Ziarul Vaii Jiului - nr. 937 - 27 aprilie 2012
-
Upload
ziarul-vaii-jiului -
Category
Documents
-
view
235 -
download
8
description
Transcript of Ziarul Vaii Jiului - nr. 937 - 27 aprilie 2012
CMYK
VINERI27 aprilie 2012
Anul VNr. 93712 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro
Răsărit: 06:25Apus: 20:36
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
MARCĂÎNREGISTRATĂR
Nu există lege împotriva
ADEVĂRULUI!
Director:Cătălin DOCEA
Curs valutar:1€ = 4,3757 lei1$ = 3,3084 lei1₤ = 5,3581 lei
ZiarulVãii Jiului
TipardigitalCel mai bun
preţ dinjudeţ!
Transmitecererea ta de
ofertă la [email protected]
De Ziua Veteranilor de Război
Istoria noastră este clădită pe sacrificiul şi eroismul strămoşilor noştri, care, prin curajul lor, au reuşit să ne ofere nouă, urmaşilor lor,
o ţară a noastră, românească.Ziua Veteranilor de Război, care se sărbătoreşte la 29 aprilie, îmi oferă
prilejul de a aduce un omagiu eroilor care au slujit cu mare credinţă idealurile de libertate şi independenţă ale poporului român, de multe ori,
acestea reprezentând crezul suprem pentru care s-au jertfit.Cu mare respect şi recunoştinţă, gândurile mele, dar şi ale întregii comu-nităţi locale, se întorc către veteranii din municipiul nostru care au luptatpentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a României,
dorindu-le multă sănătate, fericire şi pace sufletească.
Tiberiu IACOB-RIDZIPrimarul municipiului Petroşani
Tel. 0254 564.914
(din Timişoara)
Compania Naţională a HuileiS.A. Petroşani şi E.M. Lupeni
amintesc că astăzi se împlinesc 90 de
ani de la catastrofa din „Ocna-
Aurelia”, întâmplată la 27 aprilie
1922, cea mai mare explozie din istoria
mineritului Văii Jiului, când
Optzeci şi doi bravi Mineri
şi-au dat bunul lor suflet în mâinile
Creatorului.
Le vom păstra memoria cu pietate.
Compania Naţională a Huilei Petroşani şi E.M. Lupeniorganizează astăzi, 27 aprilie,
Comemorarea a 90 de ani de la cea mai
mare catastrofă minieră din Valea Jiului
Ora 10: Sala de consiliu a E.M. Lupeni - lansarea volumului „După
90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922. Mina Aurelia” de Marian Boboc,
cu o prefaţă de dr. ing. Constantin Jujan, directorul general al CNH
SA Petroşani.
Ora 11: Cimitirul Eroilor: slujbă de pomenire.
2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012
www.zvj.ro
Ieri, a avut loc la Petroşani o şedinţă extraordinară
de consiliul local. Pe lista şedinţei au fost înscrise 12
proiecte. Toate au trecut cu brio.
Printre hotărârile interesante le-am observat pe cele
privind acordarea titlului de Cetăţean de onoare Alteţei
Sale Regale Prinţul Paul Philippe al României,
asocierea Consiliului Local cu Asociaţia Română de
Dezbateri pentru organizarea unei dezbateri demon-
strative, alocarea a 8 mii de lei pentru participarea unor
elevi la Olimpiada Naţională de Muzică, alocarea a o
mie de lei pentru Săptămâna Creaţiei Artistice - un
concurs naţional de artă, aprobarea indicatorilor
tehnico-economici în vederea construirii unui zid de
sprijin pentru sediul Şcolii Gimnaziale I.G. Duca, dar
şi aprobarea documentaţiei PUZ pentru construirea
staţiei de sortare şi staţiei de transfer deşeuri în zona
Dâlja.
Ieri,
Şedinţă extraordinară a Consiliului Local Petroşani
Primăria Petroşani investeşte……ÎN DEZBATERI DEMONSTRATIVE
1.600 de lei au fost alocaţi din bugetul local pentru
organizarea în data de 25 şi 26 mai a unei dezbateri
demonstrative şi a unui trening pentru profesorii de liceu şi
pentru elevii care vor face parte din cluburile de dezbatere
ale fiecărui liceu.
Primăria Petroşani susţine acest proiect pentru că doreşte ca pe
viitor să existe câte un grup de dezbatere în fiecare liceu din
Petroşani. Această activitate extracurriculară este eficientă în
dezvoltarea procesului educaţional. Debate-ul, cum a fost preluat
din cultura americană, este o formă de dezbatere educaţională,
compusă formal din echipe, cu un număr egal de membri, care
sunt puşi în situaţia de a pune în valoare, pro şi contra, argu-
mente pentru susţinerea sau dezacordul unei probleme anume.
În acest sens, Consiliul Local a intrat în parteneriat cu Asociaţia
Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică Transilvania.
Sunt invitaţi la Petroşani 6 elevi şi 2 traineri din Cluj Napoca
pentru o dezbatere demonstrativă.
Consiliul Judeţean Hunedoara, beneficiarul finanţării
proiectului, a cerut Consiliului Local Petroşani apro-
barea PUZ pentru terenul care va servi realizării
acestei staţii de sortare şi transfer de deşeuri.
Prin intermediul acestei staţii, deşeurile menajere vor fi
sortate pe categorii şi ulterior compactate, pentru un
transport şi o depozitare mai eficientă, deci mai ieftine
şi mai puţin dăunătoare. Staţia de sortare face parte din
sistemul de management integrat al deşeurilor din
judeţul Hunedoara, care la Petroşani, evident, nu
funcţionează. Terenul al cărui PUZ a fost aprobat este
în suprafaţă totală de 28.000 de mp. PUZ-ul conţine
date despre organizarea reţelei stradale, zonificarea
funcţională a terenurilor, organizarea urbanistic arhi-
tecturală, indici şi indicatori urbanistici, statutul juridic
şi circulaţia terenurilor, dezvoltarea infrastructurii edi -
li tare, menţionarea obiectivelor de utilitate publică şi
măsurile de protecţie a mediului ca rezultat al pro-
gramelor specifice. Împotriva acestui proiect au fost
depuse, după dezbaterea publică, un număr de 9 obser-
vaţii, din partea locatarilor de pe strada Sirenei, strada
Nouă, Digului şi Boţoni. Patru dintre locatarii
Petroşaniului au fost identificaţi că ar putea fi afectaţi
de această construcţie, aceştia au fost invitaţi pentru
a-şi susţine cauza, dar nu s-au prezentat la primărie.
În perioada 18-20 mai, Petroşaniul va fi gazda
Olimpiadei Naţionale de Muzică, secţiunea coruri
pentru clasele generale V-VIII.
Organizatoric vorbind, Petroşaniul va primi 750 de
participanţi din toată ţara, olimpiada fiind o mani-
festare artistică cu impact la nivel naţional.
În acest sens, Alexandru Lăutaru, inspector general la
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, a cerut un
sprijin financiar pentru organizarea acestei olimpiade
în valoare de 25.000 de lei, pentru cazarea şi masa
concurenţilor.
Primarul Petroşaniului a întocmit un proiect de
hotărâre pentru acordarea sumei de 8.000 de lei din
bugetul local. Însă, în timpul şedinţei de consiliu, Sile
Pop, consilier local PNL, a cerut majorarea sumei cu
2.800 de lei, având în vedere statutul de coorganizator,
dar şi numărul elevilor care vor veni la Petroşani din
toată ţara şi care vor avea rolul de a promova această
zonă, odată ajunşi acasă. Deci, în total, a fost aprobată
suma de 10.800 drept finanţare pentru acest concurs.
Primăria Petroşani va cheltui10.800 LEI PENTRU OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ
Pagină realizată de Alina PIPAN
Consiliul Local Petroşani a aprobatPUZ-UL PENTRU REALIZAREA STAŢIEI DE SORTARE ŞI STAŢIEI DETRANSFER DEŞEURI
Banii, în sumă de 7.000.000 de
lei, au fost direcţionaţi pentru
susţinerea proiectului de in-
vestiţii „Schi în România”. Pen-
tru a primi aceşti bani în cont,
Primăria Petroşani trebuie să
facă dovada plăţii contribuţiei
proprii pentru anul 2012 şi
dovada plăţii contribuţiei restante din 2011.
Valoarea totală a proiectului este de 68 de
milioane de euro.
Alina PIPAN
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012 3ACTUALITATE
www.zvj.ro
Certificat Digital Calificat cu Semnătură
electronică extinsăKit-ul DigiSign cuprinde:
� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an
care conţine Semnătură electronică extinsă;
� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro
USB Aladdin Technologies;
� DigiSigner - soft de semnare a oricărui
tip de documente.
Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);
(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -
e-Token)
Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA
Telefon 0254-541.330
Pentru domeniul schiabil din Parâng,
7 milioane de lei Ieri, cu mare satisfacţie, consilierii locali au aprobat înşedinţa de consiliu local rectificarea bugetului. De dataaceasta pentru a primi o sumădestul de importantă de bani dela Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Terenul de sport al Şcolii „I.G. Duca”
Are nevoie de un zid de sprijinPlatforma amenajată ca teren de fotbal din incinta Şcolii Gimnaziale Europene
„I.G. Duca” din Petroşani prezintă diferenţe de nivel. Pentru a evita deplasarea
terenului se propune, la sugestia unei firme de proiectări, construirea unui zid de
sprijin.
Firma de proiectări a venit cu două oferte pentru realizarea acestei lucrări. A fost aleasă
varianta cea mai mică, în valoare de 96.226 lei. Conform studiului realizat de experţi, pe
latura S-V a terenului de fotbal există o diferenţă de nivel variabilă de la 0,4-1 m.
Terenurile sunt stabile, fără forme de alunecare. Dar, pentru a se evita deplasările datorită
tasărilor terenului spre zona taluzată, se propune crearea unui zid de sprijin. Zidul de
sprijin va avea lungimea de 78,25 m, valoarea acestuia fiind de 92.226 de lei. Se vor exe-
cuta săpături pe o lungime de 48,15 m şi pe latura opusă, pe o lungime de 30,10 m. Săpă-
tura se face pe tronsoane alternate de maxim 10 m lungime. Se va turna fundaţie de beton
şi cofrarea părţii superioare a zidului de greutate. După finalizarea cofrajului se va turna
din nou beton. În spatele zidului de sprijin se va executa un dren din balast. Durata de
realizare este de 20 de zile lucrătoare, iar durata de viaţă de 20 de ani. Vom trăi şi vom
vedea…
Alina PIPAN
La Petroşani,
Concursul Naţionalde Artă În perioada 18-25 mai va avea loc la
Petroşani Concursul Naţional de
Artă intitulat Săptămâna Creaţiei Artistice.
Acest proiect va cuprinde lucrări în
acuarelă, pictură pe lemn şi sticlă,
tehnici quiling, metaloplastie, sculptură,
modelare lut şi fotografie. Organizator
este Clubul Copiilor Petroşani. Acţiunea
copiilor este susţinută de Consiliul Local
Petroşani cu suma de 1.000 de lei desti-
nată organizării.
Alina PIPAN
0254 512512 0720 512000 0254 512500
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 20124 SPORT
www.zvj.ro
TAXI COMSION
RENT A CAR
RAPIDIEFTIN
CONFORTABIL
Violeta Munteanu, la maratonul de la Paris
„Nu mă ajută nimeni, vreausă mă las”Peste 40.000 de participanţi au fost prezenţi la tradiţionalul maraton de la Paris. Printre
cei aflaţi în concurs s-a numărat şi atleta din Valea Jiului Violeta Munteanu care s-a
clasat pe locul 437 din 1000 de concurenţi la categoria sa de vârstă. Pentru atleta din Vale
acesta poate fi ultima competiţie la care ia parte. „Şi aici am mers pe cont propriu. Din
păcate nimeni nu ne ajută pe noi, atleţii veterani, aşa că mă gândesc să abandonez”, a
spus Violeta Munteanu. Aceasta s-a arătat impresionată de competiţia de la Paris. „A fost
un maraton impresionant. Din păcate condiţiile meteo au fost cam vitrege dar până la
urmă am scos-o la capăt”, a mai adăugat atleta vulcăneană.
„Ne-am reabilitat în faţamultora”Victoria echipei de fotbal Jiul Petroşani în faţa lideruluiACS Recaş i-a dat aripi managerului Gigi Borugă, carespune că nimeni nu mai pariază pe Jiul.Că Jiul se zbate de mult în mocirla ligilor inferioare nu mai miră pe nimeni. Că Jiul tot
promite de ceva timp o revenire spectaculoasă în elită, iarăşi nu mai miră pe nimeni, dar
victoria obţinută în faţa liderului Recaş, într-un moment de cumpănă, a mirat pe toată
lumea până şi pe rivala de o viaţă a jiuliştilor, FC Hunedoara. Jiul a ajutat, indirect, gru-
parea hunedoreană care s-a apropiat la două puncte distanţă de Recaş. Managerul Gigi
Borugă spune că victoria poate fi un nou început pentru echipa sa. „Nimeni nu mai cre-
dea în noi. Chiar pot spune că sunt foarte fericit că am câştigat. Este o victorie de moral
ce poate da aripi tinerilor din echipa noastră. Noi nu ajutăm pe nimeni. Nu ajutăm
Hunedoara, ne ajutăm pe noi înşine pentru că suntem însetaţi de performanţă. Din păcate
elanul nostru a fost îngropat la Giarmata când au fost mari greşeli de arbitraj”, a declarat
oficialul petroşenean.
Jiul se află pe locul 5 în clasamentul Ligii a III-a, la 10 puncte distanţă de liderul Recaş.
În cadrul şedinţei Comitetului Executiv
al Federaţiei Române de Fotbal s-a votat
proiectul de modificare a sistemului
competiţional la nivelul Ligilor a II-a
şi a III-a, în condiţiile în care nu se
preconizează o reducere a numărului
de echipe participante la campionatul
naţional Liga I.
ANUL COMPETIŢIONAL2012/2013Liga I: 18 echipe (34 de etape)
Retrogradează echipele clasate pe locurile
15-18 (4 echipe)
Liga a II-a: 32 echipe (2x16, 30 de etape)
Promovează în Liga I echipele clasate pe
locurile 1 şi 2 în cele două serii
Retrogradează în Liga a III-a echipele
clasate pe locurile 12-16 în fiecare serie, în
total 10 echipe
Liga a III-a: 96 echipe (6x16, 30 de etape)
Promovează în Liga a II-a echipele clasate
pe primul loc în cele şase serii (6 echipe)
Retrogradează în Liga a IV-a un număr de
37 de echipe, respectiv, echipele clasate pe
locurile11-16, plus o echipă de pe locul 10,
cel mai slab clasată. Pentru stabilirea aces-
tei echipe se întocmesc clasamente spe-
ciale ale fiecărei serii numai pe baza rezul-
tatelor înregistrate de echipa de pe locul 10
în jocurile cu echipele de pe locurile 1-9.
Retrogardează echipa care acumulează cel
mai mic număr de puncte în clasamentul
special astfel întocmit. În cazul în care
două sau mai multe echipe de pe locul 10
se află la egalitate de puncte după în-
tocmirea clasamentelor speciale, departa-
jarea acestora se face pe baza acestor
clasamente, prin aplicarea, în ordine, a
următoarelor criterii:
a) Numărul mai mare de victorii
b) Golaverajul general mai bun
c) Numărul mai mare de goluri marcate
d) Numărul mai mare de goluri marcate în
deplasare
e) Numărul mai mic de jucători eliminaţi.
Dacă urmare a aplicării criteriilor de mai
sus nu s-a putut determina echipa care va
retrograda se va proceda la stabilirea
acesteia prin tragere la sorţi.
Promovează din Liga a IV-a în Liga a III-a
cele 21 de echipe câştigătoare ale jocurilor
de baraj organizate între echipele care s-au
clasat pe primul loc campionatele organi-
zate de AJF/AMFB.
Reformă în ligile inferioare
Din sezonul viitor 14 echipe, înserie, în Liga a II-a şi a III-a
La Vulcan va avea loc Cupa 1 MAI - editia a III-a la volei, turneu ce se va
desfăşura în Sala de Sport a Colegiului Tehnic "Mihai Viteazu" în data de
29 aprilie, intrarea fiind gratuită. Turneul va începe la ora 11:00 cu jocurile din
faza grupelor, apoi semifinale, urmând ca finala mică şi finala mare să se dispute
începând cu ora 15:00.
Echipe participante: CV Vulcan 2010, Lupeni, Pactuz-Petroşani, Colegiul
Economic "Hermes" Petroşani, Universitatea din Petroşani, Liceul Teoretic
Lupeni.
Turneu este organizat de Primăria şi Consiliul Local Vulcan şi Cosmin Strava.
Turneu de volei, la Vulcan
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012 5SPORT
www.zvj.ro
S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,
următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statulromân, înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garajela 5 euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acor-duri şi autorizaţii de construire saudesfiinţare.
Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,
sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.
De acum, problemele dumneavoastră sunt şi
ale noastre!
SPERANŢELE BOXULUIJUDEŢEAN Şapte dintre cei 13 pugilişti de la CSS
Hunedoara care au participat la compe -
tiţia interjudeţeană „Criteriul speran -
ţelor hunedorene” au reuşit să urce pe
treapta întâi a podiumului. Cadeţii
Cosmin Gîrdea (ctg. 38 kg) şi Silviu
Kristof (44 kg), juniorii Alexandra Zaiti
(46 kg), Cosmin Negraru (46 kg), Sorin
Dobondi (52 kg) şi Abel Segărceanu (66
kg), precum şi Robert Milak (64 kg) de
la tineret au câştigat toate meciurile
disputate.
„A fost un turneu puternic care a aliniat
la start boxeri de la CSS Hunedoara,
Siderurgica Hunedoara, Banatul
Timişoara, Jiul Rovinari şi CSM Rm.
Vâlcea, iar pugiliştii hunedoreni s-au
descurcat excelent”, a spus antrenorul
Ilie Captari, organizatorul turneului.
Pentru a merge la barajul de promovare,
Vulcanul mai are nevoie deo victorieLiderul Ligii a IV-a Hunedoara la fotbal, CS Vulcan, mai are nevoie de o singură
victorie pentru a deveni matematic campioană judeţeană după ce în etapa trecută
s-a impus clar, scor 4-0, pe terenul Aurului Certej. Vulcănenii pot face pasul spre
marele baraj, dacă mâine vor învinge, acasă, pe Zarandul Crişcior.
Liga a IV-a Hunedoara - SENIORI
Rezultatele etapei a XXVII-a, sâmbătă - 21 aprilie
Dacia Orăştie - „U” Petroşani 2-3
Aurul Brad - Victoria Călan 5-2
Jiul Petroşani - Minerul Aninoasa 2-2
Minerul Uricani - Inter Petrila 8-1
Aurul Certej - CS Vulcan 0-4
Retezatul Haţeg - Retezatul Râu de Mori 1-2
Minerul Teliuc - Şoimul Băiţa 0-0
Metalul Crişcior - Gloria Geoagiu 3-2
Zarandul Crişcior a stat.
CLASAMENT
1. CS Vulcan 25 21 2 2 64-15 65p2. Aurul Brad 26 18 1 7 61-31 55p3. Jiul II Petroşani 26 16 5 5 64-21 53p4. Minerul Uricani 26 15 3 8 52-38 48p5. Minerul Aninoasa 26 13 6 7 49-31 45p6. Metalul Crişcior 25 13 3 9 49-30 42p7. Universitatea Petroşani 25 13 2 10 53-36 41p8. Retezatul Râu de Mori 24 11 5 8 41-29 38p9. Gloria Geoagiu 25 11 3 11 43-43 36p10. Dacia Orăştie 26 10 4 12 54-51 34p11. Aurul Certej 25 10 4 11 41-55 34p12. Zarandul Crişcior 24 8 4 12 28-48 28p13. Inter Petrila 25 7 4 14 39-56 25p14. Şoimul Băiţa 24 8 1 15 33-52 25p15. Retezatul Haţeg 25 7 2 16 22-42 23p16. Victoria Călan 26 3 3 20 27-86 12p17. Minerul Teliuc 25 3 2 20 11-67 11p
PROGRAMUL ETAPEI VIITOARE, SÂMBĂTĂ - 28 APRILIE
„U” Petroşani - Metalul Crişcior
Gloria Geoagiu - Minerul Teliuc
Şoimul Băiţa - Retezatul Haţeg
Retezatul Râu de Mori - Aurul Certej
CS Vulcan - Zarandul Crişcior
Inter Petrila - Jiul II Petroşani
Minerul Aninoasa - Aurul Brad
Victoria Călan - Dacia Orăştie
Minerul Uricani va sta.
CMYK
6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012
www.zvj.ro
Ieri, în Lupeni a avut loc uneveniment deosebit: administraţia publică localăa recepţionat primul blocANL, construit pe stradaPăcii din cartierul Bărbăteni.
Blocul are numărul62 şi se află situat vizavi de gară. Con-
strucţia lui a început în luna a treia a anului
trecut şi, conform spuselor constructorului,
ar fi putut fi terminată mai devreme dacă
nu ar fi existat probleme de finanţare. Noul
bloc ANL din Lupeni este o construcţie
modernă, al cărei proiect a fost executat de
SC Armani Proiect SRL Deva, iar partea de
construcţie i-a revenit cunoscutei şi apreci-
atei SC Zona D SRL Petroşani.
Panglica inauguralăa fost tăiată de către primarul municipiului,
împreună cu domnii Constantin Horga de
la Agenţia Naţională pentru Locuinţe
Bucureşti şi Doru Tamaş, administratorul
SC Zona D SRL Petroşani. După aceea, cei
prezenţi au vizitat câteva apartamente ale
imobilului. Blocul ANL din Lupeni are 45
de unităţi locative. Treizeci de apartamente
cu o singură cameră (garsonieră), cinci
apartamente cu două camere şi 10 aparta-
mente cu trei camere. Interioarele acestora
sunt realizate din tâmplărie PVC cu geam
termopan, faianţă, pardoseli din gresie şi
parchet şi zugrăveli lavabile.
În plus,fiecare unitate locativă este echipată cu in-
stalaţie de apă şi canalizare, instalaţie elec-
trică de iluminat şi prize, instalaţie de
încălzire şi instalaţie de gaze naturale pen-
tru aragaze. Încălzirea apartamentelor şi
apa caldă menajeră sunt asigurate de la o
centrală termică pe gaz tip Heat Master
201. La intrarea în bloc există o rampă spe-
cială destinată accesului persoanelor cu
handicap locomotor.
Până în prezentnu a fost primit niciun dosar de solicitare a
unei repartiţii. Acţiunea de primire şi se-
lecţionare a dosarelor va începe în circa
două-trei săptămâni, după ce se vor termina
câteva operaţiuni care ţin de canalizarea
exterioară, de amenajarea unei parcări auto
şi a unui loc de joacă pentru copii. Am aflat
câteva dintre criteriile care vor sta la baza
închirierii unui spaţiu locativ din acest bloc
ANL destinat tinerilor. Solicitanţii nu tre-
buie să aibă mai mult de 35 de ani şi să
aibă un loc de muncă remunerat, care să le
permită plata chiriei şi a utilităţilor. De-
sigur, se va avea în vedere şi numărul de
copii pe care-i are familia. Celelalte criterii
de atribuite vor fi stabilite de către ANL şi,
printr-o hotărâre, de către Consiliul Local
al municipiului Lupeni.
Gheorghe OLTEANU
Control RARla Paroşeni
La controlul din săptămâna trecută pe
care agenţii de la Poliţia Rutieră din
Vulcan l-au efectuat, împreună cu in-
spectori ai RAR Deva, au fost aplicate
douăsprezece amenzi contravenţionale.
Valoarea acestora, după cum spune agentul şef principal
Mihai Papuc, este de 813 lei. În plus, faţă
de amenzi, cinci conducători auto au rămas
fără certificatele de înmatriculare ale au-
tovehiculelor. Ieri, începând de la ora
11:00, echipa de control mixtă poliţie-RAR
se afla din nou în Paroşeni, la intersecţia
DN 66A cu drumul care duce la mină.
Gheorghe OLTEANU
Constructorul i-a predat beneficiarului blocul ANL din Lupeni
În săptămâna Şcoala Altfel, 60 de elevi ai
Colegiului Economic „Hermes” au par-
ticipat la programul internaţional de
orientare profesională Job Shadow
2012, program internaţional derulat, de
peste 10 ani, de organizaţia Junior
Achievement Romania.
Junior Achievement (JA) România, organi-
zaţie nonprofit, a fost fondată în anul 1993
şi este parte a Junior Achievement
Worldwide®, USA şi a Junior Achievement-
Young Enterprise, Europe. JA este cea mai
mare şi cea mai dinamică organizaţie inter-
naţională de educaţie economică şi antre-
prenorială. În România, programele JA de
tip learning by doing sunt urmate anual de
peste 150.000 de elevi din 1.000 de insti-
tuţii de învăţământ şi se
desfăşoară local în parteneriat
cu Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi
Sportului, instituţiile de
învăţământ şi comunitatea de
afaceri.
Programul Job Shadow
facilitează accesul elevilor la
lumea reală a locurilor de
muncă într-o economie de
piaţă şi susţine implicarea
companiilor şi a instituţiilor
publice, de la manageri la profesioniştii din
departamente, în educaţia pentru orientare
profesională a tinerilor. Programul încearcă
să ofere tinerilor răspunsuri la întrebările:
„Ce vreau să devin după ce termin
şcoala?”, „Care este cel mai potrivit loc de
muncă pentru mine?”, iar companiilor la
întrebările: „Cum vor fi viitorii angajaţi?”,
„Cu ce cunoştinţe pleacă din
şcoală?”, „Ce aşteptări au
tinerii de la viitoarea lor
carieră?”
Elevii petrec o zi la locul de
muncă al părintelui (elevii
din clasele I-X) sau într-o
companie/ instituţie locală
(elevii din clasele XI-XII)
pentru a înţelege responsa -
bilităţile de la locul de muncă, abilităţile şi
competenţele necesare pentru meseria
respectivă şi pentru a asista angajatul la
îndeplinirea activităţilor specifice postului
pe care îl ocupă.
Companiile şi instituţiile participante:
ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI SA,
Agenţia Petroşani, reprezentant - Remus
Popeangă; SC RUSTIC IRINA TURISM
SA - reprezentant Cristina Bercea;
SC KEOPS SERV SRL - reprezentant
insp. Alina Ileana Morar; RAIFFEISEN
BANK SA, Agenţia Petroşani – reprezen-
tant, director Sanda Lindner.
Profesorii implicaţi în această activitate
sunt: director Maria Irimie Charlotte; direc-
tor adjunct Clara Ianc; prof. Nicolae
Adrian Irimie; prof. Liliana Keberle; prof.
Irina Boboc; prof. Carmen Climescu - co-
ordonator local proiect Job Shadow Day.
„Şase dintre zece cele mai căutate joburi
astăzi nici nu existau în 1999. Prin acest
program internaţional de orientare profe-
sională, elevii pot afla ce înseamnă să fii
profesionist şi ce oportunităţi există pentru
ei, în calitate de viitori absolvenţi" declară
Daniela Staicu, Marketing & Communica-
tion Manager la Junior Achievement
România”.
Aflat la a zecea ediţie în România, Job
Shadow este un parteneriat internaţional
între mediul educaţional şi comunitatea de
afaceri pentru familiarizarea tinerei
generaţii cu piaţa forţei de muncă.
Programul are ca scop principal pro-
movarea în rândul elevilor a unei mai bune
înţelegeri a profesiei pe care o doresc şi a
modului de funcţionare a unei companii. În
acest an, în program sunt angrenaţi peste
10.000 de elevi (7–19 ani) din 94 de oraşe
şi localităţi.
Prof. Carmen CLIMESCU
CMYK
7DIVERSEZiarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012
www.zvj.ro
Eveniment pe piaţa muncii
O şansă pentru 60 delupeneniSC Euro Jobs SRL Petroşani, numărul unu în cadrul firmelor pri-
vate regionale cu obiectiv reconversie şi calificare profesională pe
piaţa muncii, a organizat ieri, 26 aprilie 2012, cea de-a şasea bursă
a locurilor de muncă în municipiul Lupeni, în cadrul proiectului
„Fii competitiv pe piaţa muncii”, un proiect european cu fonduri
nerambursabile implementat de firma petroşeneană în parteneriat
cu Primăria şi Consiliul Local Lupeni.
Ca de fiecare dată la o astfel de bursă, organizată în incinta Casei Sindi-
catelor Miniere din Lupeni, peste 150 de persoane au fost prezente, din-
tre care 78 din grupul ţintă, oameni aflaţi în baza de date a SC Euro
Jobs SRL Petroşani şi în căutare de serviciu.
Trebuie să spunem că şi de data aceasta firma din Petroşani şi-a făcut
temele. Au fost invitaţi peste 30 de agenţi economici din mai multe ra-
muri de activitate, 16 dintre aceştia prezentându-se la bursa de locuri de
muncă de la Lupeni. Interesant, de data aceasta s-au prezentat şi agenţi
economici din judeţul vecin, Gorj, ceea ce înseamnă că, încet-încet, la
astfel de burse vom vedea şi agenţi economici din judeţele unde Euro
Jobs a pătruns: Arad, Timiş, Alba, Caraş-Severin şi Gorj, despre care
v-am vorbit. Asta e bine, iar cetăţenii fără loc de muncă din Valea Jiului
nu au decât de câştigat. Bine ar fi ca astfel de burse să se organizeze cât
mai des, chiar lunar, dacă s-ar putea. Deocamdată ele se desfăşoară
trimestrial, pentru că aşa prevede proiectul european. Aşadar, urmă-
toarea bursă va fi organizată la Lupeni după luna iunie, undeva în toiul
verii.
La 60 dintre persoanele prezente le-au fost întocmite dispoziţii de repar-
tizare în vederea angajării, acestea mai având de trecut două hopuri: in-
terviul de la firma respectivă şi reverificarea documentelor din dosare.
Domeniile propuse de cei 16 angajatori la bursa de la Lupeni au vizat,
cum spuneam, o gamă destul de variată, de la construcţii (zidari, fierari
betonişti, dulgheri, sudori, muncitori necalificaţi) până la bucătari şi
ospătari, agenţi de turism, agenţi de pază sau îngrijitori de animale.
Corneliu BRAN
Peste 60 de liceeni de la Colegiul Economic „Hermes” Petroşani,
Alături de profesionişti din companii şi instituţii
Gheorghe Calamanciuc s-a născut la
7 februarie 1947, în ţinutul Herţei, fostul
judeţ Dorohoi, teritoriu românesc ocupat
de armata sovietică în 1940, actualmente
administrat de ucrainieni. Absolvent al
Universităţii de Stat „Alecu Russo” din
Bălţi, R. Moldova. Peste zece piese jucate
la teatre din Bălţi, Chişinău, Petroşani sau
Oradea. De mai multe ori piesele sale au
fost premiate la Concursul Naţional de
dramaturgie din Republica Moldova şi la
alte festivaluri. De asemenea, are mai
multe volume publicate, majoritatea de
teatru. Membru al Uniunilor Scriitorilor
din Republica Moldova, dar şi din
România. Acesta este, pe scurt, bilanţul
artistic al scriitorului român Gheorghe
Calamanciuc.
Deşi publică şi poezie, şi proză, e de observat
că, fără a greşi prea mult, Gheorghe
Calamanciuc este eminamente dramaturg.
Acolo, în volumele sale de teatru, dar şi pe
scândura Scenei e adevăratul scriitor
Calamanciuc. Spun „scriitor” pentru că e bine
de punctat: Calamanciuc este printre puţinii
practicanţi ai speciei literare „piesă de
teatru”, care au mai rămas în perimetrul cul-
tural românesc. Începând chiar cu acest secol,
puţin şi la sfârşitul secolului trecut, piesa de
teatru ca specie literară, în buna tradiţie
românească I.L. Caragiale, Ionesco,
Kiriţescu, Camil Petrescu, Sorescu etc., dar şi
Shakespeare, Molierre, Cehov e pe cale de
dispariţie. Odată cu instalarea regizorului în
rol de Dumnezeu al spectacolului teatral, în
perimetrul teatral românesc fenomenul este
cel mai vizibil (ca întotdeauna, la prostii sun-
tem cei dintâi...), piesa de teatru a fost mai
întâi exclusă din Literatură şi postată la peri -
feria periferiei Spectacolului. La toate bilan -
ţurile literare, fosta secţie „dramaturgie
românească de azi” lipseşte. Piesa româ neas -
că de teatru, cu largul concurs al UNITER şi
al Uniunii Scriitorilor din România, este un
muribund care îşi trage ultima suflare. A fost
înlocuită cu o peltea pusă la dispoziţia
puţinilor regizori care se apleacă, cu suficient
dispreţ asupra ei, ca „text dramaturgic”, „sce-
nariu teatral”, adică un agregat de replici şi
situaţii oarecum teatrale, tratate ca un pişu
într-o gară părăsită. Citiţi ce premiază, mai
nou, câteva asemenea instituţii, care ar trebui
să susţină fenomenul teatral şi, implicit, piesa
de teatru autentică, şi-mi veţi da dreptate. S-a
ajuns până acolo încât o piesă premiată la
Concursul Naţional de dramaturgie să nu-şi
găsească niciun regizor care să vrea s-o pună
în scenă, iar anul următor, juriul a căzut de
cuviinţă că, pentru a evita exemplul anului
precedent, nicio piesă românescă să nu mai
fie premiată!
Am făcut un excurs al situaţiei piesei
româneşti de teatru de azi, din punctul meu
de vedere, evident, pentru a sublinia că
Gheorghe Calamancuc este printre puţinii
români care mai scriu piese de teatru în ade-
văratul sens al cuvântului. Neluând în seamă
cohortele de „tineri autori”, producători de
„texte teatrale”, unele laureate, cum să nu!,
dar a căror eventuală punere în scenă golesc
puţinii spectatori dintr-o sală, şi aceea
studio...
Aşadar, avem o certitudine: Gheorghe
Calamnaciuc scrie teatru. Autentic, de valoa -
re. Modern... pentru că nimeni nu are pre-
tenţia să se mai scrie piese de teatru cu pana
lui Molierre sau chiar şi cu a veşnic-moder-
nului Shakespeare.
Am în faţă trei dintre volumele sale de teatru:
„Ispita înecului” (2000), „Să mă iubeşti sinu-
cigându-te, să te sinucizi iubindu-mă” (2005),
„Ultimul armaş al lu Ştefan Vodă”. Toate trei
poartă titlul unei piese de teatru din respec-
tivul volum. De alt-
fel, cele trei volume
conţin vreo opt piese,
câteva repetându-se
chiar de trei ori. De aceea, ne vom referi la
opera teatrală a lui Calamanciuc în genere,
trecând peste secţionarea din volu me.
Prima ipostază a lui Gheorghe Calamanciuc
este aceea de autor de monodrame. E o „spe -
cie” predilectă a autorului bălţean: drama tur-
gul are o plăcere luxuriantă de a „încărca” un
singur personaj cu crâmpeie de viaţă, cu sen-
timente, fantasme şi aspiraţii ale altor fiinţe.
În „Să mă iubeşti sinucigându-te...” persona -
jul numit generic „Femeia” („Numele meu
este Femeie”, debutează piesa, abrupt şi sen-
tenţios) rememorează şi, în acelaşi timp, se
„umple” de amintirea exhaustivă a fostului
iubit, proaspăt sinucis din motive neclare
(stratul de ambiguitate al pieselor lui Cala-
manciuc nu este totuşi extrem...). Unicul per-
sonaj aglutinează amintirea personajului
lipsă, dar care, în cele din urmă, prin pânza
de păianjen ţesută de cel trăitor, imaginea ul-
timului devine mai pregnantă! Filmul bate...
viaţa, s-ar putea spune, şi în astfel de ipostaze
literar-sentimentale autorul este imbatabil.
Textul teatral devine text de nuvelă sau chiar
de roman, amănuntele, tot mai mărunt-sofisti-
cate, devin instrumente de portretizare. Une-
ori procedeul devine, prin repetiţie, atât de
stufos încât mi-e greu să văd piesa transpusă
într-un spectacol teatral, ea fiind foarte apeti-
santă la citit, dar destul de greu de urmărit,
bănuiesc, de un spectator, oricât de răbdător.
Aş fi curios să văd un spectacol după o
asemenea monodramă şi, mai ales, reacţia
unui regizor şi încăpăţânarea lui neverosimilă
de a „păstra” în spectacol cea mai mare parte
din text. În „Handicapatul pisicilor cuminţi”,
o piesă foarte frumoasă, un tip mărunt, uşor...
bine tarat fizic dar şi moral, numit semnifica-
tiv Micu, fost combatant în marele război de
apărare a Patriei , cum se lasă, discret, să se
înţeleagă, trăieşte spasmatic alături de
pisicuţa Dinuţa şi de amintirile sale de arme
şi, deopotrivă, de iubirile sale diurne, o inca-
pacitate de a iubi fizic şi metafizic. Singura
sa ispravă amoroasă pare a fi masajul „de la
servici”, efectuat aproape regulamentar unei
colege care îl îmbie, zadarnic, la ea... sau la
el acasă! Peisajul acesta domestic-excentric -
cu pisicuţe şi papagali neapărat vorbitori, cu
o ciorbă de fasole care fierbe pe tot parcursul
piesei mai înainte citat - e mediul predilect al
personajelor lui Calamanciuc, fiinţe în gen-
eral chinuite de amintiri, dar şi de tare mai
mult sau mai puţin fizice, făpturi în acelaşi
timp complexe şi banale, dar care îşi joacă
banalitatea cu un soi de cochetărie dusă până
în pânzele boieriei.
Din contră, în „Ispita înecului” „dramă nese-
rioasă în două părţi”, dramaturgul parcă vrea
să ne demonstreze că poate să scrie şi altfel,
dincolo de lăstărişul semnificaţiilor dar şi de
al frazei: replica e scurtă, zglobie: doar de
cinci-şase cuvinte! Nu doar tăietura frazei,
dar şi situaţiile teatrale au luciri de bisturiu:
„naraţiunea” scenică e vioaie. În fapt, Mama
şi cei trei copii ai săi „sărbătoresc” proaspăta
despărţire a părinţilor! Ne situăm, stilistic
vorbind, în plin „teatru în teatru”, fiecare din-
tre protagonişti jucând rolul altcuiva, dintr-o
secvenţă păstrată în amintire. În partea a
doua: imaginea în oglindă, în locuinţa
Tatălui! O schimbare nu doar de identităţi,
dar şi de gânduri, de sentimente. În acest joc
subtil de măşti, autorul îşi dă măsura ca dra-
maturg, ca fin mânuitor de instrumente
teatrale: ca scriitor veritabil de piese de
teatru!
O latură istoric-ironică în piesele „Ultimul
urmaş al lu Ştefan Vodă” şi „A treia domnie a
lui Alexandru Lăpuşneanu” întregeşte impre-
sia de autor dramatic complex, plenar a lui
Gheorghe Calamanciuc. Şi ca autor de piese
de teatru pentru copii, şi ele montate (una
dintre ele chiar la Petroşani!), ne dau sufi-
ciente motive să afirmăm, fără tăgadă, că ne
aflăm în faţa unui autor român, şi nu doar
moldovean, autentic, ingenios şi talentat, cu
pecetea teatrului veritabil pe tâmplă sau, cum
spunea Mircea Ghiţulescu pe coperta unuia
dintre volume, „Gheorghe Calamanciuc este
unul dintre cei mai semnificativi dramaturgi
din R. Moldova”. Am spune chiar mai mult:
din perimetrul cultural românesc.
8 AGORA Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012
www.zvj.ro
OFERTĂ SPECIALĂMMoonniittooaarree LLCCDD 1155””
second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4.
SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI.
Electronic Center - 0765 459 316
Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1, stand 5-6
SC GTS Company SRL angajează:- şef sală- barman- ospătar
- ajutor bucătarpentru Restaurantul
„La Belle Epoque”CV-urile se depun la sediul societăţii din Petroşani, str. GriviţaRoşie, nr. 36, la fax 0354.108464sau la adresa de e-mail:
[email protected] până la data de 04.05.2012.
Interviul va avea loc în data de 9 mai 2012, ora 11:30,
la sediul societăţii.
E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)
Un dramaturg pursânge
Parodie de Grigore-Marian Dobreanu,
Târgu Jiu
Cântăreţi bolnaviDegeaba curg lacrimi,
sfârşită e drama,
Bolnavă de-a pururi
e azi epigrama.
Când iese vreo spadă
mai tare din teacă,
Se pun cârcotaşii
o-ndoaie şi… seacă.
Mereu pus pe glume
gurist de estradă
Sunt prins într-o lume
pornită pe sfadă…
Domeniul cel mistic
de fel şi dramatic,
Nu-i epigramistic,
ci epigramatic.
Degeaba curg lacrimi,
sfârşită e drama,
Bolnavă de-a pururi
e azi epigrama.
O lume ciudată
pe aripa vremii
Nu vrea nemurirea
ci doar… să ia premii.
Epigrame de Ion Moraru,
Galaţi
DiscriminareAlte naţii, mai mereu,
Duc un trai ca-n Honolulu
Doar românii trag din greu
De o viaţă-ntreagă… chiulu’!
ReplicăCoana lene, cum îi zici,
Spui că n-are de mâncare?
Păi, cu lefurile mici,
Crezi că hărnicia are?!
Leneşii şi evaziunea
fiscalăRecunosc acum şi ei
Ceea ce bârfeşte natul:
Cum c-ar fi dintre acei
Care nu înşeală… statul!
BrockerulAcum despre dânsul poţi să
spui
Că seamănă leit cu un şcolar:
El stă mereu atent în banca lui
Şi urmăreşte cursul… valutar!
Prestanţă
parlamentarăPrimi, în plen,
parlamentarul
O notă proastă, mie-n sută,
Deoarece, precum şcolarul,
S-a dus cu tema nefăcută!
După festivitatea de
premiere, ne-am deplasat
la Muzeul de Istorie. Masa
de prânz a fost servită pe ritmuri tradiţionale
de ceteră şi de zongoră, la restaurantul
Pensiunii „La Cassa”, unde, de altfel, am fost
şi cazaţi. După masă, ne-am adunat în zona
verde din spatele pensiunii, prilej de relaxare
dar şi de a discuta cu prietenii. Ceteraşii
ansamblului folcloric „Maramureşul” ne-au
însoţit şi acolo, întreţinând atmosfera de bună
dispoziţie.
Duminică, după micul dejun, am pornit spre
Gara CFF Vişeu de Sus, spre a merge într-o
călătorie cu mocăniţa - trenul amintirilor - pe
Valea Vaserului. Situată în nordul ţării, la
graniţa cu Ucraina, această cale ferată
forestieră este cunoscută în lume ca fiind
ultima pe care mai circulă locomotive cu
abur. Odată cu dezvoltarea transportului
rutier, căile ferate similare, din Europa, au
dispărut una câte una. Din fericire, la
Vişeu de Sus, mocăniţa îşi continuă şi
acum, după 80 de ani, drumul pe calea
ferată îngustă (cu un ecartament de 76
centimetri), spre încântarea turiştilor.
Voia bună ne-a însoţit tot drumul. Peisajul
a fost fascinant, nu ştiam ce să fotografiez:
Vaserul care şerpuia lin, în partea stângă,
sau stâncile abrupte, cu vegetaţie
sălbatică, din dreapta. Din când în când,
mocăniţa a oprit. Linia era blocată din
cauza alunecărilor de teren, semn că
Strâmbă Lemne şi Sfarmă Piatră îşi fac de
cap pe aceste meleaguri de poveste. La
poalele pădurii, se zăreau pâlcuri de
zăpadă… de prier. Spre sfârşitul călătoriei,
a ieşit soarele, dar nu pentru multă vreme.
Când am ajuns la Paltin, abia am reuşit să
ne adăpostim în foişoarele de pe malul
apei, că s-a şi pornit o ploaie torenţială.
Acolo, am mâncat şi am scris epigrame pe
rime date (prier şi mocăniţă), pentru
concursul ad-hoc. Redau, acum, epigrama
scrisă de mine pentru concurs şi voi
reveni, vinerea viitoare, cu alte epigrame
de la acest festival.
Pe Valea VaseruluiEpigramiştii, în prier,
Gustând cu sticla sau căniţa,
Au spus catrene-aşa cu fler,
De-au aburit şi… mocăniţa!
Palmaresul festivalului
Secţiunea „Epigramă”: Premiul I - Ion
Moraru (Galaţi); Premiul al II-lea -
Gheorghe Bălăceanu (Iaşi) şi Gheorghe
Bâlici (Chişinău); Premiul al III-lea -
Ştefan-Cornel Rodean (Sibiu), Ion
Diviza (Chişinău) şi Grigore Chitul
(Bistriţa)
Secţiunea „Parodie”: Premiul I -
Grigore-Marian Dobreanu (Târgu Jiu);
Premiul al II-lea - Grigore Chitul
(Bistriţa) şi Vali Slavu (Aninoasa);
Premiul al III-lea - Alexandru Oltean
(Bistriţa) şi Janet Nică (Ostroveni)
Secţiunea „Volum”:Volum de epigrame -
Eugen Albu (Cluj-Napoca); Volum de
rondeluri - Sorin Cotlarciuc (Suceava);
Volum de sonete - Dan Căpruciu (Galaţi);
Volum de proză - Mihai Sălcuţan (Buzău);
Volum de antologie - Vasile Plăcintă
(Galaţi); Premiul Opera Omnia - Ion Bindea
(Cluj-Napoca) şi Ioan Şiman (Baia-Mare);
Premiul pentru debut - Cătălina Orşivschi
(Suceava).
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012 9UMOR ÎN HA... MAJOR
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
www.zvj.ro
Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în Prier”, Vişeu de SusÎn perioada 21-22 aprilie 2012, am participat la Festivalul Naţional de Satiră şi Umor
„Zâmbete în Prier”. Organizat de Casa de Cultură Vişeu de Sus, împreună cu Cenaclul
de Satiră şi Umor „Pupăza”, festivalul a ajuns la cea de-a X-a ediţie.
Ştiam că, pentru a ajunge în Maramureş, am de făcut un drum lung şi obositor, dar
mi-am spus că merită să văd această parte a ţării. Sâmbătă, la ora 11, când am ajuns la
Casa de Cultură din Vişeu de Sus, colegii de pregăteau să plece la primărie. Am reuşit,
pe fugă, să beau o gură de cafea, dar oboseala acumulată după zece ore de călătorie, era
evidentă.
La primărie, ne aşteptau, deja, iubitorii de umor. La prezidiu se aflau Lucian Perţa
(directorul Festivalului), Vasile Ciolpan (primarul oraşului), George Corbu
(preşedintele U.E.R.), Mihai Haivas, Vasile Larco şi Marian Nicolae Tomi (membrii
juriului). Pe masă, frumos aranjate, se aflau trofeele (sub formă de pupăză), cartea
omagială „Zâmbete în prier - Un deceniu de umor la Vişeu de Sus”, revista
„Colac peste pupăză”, colacii şi tradiţionalul „lapte de pupăză”, de 60 grade.
Domnul profesor Lucian Perţa a înmânat premiile, iar câştigătorii au citit textele
premiate. Voi reda parodia şi epigramele care au obţinut premiul I:
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 201210 DIVERSE
www.zvj.ro
EXPERT INSOLVENŢĂ SPRL
în calitate de lichidator judiciar al
SC COMTEH PRODIMPEX SRL Petroşani
în faliment, in bankruptcy, en faillite
ANUNŢĂ
VÂNZAREA PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ A ACTIVULUI
Clădire şi terenul aferent în suprafaţă de 97 mp, conform ex-
trasului CF nr.1905 a localităţii Petroşani, situată în Petroşani,
str. Dărăneşti, nr. 20, jud. Hunedoara, la preţul de 32.805 lei,
exclusiv TVA
Licitaţia va fi organizată la sediul lichidatorului judiciar în
data de 28 mai 2012, orele 10,00.
Ofertanţii sunt obligaţi să se prezinte la sediul lichidatorului judi-
ciar cu cel puţin 24 de ore înainte de data organizării licitaţiei, în
vederea depunerii ofertei de cumpărare, a cauţiunii reprezentând
10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi pentru achizi -
ţionarea caietului de sarcini.
În caz de neadjudecare, licitaţia se va relua în datele de
04 iunie 2012 şi 11 iunie 2012 în aceleaşi condiţii.
Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vân-
zare sunt invitaţi să anunţe lichidatorul judiciar cu 48 de ore
înainte de data licitaţiei.
Informaţii suplimentare se pot obţine la:
Tel: 0354.405.232
Mobil: 0726.785348, 0735.531502
Email: [email protected]
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012 11PUBLICITATE
www.zvj.ro
Vând apartament cu 3 camere,
conf. I, cu două balcoane, baie
şi WC de serviciu, et. 4/4, cu
aco periş, în Timişoara, semicen-
tral, zonă liniştită, preţ 65 mii
euro negociabil. Accept credit
bancar şi varianta cu schimb
plus diferenţa, prefera bil casă cu
teren, împrejurimi Petrila.
Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:
Vând apartament 3 camere, în
Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57,
decomandat, bucătărie mare,
baie şi WC de serviciu, balcon,
zonă liniştită.
Tel. 0721.333544
Vând garaj str. 9 Mai, lângă
piaţă (construit în 2010, izolat
exterior şi interior, apă, curent,
uşă la telecomandă), concesiune
pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ
7.000 euro neg.
Tel. 0765.380847
Vând 2 apartamente
(unite - total 7 camere, 3 băi,
bucătărie), aproximativ 180
mp, situate în Petrila, strada
Republicii, deasupra CAR
Petrila.
Telefon - 0733.083379
Vând teren în Petroşani
intravilan la 5 minute de centru
(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.
Preţ mic.
Telefon - 0724.773944
Vând, în Jieţ-Androneşti, 3
terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi
7500 mp, holdă, pomi fructiferi,
apă, la şosea.
Preţ 10 euro/mp discutabil.
Telefon 0725.219019
Vând Ford Mondeo, an 1998,
1.8 benzină, airbag, radio cass
original, închidere centralizată,
stare foarte bună, un singur
proprietar de nouă, recent adusă
în ţară.
Telefon 0765.459316
Vând Audi A6, an 2000, 1.8
benzină, 150cp, radio CD, ABS,
dublu climatronic, închidere
centralizată, jante Al., euro 3,
volan dreapta. Preţ 1850 euro.
Telefon 0765.459316
Vând Opel Astra an 1993,
hatchback, 1796cmc, închidere
centralizată, oglinzi electrice,
ABS, 4+1 uşi, stare foarte bună,
primul proprietar în ţară, înma-
triculată. Preţ 1350 euro.
Telefon 0765.459316
Vând Peugeot 308, 1,6 HDI, mai
2010, 35.000 km, confort pack
dublu climatronic volan reglabil,
oglinzi electrice şi încălzite, 2
geamuri electrice, 4 airbaguri,
computer bord, preţ 9900 euro.
Telefon 0728696889
IMOBILIARE ANGAJĂRI
AUTO
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Judecata unora poate fi dură şinedreaptă şi, dacă nu găseştidovezi în favoarea ta, ai putea
avea de suferit de pe urma unuiverdict greu de contestat.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Te afli într-un spaţiu unde tesimţi bine, unde relaţionezi cu oa-meni optimişti şi veseli, ce emană o
energie pozitivă.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Fii sigur că ai acces la ambelevariante de interpretare ale proble-mei pe rol, ca să nu extragi o con-cluzie doar dintr-un singur unghi.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Nu te arunca la prima vedereîn direcţia care ţi se deschideacum în faţă ca nu cumva să fie
o alegere greşită. O informareatentă asupra posibilelor aspecte ce potapărea te-ar ajuta să iei o decizie corectă.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Nu te poţi înţelege cu un colegcare trece printr-o perioadă proastăşi toanele lui strică şi colaborarea
voastră. Încearcă să-l susţii, să-iarăţi că îţi pasă de problemele sale, deşi nue corect ca necazurile sale personale săafecteze planurile voastre comune.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Ieşi în evidenţă prin produseleminţii tale şi prin talentul de a te exprima în faţa tuturor cu încredere
deplină în cunoştinţele tale.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Joci un rol important într-o acţi-une nouă, ce necesită un consumimens de energie, dar tu eşti prin-cipalul motor de energie care-i va
mobiliza foarte bine şi pe ceilalţi. Colabora-torii tăi au nevoie de exemplu de implicareiar acesta eşti tu.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
De dragul partenerului, faci demulte ori concesii, dar azi eştichiar incredibil de cooperant. De
obicei eşti mai intransigent şi unpic mai egoist, punând în balanţă doar pro-priile interese, dar azi uiţi complet de nevoiletale doar pentru a-i face pe plac celui drag.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Este o zi de succes, în caretoate ar trebui să-ţi iasă de minu -ne! Parcă mai ales dragostea
pare să fie favorizată...
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Discuţi cu familia despre nişteperspective ceva mai îndepărtate,dar în care şi ceilalţi ar avea un
cuvânt de spus.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Banii nu sunt la un nivel preabun, dar nu te crampona de micileoprelişti. E doar un impas trecător,
o criză peste care poţi trece.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Toate par să bată pasul pe locîncât eşti gata să renunţi la unplan pentru că nu se mai observăniciun progres de ceva vreme.
HOROSCOPHOROSCOP
SERVICII
ÎNCHIRIERI
Sonorizări, filmări profesionale, fotografii -
pentru
diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.
Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556
PIERDERI
Pierdut Certificat de
Înmatriculare la Registrul
Comerţului al Societăţii
Comerciale Scala Impex SRL,
CUI RO4125112,
J20/1044/1993, Petrila,
str. Lunca, nr. 8,
jud. Hunedoara.
Se declară nul.
Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” Petroşani
SSââmmbbăăttăă ,, 2288 .. 0044 .. 22001122
Orele 18:00 – spectacolul „Pescăruşul”
DDuummiinn ii ccăă ,, 2299 .. 0044 .. 22001122
Orele 12:00 – spectacolul „Călătorie în ţara basmelor”
Închiriez
spaţiu industrialcu teren aferent în municipiul
Petroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),
pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,
curent etc.
Informaţii la telefon0761.282342
Oferim credite în condiţiiavantajoase pentru angajaţi şi pensionari. Vârsta maximă 75 ani.Se acceptă orice pensie,aprobare ultrarapidă cuminim de documente.
Relaţii la telefon0744.579473
GSM Center Phonepartener Vodafone angajează reprezentant vânzăriGSM pentru magazin dinPetroşani. CV-urile sedepun la magazin GSMCenter Phone - VODAFONE vis-a-vis de Billa.
Informaţii suplimentarela 0723.112484
Angajez
bucătar cu experienţă la Vila Melinda, cu carte de
muncă şi salariu atractiv.
Mai multe informaţii sepot obţine la Vila
Melinda sau la numerelede telefon 0254.545842/
0762.657455.
SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,
str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în
casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:
Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:
mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.
Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315
Depozit: 0733.690319, int. 342
Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe
Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri
Alune prăjite şi alte sortimente
Enduro Panorama
Cei mai tari motocicliştieuropeni se întrec în Ţinutul PădurenilorLa Ghelari, între 4 şi 6 mai, va avea loc cea
de-a IV-a ediţie a spectaculosului eveniment Enduro
Panorama. Aşa se face că, timp de trei zile, zona se
va transforma în capitală europeană a piloţilor de
enduro.
Competiţia are loc în Ţinutul Pădurenilor şi este organi-
zată de către Clubul Haita din Deva. „A fost nevoie doar
de trei ediţii pentru ca prieteneasca organizată de Clubul
Haita din Deva să devină competiţia cu cea mai mare
participare din ţară a tuturor timpurilor şi a doua din
Europa, după celebrul eveniment din Austria, Erzberg.
Cu o săptămână înainte de start, avem înscrişi peste 80
de endurişti la clasa A (profi-expert) şi aproape 200 la clasa B (mediu-hobby). Organizarea
bună, frumuseţea peisajului şi traseele extraordinare aduc în Ţara Pădurenilor rideri din peste
15 ţări. Este ediţia recordurilor frumoase: avem înscrişi mai mulţi străini decât endurişti din
ţară şi le-am pregătit un traseu mai greu şi mai lung, peste 200 de kilometri cu probe inedite.
Am depăşit chiar şi RedBull Romaniacs, care în anul cel mai bun a avut până în 250 de
participanţi”, a declarat Paul Grecu, unul dintre organizatori. Startul se dă vineri, 4 mai, de la
ora 16.30, în fosta carieră din localitatea Ghelari. În acest an, prologul de anii trecuţi a
devenit zi de concurs şi pune în faţa enduriştilor nu cinci, ci 15 kilometri de traseu solicitant
pe conturul carierei, dar şi o probă extremă pentru cei din clasa A. Sâmbătă, startul se dă la
ora 9.30 din zona localităţii Ruda, iar organizatorii recomandă pentru public probele grele
din localităţile Hăşdău şi Vălari. Riderii au circa 100 de kilometri de parcurs de la start pe
ruta Topliţa-Bunila. „Sâmbăta, ziua de concurs va fi superbă, riderii vor ajunge până la
Răchitova, către Munţii Retezat. E greu şi spectaculos”, explică Paul Grecu.
Duminică, startul în ultima zi de concurs se dă de la ora 9.30, în Poieniţa Voinii pe traseul
Bunila-Lelese: „Avem probe fantastice şi grele chiar şi pentru cei mai buni. E vorba de o
urcare pe lespede de piatră în Alun şi de mai multe speciale de-a lungul drumului care duce
la Lelese, probe care pot fi urmărite de spectatori”, completează Paul Grecu.
Succesul competiţiei a luat prin surprindere până şi organizatorii care nu se aşteptau la o
asemenea participare. Sloganul celei de-a IV-a ediţii este: „Cei mai buni 200 de kilometri
de traseu extrem pentru cei mai buni 200 de endurişti”. În acest an, la Enduro Panorama
s-au înscris campionii României la enduro, de la toate clasele, campionul Ungariei, Akos
Varga, câştigătorul de anul trecut, italianul Giovani Pulcini, mai mulţi participanţi de la
Dakar, iar vedeta Antenei 1, Dani Oţil a trecut de la hobby, la clasa A.
Mihaela PETROŞAN
CMYK
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 201212 DIN JUDEŢ
www.zvj.ro
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT
ISSN 2065 - 5096
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
0761.756840
Colectivul de redacþie:
Alina PIPAN
0766.678380
Corneliu BRAN
0766.728688
Mihaela PETROŞAN
0761.756834
Gheorghe OLTEANU
Loredana JUGLEA 0763.673727
Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,
Mihai BARBU, Irina BOBOC,
Valeriu BUTULESCU, Gilbert
DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-
JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,
Robert HUMMEL, Ioan LASCU,
Ilie PINTEA, Alin RUS,
Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe
TRUŢĂ, Dumitru VELEA
DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837
Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681
Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839
Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu
nr. 2, et. 2
Telefoanele redacþiei: 0254.549 020
0254.549 121 (fax) 0737.575 582
ZiarulVãii Jiului
Următoarea ediţie ZVJapare miercuri 2 mai.
CMYK
Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui
Marian Boboc
Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 154 � 27 aprilie 2012 � 4 pagini
ISSN: 2065-510X
La comemorarea a 90 de ani de la cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului,fragmente din volumul care va fi lansat astăzi de la ora 10, la mina Lupeni:
„După 90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922.Mina Aurelia” de Marian Boboc
� Mina Aurelia � Str. 13 � Blocul V � Ora 12,30 � 82 de morţi � 67 de văduve � 94 de orfani
„Nume de vrajă, ţară de basm,
ţinut de pâclă, iată ce este Valea Jiului,
după cum şi-o închipuieşte orice
român. Unii o văd prin prisma
trandafirie a istoriei - mai mult legendă
-, prin misterul romantic al legendelor
de vânătoare, alţii prin fumul înecăcios
al înfloritoarei industrii de azi, dar toţi
o admirăm şi o iubim ca pe un
mărgăritar al României întregite. Fosta
republică a diamantului negru din
toamna anului 1918 ne-a rămas tuturor
celor care am suferit întrânsa, ne-am
luptat şi am muncit pentru dânsa, ne
avem în ea morţii noştri dragi şi
neuitaţi, ne-a rămas închisă în inimă ca
una dintre comorile pentru care
aducem orice sacrificiu”, scria, în
1937, protopopul Ion Duma. Poate cele
mai frumoase, sincere şi inspirate
cuvinte scrise vreodată despre Valea Jiului.
Printre „morţii noştri dragi şi neuitaţi”
amintiţi de protopopul Duma şi care s-au sacrificat,
plătind cu propria viaţă, pentru a aduce la lumină
cărbunele, diamantul negru, s-au aflat, în primul şi
primul rând, minerii. Marian Boboc a prezentat în
cărţile sale dedicate exploziilor miniere din Valea
Jiului tocmai aceste tragedii. Autorul acestui volum,
fiu al Văii Jiului, a întocmit şi un calendar „negru” al
nenorocirilor întâmplate în Valea Jiului, din care
reiese că exploziile nu au ocolit nicio mină din Valea
Jiului. Însă, cele mai multe şi cele mai nemiloase,
soldate cu cei mai mulţi mineri răpuşi de explozie, s-
au întâmplat, din păcate, la mina Lupeni. Cea mai
mare dintre acestea s-a produs la 27 Aprilie 1922 la
mina Aurelia (Aranka), pe Str. 13, blocul V, la orele
12,30. Atunci au murit 82 de ortaci, lăsând în urmă
67 de văduve şi 94 de orfani. Aceşti bravi mineri nu
au ştiut că explozia în care au pierit va rămâne înscrisă
în cartea neagră a tragediilor ca fiind cea mai mare
tragedie minieră petrecută în toate timpurile în Valea
Jiului. Însă noi ştim aceasta şi, cât va mai exista
mineritul, nu avem dreptul să le uităm sacrificiul
suprem. Şi datorită lui Marian Boboc ştim mai mult
decât atât: cum arăta Valea Jiului în 1922, cum a avut
loc explozia, cum au fost îngropaţi ortacii, cum a fost
anchetat accidentul colectiv de muncă, cauza
exploziei, rezultatul anchetei, calvarul văduvelor
minerilor ş.a. Impresionează şi acum vizita efectuată
la Lupeni de M.S. Regele Ferdinand la puţine zile
după producerea catastrofei şi umanitatea de care
acesta a dat dovadă. Emoţionează solidaritatea
minerească şi a întregii comunităţi, dar şi mărturiile
supravieţuitorilor, izvorâte parcă din infernul dantesc.
Ancheta inspectorului minier constituie şi
astăzi un model de profesionalism.
Cititorul poate afla din această carte şi
un alt lucru inedit: „Valea Plângerii”, o
sintagmă des folosit de-a lungul vremii,
datează chiar din 1922, fiind titlul unei relatări
despre explozia de la Lupeni.
Petru Mihăilă, un fruntaş al mişcării
sindicale lupenene, martor activ al acestei
explozii, ne furnizează o informaţie inedită, din
care aflăm denumirea populară a cimitirului
unde-şi dorm somnul de veci victimele
exploziilor lupenene: „Pentru cei 57 din 1917
s-a făcut un cimitir aparte, au fost
înmormântaţi într-o groapă comună. De
asemenea, acei 82 au fost înmormântaţi în acel
cimitir care a fost denumit Biroul internaţionalal celor care tulbură liniştea pământului”.
Această carte vede lumina tiparului cu
prilejul comemorării a 90 de ani de la cea mai
mare explozie minieră
din toate timpurile întâmplată în minele Văii Jiului. Cum tot în
toamna acestui an se vor comemora tot 90 de ani de la altă explozie
petrecută la Mina Elena, la 24 octombrie 1922, soldată cu moartea
a 7 mineri, autorul ne propune şi un documentar al acestei
nenorociri.
Volumul „După 90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922. Mina
Aurelia. Cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului” de
Marian Boboc readuce în atenţie filmul celor mai negre zile din
istoria mineritului Văii Jiului, constituindu-se într-un document
esenţial pentru istoria mineritului.
La ceas îndoliat pentru atât de încercata comunitate
minieră lupeneană, nu pot decât să-mi plec capul cu pioşenie în
memoria victimelor catastrofei minere din 27 aprilie 1922. Iar
minerilor anului 2012 să le urez Noroc Bun! Că după cum reiese din
acest volum există, din păcate, şi un „noroc rău” mineresc…
Dr. ing. Constantin Jujan,Director general CNH SA
Intrarea în fosta Mină Aurelia se află în curteaunui lupenean. Fotografie realizată miercuri,
25 aprilie, de ing. Sorin Sandu, directorul E.M. Lupeni
Cu pioşenie, după 90 de ani…
PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 27 aprilie 2012
Ştaigherul Cozac Ferencz:
„Am ieşit afară din mina
Aranka pentru a
mă duce în mina Carolina (…)
şi am văzut că iese din mină un
fum vânăt vâjâind. (…)
Mergând pe galeria
principală, am găsit 34 de
morţi.”
Declaraţie
Subsemnatul Ştaigher Cozac Ferencz,
de 35 de ani, căsătorit, cu un copil, de fel din
comuna Salgotarjan (Ungaria), domiciliat
Lupeni, Col. Lopştain 44, despre cele ce sunt
întrebat declar următoarele:
În ziua de 27 Aprilie 1922, dimineaţa la
ora 8.30, am intrat în mina noastră pentru a
vizita lucrurile ce decurgeau în mină şi aerul
dacă este suficient sau nu. Am mers cam 300
de paşi până la echipa lui Skopy care era
ocupată cu facerea legăturii electrice între
găurile care erau umplute cu dinamită. După
ce mi-au spus că ce se face, am plecat mai
departe spre echipa Clemenţ. Ajungând acolo,
mi s-a raportat că nu este gaz metan şi aerul
este suficient. M-am convins şi eu. De aici
m-am dus la echipa Kovaci, unde mi s-a
raportat că este puţin gaz metan în locul lor de
lucru, am constatat că de fapt a fost gaz metan
cam 2.5 procente, deci le-am dat ordin să nu
puşte până când nu va dispare acest gaz şi nu
va fi aerul curat. De aicea, plecând, am vizitat
locul de lucru a lui Skoromsley, cam la 40 de
paşi de Kovaci, aici mi s-a raportat că gaz
metan este în cantitate ca în zilele trecute
adică 2,5 procente. De aici m-am dus la locul
de muncă al lui Kalman Ioan, unde mai târziu
s-a produs explozia, ajungând aici am văzut
că ventilatorul stă, am întrebat pe şeful echipei
Edveşi Ioan de ce nu funcţionează acest
ventilator, mi-a răspuns că aerul este curat,
gaz metan nu este şi deoarece au lipsă de aer
comprimat l-au oprit, atunci eu am vizitat câte
procente de gaz metan sunt şi am constatat un
procent de gaz metan, deoarece în acest loc
era o cantitate mare de praf de cărbuni am
ordonat şefului echipei ca să pună imediat în
funcţie ventilatorul pentru a extrage praful ca
să rămână aer curat şi apoi am plecat. În drum,
m-am întâlnit cu Mog Mihail care mi-a spus
că-l căuta pe Forhayer (puşcaş) ca să împuşte
în locul de lucru al lui Kovaci. Şi pe acesta
l-am făcut atent ca să nu puşte până ce nu s-a
curăţit aerul de gaz metan, apoi mi-am
continuat drumul până la echipa lui Ghergey
Ion unde Forhayerul Venţel Kalman chiar
luase dispoziţiuni pentru a puşca, am rămas
acolo până s-a puşcat. După detunătură, am
zis că această puşcătură nu a avut succes
deoarece a fost prea tare, apoi s-a dus la locul
acela doi oameni, care nu peste mult timp au
venit înapoi şi ne-a raportat că numai o
patroană de dinamită a explodat şi nu a avut
efect. Apoi, s-au luat măsuri pentru a împuşca
din nou. Atunci i-am spus Forhayerului Venţel
că după ce a puşcat aici să ducă la Kovaci să
puşte şi acolo, însă l-am făcut atent că acolo
este gaz metan în cantitate de două procente,
deci să nu împuşte până când nu va fi dispărut
gazul metan şi aerul este curat. De aicea, am
plecat şi am vizitat locurile de lucru a lui Ţura,
Drăghici, (…), unde nicicând nu a fost gaz
metan şi nici atunci nu am găsit. Am mers mai
departe, până la locul de muncă a lui Sapinsky
unde am găsit totul în ordine. După aceea am
ieşit afară din mina Aranka pentru a mă duce
în mina Carolina, afară am mai dat ordin la
fierar ca să pregătească un tub şi când am
plecat de acolo am văzut că iese din mină un
fum vânăt vâjâind. Văzând aceasta am
priceput imediat că s-a întâmplat ceva în mina
Aranka. Imediat am raportat prin telefon
maestrului de mină că s-a întâmplat o
nenorocire în mina Aranka, iar eu m-am dus
până la ascensorul din mină, unde prin telefon,
am întrebat dacă mai este cineva în viaţă în
mină, însă nu mi-a răspuns nimeni deoarece
era ruinat şi aparatul. Imediat a sosit şi Dl.
Prim Inginer Lehotky Ion, Dl Oberstaiger
Filingher şi maistru de mină Pak. După ce am
probat ascensorul dacă funcţionează, eu cu Dl.
Prim Inginer Lehotky, am intrat în mină
văzând la primul pas ruine. Imediat am
întâlnit pe Satmari Albert, Popa C-tin şi
Pavlicek Kristov care nu erau răniţi. I-am
întrebat că ce s-a întâmplat mi-a răspuns că a
fost o explozie dar că unde şi cum s-a
întâmplat nu ştiu, apoi întrebându-i dacă mai
este cineva în viaţă mi-a răspuns că mai sunt
câţiva răniţi. În jurul ascensorului, am aflat
mort pe Boer şi rănit pe Grun Aurel. Am dat
ordin lui Satmary să scoată din mină pe cei
răniţi iar eu cu Dl Prim Inginer am mers până
la grajdul nou din mină, unde am aflat pe
Antal Nicolae rănit. Eu am plecat înapoi
pentru a aduce cu mine oameni pentru
salvarea celor răniţi. La ascensor am găsit pe
Sylvasy, cu care m-am întors la grajd şi unde,
arătându-l pe cel rănit, l-am lăsat acolo pentru
a-l scoate, iar eu m-am întors la ascensor unde
am întâlnit pe forhaierul Lehota, acesta mi-a
spus că Sapinsky se vaită în locul lui de
muncă, m-am dus până acolo împreună cu Ion
şi l-am scos apoi afară, apoi luând cu mine
echipa de salvare am intrat din nou, mergând
pe galeria principală, am găsit 34 de morţi. Pe
această galerie nu am constatat locul unde s-a
produs explozia…
Lupeni la 3 Mai 1922
Cozac Ferencz
(ss.) Şeful Poliţiei - FărcaşuZendea Iacob
La Lupeni - 5 mine şi 4 puţuri auxiliare. Conform revistei Montanistică şi MetalurgieSocietatea Uricani-Valea Jiului exploata 5 mine principale în 1922. Şi anume: Mina Est, Mina
Ilona, Mina Ştefan, Mina Victoria şi Mina Carolina. Acestor mine le aparţin puţurile auxiliare:
Aranca, Clara, Maria şi Rafael. Seratele săptămânale. Societatea Culturală Evreiască Ţionistă
din Petroşani şi-a început activitatea. În seara zilei de 25 aprilie s-a dat a patra serată în sala
Cinema Urania, care au avut un splendid succes. Îţi erau mai mare dragul de fetiţele mici care
dansau şi declamau. Ce frumoasă idee pentru a desprinde tinerimea la lucruri frumoase şi
cinstite. Această societate îşi are scopul pentru dezvoltarea simţului naţional evreiesc pentru ca,
cu timpul, să poată forma iarăşi un stat, acum fiind recunoscuţi ca naţiune. Le urăm bun succes,
după cum suntem şi noi naţionalişti tot la fel ne bucurăm că sunt şi D-lor şi nu lasă să fie traşi
de o naţiune sau alta. Când se vor începe seratele culturale ale românilor? Sau este destul să
fim îmbătaţi de seratele Casinoului D-lui Vinclener? � Înmormântarea celor 82 demuncitori. Înmormântarea va fi în ziua de 30 Aprilie la ora 1,15 minute. Pentru cei ce vor să
ia parte la înmormântare, va pleca din gara Petroşani un tren la ora 10 n.m. şi va sosi în Lupeni
la ora 12. Călătorii îşi vor scoate bilet cl. IV, de la casa de bilete din Petroşeni. După
înmormântare, va pleca cu tren din Lupeni, care va aduce iarăşi la destinaţie onor public. � Ungest uman. Clubul Sportiv va avea emulaţia în ziua de 1 Mai a.c.. Venitul curat ce va incurge
va fi dat orfanilor şi familiilor lovite de groaznica catastrofă din Lupeni. Redacţia săptămâ -
nalului Graiul muncitorimei roagă onoratul public să ia parte cât se poate de mulţi, pentru a
sprijini acest gest nobil, mulţumindu-le în numele văduvelor şi orfanilor. � Apel. Centru
Sindicatelor Naţionale Române (SNR) apelează la nobilele simţuri ale Onor cetitorilor ziarului
Graiul muncitorimei să binevoiască a ajuta aceste nenorocite familii care au rămas pe drumuri
fără sprijin, cu cât va fi posibil. Numele şi suma vor fi publicate în ziar. Banii se vor trimite pe
adresa Centru S.N.R. Lupeni, jud. Hunedoara. Mulţămitele se vor da pe cale ziaristică.
� Centrul S.N.R. către filialele sale. Toate filialele S.N.R. sunt obligate a face câte o listă de
colectă pentru familiile nenorociţilor muncitori care au căzut victime groaznicei catastrofe de
la Lupeni. Lista cu numele donatorilor şi cu suma de bani se va trimite la Centru, de unde se
va împărţi suma familiilor după hotărârea luată de comisie, iar d-lor donatori li se vor aduce
mulţumiri pe cale ziaristică, indicându-se numele şi suma cu care au contribuit. Semnează
Nicolae Radu, preşedintele Centrului S.N.R. Lupeni. � 1 Mai muncitoresc pe Valea Jiului.Publicaţia Minerul ne informează că acest 1 Mai 1922 „a fost cel mai reuşit din câte s-a ţinut
până acum acolo. Cu toate că tocmai acum s-a întâmplat groaznica nenorocire de la Lupeni,
muncitorii nu şi-au pierdut curajul şi la serbarea de întâi Mai au luat parte mai mulţi ca ori şi
când altădată. Serbarea a fost în timp bine pregătită de tovarăşii conducători ai sindicatelor şi
s-a procedat după planul aranjat în următorul mod. La orele 8 a.m. din toate comunele
(Petroşani, Petrila, Lonea, Aninoasa, Vulcan, Lupeni) au plecat muncitorii în coloane pe străzi
şi au parcurs pe drum până la Surduc, unde este mijlocul drumului, din toate părţile şi locul
destinat pentru serbare. Muncitorii din Lonea, Petroşani au avut muzicile lor instrumentale,
compuse din mineri, asemenea şi cei din Lupeni, iar muncitorii din Aninoasa au avut muzica-
orchestră. La întâlnire, muncitorii se salutau cu bucurie plină de însufleţire şi muzicile intonau
cântece. La orele 10 a.m., cortegiile de lucrători au sosit la Surduc şi au umplut şesul şi coasta
de pe malul Jiului, care îţi făcea impresia unei lumi întregi. La orele 11, s-au început vorbirile.
Două muzici au intonat câte un cântec însufleţitor. Adunarea a deschis-o tov. Gânju, care a
vorbit în limba română, iar tov. Molnar în limba maghiară. După vorbiri, muzicele din nou au
intonat un cântec. După aceea, au urmat jocuri şi distracţii până seara, când lucrătorii din nou
s-au înşirat în cortegii şi, în rânduri disciplinate, cu muzicile în frunte, au parcurs tot drumul
până în localităţile lor. Toată demonstraţia şi serbarea, la care au luat parte 20.000 de lucrători
şi lucrătoare, a decurs în cea mai mare ordine, şi acestea mai mult fiindcă, din partea agenţilor
provocatori nu s-a făcut nici o provocare. Aceasta este cea mai mare dovadă despre disciplina
şi conştiinţa lucrătorilor organizaţi, căci ei nici atunci nu dau ocazie la cel mai mic incident,
când se mişcă şi se adună o regiune întreagă”.
S-a întâmplat în Valea Jiului în aprilie-mai 1922
PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 27 aprilie 2012
Horvath Francisc„Dar din aceste două conducte de ventilator,
fiind unul sub reparaţie, acest conduct nu a
putut sustrage din mină tot gazul şi aerul rău.”
Declaraţie
Subsemnatul Horvath Francisc, în etate de 24 de ani, căsătorit, cu
un copil, de fel din Bagjan, domiciliat Lupeni, Col. Braia 166, fiind
interogat declar următoarele:
În ziua de 27 Aprilie 1922, pe la ora 12.30, mă aflam în serviciu
la ventilatoare, în toată mina se află două conducte de ventilatoare,
dintre care, în ziua accidentului numai una a funcţionat fiind celălalt
sub reparaţie, în momentul exploziei conductul de ventilator nu s-a
oprit, ci eu l-am oprit pe o secundă până ce m-am convins căci
conductul este bun, am pus conductul iar în funcţiune. La mina unde
s-a întâmplat accidentul e absolut necesar ca amândouă conducte de
ventilator să fie în funcţiune, dar din aceste două conducte de
ventilator, fiind unul sub reparaţie, acest conduct nu a putut sustrage
din mină tot gazul şi aerul rău. Când am preluat eu serviciul ( la ora
7.45) a fost de faţă şi prim mecanicul Hunars şi mecanicul Manalaki
care au constatat că conductul e stricat scoţându-l, totodată, din
circulaţie au început a-l repara, dar nereuşindu-le a-l repara acolo au
trimis la un atelier din apropiere pentru repararea unui instrument, dar
nici reparaţia aceasta nu a fost bună, că, cam pe la ora 12.15, a plecat
un mecanic la atelierul central pentru a schimba instrumentul necores -
punzător, că aşa aducând altul nou să poată aduce şi conductul al doilea
în funcţiune. Dar sosind înapoi cu instrumentul nou catastrofa deja
s-a întâmplat. După punerea în ordine al doilea conduct imediat s-a pus
în (circulaţie) funcţiune.
Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin şi o semnez.
Lupeni la 3 Mai 1922
Horvath Francisc
(ss.) Şeful Poliţiei - FărcaşuZendea Iacob
Conducătorul ascensorului Szacs Antan:
„Am auzit o detunătură groaznică,
tot în acel moment a ieşit fum
pe ţeava ce vorbeam jos în mină…”
Declaraţie
Subsemnatul, conducător al ascensorului, Szacs Antan, în etate
de 26 de ani, căsătorit, de fel din Petroşeni, domiciliat Lupeni, Col.
Central 278, fiind interogat declar următoarele:
În ziua de 27 Aprilie 1922, pe la ora 12.30, mă aflam în serviciu
la ascensor, când deodată am auzit o detunătură groaznică, tot în acel
moment a ieşit fum pe ţeava ce vorbeam jos în mină, ascensorul, în
timpul când s-a întâmplat explozia, nu era în funcţiune şi aşa coşul
prim era jos in mină, iar celălalt era sus, coşul al doilea de curentul
puternic a fost rădicat în aer. Ascensorul nu a suferit nici o stricăciune,
ci numai la coşul prim s-a stricat acoperişul.
Despre altceva cunoştinţă nu am.
Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin şi o semnez.
Lupeni la 3 Mai 1922
Szacs Antan
(ss.) Şeful Poliţiei - FărcaşuZendea Iacob
Ioan Lehotky, inginerul şef al minelor Carolina, Aranka şi Clara:
„Se simţea miros de gaz şi fum precum şi un
miros de carne prăjită. � Am găsit încă 8 până
la 10 mineri morţi şi 4 cai.” � 80 de morţi şi 14
răniţi din care 4 grei şi 2 uşori, iar ceilalţi
aproape neatinşi.”
Declaraţiune
Subsemnatul Ioan Lehotky, inginer şef al minelor Carolina,
Aranka şi Clara, proprietatea Societăţii Anonime Uricani pentru
extragerea şi extracţiunea cărbunelui din com. Lupeni.
Despre cele ce sunt întrebat declar:
În ziua de 27 IV 1922, cam pe la orele 12.30, pe când mă aflam
în biroul meu de la mină şi mă pregăteam să plec acasă am fost anunţat
la telefon de către ştaigerul Cozac de la mina Aranka că s-a întâmplat
ceva la mină întrucât a văzut ieşind afară fum prin puţ. La acestea, am
ieşit imediat afară din birou şi uitându-mă spre ventilatorul dinspre
mina Clara am văzut că ieşea fum prin el, prin puţ, în partea din vale
nu mai ieşea fum. Ajungând la gura puţului, am întrebat oamenii ce
fac serviciul acolo ce s-a întâmplat în mină. Ei mi-au răspuns că s-a
întâmplat o explozie, însă nu ştiu altceva nimic. Voind să mă las în
mină spre a cerceta cauza exploziei anunţată şi împreună cu echipa de
ajutor spre a salva minerii, m-am adresat ştaigerului Cozac să avizeze
pe maşinist prin tubul acustic să pună în mişcare ascensorul după 5
minute sau chiar mai mult căci jos în mină ascensorul fusese
îngrămădit cu lemne şi vagonete care au fost împinse de puterea
exploziei.
Scoborându-ne cu ascensorul, eu şi cu ştaigerul Cozac, am găsit
la baza inferioară a ascensorului o mare îngrămădire de vagoneţi şi
lemne împinse de explozie şi am constatat că firele telefonice rupte,
precum şi semnalul stricat, ascensorul nu s-a putut coborî până jos
deoarece era împiedicat de materialele de sub el. Dând semnale prin
dudă, care rămăsese intactă, ascensorul a fost ridicat în sus rămânând
mai jos, începând după puterile noastre să dăm la o parte materialele
îngrămădite de sub ascensor. Imediat după noi cu celălalt vagonet al
ascensorului s-a mai coborât imediat după noi şi după cum îmi aduc
aminte Ştaigerul Vlad şi oberştaigerul Filingher. Lângă baza de jos a
ascensorului, afară de acele vagonete şi acel material, nu am mai aflat
nimic, însă se simţea miros de gaz şi fum precum şi un miros de carne
prăjită. Oamenii care au fost atunci cu mine în mină au început să strige
după mineri ca să vadă dacă mai este vreunul în viaţă însă nu le-a
răspuns nimic. După aproximativ juma de oră, venind jos şi Dl Director
Frey şi mai târziu şi alţi mineri. Dând la o parte vagonetele şi materialul
îngrămădit, chiar trecând peste el, am reuşit să trecem în galeria
principală pe care ne-am dus cam 300 de metri. Pe această galerie
principală, cam la o distanţă de 130 de metri, începând din dreptul
galeriei de racordaj de aerisire, pe lucrătorul zidar Câmpean Simion
l-am găsit, actualmente rănit în spital. Înaintând pe galerie, am mai
aflat un cal şi câţiva oameni morţi, aproximativ trei sau patru. În
dreptul galeriei lungi, am găsit al doilea lucrător în viaţă numit Oltean
Iosif, acesta se află de asemenea rănit în spital. Continuând să înaintăm
pe galeria principală, am găsit încă 8 până la 10 mineri morţi şi 4 cai,
din care trei în grajdul lor. Nemaiputând înainta pe galerie din cauza
aerului, care fiind cu gaz, ne-am reîntors până la locul în care lăsasem
pe Olteanu Iosif, când au sosit oameni din echipa de salvare, cam după
o aşteptare de vreo 10 minute, şi care oameni au luat pe scară atât pe
Olteanu cât şi pe Câmpeanu şi i-au dus până la ascensor unde i-au scos
afară. Încercând să înaintăm pe galeria lungă, atât eu cât şi Vlad ne-am
întors din cauza gazului. Întorcându-ne pe galeria principală până la
puţ, unde am luat direcţia pe galeria orizontului de sus pentru a ajunge
din nou în galeria lungă, însă nu am putut tot din cauza gazului.
Întorcându-ne înapoi, am mers din nou pe galeria orizon tului de sus
până în galeria lungă, unde în apropiere am aflat doi morţi.
Continuând să merg cu oberştaigerul Filinger înainte pe galerie,
ştaigerul Vlad rămânând la puţ pentru a merge pe galeria lungă, am
mai aflat doi morţi la interval de 10 metri, neputând înainta pe galerie,
din cauză că atmosfera era prea încărcată cu multe gaze şi în unele părţi
pereţii erau dărâmaţi, m-am înapoiat pe galeria principală trecând pe
panta vagonetelor .
În galeria principală am găsit pe Dl Director Frey cu oamenii
care erau veniţi în mină pentru salvare. După ce m-am mai întors încă
o dată cu Dl Director spre fundul galeriei principale, am mai găsit încă
doi morţi, ne-am înapoiat fără să fi putut înainta în fundul galeriei din
cauza gazelor. După aceea, am ieşit afară spre a ne schimba de hainele
care erau ude şi se făcuse frig. După jumătate de oră, fiind schimbaţi
de rufe şi haine, am intrat din nou în mină mergând pe galeria
principală, unde am găsit pe Dl. Director Frey şi Dl. Director Albert,
am dat ordin oamenilor în mină pentru a face loc pentru a putea scoate
morţii şi a face loc de comunicaţie. După aceasta, împreună cu Dl
Directori şi încă doi oameni, am înaintat pe galeria principală, până la
a treia comunicaţiune din dreapta galeriei. Înapoindu-ne, am luat
direcţiunea spre galeria orizontului mijlociu, trecând prin prima
comunicaţiune a galeriei la stânga, am mers pe galeria orizontului
mijlociu cam vreo 60 metri şi am aflat o grămadă de mineri morţi.
Număraţi fiind, s-au găsit opt - între care supraveghetorul Venţel
Calman. Neputând înainta mai departe din cauza gazelor, fără ca să
putem constata unde a putut fi explozia, noi ne-am înapoiat, iar doi
mineri din echipa de salvare fiind prevăzuţi cu măşti au înaintat spre
fundul galeriei, aceşti mineri, înapoiaţi, ne-au raportat că nu au
observat nimic important.
PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVvineri, 27 aprilie 2012
Groaznica… catastrofă
Cea mai groaznică şi mai crâncenă catastrofă ce n-a egzistat încă până
acu în Valea Jiului.
Nu s-au mai pomenit nici când pe aceste Plaiuri să se fi întâmplat întru
aşa un număr de oameni să fie pradă unei catastrofe, poate pe care dacă ar fi
fost cu băgare de seamă – ar fi putut-o delătura?
Numărul morţilor sunt 82 de inşi între care 95 procente sunt tot oameni
cu familie, grav răniţi 4, uşor răniţi 3. Scăpaţi neatinşi sunt numai aceia, care
au ieşit înainte de catastrofă cu 5-10 minute, la număr de 5.
Ştaigerul şi oberştaigerul şi trei oameni, care au fost chemaţi la poliţie
pe la ora 11 n.m.
În total, în dimineaţa de 27 Aprilie au intrat la lucru dimineaţa la ora 6
un număr de 97 de persoane şi doi supraveghetori aşa că numărul total
corăspunde la lista care a fost înaintată de către scriitorul care zice în total
lucrători au fost în mina Carolina, Steolna, Aurelia (Aranka) şi Clara în total
97 de persoane.
Înăuntru în mină n-a rămas piatră pe piatră sau vreo bucată de lemn
lăsată la loc, liniile ferate din mină pe care umblă râznele, toate zdrobite,
strâmbe, încovoiate până Dumnezeu ştie unde. Râznele sparte, uşi rupte, cai
morţi, oameni morţi arşi de vii sunt ca tăciuni, este ceva nemaipomenit, mina
toată ruinată, nici în 4 luni nu poate fi reparată.
La casa de morţi unde să strâng toate cadavrele aceste arse pentru a fi
apoi îngrijite şi aşezate în copârşeie erau 57 de cadavre care se puteau deosebi
că sunt cadavre de om, însă 25, care se spunea că încă sunt cadavre, nu erau
decât neşte grămezi de carne înşirată, pe neşte paie. Mai erau şi cadavre care
se puteau recunoaşte că cine este după locul unde au fost găsite la lucru, şi
după câte o cruciuliţă pe care o aveau la gât.
Este un lucru dureros când ajung în sala a doua a morţilor. Văd un bilet
alb la unul pe piept, întreb pe păzitor că ce înseamnă acest bilet, el îmi
răspunde cu oareşcare mâhnire, aici sunt 3 Fraţi Scropola, nu departe de acolo
mai este un asemenea bilet aşezat pe care scrie doi fraţi Schopi la care unuia
dintre ei îi lipsea capul.
Aşa mai departe, vizitând încă în noaptea aceea tot spitalul şi casele de
morţi, m-am îngrozit de cele văzute. La spital, stau de vorbă cu un rănit mai
grav, Grun Aurel, pe care l-am întrebat cum s-a petrecut această nenorocire.
Bietul om, fiind obosit, n-a putut să spună decât: sunt zidar din Deva şi amlucrat la grajd cu aceştia 3. Erau încă 3, care nu puteau să scape nici măcar un
cuvânt. Faţa şi corpul lor erau arse de tot. Mâinile bandajate. L-am întrebat pe
dr. Koczander dacă este speranţă de scăpare pentru aceştia patru. Răspunsul
d-lui dr. a fost bun este Dumnezeu, dar de scăpat, poate că numai Grun vascăpa.
Cum se prezintă Lupeniul la momentul actual? Este ceva îngrozitor.
Femei, în braţe cu copii, aleargă spre băi, ţipând şi plângând, copii, oameni
bătrâni şi mame bătrâne aleargă zbierând de ţi se rupe inima de durere. Poliţia
şi miliţia nu sunt în stare a ţine cordon pentru ca să nu înainteze lumea la locul
catastrofei.
Tocmai în momentul când se scoate cadavrul uni muncitor, a fost
recunoscut de femeia sa, care, de durere şi supărare pe loc a căzut în nesimţire,
până ce a sosit medicul de la gura minei departe de 200 m, biata femeie a trecut
şi ea cu sufletul lângă al soţului ei.
Iată numele acelor morţi şi a celor gravi şi uşor răniţi şi acelor care au
scăpat cu viaţă:
Morţii: Gollesz Andras, Venczel Kalman, Agoston Istvan, Albert
Sandor, Bacar Simon, Barton Hubert, Binko Janos, Biro Joszef, Boer Gyorgy,
Bojhe Elek, Boko Imre, Breazu Iuon, Csiszer Andras, Danciu Josif, Demian
Avram lui Todor, Demian Dumitru, Dric Filip, Ersek Istvan, Fazakas Istvan,
Fazekas Aron, Făgărăşan Francisc, Gedzur Gheorghe, Otvos Iuon, Gergely
Janos, Grigor Vasilie, Habina Jozsef, Halician Victor, Cazan Vasilie, Kis B
Laszlo, Klemencz Andras, Kopros Adolf, Kovacs Sandor, Krakowszki Karoly,
Kriska Kajetan, Liszko Kirilla, Mag Mihaly, Major Denes, Manca Nicolae,
Mărgăjan Iuon, Markus Domokos, Muhnik Leo, Micluţa Precup, Mozes
Miklos, Nagy Lajos, Neşelean Iuon, Neşelean Lazăr, Orban Sandor, Pal Ferenc,
Panczel Ferencz, Popa Iuliu, Petrescu Gheorghe, Popa Vasilie, Puch Janos,
Rolhner Ignacz, Skoromaszler Janos, Szav Iuon, Szav Iuon lui Salomon,
Seleşan Todor, Szentes Peter, Szkoupi Karoly, Scropota Augustin, Scropota
Ilie, Scropota Toma, Szocs Andras, Shadler Istvan, Takacs Tamas, Terencz
Adolf, Tkacisen Andras, Vajda Jozsef, Venczel Karoly, Venczel Rudolf, Vajda
Ferenc Istvan, Aranyi Mihaly, Bandi Andrei, Detrelean Mitru, Hint Gyorgy,
Cupa Andrei, Lăscuţi Iuon, Mihăilă Nicolae, Szkopi Iuon, Borsos Peter, Bâranu
Vasilie, Popa Todor.
Cei care ş-or dat sufletul pe vecie în mâinile Atotputernicului în
groaznicele chinuri, odihnească în pace şi fie-le ţărâna uşoară, iar bunul
Dumnezeu să se îndure şi să mângâie pe familiile lor rămase cu o durere atât
de adâncă în inima lor încât nu o poate şterge nimeni, decât numai bunul
Dumnezeu.
Grav răniţi: Antal Miklos, Oltean Josif, Grun Aurel, Kampagni Simon.
Uşor răniţi: Lehota Joszef, Fazekas Gyorgy, Szatmari Albert, Bugy
Janos, Szahinszki Antal, Parlicsek Kristof, Popa Constantin, Danko Pal.
Aceştia 3 au fost chemaţi din baie: Czerva Josif, Peterfi Jozsef şi Milig
Jozsef.
Obăr ştaigărul Filinger Jozsef şi ştaigărul Kozac Ferenc au ieşit cu 5
minute mai iute din baie că altcum şi ei erau pierduţi. 6 cai au fost ucişi şi arşi.
Asasinii
Iarăşi 82 de mineri au căzut victimă lăcomiei capitalului, de astă dată în
Lupeni. Viaţa muncitorului e ieftină, pot să se joace cu ea cum le place, pot să
omoare câte sute vreau. Nu li se întâmplă nimic. Că se trezeşte opinia publică
şi presa când mor câte 80-100 de muncitori şi ministerele şi prefecturile fac la
anchete: asta nu înseamnă nimic! Scot din pungă câteva sute de mii de lei, le
împart la văduve şi orfani şi cu asta şi-au împăcat conştiinţa, şi-au făcut datoria,
pot să doarmă liniştiţi! Iar muncitorul miner rămâne tot în aceeaşi situaţie. În
fiecare săptămână câte o nenorocire, câte un accident, unde îşi lasă mâinile
picioarele sau ies cu pieptul zdrobit de sub dărâmături, sau cu faţa şi mâinile
arse din cauza exploziei. La toate minele din Ardeal şi Bănat, anual, se întâmplă
mii de nenorociri, muncitorii devin neapţi de lucru, schilavi pe toată viaţa lor
fără ca nimeni să se intereseze de ei, sunt trecuţi la pensie lunară de 15-20 de
lei, şi cu asta Societatea s-a achitat de ei. Lucru merge mai departe, se căsnesc
să scoată după lucrători o producere cât de mare, dau oamenilor premii ca
să-şi facă lacomi de bani, pune pe maeştrii de mină să gonească de la spate pe
muncitori ca să producă cât mai mult, pentru că, cu cât e mai mare producţia,
cu atât e mai mare câştigul. În goana asta nebună, nu se mai uită la nimic, dacă
e gaz în mină, sau dacă ascensorul e bun, puţin le pasă, numai producţia să
crească şi atunci vin catastrofele acestea care răpesc viaţa la câteva zeci sau sute
de lucrători.. Direcţiunea minei îşi trage capul între umeri şi e foarte tăcută, de
abia îi auzi gura. Peste câteva zile se îngroapă morţii, totul se linişteşte,
văduvelor şi orfanilor le dau câteva sute de lei, şi cu asta s-a terminat… Peste
3 luni de zile, văduvele şi orfanii sunt aruncaţi afară din locuinţă şi orice urmă
a catastrofei a pierit.
Cei 82 de mineri de la Lupeni n-ar fi trebuit să moară, dacă Direcţiunea
n-ar fi fost aşa lacomă după câştig, şi s-ar fi îngrijit ca să fie instalate
ventilatoarele până la locul de lucru, cu un cuvânt să aibă ţevi destule, căci e
lucru dovedit, că ţevile erau la 10-12 metri depărtare de locurile de lucru.
Şi e lucru cert că în minele din Lupeni nu sunt aparate de stropit prafulde cărbune, care se produce în timpul lucrului şi care se aprinde tot aşa de uşor
ca şi gazul metan. Lipsesc lămpile moderne cari arată mai precis gradele degaz metan ce se află în mină. Lămpile de astăzi care le are Societatea, cu 50 la
sută mai puţin gazul metan decât în realitate se află.
Pentru aceste lipsuri şi pentru alte multe a trebuit să cadă jertfe tovarăşii
mineri al căror nume îl publicăm aici, pentru ca să cunoască toţi muncitorii
numele celor 82 de martiri ai muncii din Lupeni. Iată lista numelor: AranyiMihaly, Agoston Istvan, Albert Sandor, Berzan Vasilie, Breazu Iuon,Baczai Simon, Bandi Andras, Barton Hubert, Benko Janos, Biro JozsefJanose, Borsos Peter, Bojte Elek, Boko Imre, Boer Gyorgy, Cupa Indrei,Csiszer Andras, Detrelean Mitru, Danci Iosif, Demian Avram lui Todor,Demian Dumitru, Dirk Filip, Ersek Istvan, Fazekas Istvan, FogarasyFerencz, Fazekas Aron, Gedzur Gheorghe, Greogor Vasilie, GergelyJanos, Gollesz Andras, Halcea Victor, Hint Gheorghe, Habina Jozsef,Kazan Vasilie, Kusbei Vasilie, Klemencz Andras, Kopros Adolf,Krakovsky Karoly, Kriska Kaietan, Kovacs Sandor, Lesso Chirila, LescuţiIuon, Miciuţa Precup, Manea Niculae, Mărgăian Iuon, Mihăilă Nicolae,Mag Mihaly, Michnic Leo, Major Denes, Markus Domokos, MozesMiklos, Neşelean Iuon, Neşelean Lazăr, Nagy Lajos Petere, Orban Sandor,Otvos Janos, Popa Todor, Popa Vasilie, Petrusc Gheorghe, Pal Ferencz,Pap Gyula, Puch Janos, Panczel Ferencz, Rochner Ignatz, Sav Iuon al luiSolomon, Scoupu Iuon, Scrobota August, Scrobota Ilie, Scrobota Tănasie,Scoromoslei Iuon, Seleşan Todor, Szentes Peter, Skoupi Karoly, StadlerIstvan, Szocs Andras Andrase, Ternecz Adolf, Tkaczisen Andras, TakacsTamas, Vajda Jozsef, Vajda Ferencz Istvane, Wenzel Kalman, WenzelKatoly, Wenzel Rudolf.
Dar nu numai lipsurile acestea au provocat catastrofa, ci şi altele; de
pildă, preşedintele Filialei noastre din Lupeni (a Uniunii Muncitorilor din
Industria Minieră din România, organizaţie sindicală social-democrată, n.a.),
cu vreo 2-3 săptămâni înainte de catastrofă, s-a dus la direcţie şi i-a comunicat
că minele sunt pline de gaze şi că trebuie formată o comisiune compusă din
muncitori şi oamenii Direcţiei, care să constate câte orturi sunt pline de gaze,
acolo să se sisteze lucru şi să se aerisească cum se cade. Direcţia a răspuns cănu permite nici un amestec al lucrătorilor în chestiunile ei. Asta îi treaba
Direcţiei, are ea grijă. Iar este câteva zile, preşedintele Filialei noastre a primitînştiinţare de la D-nul şef al poliţiei, să nu cumva să dea faţă cu el că va fi vaide pielea lui.
Înainte de catastrofă, muncitorii simţind gazul metan foarte puternic,
în repetate rânduri, s-au dus la D-nul inginer Lehovsky şi i-au spus că mina e
plină de gaz şi nu se poate lucra. Inginerul a constatat că muncitorii au toată
dreptatea. Cu toate astea, minerii, totuşi, au fost forţaţi să continue lucrul.Dar nu numai Direcţiunea terorizează şi persecută pe muncitori,
nepermiţându-le nici un cuvânt, nedându-le voie numai să lucreze, ci şi
autorităţile, Poliţia, ca Siguranţa, împotriva cărora ne-am plâns tuturor
ministerelor, fără nici un rezultat. Aceste autorităţi înăbuşe orice mişcare a
muncitorimii, o pune în imposibilitate de a controla activitatea Direcţiei şi nu
poate să-i impuie o purtare mai omenească şi asigurarea vieţii muncitorilor. La
Lupeni se caută bolşevici cu lumânarea. Autorităţile, Poliţia şi Siguranţa fac
adevărate vânători la Lupeni. O consfătuire nu se poate ţine decât cu preţul
celei mai mari înjosiri a demnităţii omeneşti, cel care se duce să ceară permisul
de consfătuire e pregătit dinainte că trebuie să sufere o porţie de înjurături din
cele mai triviale, iar deasupra capătă şi câte două palme şi dacă mai aşteaptă
vreo 2-3 ceasuri, atunci poate că, capătă permisul, dacă d-nul şef nu-i trimite
ca să vie a doua zi, când scena se repetă.
Sergenţii Poliţiei, oamenii Siguranţei ridică noaptea pe mineri din casă,
îi duce la Poliţie sau la Siguranţă, unde pe acuze iluzorii sunt bătuţi şi ţinuţi
arestaţi zile întregi. Nicăieri nu e stare de asediu numai la Lupeni, acolo este
încă armată care porunceşte şi al cărei comandant zice: „Eu sunt Dumnezeu
aici!”. Poliţia şi conducătorii galbenilor dau năvală, călări, pe străzile coloniilor,
băgând frică în femei şi copii, întrebându-se cu groază după cine se duce să-l
ridice oare? Aşa e viaţa în Lupeni! Acum vom înţelege pentru ce se întâmplă
catastrofe de acestea.
Iată cine pregătesc catastrofele mari şi cele mărunte. Pe de o parte,
Direcţia, care presionează cu toate mijloacele ca muncitorul să lucreze cât mai
mult fără ca prin instalaţiuni technice moderne să-i asigure viaţa. Iar pe de altă
parte, autorităţile care, mână în mână cu Direcţia, ţin muncitorimea sub teroare
ca să nu crâcnească, necum să se gândească la impunerea regulilor de muncă
cinstite.
Iată, vinovaţii! Vedem şi victimele şi cele optzeci şi două de sicrie, dar
nu vedem mâna care să pedepsească pe vinovaţi. Anchetele se vor ţine, actele
se vor pune în sertare şi acolo le va mânca praful, pentru că corb la corb nu-şi
scoate ochii. Viaţa minerului va urma tot aşa înainte. Acciden tele mici vor urma
înainte săptămânal, iar catastrofele cele mari la intervale regulate, până cândmuncitorimea minieră prin organizaţia sa puternică nu va impune Direcţiiloro purtare mai omenească şi înfrânarea lăcomiei după câştig. Învăţătura cetrebuie să o tragem din catastrofa din Lupeni e că trebuie să ne întărimorganizaţia căci aceasta ne e singura scăpare. (Minerul/ mai 1922)