importanþa, pro-movând ziua de 18 decembrie ca Ziua Mino -ritãþilor Naþionale. România s-a raliat acestuicon text internaþional oficializând Ziua Mino ri tã -þilor Naþionale la noi prin aprobarea Hotãrârii deGuvern nr.881/1998.

Fenomenul minoritar este o realitate obiectivãºi caracterizeazã cea mai mare parte a statelorlumii, în care preponderent grupurile minoritaresunt tratate democratic, cu recunoaºterea ºi prote-jarea identitãþii lor.

În România, minoritãþile naþionale au garan-tate drepturile fundamentale care le permit sã sema ni feste ºi sã se afirme în societatea româneascãîn aceleaºi condiþii cu majoritatea. Eforturile ºipo li ti cile României ce combat discriminarea ºipromoveazã diversitatea situeazã þara noastrãîntr-o poziþie favorabilã printre þãrile membre aleUniu nii Europene. În þara noastrã se pune unaccent deosebit pe recunoaºterea reciprocã de va -lori, pe cultivarea unui spirit de dialog, de co mu -nicare ºi colaborare între diverse culturi existente,ceea ce înseamnã deplasarea de la multiculturali-tate la interculturalitate, adicã la interacþiuneaetniilor. Din nevoia de a cunoaºte profund etniilece convieþuiesc în România ºi din dorinþa apro -pierii concetãþenilor noºtri, Depar tamentul pentruRelaþii Interetnice a iniþiat de-a lungul timpuluimultiple acþiuni ºi manifestãri care au reflectatdiversitatea socio-culturalã cu care etniile mino ri -tare însufleþesc ºi completeazã tradiþiile ºi culturaromâ neas cã, oferind, în acelaºi timp, o privire dean samblu asupra rãspândirii diferitelor minoritãþipe teritoriul României ºi asupra modului în caretradiþiile minoritãþilor ºi ale majoritãþii s-au influ-enþat ºi s-au potenþat reciproc, în decursul anilorde coexistenþã.

Scopul acestor acþiuni ºi manifestãri este de agaranta pãstrarea, exprimarea ºi dezvoltarea iden-titãþii etnice a minoritãþilor naþionale pe plan cul-tural, lingvistic ºi religios. Un exemplu elocventîn aceastã privinþã îl constituie proiectul Fes ti -valul „ProEtnica“ din Sighiºoara, desfãºurat anulacesta în perioada 29 august - 1 septembrie, careocu pã un loc important în peisajul cultural româ-nesc. Festivalul a reprezentat cea mai importantãmanifestare culturalã a tuturor minoritãþilor

naþionale din România, o adevãratã sãrbãtoare adialogului intercultural. El a fost o manifestarecomplexã care, în afara prezentãrii tradiþiilor fol-clorice, s-a preocupat sã organizeze ºi simpozioa -ne ºtiinþifice pe tema contribuþiei minoritãþilornaþionale în domeniile istoriei, culturii ºi ºtiinþei.

Programul cu care s-a prezentat comunitateaucrai neanã la Festivalul „ProEtnica“ poate fi cali -ficat ca fiind de excepþie. A fost un proiect echili-brat, bine gândit de Comisia de Culturã a UniuniiUcrai nenilor din România. Latura „artisticã“ afost reprezentatã de corul „Vocile Ronei“, grupulvo cal-instrumental „Cervona kalyna“ ºi de an -sam blul de dansuri „Sokoly“ din Rona de Sus, ju de -þul Maramureº, care au cules ropote de aplau ze pescena principalã din Piaþa Cetãþii a Sighiºoarei.

Cultura minoritãþilor naþionale face parte dincultura româneascã. Minoritãþile exprimã cultura,limba ºi religia celor ce convieþuiesc de secole înacest spaþiu geografic comun. Fiecare contribuþiea unei minoritãþi constituie o cãrãmidã la culturanaþionalã. Ne strãduim sã pãstrãm patrimoniuletnic ºi dorim ca fiecare comunitate etnicã sã fieînþeleasã. Este de datoria noastrã sã militãm pen-tru conservarea patrimoniului etnic din þarã. Tre -cerea timpului a dus la reducerea numãruluipopu laþiei etnice, ceea ce poate da de gândit. Însãeste incontestabil cã rãdãcinile existenþei fiecãreietnii se aflã în temeliile sãnãtoase ºi pline deadevãr din adâncurile istoriei. Ne bucurãm cã, înpre zent, aceste minoritãþi constituie punþi dele gãtu rã cu þãrile-mamã. În acelaºi timp, este ne -în doielnic faptul cã toate minoritãþile trãiesc cudo rin þa deplinã de loialitate faþã de þara noastrã,România, casa comunã în care trãim ºi muncim.

ªi anul acesta, la 18 decembrie, UUR mar -cheazã, conform Planului de proiecte culturale peanul 2013, Ziua Minoritãþilor Naþionale prindiverse manifestãri interculturale.

Ion RobCIUC

ÇÇ ÍÍîîââèèìì ððîîêêîîìì

òòaa Ðг³ççääââîîìì ÕÕððèèññòòîîââèèìì!!

FFee ll ii cc ii tt aarree ddee CCrrããcc iiuunn ºº ii AAnn uull NNoouu

Cu prilejul sãrbãtorii Crãciunuluiºi al Anului Nou, Uniunea Ucrai -nenilor din România adreseazã tutu -ror ucrainenilor din þara noastrã celemai sincere urãri de bine, sãnãtate ºiprosperitate! Sã aveþi în casele ºi înfamiliile voastre clipe senine, liniºtesufleteascã ºi bucurii.

La mulþi ani!

Conducerea UUR

Ziua Minoritãþilor naþionale 2013

Curierul UCRAINEAN2

Uniunea Ucrainenilor din Româ -nia este membrã a ConsiliuluiUcrainean Mondial de Coordonare(CUMC) cu sediul la Kiev, iar pre -ºe dintele Uniunii, ªtefan Buciu ta,este membru în Prezidiul Exe cutival acestui for mondial.

În programul acestui for au figu-rat vizite în unele state în carevieþuiesc etnici ucraineni, inclusivîn România.

Delegaþia Consiliului UcraineanMondial de Coordonare în frunte cupreºedintele Mychailo Ratuºnyi avizitat, în cursul lunii noiembrie,Slovacia, Ungaria ºi România. Dindelegaþie au fãcut parte opt persoaneprintre care ºi trei artiºti care au pre -zen tat spectacole pentru etniciucraineni. Împreunã cu aceºtia auvenit ºi reporteri ai Televiziunii dinregiunea Ternopil, Ucraina, pentru aimortaliza întâlnirile de suflet cuucrainenii din þãrile vizitate. Artiºtiirenumiþi din Ucraina, câºtigãtori aiunor premii naþionale ºi interna þio -na le, ºi anume violonistul Ole -ksandr Bojyk, care cântã ºi la patruviori simultan, acompaniat la piande soþia sa, Iulia, ºi solista Ok sanaMucha, câºtigãtoare a con cursu luide televiziune din Ucraina, au în -cân tat publicul din municipiulSi ghe tu Marmaþiei. Concertul s-ades fã ºurat duminicã, 24 noiembrie2013, în sala „George Enescu“ aªcolii de Muzicã, unde sala cu apro -ximativ 320 de locuri a fostneîncãpãtoare.

La terminarea concertului amauzit voci care s-au exprimat cã înoraºul Sighet nu a mai fost demultun asemenea concert.

Preºedintele Consiliului Ucrai -nean Mondial de Coordonare nu avenit singur în România, ci a aduscu el arta ucraineanã care i-a încân-tat atât pe ucraineni, cât ºi pe toþiinvitaþii la concert, indiferent deapartenenþa lor etnicã.

De fapt, scopul principal al vizi -tei a fost acela de a se întâlni cuetnicii ucraineni, cu conducereaUniunii Ucrainenilor din Româniaºi cu organele administraþiei locale

ºi de stat pentru a se documenta cumeste rezolvatã problema minor i tã -þilor naþionale în România ºi în cele-lalte state vizitate.

Aprecierea conducerii Consi liu -lui Ucrainean Mondial de Coordo -nare a fost favorabilã statului nostru,mai ales cã organele administraþiilorlocale ºi de stat au rãspuns pozitiv laso licitãrile conducerii UniuniiUcrai nenilor din România de a seîntâlni cu reprezentanþii foruluimon dial al ucrainenilor.

Luni, 25 noiembrie 2013, repre -zentanþii CUMC au vizitat sediul fi -lia lei Maramureº a UUR unde aufost întâmpinaþi de preºedinteleaces tei organizaþii, ªtefan Buciuta,de preºedinþii filialelor Maramureººi Satu Mare, Miroslav Petreþchi,res pectiv, Mihai Macioca. În sala deºedinþe a filialei Maramureº au fostprezenþi preºedinþii organizaþiilorlocale din comunele maramureºeneunde vieþuiesc ucraineni ºi din ora -ºe le Viºeu de Sus ºi Sighetu Mar -ma þi ei. Au fost prezenþi mai mulþidi rec t ori ai ºcolilor din aceste loca -li tãþi, precum Maria ªtefan dincomuna Remeþi ºi alþi dascãli dinloca li tã þi le unde copiii învaþã limbaucrai neanã. Nu a lipsit de la aceastãîntâlnire reprezentanta noastrã înMinis terul Educaþiei, consilierul pepro blemele minoritãþilor naþionale,Elvira Codrea.

Tot la sediul filialei Maramureº aUUR a fost comemorat Holodo mo -rul, genocid al poporului ucraineandin anii 1932-1933.

Dornici de a vizita ºi o instituþiede învãþãmânt cu predare în limbaucraineanã, conducerea UUR i-aînsoþit în vizitã la Liceul Ucrainean„Taras ªevcenko“ cu profil pedago -gic ºi de informaticã. La liceu aufost întâmpinaþi de directorul Ca -sian Piþura ºi de cadrele didactice,

inclusiv de profesoara de limbaucrai neanã, Emilia Codrea.

Preºedintele Consiliului Ucrai -nean Mondial de Coordonare i-a in -for mat pe cei prezenþi despre modulcum elevii, etnicii ucraineni, pot ur -ma cursurile universitare în Ucrainaºi despre demersurile acestui for pelângã Guvernul Ucrainei pentru

acordarea de facilitãþi ºi burse tine -ri lor ucraineni din diaspora.

Delegaþia ucraineanã însoþitã deliderii UUR a vizitat Primãria muni -cipiului Sighetu Marmaþiei unde afost primitã de viceprimarul Ho reaScubli ºi de mass-media sigheteanã.

Dupã bunele oficii de la Sighetmembrii delegaþiei ucrainene împre-unã cu preºedintele UUR, ªtefanBuciuta, prim-vicepreºedintele,con silierul în cadrul Prefecturii Ma -ra mu reº, Miroslav Petreþchi, ºi con-silierul economic al UUR, NicolaeMiroslav Petreþchi, s-au deplasat laPrefectura Maramureº, unde i-aaºteptat prefectul Anton Rohian.

În cadrul discuþiilor purtate laPrefecturã, oaspeþii ucraineni aufost informaþi de cãtre ºeful admi -nis traþiei de stat, reprezentantulGuver nului României în teritoriu,

despre bunele relaþii pe care le areadministraþia de stat a judeþului Ma -ra mureº cu regiunile Trans car patiaºi Ivano-Frankivsk. Prefectul jude -þului a prezentat oaspeþilor pro iec tulsãu de suflet, construirea po du luiindustrial peste râul Tisa dintreRomânia ºi Ucraina între localitãþileSighetu Marmaþiei ºi Bila Þerkva(Biserica Albã), raionul Rachiv, re -giu nea Transcarpatia. Pre ºe dinteleCUMC a apreciat acest proiect ºi ºi-a exprimat disponibilitatea de a seimplica în susþinerea lui pe lângãGuvernul Ucrainei.

Dupã încheierea discuþiilor, dele-gaþia a plecat spre graniþa Halmeu-Deakovo.

În luna noiembrie a avut loc ºi unalt eveniment important, aniversareaa 150 de ani de la naºterea scrii -toarei bucovinene Olha Koby leans -ka. Cu aceastã ocazie au avut locreprezentaþii cu piesa „Prinþesa“ înlimba românã, traducere de IoanChideº ciuc a dramatizãrii scriitoru-lui cer nãu þean Vasyl Dovhyi dupãnu vela „Þarivna“ de Olha Koby -leans ka. Spec tacolele cu aceastãpiesã, sus þinute la Suceava, Siret,Rãdãuþi ºi Gura Humorului au fostfinanþate de UUR. Piesa a fost pre -zentatã de actorii Teatrului „MihaiEminescu“ din Botoºani al cãruidirector este Traian Apetrei.

Piesa a fost prezentatã ºi la Bu -cu reºti în cadrul „Zilelor OlhaKobyleanska“, eveniment organizatde filiala Bucureºti a UUR. Finan þa -rea reprezentaþiei de la Bucureºti afost asiguratã de UUR ºi Minis -terului Culturii, unde dna IaroslavaColotelo este consilier superior ºidatoritã intervenþiei cãreia s-a pututrealiza aceastã acþiune.

ªtefan bUCIUtA,preºedintele UUR

Vizita delegaÆiei Consiliului UcraineanMondial de Coordonare în România

În contextul actual al creºterii rolului ºi impor-tanþei pregãtirii profesionale în societate, seimpune perfecþionarea activitãþii personaluluiangajat, ridicarea nivelului de cunoºtinþe profe-sionale ale acestuia.

Astfel, la data de 22 noiembrie a.c., la sediulfilia lei Maramureº a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia (UUR) din Sighetu Marmaþiei, a avutloc ºedinþa de instruire ºi perfecþionare a secre ta -relor tehnice ale filialelor Uniunii Ucrai nenilordin România.

Scopul acesteia a fost acela de a contribuila obþinerea unor standarde de pre gãtire pro-fesionalã superioare pentru între gul personalangajat la filialele UUR.

În organizarea ºi desfãºurarea procesuluide instruire ºi perfecþionare s-au implicatpreºedintele Uniunii Ucrainenilor din Ro -mânia, ªtefan Buciuta, secretarul general alUUR, Liuba Horvat, administratorul UUR,Dorina Fartuºnic, ºi consilierul economic alUUR, Nicolae Miroslav Petreþchi.

Perfecþionarea pregãtirii secretarelor teh -nice ale UUR este modalitatea prin care seasigurã schimbarea sistematicã a comporta-

mentului angajaþilor, instruindu-i astfel, încât sãpoatã obþine performanþele solicitate de posturileocupate. Perfecþionarea are în vedere fiecare fi lia -lã, scopul ei fiind îndeplinirea, în cât mai bunecon diþii, a responsabilitãþilor ce revin secretarelorîn acord cu nevoile Uniunii Ucraine nilor dinRomânia.

Sercetarele tehnice ale UUR au fost instruitecu privire la efectuarea deconturilor, planificareaacþiunilor culturale, a cheltuielilor de personal,cheltuielilor de deplasare în þarã, a cheltuielilor

pentru investiþii în bunuri mobile ºi imobile, nece-sare desfãºurãrii activitãþii filialelor cu respec ta -rea prevederilor legale în vigoare.

Totodatã, secretarele tehnice ale UUR au fostinstruite cu privire la solicitarea de fonduri pentrufilialele UUR, întocmirea devizelor estimative decheltuieli, efectuarea decontului de cheltuieli,precum ºi la justificarea în formã centralizatã afondurilor primite prin prezentarea cheltuielilorpe destinaþii principale: acþiuni, reparaþii, inves ti -þii, cheltuieli cu utilitãþi ºi cu funcþionarea sedii -lor, alte cheltuieli.

Aceastã întâlnire are o importanþã deosebitã încadrul general al bunei funcþionãri a UniuniiUcraineilor din România, fiind necesarã promo -va rea ei pentru a se putea obþine un corp de se -cre tare foarte bine pregãtite din punct de vedere

profesional.În condiþiile actuale ale unei dezvoltãri

fãrã precedent a ºtiinþei ºi tehnologiei, aleunei complexitãþi crescânde a vieþii cotidi-ene, persoanele care au o pregãtire profesio -nalã superioarã deþin un avantaj covâr ºitor.Tocmai din aceastã cauzã, perfecþionareaac ti vitãþii profesionale a celor care formea -zã personalul angajat al Uniunii Ucrai -nenilor din România, constituie o prioritatefundamentalã pentru o bunã desfãºurare aactivitãþii noastre.

Nicolae Miroslav PetReþChI,consilier economic UUR

ªedinþa de instruire ºi perfecþionare a secretarelortehnice ale filialelor Uniunii Ucrainenilor din România

Solista Oksana Mucha

3Curierul UCRAINEAN

Biserica pe care oamenii din Dãrmãneºti oconstruiesc în apropierea drumului europeanE85, care leagã Suceava de Siret, este pe calesã fie acoperitã pânã la finele acestui an. ªiaceas ta ca urmare a fondurilor alocate de Se -cre tariatul de Stat pentru Culte, bani care vorajunge la parohia din Dãrmãneºti în câteva zile.

Totul a fost posibil ca urmare a implicãriideputatului Ion Marocico din partea minoritãþiiucrainene din România. Acesta s-a adresat Se -cretariatului de Stat pentru Culte, explicând cãbiserica din Dãrmãneºti are nevoie urgentã defonduri.

Biserica a fost construitã pânã la centurã, iarzidurile acesteia se degradeazã din cauza in -tem periilor, mai ales a îngheþului ºi dez ghe þuluiiarna, fapt pentru care acoperirea bisericii esteimperios necesarã.

Chiar dacã banii alocaþi Secretariatului deStat pentru Culte s-au diminuat an de an, iar larectificarea bugetarã din luna august s-a dispus

reducerea fondurilor cu încã 10%, în cele dinurmã s-au gãsit resurse ºi pentru biserica dinDãrmãneºti.

Zilele trecute, de la Secretariatul de Statpentru Culte s-au virat în conturile parohiei dinDãrmãneºti 50.000 de lei, bani care trebuiechel tuiþi pânã la finele acestui an.

„Constructorii vor decide ce este prioritar,dar eu cred cã se va lucra la acoperiº. Vreau sãîi mulþumesc domnului deputat Marocico pen-tru implicarea sa, mai ales cã aceastã bisericãeste destinatã atât comunitãþii de ucraineni dinzonã, dar ºi românilor“, a declarat Mihai Cob -ziuc, preotul paroh din Dãrmãneºti.

Construcþia bisericii din Dãrmãneºti a înce -put în 2003, iar în acest moment slujbele se ofi -cia zã în apropiere, într-o capelã care iniþialavea destinaþia de casã praznicalã.

Ion MARoCICo,deputat

Agenda deputatului UUR Agenda deputatului UURv

Bani de la Bucureçti obÆinuÆipentru lucrårile de construcÆie

a bisericii din Dårmåneçti

Aºa cum am mai scris, la nivel de judeþ,sunt aproximativ 1.500 de etnici ucraineni.Co munitatea cea mai numeroasã este dedeparte în comuna Micula, acolo unde trãiescpeste 700 de aparþinãtori ai etniei ucrainene.Conducerea Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia (UUR), filiala Satu Mare face eforturi dea constitui organizaþii locale în uni tãþileadministrativ-teritoriale unde sunt mai mulþiucrai neni. Dacã pânã la sfârºitul sãptãmâniitrecute erau 14 organizaþii locale în judeþ, iatãcã la Carei s-a constituit cea de a 15-a. Laºedinþa de constituire au participat Pavel Pro -daniuc, prim-vicepreºedinte, ºi Nicolae Se -me niuc, secretar al organizaþiei jude þene.Con ducerea organizaþiei locale Carei a UURo are în frunte ca preºedinte pe Ade la ªmol-nar, medic stomatolog, vice pre ºedinte - Nico -lae Holouciuc, secretar - Fedor Kovaci ºi camembru pe inginerul Mihai ªteþ.

Ioan Coriolan ANIþAªConsulul General al Ucrainei la Suceava

Vasyl Boieciko ºi viceconsulul Volodymyr

Palesika au prezentat vineri presei sucevene

noutãþile de pe pagina web a instituþiei con-

sulare.

Dacã în luna august, Excelenþa Sa VasylBoieciko fãcea cunoscut faptul cã a fost activatãpagina web a Consulatului General al Ucraineila Suceava cu versiunea în limba ucraineanã,acum s-a pus accentul pe versiunea în limbaromânã, care permite ºi cetãþenilor români,necunoscãtori ai limbii ucrainene, accesul la oserie de in for maþii care vizeazã lista serviciilorconsulare, tarifele ºi taxele acestor servicii,

adopþia internaþionalã sau obþinerea statutuluide ucrai nean de peste hotare.

Pagina web, care este activã prin serverulMinisterului Afacerilor Externe al Ucrainei(fiind prezentatã într-o formulã unificatã pentru

fiecare reprezentanþã consularã aUcrai nei din întreaga lume), oferã in -formaþii referitoare la Ucraina, laConsulatul General de la Suceava,prezintã ºtiri ºi anunþuri referitoare laactivitatea desfãºuratã, informaþiicon sulare ºi documente de interespentru public.

Aºa cum a spus viceconsulul Vo -lo dymyr Palesika, versiunea în limbaucraineanã este mai dezvoltatã, întru -cât rolul misiunii consulare este dea-i susþine în primul rând pe cetãþeniiucraineni, iar versiunea în limbaromânã are un conþinut mai restrâns.

Desigur, aºa cum a subliniat el„mai sunt încã anumite lucruri de

fãcut, dar un prim pas a fost realizat“.Excelenþa Sa Vasyl Boieciko a þinut sã pre-

cizeze cã de pagina web a Consulatului se ocupão întreagã echipã: consulul general ºi vicecon-sulul se ocupã de conþinut, partea tehnicã îirevine directorului administrativ, iar alþi membriai personalului se ocupã de traducere.

tiberiu CoSoVAN

În judeþul Satu Mare a luat fiinþã a 15-a

organizaþie localã a uur

CURIERUL UCRAINEANStrada Radu Popescu, nr. 15,

sector 1, BucureçtiTelefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRL“

Noutãþi pe pagina web a ConsulatuluiGeneral al Ucrainei la Suceava

Dragi ucraineni,

Cu prilejul sfintelor sãrbãtori de iarnã vãtransmit un gând bun tuturor! Crãciunul ºi

Anul Nou sã vã aducã sãnãtate, bunãstare,belºug, noi iniþiative ºi multe realizãri!

Crãciun fericit ºi un An Nou împlinit!

La mulþi ani!

Felicitare de Crãciun

Ion MARoCICo,deputat

54 Curierul UCRAINEAN

În ciuda prognozei meteorologilor de vremerea, de la primele ore ale dimineþii de 1 decem-brie 2013, zeci de mii de oameni de diferitevârste, inclusiv copii cu steguleþe tricolore înmânã, se îndreptau din toate zonele Bucu -reºtiului spre Arcul de Triumf care îi atrãgea caun magnet, pentru a asista la parada militarã,oca zio natã de Ziua Naþionalã a României.

Printre ei mã aflam ºi eu îmbrãcat în unifor-mã de general, îndreptându-mã spre locul deadunare a oficialitãþilor unde se aflau ofiþeri ºigenerali activi ºi în rezervã, invitaþi sã asiste laparadã.

Din fericire, spre bucuria zecilor de mii deoameni care au umplut pânã la refuz trotuarelede pe pieþele Charles de Gaule ºi Victoriei pânãla Casa Presei Libere, ceaþa s-a ridicat ºi aapãrut soarele care a luminat feþele ºi a umplutde bucurie inimile celor prezenþi la sãrbãtoare.

La orele 11:00 fix soseºte preºedintele Ro -mâ niei, comandantul suprem al armatei, TraianBãsescu, însoþit de preºedintele RepubliciiMoldova, Nicolae Timofti.

Festivitãþile au început cu salutul drapeluluide luptã ºi cu trecerea în revistã a Gãrzii deOnoare de cãtre preºedintele României, dupãcare Corul Academic „Divina Comedie“, îm -brã cat în pelerine albe, acompaniat de muzicilemilitare reunite ale Orchestrei Reprezen tative aMi nis terului Apãrãrii Naþionale ºi MuziciiMilitare a Regimentului 30 Gardã „MihaiVitea zul“, au interpretat Imnul Naþional al Ro -mâniei, iar în semn de salut au fost trase 21 desalve de tun de bateria de artilerie a Regi -mentului 30 Gardã.

Au fost depuse coroane de flori din parteaPreºedinþiei, Senatului, Camerei Deputaþilor ºiGuvernului.

Dupã terminarea acestui ceremonial au defi-lat pe sub Arcul de Triumf 2000 de militari dinMinisterul Apãrãrii Naþionale, MinisterulAdministraþiei ºi Internelor, Ser vi -ciul Ro mân de Informaþii ºi Ser vi ciulpentru Protecþie. Pentru pri ma datãdupã Revo luþia din decembrie 1989,au defilat ºi 140 militari din Franþa,Polonia, Tur cia ºi SUA, ceea ce a dato notã aparte acestei mari Sãr bãtoriNaþio nale a României, de când adevenit membrã a NATO.

În continuare, au trecut pe subArcul de Triumf peste 200 de mij loa -ce militare (tancuri de ulti mã genera -þie, auto vehicule dotate cu lansa toarede rachete, am fibii pentru trecereacursurilor de apã º.a.).

În acelaºi timp, cerul Bucureº tiu -lui a fost brãzdat de 35 de aeronavede diferite tipuri, elicoptere mici ºi demari capacitãþi pentru transportul tru-pelor, avioane Hercules gigant pentrutransportul trupelor ºi materialelor în teatrele deoperaþiuni (Afganistan), avioane de vânãtoarecare au zburat în formaþii deasupra Ar cului deTriumf, prin care au dovedit mãiestria de piloþiexperimentaþi în stare sã apere terito riul þãrii.

Ultimele trei avioane de construcþie româ -neas cã au zburat razant deasupra Arcului deTriumf lãsând în urma lor trei dâre, reprezen-tând cele trei culori ale drapelului României:roºu, galben ºi albastru.

Un pluton îmbrãcat în þinutã de galã (bãieþiºi fete) de la Regimentul 30 Gardã a fãcutdemonstraþii cu armele speciale din dotare, carea încântat asistenþa, fiind aplaudat pentrumãiestria în mânuirea lor.

Parada militarã de la Arcul de Triumf s-aîncheiat cu defilarea muzicilor militare reunitecare au dat onorul oficialitãþilor ºi oamenilorprezenþi la aceastã mare sãrbãtoare a României- Ziua Naþionalã a României.

Din partea oficialitãþilor au fost prezenþipreºedintele þãrii, Traian Bãsescu, preºedinþiiSe na tului ºi Camerei Deputaþilor, Crin Anto -nescu ºi Valeriu Zgonea, premierul GuvernuluiRomâniei, Victor Ponta, ºi preºedintele Repu -blicii Moldova, Nicolae Timofti.

Ucrainenii din România, cetãþeni românidevotaþi acestei þãri, au sãrbãtorit alãturi de po -po rul român aceastã mare sãrbãtoare naþio na lã.

La 1 decembrie 2013, toate filialele judeþeneale Uniunii Ucrainenilor din România au depuscoroane de flori cu ocazia sãrbãtorii ZileiNaþio nale a României.

Seara, Regimentul 30 Gardã Mihai Viteazula mãrºãluit pe bulevardele principale ale Bucu -reºtiului, iar în faþa Parlamentului României aufost lansate artificii multicolore.

Marea Unire a României a fost sãrbãtoritã ºila Alba Iulia, în Ardeal, unde în urmã cu 95 deani s-a înfãptuit unirea tuturor românilor într-unsingur stat, precum ºi în toatã þara.

Mihai PoCoRSChI,general (r), inginer

Aspect de la depunerea de coroane de flori laMonumentul Ostaºului Român din Baia Mare

Marea Unirea României

Scriu despre Apostolul Andreipentru cã el e primul apostol care apropovãduit pe actualele teritoriiromâneºti ºi ucrainene, pânã din -co lo de Sevastopol. Strãmoºii ro -mâ nilor ºi ai ucrainenilor îi da to -rea zã lui creºtinarea. Sfântul An -drei, cum se mai spune în popor,este sãr bãtorit la 30 noiembrie, pestil nou, iar pe stil vechi, la 13decembrie.

Andrei Apostolul este frate cuApostolul Petru, amândoi fii ai luiIona din Galileea. E numit „celdin tâi apostol“, iar Biserica îlnumeºte „Ctitorul Bizanþului“.

A strãbãtut teritorii întinse,propovãduind în Ahaia, în Epir ºicu deosebire în Sciþia, dupã cumam mai spus, dincolo de Seva sto -pol ºi în Sciþia europeanã, oprin du-se îndelung în Tracia, Bizanþ, Con -stantinopol ºi de-a lungul Dunãrii.

Ultimii ani i-a petrecut în Aha -ia, fiind osândit la moarte pe cruce.Urcând dealul din Ahaia unde aveasã fie rãstignit ºi vãzând de departecrucea înfiptã în pã mânt, a strigat:„Mã închin þie, Cruce scumpã, careai fost sfinþitã prin trupul Dumne -zeului meu ºi împodobitã de trupullui ca de niºte pietre scumpe. Mã

apropii de tine, Cruce sfântã, plinde bucurie, primeºte-mã în braþeletale, o!, Cruce mântuitoare! Cu focte-am iubit, de mult te-am do rit, demult te-am cãutat, do -rinþa acum mi s-a îm -pli nit. M-a so co titDom nul meu vred nicde tine. Pri meºte-mãdin mij ocul oamenilorºi du-mã la stãpânulmeu, Acela ce s-a servitde tine spre a mã rãs -cum pã ra sã mã pri -meascã prin tine“. Astat pe cru ce nouã zileºi a fost înmormântat înoraºul Pa tras, unde tru -pul a fost pãstrat pânãîn anul 357, când împreunã cu sfin-tele rãmãºiþe ale Evan ghelistuluiLuca ºi ale lui Timotei, a fost adusla Constan ti nopol, la BisericaSfinþii Apostoli, ziditã cu aproapedouãzeci de ani mai înainte de

împãratul Con stantin. Dar nu eîntreg trupul la Con stantinopol.Din sfintele lui moaºte se bucurãdiferite biserici creºtine.

În anul 369, 12 anidupã ce trupul a fostadus în capitala Bi -zan þului, un cãlugãr,Re gu lus, a luat o partedin moaºtele sfântuluiºi le-a dus în Sciþia.Alte oscioare sunt înIta lia, la Milano, laBres cia, la Nola. Unos al piciorului e laMã nãstirea Pan to cra -tor de la MunteleAthos, o mânã la Mã -nãstirea Lavra, iar cra-

niul îm pãr þit ºi el în douã, o partela Mãnãstirea Vato pedu de la Athosºi alta la Cate drala din Roma, pãs-tratã într-o frumoasã cutie deargint. Crucea pe care a fost rãstig-nit Sfântul Andrei avea formã de X

sau de semnul înmulþirii, pe cândîn mod obiºnuit crucea rãstignitu-lui era ca un T. A fost luatã dinAhaia de creºtini adusã la o mãnãs -tire lângã Marsilia ºi apoi depusãîn biserica Sfântul Victor, unde afost vãzutã ºi veneratã pânã în tim-pul revoluþiei, când a fost spartã ºiaruncatã în foc. Deci, se întâmplãbarbarii ºi la case mari, nu numaila noi. Precizez cã la 30 noiembriepe stil nou ºi 13 decembrie pe stilvechi se sãrbãtoreºte Ziua morþiiSfântului Andrei.

Apostolul Andrei, în iconogra -fia ortodoxã se picteazã ca un ommatur, cu mustaþa lãsatã în jos, cubarba bogatã, uºor despãrþitã îndouã, cu pãrul lung pânã la umeriºi o ºuviþã adusã în faþã. Când nuse picteazã cu Evanghelia în mânã,se picteazã þinând crucea, instru-mentul lui de torturã ºi de moarte.

De Sfântul Andrei în mai toateþãrile creºtine se fac diferite vrãji,dar acest lucru nu are nimic încomun cu subiectul tratat în pre -zen tul articol, cãci bicericile creº -tine condamnã aceste obiceiuri.

Gheorghe CeGA

Andrei Apostolul

5Curierul UCRAINEAN

În cadrul Bibliotecii „I.G. Sbiera“ din Suceava,îºi desfãºoarã activitatea cenaclul li terar „MihailIordache“. Mihail Iordache a fost profesor alUniversitãþii „ªtefan cel Mare“ din Suceava, în1990 fiind primul dintre cei care au participat lafondarea Societãþii Scriitorilor Bucovineni ºiprimul redactor-ºef al revistei „Bucovina literarã“.

Cu acordul soþiei profesorului ºi criticului lite -rar Mihail Iordache (care între timp a plecat dintrenoi, fie-i þãrâna uºoarã!) cenaclul literar a primitnumele sãu.

Cenaclul reuneºte un grup de literaþi aiSocietãþii Scriitorilor Bucovineni, preocupaþi decreaþiile scriitorilor contemporani, de perfec -þionarea artisticã a acestor creaþii. Unii dintremembrii cenaclului locuiesc în altã parte decât înBu co vina, cum este Matei Viºniec (Franþa), Car -men Agutin (consul la Munchen), Vasile Tãrâ þea -nu (Cernãuþi), Adrian Dinu Rachieru (Timiºoara),Ion Popescu Sireteanu (Piteºti), Liviu Papuc(Iaºi).

Preºedintele cenaclului este poetul ºi traducã-torul dl prof. Ion Cozmei.

Aºadar, conform programului, în fiecare primamarþi din lunã se desfãºoarã ºedinþele cenacluluiliterar „Mihail Iordache“, moderate de dl IonCozmei.

Ultima ºedinþã (a cincea de la debut) s-a des-fãºurat la data de 5 noiembrie 2013, în sala „ElenaGreculesi“ a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera“din Suceava. Au citit invitaþii din Rãdãuþi: OlteaLungoci, poezie ºi Vichentie Nicolaiciuc, prozã.

Cum la 5 noiembrie 2013 s-au scurs trei ani dela urcarea la cer a celui care a fost AdrianPãunescu, subsemnatul a propus ca sã se þinã unmoment de reculegere în memoria sa. Totodatã,am recitat poeziile „Titularul dramei“, „Scrisoarefetei mele“, „Bãiatule“, „Ce face fata mea, mã-ntreabã lumea“ ºi „Regie“ din Flap nr. 44 (618),1-7.XI.2013.

A urmat apoi ºedinþa de lucru propriu-zisã.

Doamna Oltea Lungoci, poetã rãdãu þeanã, arecitat, pentru în ceput, poezia „Pacient“ de AdrianPãunescu, apoi i-a de lectat pe cei prezenþi cu câ -teva poezii proprii la prima citire.

Iatã ce a spus moderatorul Ion Cozmei:„Dincolo de faptul cã este o poezie cu specific cla-sic, fiind rostitã de o femeie, ea capãtã altfel denuanþe. Numele de Oltea Lungoci, poetã rãdãu -þeanã, este binevenit la cenaclul nostru“.

Criticul literar Rodica Mureºan: „O poezie cu

o prozodie clasicã, o poezie a cãrei temã estetãcerea, refuzul, neputinþa, pesimismul, aºadarsunt toposuri lirice care textualizeazã într-oeroticã ambiþioasã. Pare cã o anume angoasã oîmpiedicã în a-ºi elibera ºuvoiul sentimentelor, îna-ºi limpezi adâncimile învolburate. Întâlnimmereu în versurile domniei sale gheþari, fulgi denea, furtuni. Poeta penduleazã între tristeþe ºimelancolie“.

Cuvinte elogioase la adresa poetei OlgaLungoci au avut domnii Alexa Paºcu (Fãl ti ceni),prof. Mihai Bocancea (Pãrhãuþii-Vechi) ºi Dan T.Gurtesch (Suceava).

Domnul Vichentie Nicolaiciuc a dat citire uneiserii de materiale publicate în diferite cãrþi ºiziare, între care ºi interviul pe care i l-am luat ºi

care a fost publicat în Flap (pag. 12) din6-12.07.2012, sub titlul „Mirifica Delta Dunãriitrebuie urgent salvatã“.

Prof. Vichentie Nicolaiciuc l-a cunoscut ºi ascris despre pictorul Octavian Gavril Pos to lache,vãrul lui Nicolae Labiº, pe care l-a ºi evocat.

Având în vedere cã prof. Vichentie Nicolai ciuca condus o serie de reviste ºi a colaborat la altele,a prezentat auditorilor o serie de materiale foarteinteresante.

Apreciind materialele prezentate, dl IonCozmei a spus: „Dl Vichentie Nicolaiciuc a fã cutniºte evocãri interesante despre Deltã, l-a evocat ºipe Paul Sârbu un prozator de excepþie tot dinDelta Dunãrii“.

Iar criticul Rodica Mureºan a fost de pãrere cã:„Dl Vichentie Nicolaiciuc ne vorbeºte despre aceanobleþe a apostolatului, apostolat care în zilelenoastre pare a fi absolut anacro nic. Din cele ce ne-a relatat constatãm cã nu mai funcþioneazã încadrul dumnealui acea rupturã, acea prãpastieîntre fiinþa artistului ºi lumea pe care noi, majori-tatea, o percepem ca fiind ira þio nalã. Semnaleazã,dar nu se revoltã. κi adjudecã Delta cu toate osti -litãþile pe care le-a întâlnit acolo, Delta pe careaproape cã o miti zeazã, deºi nu este un om allocului. Existã aproape o atracþie cu puterea fatali -tãþii asupra Domniei sale. Asupra prozei o singurãremarcã „Este o prozã cu un apãsat caracter didac-tic“.

Dl prof. Vichentie Nicolaiciuc este un apostol,refugiindu-se în Deltã, a predat timp de trei anilimba ucraineanã copiilor cazacilor zaporojeni,stabiliþi aici cu mulþi ani în urmã.

În salã, printre cenacliºti, i-am mai remarcat pepoetul Ion Filipciuc ºi rebusistul Virgil Vâr -vãreanu.

La revedere, în decembrie!

Kolea KUReLIUK

Cenaclul literar „Mihail Iordache“ din Suceava

Consulatul General al Ucrainei laSuceava, Uniunea Ucrainenilor dinRomânia (UUR) - filiala Sucea va ºiParohia misionarã ucrai neanã „Sfin -þii Apostoli Petru ºi Pavel“ au come -morat sâmbãtã Ho lodomorul dinUcraina (foametea din anii 1932-1933), una dintre cele mai gra ve ca -tastrofe naþionale ale ucrai ne nilordin istoria moder nã.

S-a oficiat Sfânta Liturghie ºi a avut loc o slujbã de pomenirepentru victimele Holodomorului

Manifestãrile comemorative, lacare au participat reprezentanþi aiConsulatului General al Ucrainei laSuceava, reprezentanþi ai clerului,membri ai UUR - filiala Suceava,oficialitãþi din cadrul instituþiiloradministrative sucevene locale ºijude þene, precum ºi invitaþi dinUcrai na, au început dimineaþa, la ora9.00, la Biserica „Sfinþii Apos toliPe tru ºi Pavel“ din municipiulSuceava.

În sfântul lãcaº a fost oficiatã decãtre patru preoþi, în frunte cu pr.paroh Mihai Maghiar, Sfânta Litur -ghie, urmatã de o slujbã de po me -nire, care a avut loc în faþa bisericii,la Crucea memorialã a victi me lorHolodomorului ºi a victimelor dinPrimul ºi al Doilea Rãz boi Mondial.

S-au depus coroane ºi jerbe deflori atât din partea Consulatul

General al Ucrainei la Suceava, cât ºidin cea a instituþiilor administrativesucevene (Consiliul Judeþean ºiPrimãria Suceava), din partea depu-tatului Sanda Maria Ardeleanu, pre-cum ºi din partea delegaþiei dinUcraina.

„Trebuie sã ne aducem în permanenþã aminte de

aceste jertfe ºi sã ne rugãm pen-tru liniºtea ºi odihna lor“

Excelenþa Sa Vasyl Boieciko,consulul general al Ucrainei laSuceava, a subliniat faptul cã Ho -lodo morul, marea foamete dinUcraina din anii 1932-1933, numitãºi „holocaustul poporului ucrai -nean“, s-a soldat cu moartea a peste10 milioane de oameni, þãrani nevi-novaþi pe care regimul sovietic i-asupus înfometãrii în anii de colec-tivizare forþatã.

La invitaþia pr. paroh MihaiMaghiar au vorbit apoi Vasile Ilie,consilierul primarului Ion Lungu(care a subliniat faptul cã „trebuie sãne amintim în fiecare an de aceastãmare tragedie a poporului ucrai -nean“, amintire care trebuie „sã nefacã mai buni ºi mai înþelegãtori uniifaþã de ceilalþi“), prorectorul Uni ver - sitãþii Naþionale „Iuri Fed ko vyci“din Cernãuþi, Tamara Maru syk (carea spus cã „asemenea orori nu trebuiesã se mai întâmple“) ºi pãrintele pro-

fesor Niculai ªerban de la Facultateade Teologie din Cernãuþi (care aaccentuat fap-tul cã „trebuiesã ne aducemîn permanenþãamin te deaceste jertfe ºisã ne rugãmpentru liniºteaºi odihna lor“).

DirectorulSe minaru lu iTeo logic Li -ceal Or todox„Mi tropolitulDo softei“ dinSu ceava, arhi -dia conul Bog dan Hriºcã, a vorbitdespre lecþia acestei tragedii carepoate fi circumscrisã sintagmei „rãb-dare ºi dra goste“, iar prof. univ. dr.Vasile M. Demciuc, de la Catedra deIsto rie a Universitãþii „ªtefan celMare“ Suceava a reamintit cã „sufe -rinþa este cea care duce spre mân-tuire“ ºi a îndemnat la „gânduri dealeasã cinstire pentru cei care auscris aceas tã paginã de istorie“.

„O comemorare în viziuneduhovniceascã“

Manifestãrile comemorative aucon tinuat, dupã ora 12.00, la fostulsediu al Arhiepiscopiei Sucevei ºiRã dãuþilor, unde, în sala de festivi -

tãþi, a fost prezentatã expoziþia de fo -tografie „Holodomorul din Ucrai na“.

Expoziþia, care a fost etalatã cucâþiva ani în urmã ºi la Palatul Admi -nistrativ din municipiul Su ceava,prezintã imagini de arhivã din timpulfoametei din þara vecinã.

Imaginilor fotografice li s-au alã-turat icoanele brodate, realizate deNadia Boieciko, iar candelele aprin -se au creat cadrul manifestãrii la cares-a putut urmãri ºi un film cutre -murãtor.

Comemorarea a inclus un mo -ment de tãcere în picioare la lu mi nacandelelor din salã, dupã care s-acântat „Tatãl nostru“ în limbaucraineanã.

A fost, aºa cum a spus BoreslawPetraºuc, preºedintele UUR - filialaSuceava, „o comemorare în viziuneduhovniceascã“, menitã sã pãstrezevie memoria victimelor Holodo mo -rului din Ucraina.

tiberiu CoSoVAN

Comemorarea Holodomorului din Ucraina

Curierul UCRAINEAN6

La Gura Humorului, unde s-adesfãºurat ieri seria de manifestãridedicate scriitoarei ucrainene OlhaKobyleanska, s-a inaugurat „PoartaPrieteniei Româno-Ucrainene“.

Aniversarea a 150 de ani de lanaºterea scriitoarei Olha Kobyleanska

La numai câteva zile de lacomemorarea Holodomorului dinUcraina (foametea din anii 1932-1933, una dintre cele mai grave ca -tastrofe naþionale ale ucrainenilordin istoria modernã), ConsulatulGeneral al Ucrainei la Suceava ºiUniunea Ucrainenilor din România(UUR) - filiala Suceava împreunãcu Primãria oraºului Gura Humo -rului au aniversat împlinirea a 150de ani de la naºterea scriitoareiOlha Koby leanska.

Programul manifestãrilor, careau început la ora 14:00, a cuprinsceremonia de inaugurare a uneiporþi simbolice închinate prietenieiromâno-ucrainene (poartã am pla -satã la intrarea în parcul în care seaflã bustul scriitoarei Olha Koby -leans ka), deschiderea oficialã, laCasa de Culturã din Gura Humo -rului, a expoziþiei de fotografie„Orlyþea bucovineanã“, prezentareaproiectului „Olha Kobyleanska -Opera literarã în 10 volume“, ºi

interpretarea piesei de teatru „Prin -þesa“ (în limba românã), dupã opovestire de Olha Koby leanska (au -tor Vasyl Dovhyi).

Inaugurarea „Porþii Prieteniei Româno-Ucrainene“, un

moment cu profundã semnificaþie simbolicã

Momentul cu profundã semni fi -ca þie simbolicã a constat în inau gu -ra rea „Porþii Prieteniei Româno-Ucrai nene“, o poartã bucovineanãrea lizatã din lemn, în colaboraretransfrontalierã.

Poarta (cu cei doi stâlpi ciopliþidupã modelul stâlpilor de cerdacspecifici caselor româneºti ºi ucrai -nene din arealul bucovinean) ºiacoperãmânt de ºindrilã a fost rea -lizatã de meºterii lemnari suce veniFlorin Cramariuc ºi Cristi Cureleþ,iar cele douã steme (stema oraºuluiGura Humorului ºi stema oraºuluiCernãuþi) au fost executate de unsculptor ucrainean.

La momentul inaugurãrii, alãturide consulul general al Ucrainei laSuceava, Vasyl Boieciko, ºi de pri-marul Marius Ursaciuc, au partici-pat Gheorghe Galiþ, prim-vicegu-vernator al regiunii Cernãuþi, pre-fectul de Suceava, Florin Sinescu,preºedintele Consiliului JudeþeanSuceava, Cãtãlin Nechifor, repre -

zentanþi ai unor instituþii descen-tralizate sucevene, mem bri aiUUR ºi delegaþi din Ucraina.

Intonarea imnurilor celor douãþãri, oficierea unui Te Deum,

depunere de coroane ºi jerbe de flori

Evenimentul a început cuintonarea imnurilor celor douãþãri, dupã care s-a oficiat un TeDeum în limbile ucraineanã ºiromânã. Au fost depuse coroa neºi jerbe de flori la monumentulscriitoarei Olha Koby leans ka dinpar tea Consu latului Gene ral alUcrainei la Su ceava, a Adminis -traþiei de Stat din Cernãuþi ºi aUniversitãþii Na þio nale „IuriFedkovyci“, a UUR (sediul centralºi filialele judeþene Suceava, Iaºi ºiMaramureº), a Instituþiei Pre fec -tului ºi a Consi liu lui Judeþean Su -cea va, a Jandar meriei Române,Poliþiei Gura Humo ru lui, Poliþieide Fron tierã Suceava ºi Inspec tora -tului pentru Situaþii de Urgenþã„Bucovina“, a Universitãþii „ªtefancel Mare“, a Primãriei oraºuluiSiret ºi a Liceului „Laþcu Vodã“, aªcolii din Bãlcãuþi ºi a Primãrieioraºului Gura Humorului.

Inaugurarea „Porþii PrietenieiRomâno-Ucrainene“ s-a încheiat cuun moment muzical (un cântec

ucrainean interpretat de un grup detineri teologi de la Cernãuþi).

*

Manifestãrile au continuat apoila Casa de Culturã din Gura Hu -morului, unde s-au þinut dis cursu -rile oficiale, s-a vernisat expo ziþiade fotografie (în cadrul cãreia aufost etalate ºi patru icoane brodatede Nadia Boieciko) ºi s-au desfã ºu -rat celelalte activitãþi cir cum scriseaniversãrii scriitoarei ucraineneOlha Kobyleanska.

tiberiu CoSoVAN

la Gura Humorului s-a inaugurat „Poarta Prieteniei româno-ucrainene“

„Olha Kobyleanska a reuºit sã devinã în timpo scriitoare reprezentativã a Ucrainei. Ne-amîntâlnit astãzi s-o aniversãm în oraºul ei natal, la150 de ani de la naºtere. Ca semn al legãturii dince în ce mai strânse dintre România ºi Ucraina,legãturã pentru care a militat ºi Olha Koby leans -ka, inaugurãm, în parcul unde se aflã bustul scri-itoarei, Poarta Prieteniei Româno-Ucrainene (opoartã bu co vineanã realizatã din lemn, în cola -borare transfrontalierã), strã juitã de siglele celordouã ora ºe: Gura Humorului ºi Cernãuþi“

Cuvintele de mai sus aparþin primarului GuraHumorului, Marius Ursaciuc, ºi au fost rostite laînceputul manifestãrilor dedicate scriitoareiucrainene, reprezentante a curentului literarmodernist.

La momentul inaugurãrii, alãturi de edilulhumorean, s-au aflat: consulul general al Ucrai -nei la Suceava, Vasyl Boieciko, Gheor ghe Galiþ,prim-viceguvernator al regiunii Cernãuþi, FlorinSinescu, prefectul de Suceava, Cãtãlin Ne chi for,preºedintele Consiliului Judeþean Su ceava,Boreslaw Petra ºuc, preºedintele UUR - filialaSucea va, Iaroslava Colotelo, consi lier în Minis -terul Culturii, repre zentanþi ai unor instituþiidescentralizate sucevene, membri ai UUR ºi de -le gaþi din Ucraina.

Organizatorii amplei manifestãri dedicateîmplinirii a 150 de ani de la naºterea scriitoareiOlha Kobyleanska au fost Consulatul General alUcrainei la Suceava ºi Uniunea Ucrainenilor dinRomânia (UUR) - filiala Suceava, împreunã cuPrimãria oraºului Gura Humorului.

Evenimentul a început cu intonarea imnurilorcelor douã þãri, dupã care s-a oficiat un Te Deum

în limbile ucraineanã ºi românã. Au fost depusecoroane ºi jerbe de flori la monumentul scrii -toarei Olha Kobyleanska din partea Con su la -tului General al Ucrainei la Suceava, a Admi -nistraþiei de Stat din Cernãuþi ºi a UniversitãþiiNa þio nale „Iuri Fedkovyci“, a UUR (sediul cen-tral ºi filialele judeþene Suceava, Iaºi ºi Mara -mureº), a Instituþiei Prefectului ºi a ConsiliuluiJudeþean Suceava, a Jandarmeriei Române,Poliþiei Gura Humorului, Poliþiei de Fron tierãSuceava ºi Inspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã „Buco vina“, a Universitãþii „ªtefan celMare“, a Primãriei oraºului Siret ºi a Liceului„Laþcu Vodã“, a ªcolii din Bãlcãuþi ºi a Pri mã -riei oraºului Gura Humorului.

Manifestãrile au continuat apoi la Casa deCulturã din Gura Humorului, unde s-au þinutdiscursurile oficiale, s-a vernisat expoziþia defotografie, cuprinzând douã secþiuni: fotografiiale scriitoarei de la Muzeul literar memorial dinCernãuþi ºi o retrospectivã realizatã de IaremaOneºciuc, prezent timp de 10 ani la toate mani-festãrile dedicate scriitoarei de la Gura Humo ru -lui pe care le-a imortalizat în fotografii devenitepeste timp adevãrate documente ale istorieirecente; tot în cadrul expoziþiei au fost etalate ºipatru icoane brodate de Nadia Boieciko.

„Avem astãzi cu toþii ºansa sã rememorãmmomente din viaþa deloc uºoarã a scriitoareiOlha Kobyleanska, al cãrei destin se împleteºtecu cel al Bucovinei. Am fost, suntem ºi vomrãmâne în continuare vecini ºi bucovineni“, aopi nat preºedintele Consiliului Ju de þean Su -ceava, Cãtãlin Nechifor.

Cunoscãtor al operei Olhãi Kobyleanska s-a

dovedit a fi ºi prefectul de Su -ceava, Florin Sinescu. Acesta arememorat câteva date bio grafice,fiind de pãrere cã „...opera scri-itoarei a depãºit graniþa Ucraineidatoritã valorii ei, iar experienþa deviaþã pe care a primit-o în GuraHumorului s-a reflectat în paginile

pe care le-a scris. Cã este aºa, o demonstreazãfaptul cã ne-am adunat astãzi într-un numãr atâtde mare pentru a o sãrbãtori. Tot ce s-a constru-it pânã acum în ce priveºte relaþiile româ no-ucrainene ne obligã sã între þinem ºi sã dezvol -tãm aceste legãturi pentru cã avem mai multelucruri care ne unesc decât cele care ne despart“.

„Într-adevãr, Olha Kobyleanska este o scrii -toare care ne uneºte...nu doar pe noi ucrainenii ºiromânii, ci întreaga civilizaþie europeanã cãcioperele ei sunt traduse în foarte multe limbieuropene“, a spus Gheorghe Galiþ, prim-vicegu-vernator al regiunii Cernãuþi.

Spicuim câteva gânduri ºi din mesajulpreºedintelui UUR, ªtefan Bu ciuta, mesaj cititde cãtre Nicolae Petreþchi, consilier economic alUUR: „... opera acestei scriitoare, care-ºi numeacreaþiile picãturi din sângele meu, ne emo -þioneazã ºi astãzi... impresioneazã mândria ei,bucuria de a trãi, puterea de a rãzbate în viaþã...“.

Plãcut impresionat de manifestãrile dedicateOlhãi Koby leans ka a fost prorectorul Acade mieiDiplomatice din Ucrai na,Viaceslav Þivatyi, carea transmis un mesaj din partea corpului profeso-ral ºi din partea Ministerului de Externe alUcrainei: „... generaþii întregi au fost crescute ºieducate în spiritul ideilor Olhãi Kobyleanska;studenþii noºtri studiazã opera ei, fapt care-iajutã foarte mult la dobândirea abilitãþilor speci-fice profesiei lor“.

(Continuare în pagina 8)

Olha Kobyleanska aniversatå la Gura Humorului

7Curierul UCRAINEAN

Anul acesta s-au împlinit 150 de ani de lanaºterea, la 27 noiembrie 1863, în oraºul GuraHu morului, a renumitei scriitoare ucraineneOlha Kobyleanska.

Scriitoarea a iubit cu ardoare natura minu natãa locurilor în care s-a nãscut, fiind numi tã ºi„Or lyþea Bukovyny“ („Vulturiþa Buco vinei“).Ta lentul ei epic s-a împletit armonios cu cel li -ric. Multe dintre operele sale, datoritã origina li -tãþii ºi bogãþiei tematice, au intrat în literaturaclasicã ucraineanã, unele dintre ele fiind ulteriordramatizate ºi ecra nizate.

Toate acestea au fãcut ca la îm pli ni rea a150 de ani de la naºtere sã fie or ganizateample manifestãri omagiale atât în Ucrai -na, îndeosebi la Cernãuþi, cât ºi în Româ -nia, la Gura Humorului.

Inclusã în ºirul de manifestãri pri le jui tede aniversarea naºterii scriitoa rei, la 13noiembrie a.c., la Uni ver sitatea Naþionalã„Iuri Fed ko vyci“ din Cer nãuþi, a avut locverni sa jul expozi þiei personale de foto gra -fie a subsem na tu lui, intitulate „Gura Gu -

mo rulu< vka novu‚ Ol" gu Cobi lxns" -

cu“ („Gu ra Humo ru lui o omagiazã pe Ol -ha Koby leans ka“) cu care prilej au fostex puse fotografii, fãcute cronologic, pepar cur sul a zece ani de mani festãri ani ver - sare ale naºterii scriitoarei lângã bus tul acesteia,amplasat în anul 2003, în pãr cu le þul ce-i poartãnumele din Gura Humorului.

O manifestare omagialã de mare amploare aavut loc la data de 27 noiembrie a.c., la GuraHumorului, oraºul ei natal. Pentru acest eveni-ment, din Ucraina, îndeosebi din regiuneaCernãuþi, a sosit o numeroasã delegaþie (32de persoane), din care au fãcut parte re pre -zentanþi ai Administraþiei de Stat a re giuniiCernãuþi, ai Univer sitãþii Naþionale „IuriFedkovyci“, ai Edi turii „Bukrek“, precum ºialte perso na litãþi importante din domeniulartei ºi culturii. Un oaspete de seamã a fostdomnul Viaceslav H. Þivatyi, prim-prorec-tor al Academiei Ucrai ne ne de Diplomaþiede pe lângã Mi nis terul Afacerilor Externe alUcrainei. Au fost prezenþi membrii Consu -la tului General al Ucrainei la Suceava înfrun te cu Excelenþa Sa Vasyl Boieciko, con -su lul general al Ucrainei la Suceava. Nu -meroºi au fost ºi reprezentanþii instituþiilorju de þene sucevene, ai oraºului gazdã, ai UniuniiUcrainenilor din România, inclusiv ai filialelorIaºi, Maramureº ºi Suceava ale UUR, ai Pri mã -riei ora ºului Siret ºi foarte mulþi localnici.

Manifestãrle omagiale au început cu ceremo-nia de deschidere a porþii simbolice de lemn„Poarta Prieteniei Ucraineano-Române“ de lain trarea în parcul unde se aflã bustul scriitoareiOlha Kobyleanska. În aplauzele celor prezenþi,panglica inauguralã a fost tãiatã de reprezen-tanþii celor douã þãri: prefectul de Suceava, Flo -rin Sinescu, preºedintele Consi liului Jude þeanSuceava, Cãtãlin Nechifor, primarul oraºului

Gura Humorului, Marius Ursaciuc, consululgeneral al Ucrainei la Suceava, Vasyl Boieciko,ºi prim-viceguvernatorul regiunii Cernãuþi,Gheorghe Galiþ.

Aceastã poartã cu profundã semnificaþie sim -bo licã a fost construitã în colaborare transfron -talierã. Proiectul modelului a fost conce put deartistul plastic humorean Radu Ber cea, exe cu þiastâlpilor ornaþi cu modele speci fic ucrai ne ne ºiromâneºti a fost realizatã de meº te rii suce veni însculptura lemnului, Florin Cra ma riuc ºi CristiCureleþ, iar stemele ora ºelor Cernãuþi ºi Gura

Humorului amplasate în partea superioarã aporþii au fost realizate în Ucraina de Ivan Teren.

Primarul oraºului Gura Humorului, MariusUrsaciuc, a deschis festivitatea dupã care au fostintonate imnurile ambelor þãri ºi a avut loc un TeDeum urmat de depuneri de coroane din parteaConsulatului General al Ucrainei la Suceava, a

delegaþiilor regiunii Cernãuþi ºi a multor insti-tuþii judeþene, a oraºului gazdã, a Uniunii Ucrai -ne nilor din România. Dupã aceastã ceremonie,la Casa de Culturã a ora ºului a avut loc deschi -de rea expoziþiei de foto grafii „Orlyþea Buko vy -ny“. Cei prezenþi au avut ocazia sã vadã foto -grafii documentare privind familia, viaþa, creaþialiterarã ºi cea artisticã (piese de teatru ºi filmedupã operele sale), precum ºi fotografii ale sub -sem natului, si milare cu cele expuse la expoziþiadin Cernãuþi. În salã au mai putut fi vãzute ºi ad -mirate icoane-goblen executate cu multã fineþeºi talent de doamna Nadia Boieciko.

Excelenþa Sa Vasyl Boieciko a mulþumit dinnou autoritãþilor române, îndeosebi primaruluiMarius Ursaciuc, pentru sprijinul acordat peparcursul anilor festivitãþilor omagiale dedicatescriitoarei Olha Kobyleanska. Domnia sa a maispus cã, în semn de apreciere a întregii activitãþi,primarul a devenit laureat al premiului inter-naþional „Olha Kobyleanska“, acordat anual, laCernãuþi, persoanelor cu merite deosebite înacest sens. În cuvântul sãu, primarul Marius Ur -saciuc a mulþumit pentru onoarea de a fi laureatal acestui premiu prestigios ºi a subliniat faptul

cã atât el, cât ºi locuitorii oraºului suntmândri cã scriitoarea s-a nãscut aici.

Dintre cei care au mai luat cuvântul,amin tim pe domnii Cãtãlin Nechifor, pre -ºe dintele Consiliul Judeþean Su cea va, Flo -rin Sinescu, prefectul de Su cea va, Gheor -ghe Galiþ, prim-vice pre ºe dinte al Ad mi -nis tra þiei de Stat a regiunii Cer nãuþi,Viaces lav H. Þivatyi, prim-prorector alAca de miei Ucrainene de Diplo ma þie dinKiev, Iaroslava Colo te lo, consilier al Mi -nis terului Culturii, Boreslaw Pe tra ºuc ºiMiroslav Petreþ chi, preºe dinþii fi lia lelorUUR Suceava si, respectiv, Mara mureº,precum ºi alte persoane.

A urmat un moment cultural-muzical,cu care ocazie cei prezenþi au fost entuziasmaþisã-l audã cântând pe vestitul solist ucraineanIvan Derda, grupul vocal format din studenþiiFacultãþii de Teologie ai Universitãþii din Cer -nãuþi ºi pe solista humoreanã Elena Verenca.

Programul a continuat cu prezentarea proiec-tului „Olha Kobyleanska - Opera lite ra rã în 10

volume“ de Tamara Ma rusyk, pro rec tor alUniversitãþii „Iuri Fed ko vyci“ din Cer -nãuþi, prof. dr. Volo dymyr Antoficiuk de laaceeaºi universitate, precum ºi de DarynaMaksymeþ, director al Editurii „Buk rek“din Cernãuþi.

În finalul programului, cei pre zenþi auavut ocazia de a vedea pe scena Casei deCulturã a oraºului piesa de teatru „Prin þe -sa“ (tradusã în limba românã de profesorulIoan Chideºciuc ) dupã o nuvelã a OlhãiKobyleanska, autorul piesei de teatru fiinddramaturgul Vasyl Dov hyi din Cernãuþi.Piesa a fost prezentatã de Teatrul „MihaiEmi nescu“ din Botoºani ºi este un cadou

fãcut de acest teatru Teatrului Muzical-Dra maticdin Cernãuþi al cãrui patron spiritual este scrii -toarea Olha Kobyleanska.

Piesa s-a bucurat de o unanimã apreciere, iarartiºtii au fost rãsplãtiþi cu flori ºi bineme ritateaplauze de publicul spectator, care a umplutpânã la refuz sala de spectacole.

Programul omagial a fost urmat de recepþiaoferitã de Consulatul General al Ucrainei laSuceava.

Iarema oNeªCIUC

AMPLE MANIFESTÅRI CULTURAL-oMAGIALEDEDICATE SCRIIToAREI oLHA KoBYLEANSKA

8 Curierul UCRAINEAN

În perioada 23 - 27 octombrie 2013, la iniþia-tiva preºedintelui Consiliului Judeþean Iaºi,Cristian Adomniþei, ºi a directorului MuzeuluiLiteraturii Române, Dan Lungu (directorulFILIT), s-a desfãºurat Festivalul Internaþional deLiteraturã ºi Traducere, un proiect, care a reunit

peste 200 de profesioniºti ai cãrþii atât din þarã,cât ºi din strãinãtate: scriitori, traducãtori, edi-tori, organizatori de festival, critici li terari,librari, distribuitori de carte, manageri ºi jurnal-iºti culturali. Cu toþii au fost în centrul unorevenimente destinate publicului larg, dar ºi spe-cialiºtilor din domeniu. Din Ucraina la fes ti valau fost invitaþi ºi au onorat cu prezenþa reprezen-tanþi ai organelor regionale ºi orã ºeneºti dinCernãuþi, Vinnyþea ºi Odesa, fiind însoþiþi peîntreaga duratã a festivalului de subsemnatul ºide Daniel Serdenciuc, vice preºedintele filialeiIaºi a UUR.

Centrul de greutate al primei zile a Festi -valului de Literaturã ºi Traducere Iaºi, a fost, cusiguranþã, evenimentul oficial de deschidere, ºianume „Serile FILIT: festivalul îºi salutã invi-taþii“, moderat de Cãtãlin Sava. Teatrul Na þio nal„Vasile Alecsandri“ a fost, aºadar, punctul deîntâlnire al unor personalitãþi, care au atestatamploarea ºi seriozitatea unui festival salutat nudoar de cei direct implicaþi în organizarea lui, ciºi de personalitãþi din sfera culturii ºi po liticiiromâneºti, franceze, germane ºi ucrai ne ne. Pre -zentatorul Cãtãlin Sava a deschis seara arãtând oserie de motive, care justificã nevoia unei mani-festãri culturale de talia FILIT. Rând pe rând, pescenã au urcat directorul festivalului, care ºi-aexprimat recunoºtinþa faþã de in vi taþii ºi parte -

ne rii, ce s-au dovedit neaºteptat de solidari cuideile pe care le-a propus ºi care au dus, în celedin urmã, la împlinirea celui mai importantaspect pe care FILIT l-a urmãrit: „bucuria dinjurul împãrtãºirii lecturii“. Dna CameliaGavrilã, directorul Inspec toratului ªco lar Ju de -

þean Iaºi, care a accentuat nevoiaca tinerii sã se reîntoarcã la lite -ra turã ºi culturã adevãratã, su -bli niind implicarea mai multorlicee ºi colegii în organizareaFILIT. La des chidere a fostprezent ºi a luat cuvântul Fran -cois Weyergans, care a adussalutul Acade miei Franceze ºiºi-a exprimat convingerea cãIaºul va fi într-o zi capi tala euro-peanã a culturii. În deschi dereafestivalului au rostit alocuþiuni ºidomnii Daniel Barbu, ministrulculturii, Hans Werner Lang, am -ba sadorul Ger ma niei în Ro -mânia, primarul municipiului

Iaºi, dl Gheorghe Ni chita, vice guvernatorulBNR, Bogdan Ol tea nu, preºe din tele SenatuluiRo mâniei, Crin Antonescu,preºedintele Consi liu lui Ju -deþean Iaºi, dl Cristian Adom -niþei. Prima zi a festivalului s-aîncheiat cu un spectacol deoperã ºi balet de ex cep þie,„Indiile Galante“, de Jean-Phi -lippe Rameau, montatã în pre-mierã de regizorul Andrei ªer-ban. În paralel, pe parcursulprimei zile s-au desfãºurat maimulte acþiuni cum ar fi: întâlniriale scriitorilor cu elevi ºi stu-denþi, mese rotunde pe tema fes -ti valului, expoziþii de carte, lec-turi ºi dezbateri etc. Ziua a douaºi a treia ale festivalui s-a des -fãºurat în aceeaºi notã cu peste 20 de acþiuni înfiecare zi culminând searã de searã cu audiþiimuzicale de excepþie la sala mare a Teatrului„Vasile Alecsan dri“, concert simfonic (Enescu -Poema Românã; Beet hoven - Concertul nr. 3pentru pian ºi or chestrã; Concert Ada Milea,Anca Hanu, Cristi Rigman, Bobo Burlãcianu).

În ziua a doua delegaþiile din Ucraina au fostprimite de preºedintele Consiliului JudeþeanIaºi, dl Cristian Adomniþei, directorul Direcþiei

Judeþene de Culturã, ocazie cucare membrii delegaþiei dinVinnyþea au prezentat o serie depropuneri de proiecte europenetransfrontaliere, care ar putea fipre gã tite ºi lansate în se siu nea deproiecte pentru anii 2014-2020.

La aceste discuþii din partea filialei a participatsubsemnatul ºi dl Serdenciuc Daniel.

La solicitarea membrilor delegaþiilor dinUcraina, în timpul disponibil, am facilitat vizi ta -rea unor obiective turistice ºi culturale din mu ni -ci piul Iaºi, inclusiv, a sediului filialei, care aurãmas deosebit de plãcut impresionaþi de celevã zute. O parte dintre membrii delegaþiei ucrai - ne ne ºi-au exprimat dorinþa de a menþine ºi încon tinuare legãtura cu filiala noastrã pentrueven tuale colaborãri în viitor pentru atra gereaunor fonduri europene nerambursabile în cadrulsesiunii de proiecte ce va fi lansatã în curând.Pro punerea a fost acceptatã urmând sã gãsimpunþi de colaborare ºi cu sprijinul organelorlocale.

„Un mare festival este cel la care nu îþiajunge timpul sã mergi la toate evenimentele lacare þi-ai dori sã ajungi“, a remarcat directorulfestivalului, iar noi credem cã acest lucru s-aîntâmplat ºi în cazul festivalului FILIT, cãci amremarcat regretul atât din partea oaspeþilor dinUcraina pe care i-am însoþit, cât ºi al cunos -cuþilor, cã nu au reuºit, în cele 4 zile, sã par-ticipe la toate evenimentele organizate, o bunã

parte dintre ele desfãºurându-se simultan înlocaþii diferite.

Este un început ºi toþi participanþii ºi-auexprimat dorinþa ca el sã devinã o tradiþie pen-tru Iaºi - de ce nu, poate în viitorul apropiat,capi tala culturalã a Europei.

Victor hRIhoRCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

Festivalul InternaÆional deliteraturå çi traducere la Iaçi

(Urmare din pagina 6)

Din partea Universitãþii Naþio -nale „Iuri Fedkovyci“ din Cernãuþiau fost prezenþi Borys Bunciuk,decan, Oleksandr Popo vyci, prode-can, ºi Tamara Ma ru syk, prorector.„Sperãm ca peste puþin timp sã dis-parã graniþele existente între noi...suntem vecini ºi prieteni... aºa cãeste momentul sã vã spunem Lamulþi ani! pentru cã se apropie ziuade 1 Decem brie...“, a spus TamaraMarusyk.

Un alt moment important dincadrul manifestãrilor dedicate scri-itoarei ucrainene a fost prezentarea

proiectului „Olha Kobyleanska -Opera literarã în 10 volume“, carea pornit de la ideea cunoscutuluiprofesor Volodymyr Antoficiuk.Domnia sa a militat în intervenþiasa pentru o nouã idee: „... ar fi fru-mos ºi util ca pe baza acestei ediþii,mãcar 5 volume sã fie traduse înlimba românã. Olha Kobyleanskameritã sã fie cunoscutã de cãtrecititorul român. Dacã acest proiects-ar realiza, numãrul celor care sevor aduna în jurul bustului scri-itoarei ar fi mult mai mare. La felde utilã mi se pare ºi realizareaunui fotoalbum care sã surprindãzona muntoasã în care s-a nãscut

scriitoarea ºi pe care a transpus-oîn operele sale. E un alt mod de ane cunoaºte“. Operele scriitoareiree di tate au prins viaþã la Editura„Bukrek“ din Cernãuþi, care a fostreprezentatã la manifestarea de laGura Humorului de doamna direc-tor, Daryna Maksymeþ.

Discursurile oficiale au fostpresãrate cu melodii interpretate deElena Verenca, profesoarã de mu -zi cã în Gura Humorului, de IvanDerda, binecunoscut cântãreþucrai nean, ºi de grupul „Menes -trel“ format din tineri teologi dinCernãuþi.

Manifestarea s-a încheiat cu

interpretarea piesei de teatru„Prinþesa“ (în limba românã) deTeatrul „Mihai Eminescu“ dinBotoºani, proaspãt întors de laBucureºti, unde s-a bucurat de unreal succes pe scena TeatruluiNottara. „Prinþesa“ este o dramati-zare de Vasyl Dovhyi dupã nuvelacu acelaºi nume de Olha Koby -leans ka. Traducerea din limbaucrai neanã aparþine lui Ivan Chi -deº ciuc, iar direcþia de scenã estesemnatã de Adi Carauleanu.

A fost o manifestare culturalãde excepþie, oamenilor ºi instituþi-ilor implicate în organizarea ei li secuvine toatã aprecierea. O aseme-nea „risipã“ de frumos meritã oinfi nitate de cuvinte de laudã, fãrãsã ne fie teamã cã gestul nostru arfi considerat un gest desuet, dincontrã, unul de fireascã normali-tate...

Lãcrãmioara GRIGoRCIUC

Olha Kobyleanska aniversatå la Gura Humorului

9Curierul UCRAINEAN

În urmã cu 150 de ani, la 27 noiembrie 1863,s-a nãscut Olha Kobyleanska, scriitoareucraineanã, reprezentantã a curentului literarmodernist. A venit pe lume în familia unui func -þionar mãrunt (de religie greco-catolicã) dinoraºul Gura Humorului din ducatul Buco vinacare se afla în acea vreme sub stãpâ nire austro-ungarã. Era al patrulea copil al lui Iulian Koby -leanskyi ºi al soþiei sale, Maria Werner. Tatãl eiera nãscut în Galiþia. Mama sa, Maria Werner,provenea dintr-o familie germanã, fiind veri ºoa -rã cu poetul romantic german Zacharias Werner.În semn de dragoste pentru soþul ei, ea a învãþatlimba ucraineanã, a adoptat religia greco-catolicã ºi ºi-a educat toþi copiii într-o atmosferãde respect faþã de poporul ucrainean.

În ciuda venitului mic al tatãlui, toþi cei cincifii au primit o educaþie aleasã. Totuºi, cele douãfiice au absolvit doar patru clase de ºcoalã ele-mentarã, deoarece în acea perioadã predominaconcepþia cã locul femeii este acasã. Dar OlhaKobyleanska a fost autodidactã. Deºi a urmatdoar patru ani de ºcoalã în limba germanã, eavorbea curent aceastã limbã precum ºiucraineana ºi poloneza.

Începând din anul 1880, ºi-a publicat primeleopere literare în limba germanã, limbã oficialãîn Bucovina acelor vremuri. În anul 1884,Kobyleanska a intrat sub influenþa Nata lieiKobrynska, teoreticianã de frunte a miº cã riifemeilor din Ucraina ºi a Sofiei Okunevska,

prima femeie medic din Austro-Ungaria.Recunoscând talentul Olhãi, cele douã femei auîncurajat-o sã citeascã scrieri filosofice ºi sã sededice scrierii în limba ucraineanã.

În anul 1891, scriitoarea s-a mutat în oraºulCernãuþi, unde a dezvoltat relaþii cu scriitoriiucraineni Lesea Ukrainka, Natalia Kobrynska,Osyp Makovei, Ivan Franko, Vasyl Stefanyk ºiMychailo Koþiubynskyi, implicându-se în miº-carea femeilor ucrainene din Bucovina ºi con-tinuând sã scrie în limba ucraineanã.

Olha Kobyleanska ºi-a început cariera litera -rã cu povestirea „Liudyna“ publicatã în re vista„Zorea“ din Lviv. A devenit o susþinãtoare aindependenþei ºi emancipãrii femeilor în nuvelasa „Þarivna“ (Cernãuþi, 1895). Dupã aceasta,Kobyleanska a publicat aproape 20 de nuve le ºiromane, cele mai cunoscute dintre ele fiind:„Natura“ (1895), „Bãtãlia“ (1896), „Anal fabeta“(1897), „Valse melancolique“ (1898) ºi„Pãmânt“ (1901).

Kobyleanska a obþinut aprecierea din parteacontemporanilor cu nuvela „Þarivna“ („Prin -þesa“), scrisã sub forma unui jurnal. Publicatã înanul 1896, aceasta este una dintre primele încer-cãri ale unui scriitor ucrainean de a scrie onuvelã psihologicã în care evenimen tele suntprezentate prin intermediul experienþei inte-rioare a tinerei femei mândre, morale, inteli gen -te ºi rafinate.

Aceastã eroinã, ca ºi multe dintre protagonis-tele romanelor Olhãi Kobyleanska, prezintã ofilosofie de viaþã asemãnãtoare cu cea a au -

toarei: sensibilitatea sa rafinatã, simþurile saleestetice, dar ºi dezgustul sãu faþã de vulgaritateaºi materialismul vieþii în care trãia. Într-adevãr,se spune cã aºteptãrile pe care le avea Koby -leanska de la oameni erau aºa de ridicate, încâtea avea doar puþine prietene apropiate ºi nu afost niciodatã cãsãtoritã, deoarece a eºuat îngãsirea perechii ideale.

În anul 1903, a paralizat parþial ºi nu a maiputut participa la evenimentele comunitãþii.Sãnãtatea sa s-a deteriorat în mod continuu înperioada Primului Rãzboi Mondial ºi, în anul1925, ea a cãlãtorit la Praga pentru a urma untratament medical, fiind primitã cu multã cãl-durã de cãtre expatriaþii ucraineni de acolo.Scrie rile sale au influenþat miºcarea femeilorucrai nene din America de Nord ºi, ulterior, cânds-a aflat în nevoie, a primit ajutoare financiarede la mai multe organizaþii ale femeilor ucrai -nene din strãinãtate. A apucat sã vadã începereacelui de-al Doilea Rãzboi Mondial, încetând dinviaþã la data de 21 martie 1942 în oraºulCernãuþi, la vârsta de 78 de ani.

Ca semn de respect pentru opera scriitoarei,în anul 1942, la Cernãuþi, s-a deschis un Muzeuliterar memorial; o stradã centralã din Cernãuþi aprimit numele acesteia, iar Teatrul Muzical-Dramatic îi poartã ºi el numele. În oraºul natalGura Humorului a fost instalat un bust.

(Continuare în numãrul viitor)

Lãcrãmioara GRIGoRCIUC

Eveniment cultural de excepþie la aniversareaEveniment cultural de excepþie la aniversareaa 150 de ani de la naºterea Olhãi Kobyleanskaa 150 de ani de la naºterea Olhãi Kobyleanska

Din ºirul acþiunilor culturale organizate deUniunea Ucrainenilor din România - filialaMaramureº face parte ºi acþiunea culturalã dinRona de Sus, intitulatã „Istoria, tradiþiile, portulºi cultura ucrainenilor“.

Astfel, duminicã, 17 noiembrie 2013, încomuna Rona de Sus - cel mai mare centru cul-tural ucrainean din Maramureº (dupã opiniamultor personalitãþi ucrainene ºi române) - ausosit din localitãþi ucrainene ale judeþului for-maþii artistice îmbrãcate în frumoase costumepopulare.

Acþiunea culturalã a fost deschisã de pre ºe -dintele organizaþiei locale a UUR din Rona deSus, prof. Elek Opriºan. El i-a invitat pe scenã pepreºedintele UUR, ªtefan Buciuta, prim-vicepreºedintele UUR, Miroslav Petreþchi, preo-tul comunei, Gheorghe Albiciuc, ºi pe IonRuscovan, viceprimarul comunei. Dupã „Tatãlnos tru“ rostit de preotul comuneiGheor ghe Albiciuc, învi taþii au adre -sat cuvinte de salut pu b licului ºi for -ma þiilor artistice însoþite de preºe -dinþii organizaþiilor locale.

La început a fost prezentatã istoriacomunei Rona de Sus, care de curânda sãrbãtorit 650 de ani de atestare do -cumentarã, tradiþiile, portul ºi culturaei, dupã care au evoluat formaþiileartistice. Au fost prezentate costumelepo pu lare ºi tradiþiile locale, ilustratemu zical de acordeonistul N. Grijac.Orga nizaþia de femei a oferit „Di -plome de excelenþã“ scriitoarelor ºipublicistelor din Rona de Sus (ºapte lanumãr) ºi din celelalte sate ucrainenedin Ma ra mu reº. Apoi, pe scenã a

urcat corul mixt „Vocile Ronei“ îmbrãcat în cos-tumul popular local care a interpretat câtevacântece. Spre deliciul publicului, acestuia i s-aualãturat membrii formaþiei de dansuri „So -

koleata“ care au cântat împreunã cu corul mare,iar apoi au interpretat un dans popular local. Înfi-inþat în primãvara acestui an, ansamblul de dans„Sokoleata“, format din elevii ªcolii cu claseleI-VIII din Rona de Sus ºi instruit de prof. GetaPetreþchi, au participat deja la multe festivitãþi ºiacþiuni artistice. Tot din Rona de Sus a luat partela spectacol taraful local, condus de GheorgheSemeniuc, horitoarea H. Romaniuc, iar un grupde studenþi roneni care studiazã la Universitateadin Cluj-Napoca a adus pe scenã un fragmentdintr-o piesã de teatru în limba ucraineanã.

Costumele populare din Remeþi au fostprezentate de prof. Vasile Pasenciuc, preºedin-tele organizaþiei locale a UUR, iar din Lunca laTisa de scriitoarea M. Ciubica, preºedinta orga-nizaþiei locale. Între aceste prezentãri au evoluatformaþii artistice din Crasna Viºeului, Ruscova,Bistra, Lunca la Tisa, Crãciuneºti ºi Poienile de

Sub Munte cu cântece ucrainene locale.Ca premiu am ascultat ºi câteva cânteceucrainene interpretate de formaþia muzi-calã „Cervona kalyna“, solist MiroslavPetreþchi. Beneficiarul acestui spectacola fost publicul din Rona de Sus care arãsplãtit cu aplauze îndelungate fiecareformaþie artisticã.

În încheiere, preºedintele UUR, ªtefanBuciuta, a mulþumit formaþiilor artisticeºi organizatorilor pentru aceastã acþiuneculturalã reuºitã ºi i-a invitat pe iubitoriicântecului ucrainean la un spectacol alartiºtilor din Ucraina care va avea locduminicã, 24 noiembrie 2013, în sala„George Enescu“ din Sighetu Marmaþiei.

Ileana DAN

Istoria, tradiþiile, portul ºi cultura ucrainenilordin Maramureº evocate la Rona de Sus

Pe scenã corul „Vocile Ronei“ ºi ansamblul de dansuri „Sokoleata“

Personalitatea olhãi Kobyleanska

Curierul UCRAINEAN10

În perioada12-17 octom -brie 2013, dele -ga þia ªcolii deArtã „Vy ºenka“din Vinnyþea,Ucraina, compusã din 15 elevi cuvârste cuprinse între 10 ºi 14 ani,însoþiþi de doi profesori de coregra -fie, Liudmyla Fedcenko ºi TatianaStineanskaia, douã core pe titoare,Ekateryna Melnyk ºi EkaterynaKorobko, precum ºi de doamna di -rector a ªcolii „Vy ºenka“ Tati anaZaiciko, a participat la un schimbde experienþã, precum ºi la lecþiideschise de master class în dome-niu. Acþiunea a fost organizatã deUniunea Ucrai nenilor din România- filiala Iaºi, cu sprijinul ColegiuluiNa þional de Artã „Octav Bãncilã“,ca rãspuns la o acþiune similarãdesfãºuratã în perioada 8-12 sep -tem brie 2013, în Vinnyþea, Ucrai -na, la care a participat An sam blulde dansuri „Veselka“ al UUR - fi -liala Iaºi, ambele acþiuni organi-zate ºi desfãºurate în baza Acor -dului de colaborare încheiat întreUUR ºi Euroregiunea „Nistru“.

Vizita delegaþiei ucrainene acoincis cu Sãrbãtorile Iaºului, fiindo ocazie deosebit de bunã pentru aprezenta colegilor din Ucraina uncorolar de acþiuni ºi oferte care pot

fi vizitate doar cu astfel de ocazii.În cadrul programului specialpregãtit pentru oaspeþii noºtri dinUcraina, care în principal au venitpentru a învãþa câteva dansuri spe -cifice folclorului românesc, pelângã faptul cã am cãutat sã-i anga-jãm în a participa la acþiunile orga-nizate de organele locale, nu aulipsit cursurile „Master Class“, vi -zi te la obiectivele turistice ºi cul tu -rale din Iaºi, precum ºi la acti viºtide socializare între elevii români ºiucraineni.

Delegaþia a fost primitã, în cur-sul zilei de 12 octombrie, la sediulColegiului National de Artã „Oc -tav Bãncilã“. Cei 15 elevi au fostcazaþi la familiile elevilor români,ocazie cu care elevii au avut posi-bilitatea sã cunoascã multe lucruri(cu toate barierele de limbã) desprecultura, obiceiurile ºi tradiþiileromâneºti.

Delegaþia ucraineanã a fost invi-tatã ºi a participat la un spectacolcomplex de tradiþii ºi obiceiuri cul-turale specifice minoritãþilor etnicedin România, în cadrul FestivaluluiInteretnic „Confluenþe 2013“. Unmo ment plãcut ºi aplaudat de pu -blic a fost parada portului tradi þio -nal al minoritãþilor care locuiesc în

Iaºi, prezentat în cadrul evenimen-tului cultural-artistic menþionatmai sus. Membrii delegaþiei ucrai -nene aproape cã nu au avut timp deodihnã, participând la „NoapteaAlbã a Iaºului“, ocazie ce le-a datposibilitatea oaspeþilor noºtri sãviziteze câteva muzee deschise cuacest prilej: Muzeul Unirii, Mu -zeul Eminescu din Parcul Copou,unde a avut loc un maraton cultu ralnocturn constând dintr-un concertde flaut, momente de balet susþi nu -te de elevii Ansamblului „Veselka“ºi ai Colegiului Naþional de Artã„Octav Bãncilã“, coordonatorRodica Fãliºteanu.

A doua zi, gazdele au organizato excursie la Muzeul LiteraturiiRomâne ºi Muzeul „Vasile Pogor“,ocazie cu care membrii delegaþieiucrainene au avut posibilitatea sãafle informaþii despre personali -tãþile binecunoscute ale Iaºului.Membrii delegaþiei au fost impre-sionaþi de arhitectura locuinþelordin zona Copoului, care pãstreazãpitorescul cadrului urban de altã-datã.

În cadrul programului pregãtitpentru ziua de 14 octombrie, dele-gaþia ucraineanã a vizitat ColegiulNaþional de Artã „Octav Bãncil㓺i a asistat la orele Secþiei de Mu -zicã, Arhitecturã, Sculpturã ºi

Coregrafie. Profesorii ucraineni auavut posibilitatea completãrii cu -noºtintelor profesionale prin prelu-area unor exemple de bune practicieducative ale profesorilor români.

La 15 octombrie, a fost organi-zatã o vizitã la Muzeul Memorial„Poni - Cernãtescu“ ºi primul mu -

zeu memorial literar din România,Bojdeuca „Ion Creangã“, uneledintre cele mai vizitate muzee dinIaºi. Vizita a oferit oaspeþilor noºtriposibilitatea cunoaºterii unui inte-rior românesc autentic, precum ºi abiografiei ºi operei celui ce a locuito perioadã în aceastã casã. Nu i-alãsat indiferenþi pe copii nici vizitala Muzeul memorial „MihailKogãlniceanu“.

În seara zilei de 15 octombrie,cu prilejul Sãrbãtorilor Iaºului,delegaþia ucraineanã a asistat lamarele concert aniversar, încheiatcu un imens foc de artificii dinPiaþa Palatului.

În ultima zi a ºederii delegaþieiucrainene la Iaºi, 16 octombrie,copiii au avut posibilitatea sã vizi -teze Grãdina Botanicã, unde tineriidansatori s-au jucat cu frunzele co -lo rate de toamnã ºi au fãcut multepoze. Seara, membrii delegaþieiucrainene, profesorii însoþitori,pre cum ºi reprezentanþi ai Co le -giului „Octav Bãncilã“ ºi alte per-sonalitãþi implicate în organizareaºi desfãºurarea acþiunii au fostinvitaþi la cina festivã „Seara Prie -teniei“, ocazie cu care s-a fãcutîncã un pas pe linia consolidãriiprieteniei ºi colaborãrii dintre cele

douã pãrþi. Întâlnirea a debutat cuun cuvânt de salut ºi mulþumire dinpartea preºedintelui filialei Iaºi aUUR, dl Victor Hrihorciuc. A ur -mat un moment emoþionant deschimb de mici atenþii ºi de mulþu-miri pentru profesionalismul ºidãruirea pãrþilor implicate în orga-

nizarea ºi des fã -ºu rarea acþiunii.

În perioadasus-menþionatã, laColegiul Naþionalde Artã „Octav

Bãn cilã“, s-au des fãºurat cursuri„Master Class“. Prof. S. Neagu apre zentat tinerilor dansatori ucrai -neni cursuri de dansuri populareromâneºti. Deºi lecþiile au începutcu timiditate, nu dupã mult timpelevii au reuºit sã prindã ritmul,susþinuþi de colegii lor români ºifãrã inhibiþii s-au lãsat în voia mu -z icii ºi a entuziasmului tineresc.

Elevii ucraineni, precum ºi pro-fesoarele au învãþat în doar 3 zile osuitã de dansuri româneºti din zonaMoldovei, pe care le vor include înre pertoriul ansamblului pentruspec tacolele ce le vor pregãti înperioada urmãtoare.

Reprezentanþii delegaþiei ucrai -nene au avut aprecieri laudativefaþã de modul cum a fost organiza-tã ºederea membrilor delegaþieiucrainene în România, precizândcã pe parcursul acestei vizite li s-aîmbunãtãþit considerabil percepþiape care o aveau despre România.

Ne folosim de acest prilej pen-tru a adresa cele mai sincere mul -þumiri conducerii UUR ºi, respec-tiv, filialei Iaºi a UUR pentruîncrederea acordatã în organizareaºi desfãºurarea celor douã acþiuniconjugate, care s-au desfãºurat laVinnyþea (Ucraina) ºi, respectiv, laIaºi. Aducem sincere mulþumiriconducerii Colegiului Naþional deArtã „Octav Bãncilã“ din Iaºi, pro -fe sorilor care ºi-au adus contri bu -þia la buna desfãºurare a acþiunilorplanificate a se desfãºura la Cole -giu. Apreciem cã astfel de acþiunivin în sprijinul nostru pentru ridi-carea nivelului calitativ al progra -melor ce urmeazã sã le pre zen tãmîn viitor ºi rugãm conduce reaUUR, dacã este posibil, ca astfelde schimburi de experienþã sã serealizeze ºi în anul 2014. Tot odatãrugãm ca atunci când vor exis taocazii, ansamblul nostru sã aibãposibilitatea sã participe la acþiuniorganizate la nivelul altor filiale,precum ºi la festivaluri organizateîn afara þãrii.

Vã mulþumim ºi vã asigurãm cãnu vã vom dezamãgi!

Rodica FãLIªteANU,profesor coordonator al

formaþiei „Veselka“

Colaborarea continuã

Curierul UCRAINEAN 11

(Urmare din numãrul 251/252)

Aceastã disponibilitate a Moldovei a fost con-firmatã de trimisul domnitorului principatului,Sava Constantin, care, în mai 1698, a avut lungidiscuþii „la Baturyn, la reºedinþa hatmanuluiUcrai nei“ dupã care a plecat la Moscova. Dupãaproape o jumãtate de an, la 10 septembrie 1698,trimisul domnitorului valah avea mandat de asolicita ajutor ucraineano-rus pentru eliberareaDeltei Dunãrii de sub turci în care scop se propu -nea aliaþilor „sã se deplaseze pe drumul dinspreKaniv spre Moldova cu forþele lor constând în 4mii de puºcaºi pedeºtri ºi 10 mii de cãlãreþi, caresunt suficienþi“, deoarece existã o înþelegere cuprivire la susþinerea din partea „lui KonsteantynTurkuleþ - starostele oraºului Cernãuþi ºi, toto-datã, conducãtorul... detaºamentelor moldo ve -neºti... locale constând din 10 mii de cãlãreþi deelitã. La rândul sãu, Valahia s-a obligat ca, pe lân -gã sprijinul pur militar, sã acorde forþelor mili tarecomune ucraineano-ruse ajutor în provizii - grâu,miere, unt, dar ºi cai, boi, oi ºi, chiar, materialepentru construirea corãbiilor.

De notat faptul cã, începând din momentulsemnãrii, la 24 octombrie 1698, a armistiþiului dela Karlovac între Austria ºi Polonia, pe de o parte,ºi Turcia, pe de alta, ºi pânã la începutul anului1700, a existat o conjuncturã politico-militaro-diplomaticã favorabilã consolidãrii eforturilor luiI. Mazepa ºi C. Brâncoveanu fapt ce-ºi gãseºteexplicaþia în schimbãrile strategice ale poziþieiRusiei de care Ucraina era, pe atunci, obligatã sãþinã seama. Ieºirea Rusiei din procesul de trata-tive, purtate de forþele europene influente, men -þio nate mai sus ºi desfãºurarea, la Istanbul, atratativelor ruso-turce separate, finalizate prinsem narea Tratatului de pace din 23 iulie 1700,s-au constituit într-un semnal convingãtor cã laest de principatele dunãrene se ridicã un stat ºi oforþã politico-militarã puternice de care acesteaerau legate în mod tradiþional prin aceeaºi cre -dinþã ortodoxã. Aceasta a dat mânã liberã domni -torului valah care, la începutul secolului alXVIII-lea, ºi-a reorientat în mod decisiv politicaexternã spre est, fapt demonstrat, între altele, desusþinerea de cãtre C. Brâncoveanu a reprezen -tan tu lui oficial al lui Petru I (E. Ukrainþev) întimpul tratativelor de mai sus cu partea turcã cares-au încheiat cu succes pentru vecinul de la nord-est: Imperiul Otoman a acceptat trecerea la Rusiaa Mãrii Azov ºi a teritoriilor adiacente ºi a scutitMoscova de la plata dãrilor cãtre hanii tãtari.

Semnificativ în planul reorientãrii lui C.Brâncoveanu spre est este stabilirea, la 16 sep-tembrie 1697, a relaþiilor diplomatice cu Rusia,demers în care un rol hotãrâtor l-a avut hatmanulI. Mazepa. Astfel, la 3 octombrie al aceluiaºi an,I. Mazepa l-a primit pe trimisul domnitoruluivalah G. Castriotul care se îndrepta spre Moscovaºi l-a informat anticipat pe Petru I despre uneledetalii importante ale misiunii oficiale a acestuia,contribuind, astfel, la evenimentul repsectiv. Încontinuare, întreaga corespondenþã a lui C.Brâncoveanu cu Moscova ºi în sens invers s-arealizat doar prin I. Mazepa, curierii cãrora seîntâlneau cu domnitorul valah ºi reprezentanþiilui, de regulã, la Palatul Mogoºoaia. Astfel, înscrisoarea personalã din 27 martie 1700 adresatãtrimisului sãu la Moscova, C. Brâncoveanu scrie,între altele, cã „începând din luna ianuarie ºipânã în prezent a scris de cinci ori ºi a trimis depatru ori ºase pachete de scrisori primite de ladiaconul Duma [E. Ukrainþev din Istanbul - T.R.]care ne-a rugat foarte mult sã le transmitem înaceeaºi formã hatmanului“. În acest contextremarcãm faptul cã în scrisoarea menþionatã estevorba de o perioadã scurtã de doar trei luni de laînceputul anului 1700 în decursul cãreia I.Mazepa a primit cinci scrisori scrise de mâna luiC. Brâncoveanu. Putem afirma cu suficientã pro -ba bilitate cã pânã în anul 1708 au existat

numeroase asemenea scrisori care mai aºteaptãsã fie cercetate. Drept exemplu pot servi o seriede documente între care se numãrã ºi scrisoarea

din 5 februarie 1707, scrisã de domnitorul valahla Târgoviºte în care îl numeºte pe contempora -nul sãu ucrainean „Mazepa, luminatul hatman alZaporojiei“, precum ºi epistola cifratã din 23martie 1708, deci scrisã cu o jumãtate de anînainte de trecerea lui I. Mazepa de partea luiCarol al XII-lea, adresatã cancelarului rus, G.Go lovkin, în care este subliniat clar rolul deintermediar al hatmanului ucrainean ºi încredereade care se bucura acesta în problema legãturiiprin corespondenþã stabile între Valahia ºi Rusia.Aceasta rezultã din urmãtoarele cuvinte ale lui C.Brâncoveanu referitoare la propriile sale scrisori:„... pe care le trimit prin omul meu, mult lumi-natului domnului hatman, potrivit însãrcinãriivoastre anterioare, fãrã a avea vreo îndoialã cã elnu le va transmite deîndatã prin oamenii sãi acolounde vã veþi afla“.

Fãrã îndoialã, aceastã corespondenþã ca ºiinformaþiile sigure de care dispunem privind tri -miterea de cãtre C. Brâncoveanu în dar lui I. Ma -zepa a diverselor cadouri, obiecte preþioase, vinºi chiar produse exotice ºi a sumelor însemnatede bani s-a realizat cu ajutorul domnitorilor Mol -do vei. Pe teritoriul acesteia se deplasa poºta de laBucureºti, ºtiut fiind faptul cã de hatmanul ucrai -nean depindea calitatea, operativitatea ºi soartalegãturilor ºi a corespondenþei destinate inclusivpersoanelor suspuse de la Moscova. Co res pon -denþa intensã între I. Mazepa ºi C. Brân co vea nu,rolul de intermediar al hatmanului Ucrai nei înasigurarea legãturilor prin corespondenþã întreMoscova ºi Istanbul reconfirmã capa citatea realãa liderului ucrainean de a pune în discuþie oriceproblemã cu domnitorul valah. Nu credem cã arfi de prisos sã subliniem aici faptul cã, din pri miiani ai secolului al XVIII-lea, corespondenþa hat-manului cu liderii principatelor dunãrene era pur-tatã prin P. Orlyk, ceea ce i-a permis sã fie întemã cu toate problemele ce existau întreBaturyn, Iaºi ºi Bucureºti. Hatmanul avea încre -dere totalã în pisarul sãu general. „Dacã nu mi-aifi credincios, ai muri la fel precum Kociu bei“ - i-aspus I. Mazepa lui P. Orlyk mai târziu, în august1709, în timp ce se aflau la Bender. Ca persoanãde cea mai mare încredere a hatmanului, P. Orlykparticipa la toate întrunirile secrete pe care leavea I. Mazepa cu comandantul general.

Fãrã îndoialã, poziþia antiturceascã a lui C.Brâncoveanu nu putea fi neobservatã nici de ceide la Baturyn, nici de cei de la Moscova care erauconºtienþi de faptul cã acþiunile domnitoruluiValahiei ar putea atrage contramãsuri periculoaseîmpotriva sa, în primul rând, din partea Istan bu -lului, fapt care s-a ºi întâmplat mai târziu, în1714, când domnitorul valah a fost omorât cucru zime din dispoziþia turcilor.

De aceea, apogeul colaborãrii dintre I. Maze -pa ºi C. Brâncoveanu, la care a contribuit inclu-siv P. Orlyk, poate fi consideratã decizia luatã,încã la 17 ianuarie 1701, ca în cazul în care arapãrea vreun pericol la adresa vieþii lideruluivalah ºi a persoanelor apropiate ºi respectate deacesta, Ucraina sã fie þara care le va acorda azilpolitic. Astfel, în scrisoarea de rãspuns, din 1apri lie 1701, cãtre Petru I, C. Brâncoveanu îºi ex -pri mã sincere mulþumiri pentru hrisovul specialce i-a fost acordat care confirmã disponibilitateade a-l primi pe domnitorul valah în Ucraina.Evident, o hotãrâre atât de importantã nu putea fi,de principiu, aprobatã de þar fãrã ca ea sã fie înprealabil discutatã cu I. Mazepa ºi, desigur,cunoscutã de P. Orlyk ºi fãrã ca aceºtia sã fieconºtienþi de gradul mare de responsabilitate pe

care îl avea aceastã problemã de importanþã inter-statalã.

Aºadar, pe baza materialelor ºi argumentelor

prezentate mai sus se poate afirma cu convingerecã P. Orlyk cunoºtea cu exactitate istoria, situaþia,politicã, potenþialul diplomatic ºi militar ale Mol -dovei ºi Valahiei vecine Ucrainei ca po tenþiali ali-aþi în obþinerea independenþei acesteia cu multînainte de a ajunge el însuºi pe pãmântul acestorprincipate dunãrene. Nu existã niciun fel de dateconform cãrora P. Orlyk ar fi putut sã nu susþinãpla nurile lui I. Mazepa de a se retrage, dupã în -frân gerea din 27 iunie 1709 de lângã Poltava, înMol dova, retragere cu care, o bucatã de vreme, nua fost de acord regele Suediei, Carol al XII-lea.

II. Drumul tragic al emigraþiei pisaruluigeneral, împreunã cu oastea cãzãceascã, laBender, în vara anului 1709.

Se cuvine sã menþionãm faptul cã Bender, caloc al posibilului azil politic a intrat în planurilelui I. Mazepa ºi P. Orlyk imediat dupã Poltava.Dar pânã a ajunge acolo în compania coman-danþilor ºi a cazacilor ºi a se aºeza la periferiaacestui oraº moldovenesc mai era mult ºi, dupãcum s-a vãzut mai târziu, destul de complicat.Astfel, la sfârºitul lunii iunie 1709, I. Mazepa aavut iniþiativa deplasãrii spre graniþa turceascã,respectiv în direcþia sud-vesticã, ºi a început sã-lconvingã pe Carol al XII-lea cã aceasta este sin-gura cale corectã, având în vedere dimensiunilecatastrofale ºi imposibilitatea reparãrii situaþieiapãrute, dar mai ales efectele extrem de pericu-loase ale rãmânerii în spaþiul din Ucraina, con-trolat complet de cãtre þar. Ca urmare, oºtileucraineano-suedeze se retrag în aval pe râulVorskla spre Perevoloci pe coridorul controlat dezaporojeni, suportând pierderi în vieþi omeneºti,muniþie ºi averi, trec Niprul ºi se îndreaptã princâmp pustiu spre Oceakiv, iar în continuare spreBender, aflat peste Nistru în graniþele ImperiuluiOtoman ceea ce prezenta un real pericol pentruemigranþii politici ºi militari ucraineni (acestaeste un moment foarte important din punct devedere al manifestãrii adevãratei solidaritãþicãzãceºti deseori verificate de istorie ºi viaþã).

Trebuie sã subliniem, înainte de toate, faptulcã I. Mazepa ºi P. Orlyk, încã de pe timpul studi-ilor la Academia Kievo-Movileanã au putut aflamulte informaþii despre puternica, în acele vre-muri, fortãreaþã din Bender ºi despre oraºul cuacelaºi nume situat în partea inferioarã a Nistru -lui în vecinãtatea Ucrainei cu atât mai mult cã,mai târziu, în perioada 1656-1659, I. Mazepa ºi-aînsuºit la perfecþie mãiestria artilereascã ca mij -loc de recucerire a fortificaþiilor. Devenind hat-man al Ucrainei de pe malul stâng al Niprului, I.Mazepa se pregãtea de câteva ori ca, împreunã cupolcovnicul S. Palii din Bila Þerkva, sã ocupefortãreaþa Bender care constituia pentru ImperiulOtoman de atunci un important avanpost în Mol -dova, aflatã sub vasalitatea acestuia. Totuºi, Ben -der ºi împrejurimile sale a cãror apariþie ºi istoriesunt legate, de cãtre unii istorici, de nu me le influ-entului cneaz al Rusiei galiþiene, Danylo, denegustorii genovezi ºi, evident, de Poarta Oto ma -nã, avea sã aibã pentru I. Mazepa ºi P. Orlyk unrol care le-a marcat destinul: hatmanul ucraineanºi-a petrecut aici ultima perioadã de viaþã ºi ºi-agãsit sfârºitul tragic, iar pisarul sãu general a fostales aici hatman al Ucrainei în emigraþie.

(Continuare în numãrul urmãtor)

traducere de Ion RobCIUC

Dr. teofil Rendiuk:

HHaattmmaannuull UUccrraaiinneeii ,, PPyyllyypp OOrrllyykk

Curierul UCRAINEAN12

Era în luna brumar a anului degraþie 1943, mai precis în ziua de 14când, în gospodãria lui DimitrieNicolaiciuc, cetãþean al comunei Mã -riþei din þinutul Bucovinei, Ma ria,distinsa lui soþie, i-a mai dãruit un fiu,care a fost bote zat Vichentie, care vafi dezmierdat Ghe nyk. Era al zeceleacopil al familiei.

Destule nenorociri s-au abãtutasupra acestei familii. Fratele lui celmai mare murise într-un lagãr de pri-zonieri din Donbas, chiar în ziua deCrãciun din anul 1944; tatãl sãu, încãun frate ºi douã surori i-au murit de

tifos exantematic în iarna lui 1944-1945… Mama lui rãmâne vãduvã cucinci copii mici înfruntând greutãþilevieþii generate de rãzboiul recentîncheiat ºi în timpul foametei cruntecare venise ºi peste ei. Dar prin abne-gaþie, muncã asiduã ºi credinþã înDumnezeu au învins.

Studiile primare ºi gimnaziale leface în satul natal numai în limbaucraineanã; cele liceale le face la Su -ceava ºi la Siret, tot la Secþia ucrai -neanã. Urmeazã studii superioare încadrul Institutului Peda gogic ºi laUniversitatea „Al.I. Cuza“ din Iaºi .

Cariera didacticã ºi-a început-o laªcoala Generalã din Horodnicu deSus, continuând-o la ªcoala Gim na -zialã „Mihai Eminescu“ din muni -cipiul Rã dãuþi, predând în primii anilimba rusã ºi românã, apoi numailimba românã. Dupã 40 de ani la ca -tedrã se pensioneazã, dar mai predãlimba românã la ºcoli din DeltaDunãrii ºi la Iaslovãþ din judeþulSuceava.

Menþionez faptul cã a deþinut ºifuncþia de director de ºcoalã timp de10 ani ºi 3 ani a fost director cu

munca educativã laªcoala Gim nazialã „Mi -hai Eminescu“ din muni -cipiul Rãdãuþi.

Permanent a fost pre-ocupat de per fecþionareºi de cercetare ºtiinþificã.

De aceea a participatcam la toate sim po zioa nele cu comu-nicãri ºtiinþifice, care au fost apreci-ate de cei care l-au ascultat. Men þio -nez doar comunicãrile: „Paralelãîntre Mioriþa ºi Mai am un singur dorde Mihai Eminescu“ ºi „PaisieVelicikovski-personalitate exemplarã

în ortodoxia universalã asecolului al XVIII-lea“ sus -þi nute la congresele alIV-lea ºi al V-lea ale filo lo -gi lor români, care s-au des -fãºurat la Ti miºoara, respec-tiv, la Chiºinãu (1992 ºi1994).

Unde a muncit a avutrezultate de excepþie. Eleviisãi au luat premii la sesiu-nile ºtiinþifice ju de þene, pre-cum ºi la olimpiadelenaþionale de limba românã.A iniþiat ºi a condus, încolaborare cu colegii de laºco lile în care a lucrat, re -

vis te ºcolare ca: „Inter fe renþe“ laªcoala Gim nazialã „Mihai Emi nes -cu“ din Rãdãuþi ºi „Lotus“ la ªcoalaGim nazialã din localitatea C.A.Rosetti din Delta Dunãrii.

Studiile cu caracter filologic, pu -blicate în diferite reviste, precum ºidiferite arti co le, dis cur surile sale par-lamentare le-a adunat între coperþilecãrþii „Repere culturale ºi umane“,apãrute în anul 2005. Aici este lo culsã men þio nãm ºi activitatea sa pu -blicisticã. A fost redactor-ºef al perio -dicului „Exod“, organ de presã alSocietãþii Culturale „Traian Che -lariu“ (douã numere); redactor-ºef alrevistei bilingve (româno-ucrai -neanã) „Verchovyna“, care aparepentru ucrainenii din România (ºasenumere), secretar de redacþie al revis-tei rãdãuþene „Ico nar“ (serie nouã);redactor-ºef adjunct al pe rio diculuibilingv rãdãuþean-cernãuþean „Clo -potul Bucovinei“ (58 de numere);este co fondator ºi membru în colec-tivul de redacþie al revistei de culturãbucovinene „Obcina lite rarã“ ºicolaborator al ziarelor cernãuþene„Ceas“ ºi „Bu kovyna“.

Activitatea sa publicisticã s-a con-cretizat în articole publicate în publi-caþii ca: „Bucovina literarã“, „Crainou“, „Monitorul de Suceava“, „7zile bucovinene“, „Sãptãmânalul deRã dãuþi“, „Analele Muzeului Su -ceava“, „Limba ºi literatura ro mânã“,„Analele Buco vi nei“, „Cu rierulucrai nean“, „Limba Românã“ (Chi ºi -nãu), „Vilne slovo“, „Ukrain skyi vis-nyk“, „Novyi vik“, „Sa mo stiinaUkrai na“, „Plai românesc“ (Cer -nãuþi), „Exod“, „Obcina literarã“ ºi„Clopotul Bucovinei“.

A muncit nemijlocit ºi la editareaunor cãrþi: „Umbra partizanului“ deVictor Maco veiciuc ºi „Poveºti ne -ºtiute. Povestea mamei mele“ deValentina Hriºcã.

Pe lângã activitatea sa didacticã,culturalã ºi civicã, a desfãºurat ºi orodnicã activitate politicã. A fosttrimis deputat în Parla mentul Ro -mâniei de cãtre etnia ucraineanã dinRo mâ nia. ªi în pe rioada res pectivãs-a interesat de viaþa ucrai nenilor dinRo mâ nia, pe care i-a vizitat acasã laei, i-a consiliat, i-a ajutat moral ºimaterial, mai ales pe cei din zoneleSuceava, Mara mureº, Botoºani,Banat ºi Delta Dunãrii. Prin con-tribuþia sa directã au fost înfiinþateemisiuni de radio, în limba ucrai nea -nã, la studiourile din Iaºi, Timiºoaraºi Cluj-Napoca, secþii de ucraineanãla universitãþile din Su ceava ºi Cluj-Napoca. Iar prin contribuþia sa direc-tã bustul lui Taras ªevcenko a fostamplasat la Negostina ºi în anul 1977a fost reînfiinþat Liceul PedagogicUcrainean „Taras ªevcenko“ dinSighetu Marmaþiei.

Dupã studii aprofundate a evocat,în articole, viaþa ºi valoarea literarã apersonalitãþilor Mihai Eminescu,Taras ªevcenko, Ivan Franko, PaisieVelicicovski, Olha Kobylanska,Isidor Vorobkevyci, George vonLovendal, Silvestru Iarycevskyi,Oleksa Romaneþ, Ivan Myko laiciuk,Tamara Sverniuk, Mykola Cere -daryk, Mircea Streinu, TraianChelariu, Iulian Vesper, Daniel ªan -

dru, Grigore Bostan, PS GherasimPutneanul, George Muntean, MirceaGrigo roviþa, Grigore Vieru, DimitrieVatamaniuc ºi mulþi alþii.

Apreciindu-i întreaga activitate,multe personalitãþi au scris elogiosdespre Vichentie Nicolaiciuc. Aºa aufost: Emil Satco, Adela Po pescu, IonCozmei, Ion Beldeanu, Ion Nede lea,Mãlina Aniºoaiei, Kolea Kureliuk,Ilie Romaniuc, Sextilia Crãciun, Eli -sabeta ºi Ion Prelipcean, Emil Ianuº,Mircea Rusu, Gheorghe Dolinski,Maria Toacã, Dumitru Covalciuc,Vasile Carlaºciuk ºi mulþi alþii. Sim -pla înºiruire de mai sus nu vã spunenimic? Sau vã spune totul.

L-am cunoscut foarte bine pe dis-tinsul profesor Vichentie Nicolaiciuc.Impunea respect prin simpla saprezenþã. Întotdeauna vorbea foartebine documentat, uneori chiar maimult decât trebuia. Nu vroia sã scapenici mãcar un amãnunt minor.Explica totul pânã la cel mai micamãnunt.

Demn de semnalat este faptul cãeste un foarte bun organizator pentruactivitãþile cultu rale pe care le orga-nizãm în zona Rãdãuþilor, mobi-lizeazã prieteni ºi colegi, este unfoarte bun comunicator între oameni.

Cred cã ar fi fost suficient dacã aºfi reprodus remarca maestrului IonCozmei despre profesorul VichentieNicolaiciuc, ºi anume: „În oricedomeniu în care a activat, VichentieNicolaiciuc a lãsat urme adânci ºiedificatoare care au înnobilat faptelesale de muncã în slujba celor mulþi, înspiritul dreptãþii, al frumosului ºi aladevãrului."

Aºadar, la împlinirea a ºaptedecenii de rodnicã activitate, nu-mirãmâne decât sã-i urez sãnãtatemultã, de care are stringentã nevoie,putere de muncã ºi bucurii multe depe urma membrilor familiei sale, darºi sã rãmânã acelaºi activist vajnic petãrâmul culturii, educaþiei ºi al vieþiisociale.

prof. Gheorghe DoLINSKI

Profesorul nicolaiciuc,personalitate bucovineanã

Proiectul educaþional „Dãruieºte ºi veiprimi“ este derulat de ºcolile din comunaDãrmãneºti, judeþul Suceava, din iniþiativadirectorului Lucian Dimi triu.

Caritatea s-a exprimat în fapte filantrop-ice din iubire faþã de aproapele ca principiude solidaritate ºi unitate în trupul tainic al luiHristos pentru ca toþi sã aibã parte atât de bucuri-ile acestei vieþi, cât ºi de roadele întrupãrii ºi jert-fei sale rãscumpãrãtoare.

Datoritã spiritului apostolic al slujitorilor ºco -lii, iniþiatorii doresc sã promoveze împãrþireafi lan tropicã a talentelor printr-un proces autodis-ciplinat.

Atenþia faþã de acest aspect educaþional pri -veºte în mod special implicarea unitãþii ºcolare înpromovarea umanã ºi în transmiterea valorilor.Traseul propus pentru implementarea proiectuluise bazeazã pe cercetarea subiectivã a valorilor ºipe sincera colaborare între elevi ºi adulþi, impli-caþi în experienþa educaþionalã. Intervenþia forma-tivã , activitatea practicã ºi întâlnirile de evaluarevor stimula responsabilitatea personalã, relaþiainterpersonalã, activitatea în grup favorizând va -lo rizarea resurselor ºi solidaritatea.

Campania s-a desfãºurat în colaborare cu poe-tul Gheorghe Loghinoaia de la mãnãstirea Bog -

dãneºti (Suceava), unde existã un aºezãmânt cari -ta bil cu numele „Acoperãmântul MaiciiDomnului“.

Începând din anul 2005, în internatul mãnãs -tirii locuiesc zilnic aproximativ 125 de persoane,dintre care 26 sunt în amarã su ferinþã la pat ºiprimesc îngrijire adecvatã.

Singura sursã de aprovizionare cu celenecesare, bani pentru hranã ºi medica-mente, este uºa altarului sau dania omuluimilostiv dãruitã aici în schimbul unui po -melnic care se împarte cu credinþã celormai sãraci decât noi.

Cu prilejul zilei de Sf. Nicolae, cei 496de elevi ºi 58 salariaþi (personal didactic)din comuna Dãrmãneºti, au pus mânã dela mânã, au fãcut 125 de pachete cu ali-mente neperisabile (peste o tonã). Unnumãr de 14 elevi, însoþiþi de cadreledidactice Lucian Dimitriu, Marinela IuliaMihai, Daniela Faraon, Petru Ilincãi ºi

Vasile Chidoveþ s-au deplasat la Bog dã -neºti. Pachetele au fost înmânate celor carevieþuiesc acolo.

Elevii i-au colindat, aducând alinare ºiun zâmbet celor aflaþi în nevoinþã.

Cele douã microbuze necesare trans -por tului au fost puse la dispoziþie de primarulcomunei Dãrmãneºti, dl Dan Chidoveþ, ºi familiaCornel ºi Estera Policiuc. Dumnezeu sã-i ajute petoþi cei care s-au implicat în acest proiect!

Kolea KUReLIUK

Dåruieçte çi vei primi

Curierul UCRAINEAN 13

eroii-martiri ai Revoluþiei erau ºi cetãþeniromâni de etnie ucraineanã

De câteva luni, mã obsedeazã ideea de a scrieun articol de evocare a unui erou-martir alRevoluþiei din decembrie 1989. Este vorba des preCristian-Ioan Serdenciuc din Dorneºti, judeþulSuceava, de origine ucraineanã.

Tot amânând documentarea, în sfârºit amhotãrât sã scriu despre el, deoarece se apropieluna decembrie când se vor împlini 24 de ani dela acele evenimente tragice.

Astfel cã, la 23 noiembrie a.c., am descins însatul Dorneºti la pãrinþii eroului-martir carelocuia pe strada Locotenent p.m. Cristian-IoanSerdenciuc (nume atribuit de Consiliul Local alcomunei Dorneºti pentru eternizarea numeluieroului-martir).

Am fost însoþit pentru documentare de bunulmeu prieten, învãþãtorul ºi omul de culturã AgaGheorghe, prietenul devotat al eroului-martir.

Am stat îndelung de vorbã cu domnul EpifanieSerdenciuc, tatãl eroului-martir, deja intrat îndeceniul al 9-lea de viaþã.

Documentându-ne pe larg, am strâs materiale,fotografii, informaþii, documente originale saucopii, articole de ziar, care reflectau tumultuoasaviaþã a lui Cristian-Ioan.

În acelaºi timp, dl Gheorghe Aga mi-a înmânatun album despre copilãria ºi tinereþea lui Cristian-Ioan cãruia i-a fost învãþãtor în clasele primare ºicu care mai apoi a devenit prieten de idealuri.

Subsemnatul i-am pus dlui Epifanie mai multeîntrebãri cu privire la copilãria, tinereþea ºi relaþiadintre tatã ºi fiu.

Domnul Epifanie mi-a spus cu amãrãciune cãvinovaþii de tragedia care s-a întâmplat în noapteade 23 spre 24 decembrie 1989 la ªcoa la de Ofiþeridin Sibiu nu s-au stabilit nici pânã astãzi, pentrucã nu s-a vrut ºi nici nu se vrea aflarea adevãru-lui. Aºa cum nu se ºtie nici azi, dupã 24 de ani,adevãrul despre Revoluþia din decembrie 1989.De fapt, se poate afla uºor cine-i vinovat demoartea eroilor de la Sibiu, dar nu se doreºte.

Acest adevãr, aflat de la tatãl eroului-martir,m-a pus pe gânduri. Am stat mult ºi m-am frã -mântat îndelung, punându-mi întrebarea din titlulacestei evocãri, întrebare, desigur, retoricã. Ce-acâºtigat poporul român, oamenii de rând cã aumurit peste o mie de tineri, sacrificându-ºi via þaîn 1989? Marea majoritate a populaþiei noas tre

trãieºte ºi azi în sãrãcie, poate mai rãu decâtînainte de 1989. Peste tot ºi la toate nivelurile sefurã. Pânã când?

Reflectând la aceste întrebãri, m-am decis sãscriu prezenta evocare numai de dragul unuisemen de-al nostru care, asemenea sutelor detineri ai României, aveau un ideal în care aucrezut, dând jertfã supremã pentru realizareaacestui ideal.

Iatã de ce meritã scris cu litere de aur despreviaþa lui pentru ca tânãra generaþie, citind ºi re ci -tind despre faptele sale, sã-i urmeze exemplul.

Cristian-Ioan Serdenciuc s-a nãscut în familialui Epifanie Serdenciuc ºi al Anei Serdenciuc,agricultori, la 21 ianuarie 1969. Tatãl sãu esteoriginar din Bãlcãuþi, fiind cetãþean român deetnie ucraineanã. Mama sa, Ana, este originarãdin Satu Mare. Amândoi ºi-au construit o gos -podãrie la Dorneºti, stabilindu-se definitiv aici.

Cristian-Ioan era unicul fiu, având douã surori:Dorina ºi Liliana, care astãzi au familii.

Cristian-Ioan a fost un bãiat ca un înger, spunetatãl sãu, ºi, probabil, de aceea îngerii l-au luatprea de timpuriu la ceruri. A fost crescut mai multde surori, pãrinþii ocupându-se cu agricultura. ªidl Epifanie ne spune: „Mã întrebaþi ce simþim noiacum, la 24 de ani de la moartea eroicã a fiuluinostru? Eu v-aº ruga sã vã transpuneþi în situaþianoastrã ºi abia atunci veþi cunoaºte starea noastrãsufleteascã de astãzi!“.

A intrat în clasa I la ªcoala nr. 2 din Dorneºti,ne-a relatat dl Epifanie.

Iatã ce ne-a spus fostul învãþãtor, domnul AgaGheorghe: „Îmi amintesc (de Cristi) stând înprima bancã, numai ochi ºi urechi la mine. Era înziua de 26 septembrie 1970, când veneam caînvãþãtor la clasele I-IV, la ªcoala nr.2 dinDorneºti“.

Gimnaziul l-a fãcut la ªcoala cu clasele I-VIIIDorneºti-centru, unde a fost un elev premiant lasfârºitul fiecãrui an ºcolar.

Elevul Crisitian-Ioan, având trãsãturi de carac-ter ºi de conduitã exemplare, a reuºit sã intre cusucces la Liceul Militar „Mihai Viteazul“ din AlbaIulia. ªi aici a avut o situaþie ºcolarã de excepþie.

La examenul de bacalaureat a obþinut mediageneralã 9,45. La absolvire Cristi ar fi vrut sãmeargã la Academia Militarã, specializarea Chi -mie Militarã. Comandantul liceului l-a convins sãumeze, totuºi, ªcoala de Ofiþeri din Sibiu. Aºa cãdin anul ºcolar 1987-1988 a urmat aceastã ºcoalã.ªi aici se dovedeºte a fi un student remarcabil.

Cristi terminã anulI cu rezultate deo se bi -te, rãmânând ºi în anulII acelaºi studentserios.

„Peste câteva luniar fi ajuns locotenent.Nu i-a fost dat sã-ºitrã iascã visul din co pi -lãrie de a deveni unbrav ofiþer al armateiromâne. Doar cu câte-va luni înainte de îna -in tarea la gradul delocotenent, inima ele-vului-sergent Cris tian-Ioan Serdenciuc s-aoprit. A cãzut la datorie cu arma în mânã.“

„Scump, prea scump a fost preþul libertãþiinoastre!“ sunt rânduri din articolul omagial scrisde maiorul Mihai Floca, comandantul erou luinostru, întitulat „Eroii nu mor niciodatã“, apãrutîn periodicul „Armata poporului“' din 28 februa -rie 1990.

Aºa a cãzut la datorie, împuºcat drept în inimã,în inima lui mare ºi generoasã, de glon þul ucigaº,strãpungându-i carnetul militar ºi cei 400 de leipe care îi primise de acasã. ªi-a fãcut datoria faþãde þarã ca nimeni altul.

Pãrinþi l-au înmormântat de Crãciun în cimiti -rul satului, pe spezele lor. Dupã câteva luni, cânds-a desfãºurat ancheta militarã, Cristian a fostdezhumat ºi reînhumat în curtea bisericii orto-doxe din sat, printr-un ceremonial militar ofi cial.Mormântul sãu este un monument pe care scriecu litere de bronz „Slavã eroilor Re vo luþiei dindecembrie 1989“ ºi pe care arde veºnic flacãrarecunoºtinþei.

La acest monument, elevi ºi credincioºi ailocalitãþii depun flori ºi aprind lumãnãri de ZiuaEroilor, preoþii oficiazã serviciul religios, iar mi -litarii organizeazã ceremonii militare.

Numele eroului nostru martir este ºi pe Monu -mentul Eroilor Martiri din cadrul ªcolii de Ofiþeridin Sibiu.

Pentru eternizarea memoriei lui Cristian-IoanSerdenciuc, Consiliul Local al comunei Dorneºtia atribuit numele lui unei strãzi din localitate, iarîn ºcolile din comunã existã un Colþ al Eroului,unde sunt prezentate fotografii ºi informaþiidespre el.

Pãrinþii Epifanie ºi Ana doresc ca memoriafiului lor sã fie cinstitã nu numai prin articoleomagiale, ci ºi prin publicarea unei cãrþi.

Cristian-Ioan Serdenciuc va rãmâne veºnic viuîn sufletele cetãþenilor români de etnieucraineanã!

Glorie veºnicã eroilor români!

prof. Vichentie NICoLAICIUC

De Ce au Murit eroii-Martiri În reVoluþia Din DeCeMBrie 1989

Eroul-martir al Revoluþieidin decembrie 1989,

Cristian-Ioan Serdenciuc

Numeroase sunt astfel de evenimente creºtine sub cerul liber cuocazia, îndeosebi, a hramurilor unor capeliþe, aceste bisericuþe cti-torite de localnicii satului Izvoarele Sucevei, care rãsar pe ici-coloprintre codrii veºnic verzi. Primeazã, deci, înainte de toate, pentruhuþulii locului magic prin frumuseþea plaiurilor sale, dragosteapentru Divinitate, respectatã din moºi-strãmoºi ºi continuatã înzilele noastre de generaþia tânãrã. Slujba religioasã oficiatã la 21noiembrie de ziua Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavriil în plinã naturãde cãtre soborul de preoþi Valentin Ardelean (preotul nostru paroh),Mihãiþã Mechno (fiu al satului) ºi Alexandru Horga din Breaza deSus, a fost prilejuitã de hramul cu denumirea sfinþilor al capeliþeictitorite de dnele Maria Radu ºi Ana Daneliuc. Vremea favorabilãa adunat o mulþime de enoriaºi, cântãrile bisericeºti cucerindîmprejurimile. Ca de obicei, dupã liturghie, în predica sa, preotulparoh a vorbit mulþimii despre aceastã sãrbãtoare pe care Bisericao dedicã îngerilor. Dupã tradiþie, hramul capeliþei s-a încheiat cu oagapã frãþeascã.

Decebal Alexandru SeUL

Sårbåtoare religioaså în plinå naturå

Culeg roa dele unei cãlãtorii mi -nunate din perioada 2-7 septembrie2013 în þara ve cinã, Ucraina. Iau dinacest timp cei mai deosebiþi oameni,cele mai frumoase amintiri, voinþã,credinþã în Dumnezeu ºi semeni,bunã tate, disponibilitate pentru ceidin jur, entuziasm, dãruire ºi devota-ment pentru naþionalitate ºi mai urc otreaptã în viaþã. Frumos este cã, cutot furtul meu, aceste calitãþi ºi multealtele se multiplicã ºi ucrainenii dinRomânia ºi Ucraina se reîntâlnesc totmai des ºi dãruiesc tuturor celor dinjur din preaplinul sufletelor lor.

Cu siguranþã vor rãmâne vii mo -mentele emoþionante trãite cu prile-jul vizitei la Lavra Pe cerska, de laimportanþa acordatã figurii isto rice alui Taras ªevcenko nu numai pentru

ucraineni, dar ºipentru cei care iu -besc cultura, carene-au înãl þat sufletulpe cele mai înalte

culmi. Cuvintele sunt prea sãracepentru a putea descrie ceea ce amtrãit în acel timp, loc ºi cu acei oa -meni cu suflet curat. Calitatea unuiom nu stã în funcþia pe care o ocupãpentru cã oa menii sunt trecãtori, darnu toþi trecãtorii sunt oameni. Credcã fiecare individ poartã în sufletdaruri duhov niceºti ºi mãcar din cândîn când sã le scoatem din vistieriainimii.

Mulþumesc din suflet organizato-rilor ºi celor care ne conduc minori-tatea în aceastã þarã frumoasã!

Viaþa sã vã fie nevãtãmatã, liniº -titã, îmbelºugatã în cele folositoare ºiinepuizabilã în bucurii divine!

Maria CURAC,prof. înv. primar

Reflecþii...

14 Curierul UCRAINEAN

Era în primele zile de primãvarãale anului 1933. Dupã cum spunevorba popularã „April prieºte ºibeleºte“, aºa s-a întâmplat ºi atunci.Era o vreme câinoasã, sã nu scoþi nicimâþa din casã, aºa cum mãrturisise ºimama sa, Paulina. În acea zi, într-ocasã pe uliþa ºcolii din comuna Clit,inclusã în 1964 în comuna Arbore, avãzut lumina zilei Stelian Gruia, fiullui Gheorghe ºi Paulina Iaþentiuc.

Stelian Gruia era al doilea copildin cei patru pe care-i avusese fami -lia Iaþentiuc, de origine ucraineanã.Stelian Gruia a renunþat, nu se ºtiedin care motive, la numele de fami-lie, purtând numai numele de StelianGruia. Fraþii lui se numeau Dumitru,Constantin ºi Ovidiu.

Tatãl sãu era de meserie fierar,dar ºi un vânãtor pasionat. Am puteaspune cã el a fost acela care a formattagma vânãtorilor din Arbore. Era unom deosebit, muncitor, onest, vor-bitor de limba românã, dar nu preacorect. Întotdeauna întindea o mânãde ajutor celui care i-l cerea.

Mama sa a terminat în tinereþeºcoala de moaºe, meserie pe care apracticat-o pânã la o vârstã foarteînaintatã. Împreunã cu Albeoaia, ofemeie din Cutul de Jos, au adus pelume toþi copiii din Arbore pânã prinanii '55, când s-a înfiinþat Casa denaºtere din Arbore. Þinea foarte multca toþi copiii ei sã înveþe carte, lucrupe care l-a ºi înfãptuit.

Prin corectitudine exemplarã înrelaþiile cu oamenii ºi prin modul încare ºi-au fãcut meseria, pãrinþii sãiºi-au obþinut un statut social privile-giat în comunitatea sãteascã arborea -nã. În acest spirit ºi-au educat ºicopiii. O menþiune este strict nece-sarã: deºi erau de etnie ucraineanã ºi-n casã se vorbea aceastã limbã, toþi

copiii lor ºtiau corect limba românã.Stelicã (pentru c-aºa îl strigau

pãrinþii) era un copil cu mare dra -goste de carte, ordonat, disciplinat,respectuos, dupã cum mi-au relatatfoºti colegi de ºcoalã de-ai sãi, ve -cini, rude, prieteni. Tocmai de aceea,la îndemnul învãþãtoarei lui, Stelicã afost dat la ºcoalã mai de parte. Dupãterminarea ºcolii primare, nefiindgimnaziu în sat, a fost dat la gimna -ziul de la Liceul de Bãieþi dinRãdãuþi, unde a terminat cursurilegimnaziale. A urmat apoi cursurileLiceului Comercial din Suceava pecare l-a absolvit în anul l952.

Dupã terminarea liceului s-aînscris la Universitatea Bucureºti,Facultatea de Filologie, ale cãrei cur-suri le-a urmat între anii l952-1955,transferându-se apoi, ca bursier, laUniversitatea „Taras ªevcenko“ dinKiev, unde a învãþat doi ani.

Pe Lidia, soþia sa, a cunoscut-o întimpul unei excursii pe care a fãcut-o în Caucaz, împreunã cu colegii sãi.În anul 1957, s-a cãsãtorit cu ea, pecare a adus-o în România. Soþia estede profesie fizician.

Aproximativ doi ani a lucrat laziarul „Zori noi“, actualmente cunumele de „Crai nou“, iar apoi estechemat ca asistent la Catedra delimbi slave a Universitãþii Bucureºti.

ªi-a susþinut examenele pentru ti -t lul de doctor în filologie, pe care l-aºi obþinut. În anul 1975, a tipãrit uncurs de Istoria limbii ucrainene. Ac - ti veazã în învãþãmântul superior pânãla trecerea sa la cele veºnice, la 16oc tombrie 1996, mult prea de tim-puriu.

Activitatea sa literarã s-a con-cretizat în domeniul prozei scurte, apoeziei, a romanului ºi a traducerii.

A început sã scrie versuri încã de

pe bãncile liceului, versuri nepubli-cate, dar pãstrate în arhiva sa perso -nalã. Unele dintre acestea, îmbu nã -tãþite, le-a inclus în cãrþi mai târziu.

A scris volume de nuvele ºi pove-stiri: Roata norocului (1964), Sâm -bã ta morþilor (1968), Ciobanul ºi ci -re ºul sãlbatic (1973) ºi volume depoe zie: Eminescu în versuri ucrai -nene (1958), Strã fun duri (1971),Dume (1974),) Balada locului.Poezie ucraineanã din România(1975), Baladele Ar bo rei (1977),Nord (1979), Mã gã ruºul nãzdrãvan(poezii pentru copii) (1991).

La acestea se adaugã, în anul1993, volumul Nebãnuitul vers alLunii, o antologie de versuri din liri-ca universalã, în care prezintã poeziiale poeþilor din 17 þãri sovietice.

Romanele sale sunt: Calul Negru(1983), Un om, o viaþã (1986), Poetpe Golgota Basarabiei (roman închi-nat lui Grigore Vieru) (1995), PrinþulConstantin (1995).

Se poate observa cu uºurinþã cãscrie romane destul de târziu, proba-bil, dupã ce-ºi face ucenicia literarãscriind nuvele ºi povestiri. Romanelele-a scris la maturitate.

Versurile din Baladele Arborei ºiNord sunt de manierã tradiþionalã, îºiextrag substanþa din acelaºi spaþiupredilect al autorului, Bucovina,spaþiu la care autorul revine mereu cunostalgie. În primul volum menþionatautorul închinã douãzeci ºi douã debalade satului sãu natal, Arbore, darºi unor personalitãþi din comunã, decare se simte foarte legat: moº Toa -der Hrib, ciobanul, haiducul sau, purºi simplu, unor locuri din acest areal.

Trebuie sã precizãm cã autoruls-a format într-o perioadã destul degrea, dupã dezastrul lãsat de cel de-alDoilea Rãzboi Mondial, reforma

învãþãmântului românesc ºi de colec-tivizare. Au fost evenimente crucialedin viaþa autorului, care au lãsaturme destul de adânci în personali-tatea sa artisticã.

Romanul Un an, o viaþã se consti-tuie într-o monografie complexã asatului bucovinean. În roman, el uti-lizeazã graiul local, nume vechi depersoane, mai puþin uzitate astãzi, lafel ca ºi poreclele ºi toponimia lo ca -lã. Acestea se întregesc cu prezen -tarea obiceiurilor, ºi tradiþiilor locale,cu superstiþiile, gastronomia þãrã -neas cã ºi, chiar, cu vrãjile care seprac ticau în sat, iar atunci când fixea -zã locul acþiunii, utilizeazã denumirifictive. Dar, cine a trãit în sat, le loca -lizeazã cu precizie. Remarcabil estemodul în care prezintã psihologiaþãrãneascã, dovadã c-a cunoscut-oîndeaproape ºi-a studiat-o temeinic.

În romanul Calul negru autorulpropune un simbol al morþii, pe carepersonajele o simt mai mereu înpreaj mã ºi, uneori, chiar reuºesc s-oevite.

Acþiunea romanului este plasatãîn anul 1946, an în care avea sã seabatã asupra þãrãnimii o nouã ordinesocialã, cãreia îi vor cãdea victimãchiar ºi unii intelectuali prezentaþi încarte.

Stelian Gruia, prin conformaþia saintelectualã, dragostea faþã de þinu-turile natale, faþã de oameni ºi deþarã, de obiceiurile ºi tradiþiile strã-moºeºti, a fost un model demn deurmat pentru cei care l-au cunoscutsau vor veni dupã dânsul. La fel cumactivitatea sa la catedrã universitarã afost un model de muncã demn deurmat. Iar numele ºi renumele sãumai departe rãmân sã le ducem noi,cei care l-am cunoscut ºi preþuit, pen-tru cã nu mai trãieºte nimeni dinfamilia sa, iar Lidia, distinsa sa soþie,s-a mutat în Ucraina, la rudele sale.

prof. Gheorghe DoLINSKI

80 de ani de la naçterea lui Stelian Gruia80 de ani de la naçterea lui Stelian Gruia

Luna septembrie e plinã desemni ficaþii ºi evenimente ale anului.Astfel, la 1 septembrie, începe ano -timpul toamna, e început de an bise -ricesc, e perioada consfãtuirilorcadrelor didactice ºi începutul nouluian ºcolar preuniversitar.

Aºa se face cã acum exact cinci -zeci de ani, am avut prima întâlnirecu omul de culturã, profesorul Nico -lae Ceredarec, tot la o consfãtuire dela Suceava a profesorilor de istorie.

Îmi aduc bine aminte cã de la pri -ma noastrã întâlnire, ºi-n cele ce auurmat, domnia sa nu dorea sã-ºiamin teascã de greutãþile prin care atrecut pânã a ajunge profesor de isto-rie la Li ceul „ªtefan cel Mare“ dinSuceava.

Din discuþiile de peste ani, amaflat cã dumnealui a început studiileîn localitatea Kiþman, din actuala re -giune Cernãuþi, iar apoi a urmat

drep tul la Uni ver sitatea dinoraºul Cer nãuþi, unde a ºiprofesat ca avocat începândcu anul 1935 ºi pânã ladeclanºarea celui de-alDoilea Rãzboi Mondial.

Rãzboiul l-a obligat sãse re fu gieze în România ºidupã scurte popasuri se vastabili în oraºul Suceava,unde va profesa ºi va locuipânã la finalul vieþii sale.

Stabilit la Suceava, vacontinua sã studieze, ab sol -vind apoi a doua facultatecea de istorie la Uni ver si ta -tea „Alexandru Ioan Cuza“din Iaºi. Paralel se dedicãcercetãrilor istorice ºi cul-

turii universale.În afara activitãþii de la catedrã, el

a dedicat mult timp ºi muncii de cer -ce tare ºi documen tare asupra mul ti -plelor aspecte ale istoriei locale ºiregionale, ale relaþiilor româno-ucrai nene de-a lungul timpului, in -

clu siv, culegerii folclorului buco -vinean atât de bine pãstrat în mediulsãtesc.

Atracþia sa pentru studiul istorieia moºtenit-o de la eminentul profesorºi om de culturã, istoricul I.Nistor,care îi va deveni mentor pentru restulvieþii sale.

A realizat studii ample privindrelaþiile domnitorilor români cu lu -mea internaþionalã a vremii.

Mult cercetatã ºi studiatã a fostmarea domnie a domnului Moldoveiªtefan cel Mare, care avea legãturideosebite cu vecinii epocii ºi sebucura de un renumit prestigiu inter-naþional ca mare le apãrãtor al creº -tinã tãþii rãsãritene.

Profesorul Nicolae Cere darec areuºit sã publice lucrãri sau notedespre „Cântecul lui ªtefan Vodã“ (în1969) ºi apoi a doua parte despre„Eudochia de la Kiev“, prima soþie alui ªtefan cel Mare, în 1992.

Omul de culturã Nicolae Cere -darec, fiind nãscut aproape de oraºulCernãuþi, Ucraina, a studiat istoriaacestei þãri, cât ºi evoluþia culturiipoporului ucrainean.

Studierea legendelor ucrainene l-a

fãcut sã se aplece asupra cercetãriioperelor unor personalitãþi culturaleca Ivan Franko ºi Olha Kobyleanskasau a vieþii haiducului din CarpaþiLukian Kobylyþea etc.

Viaþa profesorului ºi omului deculturã a fost complexã ºi cu multegreu tãþi ºi necunoscute, multe numaide el ºtiute sau poate de unii prietenitare apropiaþi sufletului sãu.

A trãit, a muncit ºi a venit finalulvieþii la 10 martie 1994 când a plecatla steaua lui cea veºnicã.

Spre finalul vieþii s-a întrezãritposibilitatea de a i se publica materi-ale adunate ºi pregãtite tiparului, darviaþa, cum e ea, a pus capãt speran -þelor sale. Aºa cã autorul nu ºi-aputut vedea munca de o viaþã aºter-nutã pe hârtie ºi transmisã generaþi-ilor viitoare.

În final, colaboratorul meu ºi alcelor ce l-au cunoscut ºi l-au apreciatpe tot parcursul vieþii sale s-a întorsla Orãºeni de lângã Kiþman lângãfamilia sa pe vecie.

Nãdãjduiesc cã mãcar acum, cândcomemorãm o sutã de ani de lanaºterea sa sau în viitorul nu preaîndepãrtat, manuscrisele sale vor fipublicate ºi cunoscute de marelepublic din toatã Bucovina ºi nunumai.

prof. Victor CozARIUC -CoSSARIS

Nicolae Ceredarec (n.1913 - d. 1994)

„Cãlãtor prin Bucovina“

Curierul UCRAINEAN 15

Cuvântul afost singura luiarmã, singuracomoarã spiri-tualã, singuraconsolare ºispe ranþã. Cu -vântul sãu nu apierit, cum nua pierit nici lu -mi noasa amin -

ti re despre el, deoarece, dupã cumspune Mykola Corsiuc: „Amin tirileau dreptul la viaþã“. Amintiriledespre Havrylo Clempuº vor dãinuipeste veacuri, altfel nici nu poate fi,deoarece creatorii de frumos suntcondamnaþi la ne mu rire, mai alesatunci când e vorba de un pioniercare s-a strãduit din rãsputeri sãbãtã toreascã o potecuþã spre literatu-ra ucraineanã din Româ nia, aceapotecuþã care s-a transformat într-undrum pietruit cu pietre preþioase -adevãrate perle ale literaturii ucrai -nene de pretutindeni.

„De multe ori, când mã trimiteamama sã secer buruieni sau sã rupfrunze pentru vite, mã ascundeam înburuieni sau în tufiºuri ºi scriampoezii. Mama mã chema la masã, iareu preocupat de scris nu-i rãspun-deam nici mamei, nici bunicii, nicinu-i auzeam, puteau sã mã strigemult ºi bine, eu scriam de zor, pânãnu se furiºa tata ºi mã croia cu toia -gul“ - va scrie mai târziu HavryloClem puº în scurta sa autobiografie.

Din acele poezii, scrise printreburuieni ºi tufiºuri, dupã cum mãr-turiseºte poetul, „din pãcate nu s-apãstrat niciuna“, ºi totuºi, acolo înburuienile ºi tufiºurile acelui satpitoresc de pe Valea Viºeului miculHa vrylo, fiul þãranului nevoiaº, cio -banul satului, ºchiop de piciorulstâng, pune bazele viitoarei literaturiucrainene din România.

Havrylo Clempuº s-a nãscut la 22martie 1910, în satul ucrainean Va leaViºeului, judeþul Maramureº ºi a fostun autodidact. „De citit ºi de scrisam învãþat dupã cartea de rugãciuni.Dupã ce am crescut ºi am înce put sãculeg zmeurã ºi cireºe, mi-am cum -pãrat o tãbliþã de scris ºi cretã. Dupãce am învãþat sã scriu pe tã bli þã, tatami-a cumpãrat caiete ºi creioane ast-fel am putut scrie poezii ºi cântececom puse de mine“, va scrie, mai târ -ziu, Havrylo Clempuº.

Tatãl scriitorului Iura Clempuº,era ºtiutor de carte ºi ºi-a încurajatur maºii sã citeascã, povestindu-lepoveºti, legende ºi zicãtori, legân du-ipentru totdeauna de istoria ºi tra -diþiile neamului ucrainean.

Prof. dr. Ion Petrovai în lucrareasa „Multiculturalism în þara Mara -mureºului“ (Academia Româ nã,Cen trul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2007), îi dedicã un meda -lion scriitorului, în care scrie: „Înciu da traiului greu ce-l avea, feciorulde hu þul din Marmaþia era un visãtor,un iubitor al naturii ºi un însetat decul turã. Un prieten de pe malul dreptal Tisei (atunci Mara mureºul era sin -gu rul þinut în cor porat Austro-Un ga -riei) i-a împrumutat „Cob za rul“ luiTa ras ªevcenko ºi o culegere dinope ra lui Ivan Franko, cãrþi pe carele-a copiat pentru a le avea pentru si -ne ºi a restituit originalele deþinãto -rului“.

„Cu adevãrat este de neînþelesviaþa omului, cu atât mai mult cândacesta este scriitor. Despre HavryloClem puº cititorul de rând nu ºtie

prea multe lucruri, poate doar cãacesta a trãit o viaþã grea de þapinar,cã tindea tot timpul spre învãþãturã ºiliteraturã, dar din pãcate situaþiamaterialã nu i-a permis sã-ºi vadãvisul împlinit. Poate mai ºtie cã adebutat editorial în 1936 cu o cule ge -re de poezii „Patriei mele cântececânt“ ºi poate mai ºtie cã a trãit cin-stit printre consãtenii sãi cu o puter-nicã credinþã în Cuvânt ºi Dum ne -zeu“, - scria în pu blicaþia ucraineanã„Vilne slovo“ scriitorul MykolaCorsiuc.

Dupã 19 ani de la apariþia arti-colului semnat de M. Corsiuc, viaþaºi opera lui Havrylo Clempuº a deve -nit mult mai cunoscutã cititoruluiucrainean, datoritã nepotului sãuBogdan Clempuº, care a dat sprepublicare manuscrisele buniculuisãu, apãrute într-o culegere de poeziiºi povestiri, „Fluier din Verchovyna“(Editura RCR Editorial, Bucureºti,2009) alãturi de câteva articole scri -se de diverºi confraþi ai lui HavryloClempuº. Peste un an, la aceeaºi edi-turã, apare o culegere de balade,colo meici, cântece populare, istoriceºi de cãtãnie, culese de scriitor.

„Scurta mea biografie“, în carescriitorul îºi prezintã viaþa, delocuºoarã, pânã în anul 1955, precum ºi„biografia paralelã“, scrisã deBogdan Clempuº, nepotul acestuia,care cuprinde ultimii ani din viaþabunicului sãu (1955-2010), prezintãviaþa patriotului ºi scriitorului, dar înprimul rând viaþa omului temãtor deDumnezeu ºi iubitor de dreptate,care a fost Havrylo Clempuº.

Fiind militar în termen, din 1931,Havrylo Clempuº continuã sã scriepoezie ucraineanã, pentru care, în1936, este arestat ºi stã 3 luni înbinecunoscuta închisoare dinSighetu Marmaþiei.

Din 1938, este mobilizat într-unlagãr de muncã din Basarabia, laBãlþi ºi Cernãuþi, oraº în care rã mânedupã 1940, fiind internat în spital.Cu toate cã erau ani grei de rãzboi,pentru H. Clempuº a început cea maifrumoasã perioadã a vieþii lui, dupãcum mãrturiseºte singur. Aici ocunoaºte pe scriitoarea Olha Koby -leanska ºi se împrieteneºte cu sculp-torul Opanas ªevciukevyci, de lacare în arhiva poetului s-au pãstratmulte scrisori.

Despre întâlnirea cu marea scri-itoare H. Clempuº scrie: „Am aflatunde locuieºte Kobyleanska ºi amîndrãznit sã-i fac o vizitã: lumea vor-bea cã este foarte primitoare. Ama -bilã Olha Iulianivna, tocmai se aflala masa de scris. Camera ei era mo -bi latã foarte modest. Eu, la început,m-am pierdut cu firea, dar întâlnindprivirea ei blândã ºi inte ligentã careparcã radia cãldurã am prins curaj ºim-am prezentat. Scriitoarea m-ainvitat sã iau loc ºi a început sã mãîntrebe ce mai scriu.

Sfãtuit de Olha Kobyleanska ºi desculptorul ªuºkevyci se pregã teºtepentru examenul de admitere laInstitutul Pedagogic din Cernãuþi.Învaþã, scrie ºi debuteazã în „Calen -

darul ucrainean“ pe 1940 cu poezi-ile „Trei fii“, „Scrisoare din þinutulnatal“ ºi „Patriei mele“, continuã sãpublice în ziarele ºi revistele dinCernãuþi, primind onorarii de autor.

În 1941, rupe pentru totdeaunarelaþia cu ºcoala, ca discipol decla -rând cã vrea sã meargã pe front.Astfel din cea mai frumoasã perioa -dã a vieþii nimereºte în cea mai grea.

În 1948, revine în satul natalunde, pentru o scurtã perioadã, esteînvãþãtor la ºcoala din localitate, darfiind un om profund credincios, cereelevilor sã se comporte în ºcoalã cala bisericã, din aceastã cauzã este datafarã din învãþãmânt. Pentru a-ºicâºtiga existenþa ºi a-ºi întreþine fa -mi lia, este nevoit sã lucreze din greuîn pãdure ca þapinar - o meseriefoarte bine plãtitã. Munca istovitoarenu-l împiedicã de a crea în con ti -nuare, astfel devine unul dintre ceimai harnici colaboratori ai ziarului„Novyi vik“.

Havrylo Clempuº a trecut în eter-nitate în ziua de 5 ianuarie a anului1990, a fost un om profund religiospânã la sfârºitul vieþii sale. Înfrun-tând opiniile nedrepte ale consãte-nilor, care nu l-au înþeles, ºi, neîn þe -le gându-l, nu l-au putut nici preþuicum se cuvine, îndârjitul scriitorcreº tin, în plinã epocã ateistã, ºi-a

fãurit, „asemeni marilor voievozi“ -spune I. Petrovai - capelã proprie, pepãmântul moºtenit de la pãrinþi, undemergea zilnic ºi se ruga într-o totalãizolare de cele lumeºti. Dupã care aoferit spaþiul din jurul bisericuþeicelor ce doreau sã-l folo seas cã dreptcimitir. Aici au fost îngro pate ºi rã -mã ºiþele sa le pã mân teºti.

Marele om de cul tu rã ºi scri i tor,prof. dr. Ion Pe tro vai re cu noaºte,fãrã a-i pãsa de pãrerea unora, cã Ha - vrylo Clempuº, cu care se întâlneades, a fost o piatrã de hotar în bio -grafia sa.

„L-am vizitat în vacanþa deCrãciun, i-am vãzut biblioteca, pla -che ta tipãritã ºi casa primitoare încare mi s-a dat respectul la care numã aºteptam. A citit creaþiile pe carei le-am dus spre lecturã ºi mi-a vor-bit despre viaþa sa, cu lumini ºiumbre.

Au urmat întâlniri la Petrova ºi laValea Viºeului ºi relatãrile lui IuriPavliº care l-a dus pa Clempuº sã ci -teas cã la Cenaclul „Andrei Mure -ºan“ din Viºeu de Sus în cadrulcãruia activam ºi eu. Anii au trecut,omul Gavril Clempuº s-a stins lumi -nând, cum ar zice Nicolae Iorga, ºin-a apucat decât sã vadã zorii li ber -tãþii...“, scrie I. Petrovai.

Uniunea Ucrainenilor din Româ -nia a organizat în câteva rânduriimportante manifestãri culturalededicate memoriei scriitorului, afinanþat cele douã cãrþi amintite maisus, sperãm ca în continuare sã aparãºi altele, iar casa în care a locuit scri-itorul sã devinã un muzeu al spiritu-alitãþii ucrainene din Maramureº.

Mihai tRAIStA

HAVRYLO CLEMPUª, UNPIONIER AL LITERATURII

UCRAINENE DIN ROMÂNIA

MIHAI MATEICIUC

(poeme într-un vers)Universul Crãciunului este un poem într-un singur vers.Ploaie de globuleþe - prin ele orice lucru devine mai frumos.Mic poem de betealã pe sufletul gazdei; atingere blândã a Pruncului

Divin.Fiindcã am privit-o îndelung, colindeþea a pãtruns în camerã.Un brãduþ sub lunã, horoscopul ºuºoteºte printre ace…Plãtesc un „bilet câºtigãtor“ - cine-l va recunoaºte printre milionari?Pentru Revelion - bãtrâna staþiune balneo se plânge de reumatism.Pe trunchiul Pomului de Crãciun umbra face ghiduºii cu focul de arti

ficii.Mic podeþ fãrã de râu - paradoxal - tavanul vecinilor plouã!Nici un ac de brad nu miºcã - copiii respirã fãrã fricã de vaccin!Uituc rendez-vous - cum s-ar zice, totuºi, prea puþini copii-colindãtori.Taxele ºi impozitele ne pasc, cozile fiscului stau de vorbã între ele.Imaginea guvernãrii la stânga, la dreapta, la stânga… pe ecran îl

cuprinde ameþeala.Douã „vorbe dulci“ întorc reversul, un diabetic cronic ezitã sã le-nghitã.Întreþinerea la bloc creºte, eu mã micºorez - ce cãldurã!O virgulã cade, punctul de pensie tace.Prima care e înþepenitã de viscol - autofreza!Glasurile drumarilor revin pe drum - searã de pominã.Pe rol: silueta unei îngheþate pe bãþ, intratã în starea de insolvenþã.Doi copilaþi, fesuri mândre - sãniuþã de nea zburãtoare.Foamea, coteþul - o vulpe trage câteva linii curbe cu coada pe omãt.Privind ultimele file din calendar, o mâþã se împiedicã.Iatã azilul, aº vrea sã spun cuiva, dar sunt singur.Zbor de hieruvimi pe cerul albastru; acum mã simt uºor.

Searã de Crãciun învãluitã-n mister ca Peºtera Sfântã din Bethleem.Slujba de Crãciun s-a sfârºit - cel din urmã Amin rostit mai prelung.Acasã, crãciuniþele din glastre îºi cuprind tulpinile a rugãciune.

Rânduri subþiri - aceste miniaturi - care doar sperã: dã, Doamne, bine!

„ACE DE BRAD“„ACE DE BRAD“

Curierul UCRAINEAN16

Stimaþi colegi,Prieteni,Conferinþa de la Ialta împlineºte astãzi zece

ani ºi e o plãcere cã aici s-au adunat reprezen -tan þi ai elitei economice ºi politice nu numaidin Ucraina, ci, aº spune eu, din lume, având învedere cã geografia reprezentatã este foartevastã.

Este tare bine cã la aceastã conferinþã suntprezenþi politicienii care reprezintã atât pute -rea, cât ºi opoziþia fiindcã aceasta ne permite sãdiscutãm o arie largã de probleme de pe ordi -nea de zi. În primul rând, una dintre proble me -le care frãmântã, astãzi, nu numai societateaucrai neanã, ci aº spune eu, cã este o problemãgeo politicã, este semnarea Acordului de aso -ciere, la Vilnius. Îmi face plãcere cã, în prezent,partenerul meu este vechiul prieten al Ucrainei- preºedintele Dalia Grybauskaite.

Fãrã îndoialã, noi nu vom avea, astãzi, posi -bi litatea de a vorbi despre toate problemele ar -zãtoare care frãmântã lumea întreagã. Estevorba ºi de rãzboiul din Siria, ºi de criza eco-nomicã. Vã invit pe toþi la acest dialog.

Aº vrea sã spun cã Ucraina merge pe dru-mul sãu firesc, pe calea dezvoltãrii. De peste 20de ani, societatea, politicienii încearcã sã mo -der nizeze þara ºi acest demers nu este delocsimplu.

Începând din anul 2010, am demarat re for -me sistemice. A fost aprobat un plan naþionalcare este acum în curs de îndeplinire. Pilonulcen tral al acestei modernizãri îl constituieapro pierea Ucrainei de standardele europenepe toate planurile.

Este suficient sã amintim doar faptul cã, înultimul timp, au fost adoptate cele mai impor-tante documente pentru statul nostru, cum ar fi:Codul fiscal, Codul bugetar, Codul de proce-durã penalã etc. Legile care se adoptã, în ulti -mul timp, în Parlament atât de reprezentanþiimajoritãþii, cât ºi de reprezentanþii minoritãþiiapropie Ucraina de standardele europene.

Am reuºit sã stabilim relaþii de parteneriatcu Comisia Europeanã care ne-au permis sãelaborãm împreunã Planul de acþiuni ce se rea -lizeazã în prezent ºi Ucraina aratã acum care îieste potenþialul pentru viitor. ªtim foarte binecã în luna noiembrie nu se va încheia moderni -zarea þãrii, cã ne aºteaptã ºi mai multe de fãcut.Iar interesul este mai ales al Ucrainei. Într-untimp scurt, puþin peste trei ani, am avut posi-bilitatea sã primim consultaþii permanente ºiasistenþã din partea unor consultanþi de înalt

nivel. Am avut relaþii de parteneriat cu re pre -zen tanþii marilor întreprinderi, am în vedere in -vestitorii care lucreazã în Ucraina. Tot ce pri -veº te economia Ucrainei, direcþia în carene-am miºcat s-a datorat strânsei colaborãri cupartenerii noºtri care ºi-au deschis afaceri înUcraina. Aº dori sã-i salut pe toþi din aceastãsalã. Sunt mulþi, sunt ºi oameni de afacerieuropeni ºi oameni de afaceri ruºi. Cãci creareacondiþiilor pentru desfãºurarea afacerilor estesingura posibilitate de dezvoltare a þãrii, deatragere a investiþiilor ºi a noilor tehnologii.Noi ne dãm bine seama cã trebuie sã mai învin -gem multe dificultãþi pe acest drum. Este vorbaºi de combaterea corupþiei, ºi de îm bunãtãþirealegislaþiei pe toate planurile. ªi vom face acestlucru împreunã.

Una dintre cele mai dureroase problemecare frãmântã, astãzi, întreaga lume, esterãzboiul din Siria. Cum poate fi tratat unrãzboi? Orice om normal va avea o atitudinenegativã. Ce vrem noi - vrem pace ºi liniºte.Cum sã le obþinem - aceasta este problema careîºi aºteaptã rãspunsul. Este foarte bine cã înultimul timp evenimentele au început sã evo -lueze pe cale paºnicã, pe calea reglementãriipolitice. Este foarte important, astãzi, caaceastã cale sã fie susþinutã.

Aº dori sã propun, din partea Ucrainei, par-ticiparea specialiºtilor noºtri ºi a tehnologiilorucrainene la distrugerea armelor chimice dinSiria. Avem experienþa necesarã, avem insta-laþii mobile, brevetate în Ucraina, care ºi-audemonstrat eficacitatea în practicã. Suntemdispuºi ca împreunã cu specialiºtii sã le punemîn funcþiune pentru distrugerea cât mai urgentãa armelor chimice din Siria. Aceasta este pro -punerea noastrã concretã.

Revenind la problema crizei economice.Aceastã problemã este atât de vastã, încât ea nupoate fi separatã de alte probleme, ca de exem-plu de integrarea europeanã sau de proceselede integrare, în general, ce au loc în aceastãlume globalizatã.

Ucraina nu constituie o excepþie, deoareceea se aflã între doi „monºtri“- UE ºi Rusia. Noiresimþim asta în fiecare zi ºi ignorarea sautratarea superficialã a acestei poziþii este in ac -cep tabilã. De aceea, sunt profund recunoscãtorpartenerilor noºtri din UE ºi din Rusia pentruînþelegere în ceea ce priveºte aceastã problemã.

Noi nu am dorit, nu dorim ºi niciodatã nuvom opune în procesele de integrare Vestul ºiEstul, noi vrem sã le unim în acest sens. Iar

Ucraina pãºeºte cu fer -mi tate pe calea mo der -nizãrii, pe calea creãriicon diþiilor ne ce sarepro movãrii afa cerilor,anulãrii barie relor caremai existã în co merþ.Pentru ca acest processã ne uneas cã tot maistrâns ºi pentru ca sãcreãm, înr-adevãr, un spaþiu econo mic unic dela Van couver pânã la Vla divostok. Acest lucruîl vom putea face împreunã.

În ceea ce priveºte relaþiile - ele sunt dejastabilite. Ucraina pãºeºte pe calea integrãrii eu -ro pene. În ceea ce priveºte raporturile cu Uniu -nea Vamalã, noi cãutãm modelul adecvat. Amconvingerea cã vom reuºi sã-l gãsim. El nu tre -buie sã dãuneze integrãrii europene a Ucrainei,el nu trebuie sã creeze probleme, ci trebuie sãre zolve problemele, sã le înlãture, iar atuncipro cesele de integrare ne vor da rezultate pozi-tive.

O altã problemã este cea care priveºte dez-voltarea Ucrainei. Noi am vãzut cã dacã nu amfi mers pe calea reformelor Ucrainei i-ar fi fostmult mai dificil decât îi este acum. De altfel, întoþi aceºti ani noi nu am redus standardelesociale, fapt extrem de important pentruoameni, noi nu am majorat impozitele, ci le-amredus ºi continuãm sã mergem pe acest drum,respectiv pe drumul liberalizãrii economiei.Datoritã acestui fapt, avem rezultate econo mi -ce pozitive. Economia noastrã iese treptat dinsubteran. Aceasta face ca veniturile la buget sãcreascã. Este un lucru foarte important.

În toþi aceºti ani a crescut încrederea popu-laþiei în sistemul nostru bancar ºi ca urmarecresc depunerile cetãþenilor în bãnci. În ultimiiani, aceste depuneri au crescut cu peste 80%.Timp de patru ani, situaþia financiarã a rãmasstabilã, situaþia bancarã în þarã creeazã condiþi-ile pentru ca valuta ucraineanã sã se bucure deîncredere. Noi legãm aceste succese de refor -mele pe care le-am iniþiat ºi vom continua sãpãºim ferm pe acest drum.

În încheierea discursului meu scurt aº vreasã urez nouã tuturor sã construim împreunã cuîncredere noua Europã. Ucraina îºi va aducecontribuþia. Dar acest lucru depinde în maremãsurã de felul în care vom reuºi sã construimaceste relaþii de parteneriat. Noi sperãm ca elesã fie eficiente.

Vã mulþumesc.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion RobCIUC

DD ii ss cc uu rr ss uu ll pp rr ee çç ee dd ii nn tt ee ll uu ii VV ii kk tt oo rr II aa nn uu kk oo vv yy cc ii ll aa cc ee aadd ee -- aa 11 00 -- aa îî nn tt ââ ll nn ii rr ee aa nn uu aa ll åå dd ee ll aa II aa ll tt aa „„ UU cc rr aa ii nn aa çç iill uu mm ee aa îî nn ee pp oo cc aa ss cc hh ii mm bb åå rr ii ll oo rr :: ff aa cc tt oo rr ii ii ss uu cc cc ee ss uu ll uu ii ““