Muzica: “Celtic Spirit”

““Ca sCa săă pricepi sufletul unui popor, trebuie s pricepi sufletul unui popor, trebuie săă-i -i cunocunoşşti miturile fundamentale.ti miturile fundamentale.””

Povestea Povestea Babei DochiaBabei Dochia este este un mit românesc un mit românesc cece simbolizează venirea primăverii. simbolizează venirea primăverii.

Perioada dintre Perioada dintre 1 1 şşi i 9 martie9 martie este cunoscut este cunoscutăă ca ca Zilele BabelorZilele Babelor. De regul. De regulăă, , îîn acest interval, vremea n acest interval, vremea este foarte schimbeste foarte schimbăătoare, zilele senine toare, zilele senine şşi foarte i foarte calde alterncalde alternâând cu cele foarte recind cu cele foarte reci..

ExistExistăă obiceiul ca fiecare dintre noi s obiceiul ca fiecare dintre noi săă îşiîşi aleag aleagăă una din una din zilele babelorzilele babelor, aceasta prevestindu-ne , aceasta prevestindu-ne viitorul viitorul îîn funcn funcţţie de aspectul vremiiie de aspectul vremii. .

BabeleBabele sunt conduse de sunt conduse de Dochia Dochia, care, se spune, , care, se spune, îşîşi leapi leapăăddăă îîn fiecare zi cn fiecare zi cââte un cojoc ce este luat te un cojoc ce este luat de "surorile" sale, numite dupde "surorile" sale, numite dupăă zilele s zilele săăptptăămmâânii: nii: LunicaLunica, , MarMarţţicaica, , MarcurianaMarcuriana, , JoiJoiţţaa, , ViriViriţţaa, , SitiSitiţţaa şşi i DomnicaDomnica..

Se spuneSe spune că a fost odată o femeie pe nume că a fost odată o femeie pe nume Baba Baba DochiaDochia care a avut un fiu, care a avut un fiu, pe pe DragobeteDragobete. .

ElEl s-a c s-a căăssăătorit împotriva dorintorit împotriva dorinţţei ei mamei salemamei sale. .

Pentru a-Pentru a-şşi neci necăăji nora, într-o zi rece de iarnji nora, într-o zi rece de iarnăă,, Dochia Dochia i-a dat acesteia un ghem de lâni-a dat acesteia un ghem de lânăă neagr neagrăă ş şi i a trimis-o la râua trimis-o la râu ca ca s săă-l spele, spunându-i s-l spele, spunându-i săă nu nu se întoarcse întoarcăă pân pânăă când lâna nu când lâna nu va va dev deveennii alb albăă..

Fata a încercat sFata a încercat săă spele lâna, dar chiar dac spele lâna, dar chiar dacăă degetele sale au început sdegetele sale au început săă sângereze, culoarea sângereze, culoarea lânii rlânii răămânea tot neagrmânea tot neagrăă. De disperare, pentru c. De disperare, pentru căă nu se putea întoarce acasnu se putea întoarce acasăă la so la soţţul iubit, a început ul iubit, a început ssăă plâng plângăă..

Impresionat de durerea fetei,Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Domnul Iisus HHristosristos i-a api-a apăărut în cale rut în cale şşi i-a dat o floare roi i-a dat o floare roşşie, ie, spunându-i sspunându-i săă spele l spele lââna cu ea. na cu ea.

MulMulţţumindu-i, fata a pus floarea în apa, a spumindu-i, fata a pus floarea în apa, a spăălat lâna lat lâna şşi a constatat cu uimire ci a constatat cu uimire căă lâna s-a albit. lâna s-a albit.

FericitFericităă c căă a reu a reuşşit sit săă ducducăă la bun sfâr la bun sfârşşit it

aceastaceastăă sarcin sarcinăă grea, grea, şşi-a îndreptat pai-a îndreptat paşşii ii spre casspre casăă, dar nu a , dar nu a fost primitfost primităă bine bine..

SSoacra sa, din contra, oacra sa, din contra, auzind povestea feteiauzind povestea fetei,, a acuzat-o ca acuzat-o căă MMăărrţţiişşoror

(a(aşşa îi spunea fata, a îi spunea fata, deoarece nu-l deoarece nu-l

recunoscuse pe recunoscuse pe IisusIisus) ) nu era un simplu nu era un simplu

prietenprieten. .

DupDupăă aceast aceastăă întâmplare, întâmplare, DochiaDochia a pornit a pornit împreunîmpreunăă cu turma sa cu turma sa de oi de oi spre munte, fiind spre munte, fiind convinsconvinsăă c căă prim primăăvara venise deja, altfel de undevara venise deja, altfel de unde ar fi pututar fi putut MMăărrţţisorisor ssăă aib aibăă floarea? floarea?

Pe parcursul cPe parcursul căăllăătoriei sale, toriei sale, şşi-a scos, rând pe i-a scos, rând pe rând, cele rând, cele douăsprezecedouăsprezece cojoace cojoace pe care le purta, pe care le purta, pânpânăă a r a răămas fmas făărrăă nici unul. nici unul. (Numărul magic 12 (Numărul magic 12 face referire la cele 12 luni ale anului.)face referire la cele 12 luni ale anului.)

Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese la Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese la începutul zilei, pe atât de urât se fînceputul zilei, pe atât de urât se făăcuse acum. cuse acum.

Ningea Ningea şşi totul începuse si totul începuse săă înghe îngheţţe.e. DochiaDochia a înghea îngheţţat împreunat împreunăă cu oile sale, cu oile sale,

transformându-se, conform legendei, în stantransformându-se, conform legendei, în stanăă de de piatrpiatrăă..

Sub chipul soacrei Sub chipul soacrei Dochia Dochia ar trebui să vedem ar trebui să vedem Anul VechiAnul Vechi sau sau Marea Zeiţă a PământuluiMarea Zeiţă a Pământului, , o divinitate arhaică stăpână a elementelor naturii, o divinitate arhaică stăpână a elementelor naturii,

învinsă de învinsă de Anul NouAnul Nou, reprezentat de o noră plină de , reprezentat de o noră plină de vitalitate, asemenea noului anotimp.vitalitate, asemenea noului anotimp.

Datorită acestei lupte înverşunate, perioada de la Datorită acestei lupte înverşunate, perioada de la începutul lunii începutul lunii martiemartie era socotită una încărcată de era socotită una încărcată de sacralitate negativă, acum dezlănţuindu-se energii sacralitate negativă, acum dezlănţuindu-se energii nefaste, de care, în mare parte, e vinovat nefaste, de care, în mare parte, e vinovat SoareleSoarele

primăvăratec. primăvăratec.

Bineînţeles, acţiunea Bineînţeles, acţiunea SoareluiSoarelui era resimţită era resimţită în special de cei tineri. De aceea, aceştia trebuiau în special de cei tineri. De aceea, aceştia trebuiau protejaţi, apărarea cea mai frecventă fiind aceea protejaţi, apărarea cea mai frecventă fiind aceea

oferită de oferită de mărţişormărţişor. În această ipostază, . În această ipostază, mărţişorulmărţişorul contracara, se spune, funcţia distructivă a contracara, se spune, funcţia distructivă a Soarelui Soarelui albalb de primăvară (închipuit de un bănuţ de argint), de primăvară (închipuit de un bănuţ de argint),

orbitor şi rece.orbitor şi rece.

O altăO altă variant variantăă este mitul este mitul ""Traian Traian şşi Dochiai Dochia“.“. Se spune cSe spune căă DochiaDochia,, de de

care s-a îndrcare s-a îndrăăgostit gostit TraianTraian, , cuceritorul cuceritorul DacieiDaciei,, ar fi fost ar fi fost fiica refiica regelui dac Decebal. gelui dac Decebal. UrmUrmăăritrităă de trupele lui de trupele lui TraianTraian, aceasta se ascunde, aceasta se ascunde pe muntele sacru,pe muntele sacru, CeahlCeahlăăuu, ,

împreunîmpreunăă cu oile. cu oile. Este ajutatEste ajutatăă de de

Maica DomnuluiMaica Domnului, care o , care o transformtransformăă împreun împreunăă cu cu turma sa într-un complex turma sa într-un complex

de stânci.de stânci.

În ceea ce priveÎn ceea ce priveşşte te Stânca DochieiStânca Dochiei, ea este, poate, , ea este, poate, locul cel mai învlocul cel mai învăăluit în mister. Despre aceastluit în mister. Despre aceastăă stâncstâncăă unii spun c unii spun căă ar fi pietrificarea unei b ar fi pietrificarea unei băătrâne trâne ciobciobăăniniţţe, care, învee, care, înveşşmântatmântatăă cu cu nounouăă cojoace cojoace, , a pornit, împreuna pornit, împreunăă cu oile cu oile şşi caprele sale, spre i caprele sale, spre vârful muntelui, devârful muntelui, deşşi vremea nu-i îngi vremea nu-i îngăăduia.duia.

CCum mergea ea, a început sum mergea ea, a început săă plou plouăă şşi si săă ning ningăă. . Deoarece Deoarece cojocul de deasupra se uda mereu cojocul de deasupra se uda mereu şşi se i se îngreuna, obosind-o la drum, bîngreuna, obosind-o la drum, băătrâna trâna ciobăniţăciobăniţă a a leplepăădat, unul câte unul, opt din cele noudat, unul câte unul, opt din cele nouăă cojoace. cojoace. Atunci s-a pornit un ger mare de la Atunci s-a pornit un ger mare de la DumnezeuDumnezeu, ger , ger care a înghecare a îngheţţat-o împreunat-o împreunăă cu oile cu oile şşi caprele salei caprele sale..

În În 9 Martie9 Martie BisericBiserica a OrtodoxăOrtodoxă îi îi

celebrează pe cei celebrează pe cei 40 de mucenici40 de mucenici, , de de la la

SevastiaSevastia

Aceştia au refuzat să se Aceştia au refuzat să se mai închine idolilor şi au mai închine idolilor şi au

fost bătuţi cu pietre. fost bătuţi cu pietre. Credinţa în Credinţa în Dumnezeu Dumnezeu i-a întărit şi astfel păgânii i-a întărit şi astfel păgânii nu au reuşit să-i ucidă. nu au reuşit să-i ucidă. Atunci guvernatorul i-a Atunci guvernatorul i-a

condamnat la moarte prin condamnat la moarte prin îngheţare în îngheţare în lacul lacul

SevastieiSevastiei..

Dar, în noaptea aceeaDar, în noaptea aceea,, gheaţa s-a topit şi apa gheaţa s-a topit şi apa

lacului s-a încălzit, lacului s-a încălzit, iar din cer au coborât iar din cer au coborât 40 de cununi40 de cununi asupra asupra

mucenicilor.mucenicilor.

Dimineaţa au fost scoşi Dimineaţa au fost scoşi vii din lacvii din lac,, după care li după care li

s-au strivit fluierele s-au strivit fluierele picioarelor şi au fost picioarelor şi au fost

lăsaţi să moară în lăsaţi să moară în chinuri cumplite.chinuri cumplite.

Caracterul sacru al acestei zile, în cadrul tradiţiilor Caracterul sacru al acestei zile, în cadrul tradiţiilor româneşti, este dovedit de obiceiul de a consuma româneşti, este dovedit de obiceiul de a consuma preparate din aluat numite “preparate din aluat numite “mucenicimucenici”.”.

În În MoldovaMoldova,, muceniciimucenicii se fac din aluat dulce dospit se fac din aluat dulce dospit,, aranjaaranjaţiţi îîn formă de “opt”n formă de “opt”,, unşiunşi cu miere şi cu miere şi presăraţi presăraţi cucu nuc nucă măcinată,ă măcinată, după ce după ce suntsunt sco scoşişi de la cuptor. de la cuptor.

În În MunteniaMuntenia, , mucenicii mucenicii ssuunt făcuţi din aluat nt făcuţi din aluat

care nu se dospeşte. care nu se dospeşte.

Au formă de “opt” sau Au formă de “opt” sau de covrigi, sde covrigi, suunt mult nt mult

mai mici şi smai mici şi suunt fierţi în nt fierţi în apă îndulcită în care se apă îndulcită în care se

adaugă nuci şi adaugă nuci şi scorţişoarăscorţişoară..

Dupa tradiDupa tradiţţia creia creşştintinăă, , sfinsfinţţii martiriii martiri au fost au fost 4040, , dupdupăă cea geto-dacic cea geto-dacicăă, au fost, au fost 4444, at, atââtea fiind tea fiind

şşi zilele dintre i zilele dintre 9 Martie9 Martie şşi i 23 Aprilie23 Aprilie. . ÎÎn unele zone, n unele zone, existexistăă p pâânnăă ast astăăzi credinzi credinţţa ca căă ace aceşşti ti sfinsfinţţii

au fost au fost 4444. .

Realizat de : înv. Mioara Popa , Şcoala “Ion Basgan” , Focşani Realizat de : înv. Mioara Popa , Şcoala “Ion Basgan” , Focşani

BIBLIOGRAFIE:

www.wikipedia

“Legende populare româneşti”

Manuale de religie

Articole din revista “DOXI”

www.images.google.ro

www.animatedgif.net

Muzica : “Celtic Spirit”