HD - Cronica Vaii Jiului 27.07.2015

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 907 Luni, 27 Iulie 2015 CEH – energie la un preþ-record Conform datelor furnizate de autoritãþile locale de la Petroºani 69 de kilometri de drum au fost modernizaþi. Mai existã 77 de kilometri de strãzi nemodernizate. Aceste strãzi sunt fãcute din piatrã sau din pãmânt. “În interiorul localitãþii se aflã o reþea de 150 de strãzi în lungime totalã de 146 de kilometri din care 69 de kilometri reprezintã strãzi modernizate, strãzi asfaltate, pavate ºi 77 de kilometri reprezintã strãzi nemodernizate, strãzi realizate din piatrã sau pãmânt”, se aratã în statu- tul municipiului Petroºani. Potrivit aceluiaºi document atribiurea ºu schimbarea denumirilor de strãzi, pieþe ºi alte obiective de interes public revine consiliului local. Mai mult decât atât calea de comunicaþie rutierã care strãbate municipiul Petroºani este DN 66 ºi are o lungime totalã de 10010 kilometri. În ultima perioadã de timp tot mai multe strãzi din municipiul Petroºani au fost asfaltate chiar dacã acest lucru necesita eforturi financiare foarte mari de la bugetul local. Toate aceste lucruri sunt fãcute pentru cã locuitorii municipiului sã aibã con- fortul necesar. Lucrãrile nu se vor opri aici pentru cã edilii locali au în vedere asfaltarea tuturor strãzilor ºi strãduþelor. Monika BACIU Monika BACIU C anicula a avantajat minerii Vãii Jiului, care au reuºit, prin Complexul Energetic Hunedoara sã obþinã un preþ record la energia vândutã. De cel puþin 3 ori mai mult au primit pe un MegaWatt orã. Datoritã cererii de energie produsã de termocentrale, minerii au decis sã lucreze ºi în week-end. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Sirenele salvãrilor, sau ale pompierilor au sunat neîntrerupt în aceste zile toride, când temperaturile au trecut cu repeziciune de 35 o C. Cei mai mulþi au fost pacienþi în vârstã, cu probleme cardiace, care au sunat la 112 acuzând stãri de rãu, sau care au fost gãsiþi de rude cãzuþi în casã. „Sunt varii cazuri, pacienþi vârstnici, bolnavi, pacienþi bolnavi cro- nic, care nu merg la medicul de familie ºi se prezintã în urgenþã. Mai ales din cauza caniculei, vârstnicii care umblã pe stradã la ore nepotrivite, fãrã pãlãrii pe cap ºi nu se hidrateazã cât trebuie. Numãrul de prezentãri în urgenþã depãºeºte 100 în fiecare zi”, a spus dr. Monica Ciugulea, medic la Unitatea de Primiri Urgenþe din cadrul Spitalului de Urgenþã de la Petroºani. Se lucreazã la foc continuu în secþiile de urgenþã ºi aºa în fost în fiecare zi din cele în care s-a instalat canicula, iar medicii ne le dau ºi sfaturi celor care trebuie sã iasã în soare. „Sã nu iasã afarã la orele amiezii, când este foarte cald, sã îºi facã piaþa dimineaþa, sau seara pe rãcoare, iar dacã chiar nu se poate, sã îºi punã pãlãrii în cap, sã se hidrateze cu minim 2 l de lichide pe zi”, a mai precizat medicul de la urgenþã. Între orele 11,00 ºi 15,00 ar trebui sã nu ieºim din casã, iar dacã o facem sã petrecem cât mai puþin timp în soare. Orele de vârf trebui- esc evitate pentru cã temperaturile de peste 35 o C afecteazã grav organismul uman, iar în zona Vãii Jiului oamenii nu sunt tocmai obiºnuiþi cu astfel de temperaturi. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Primãria Petroºani face eforturi pentru confortul cetãþenilor 69 din 146. Nu este vorba de vreo combinaþie la loto, ci este vorba de numãrul de kilometri al strãzilor reabilitate din municipiul Petroºani. La nivelul localitãþii existã o reþea de 150 de strãzi, iar lungimea totalã a acestora este de 146 de kilometri. 100 de pacienþi ajung la Urgenþã zilnic S alvãrile au fost auzite în aceste zile mai mult ca oricând. Peste 100 de oameni au ajuns doar într-o zi la urgenþã, iar cei mai mulþi din cauza caniculei. Medicii îi sfãtuiesc pe cei din grupele de risc sã nu iasã din casã în orele de vârf ºi sã se protejeze când trebuie sã plece prin soare.

description

HD - Cronica Vaii Jiului 27.07.2015

Transcript of HD - Cronica Vaii Jiului 27.07.2015

Cotidian regionalApare de luni pn vineri n toate localitile Vii JiuluiRedacia i administraia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroani (Casa de Cultur)www.cronicavj.roE-mail: [email protected]: 0374.906.6878 pagini1 LEUCronica Vii JiuluiFondat 2011Anul IVNr. 907Luni, 27 Iulie 2015CEH energie la un pre-recordConform datelorfurnizate de autoritilelocale de la Petroani 69 de kilometri de drumau fost modernizai. Maiexist 77 de kilometri de strzi nemodernizate.Aceste strzi sunt fcutedin piatr sau din pmnt.n interiorul localitii seafl o reea de 150 destrzi n lungime total de146 de kilometri din care69 de kilometri reprezintstrzi modernizate, strziasfaltate, pavate i 77 dekilometri reprezint strzinemodernizate, strzi realizate din piatr saupmnt, se arat n statu-tul municipiului Petroani.Potrivit aceluiai document atribiurea uschimbarea denumirilor de strzi, piee i alteobiective de interes publicrevine consiliului local.Mai mult dect attcalea de comunicaierutier care strbatemunicipiul Petroani esteDN 66 i are o lungimetotal de 10010 kilometri. n ultima perioad detimp tot mai multe strzidin municipiul Petroaniau fost asfaltate chiar dacacest lucru necesita eforturi financiare foartemari de la bugetul local.Toate aceste lucruri suntfcute pentru c locuitoriimunicipiului s aib con-fortul necesar. Lucrrile nuse vor opri aici pentru cedilii locali au n vedereasfaltarea tuturor strzilori strduelor. Monika BACIU Monika BACIUC anicula a avantajat minerii Vii Jiului, care au reuit, prinComplexul Energetic Hunedoara s obin un pre record laenergia vndut. De cel puin 3 ori mai mult au primit pe un MegaWatt or. Datorit cererii de energie produs de termocentrale,minerii au decis s lucreze i n week-end. >>> >>>P PAGINA AGINAA A3-A 3-ASirenele salvrilor,sau ale pompierilor ausunat nentrerupt naceste zile toride,cnd temperaturile autrecut cu repeziciunede 35oC. Cei maimuli au fost pacienin vrst, cu problemecardiace, care ausunat la 112 acuzndstri de ru, sau careau fost gsii de rudeczui n cas. Suntvarii cazuri, pacienivrstnici, bolnavi,pacieni bolnavi cro-nic, care nu merg lamedicul de familie ise prezint n urgen.Mai ales din cauzacaniculei, vrstniciicare umbl pe stradla ore nepotrivite, frplrii pe cap i nu sehidrateaz ct trebuie.Numrul de prezentrin urgen depete100 n fiecare zi, aspus dr. MonicaCiugulea, medic laUnitatea de PrimiriUrgene din cadrulSpitalului de Urgende la Petroani.Se lucreaz la foccontinuu n seciile deurgen i aa n fostn fiecare zi din cele n care s-a instalatcanicula, iar mediciine le dau i sfaturicelor care trebuie sias n soare. S nu ias afar laorele amiezii, cndeste foarte cald, s ifac piaa dimineaa,sau seara pe rcoare,iar dac chiar nu sepoate, s i punplrii n cap, s sehidrateze cu minim 2 lde lichide pe zi, amai precizat mediculde la urgen.ntre orele 11,00 i15,00 ar trebui s nuieim din cas, iardac o facem spetrecem ct maipuin timp n soare.Orele de vrf trebui-esc evitate pentru ctemperaturile de peste35oC afecteaz gravorganismul uman, iarn zona Vii Jiuluioamenii nu sunt tocmai obinuii cuastfel de temperaturi. Diana DianaMITRACHE MITRACHEPrimria Petroani face eforturipentru confortul cetenilor69din 146. Nu este vorba de vreo combinaie la loto, ci este vorba denumrul de kilometri al strzilor reabilitate dinmunicipiul Petroani. La nivelul localitiiexist o reea de 150 de strzi, iar lungimeatotal a acestoraeste de 146 de kilometri.100 de pacieni ajung la Urgen zilnicS alvrile au fost auzite n acestezile mai mult ca oricnd. Peste100 de oameni au ajuns doar ntr-o zila urgen, iar cei mai muli din cauzacaniculei. Medicii i sftuiesc pe cei dingrupele de risc s nu ias din cas norele de vrf i s se protejeze cnd trebuie s plece prin soare.Cronica Vii Jiului | Luni, 27 iulie 2015 2 ActualitateMaterialele marcatePromovare reprezintPUBLICITATECronica Vii Jiuluiwww.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687E-mail:[email protected]: Marius MITRACHE Marius MITRACHE([email protected])0744.268.352Colectivul de redactie:

Ileana FIRULESCU Ileana [email protected]

Diana MITRACHE Diana MITRACHE([email protected])

Maximilian G Maximilian GNJU NJU([email protected])

Monika BACIU Monika BACIU

Genu TUU Genu TUUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEK Geza SZEDLACSEKMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIU Mirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroani Tiprit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-JiuResponsabilitatea materialelor aparine n exclusivitate autorilorPotrivit oamenilorlegii, unul dintre oferia avut, cel mai proba-bil, vitez i a pierdutntr-o curb volanul,izbindu-se volent de o main ce venearegulamentar pe contrasens. oferulvinovat a intrat pecontrasens i, dup cepierdut controlulvolanului, l-a izbitfrontal pe cel carevenea regulamentar.Unul dintre pasagerieste la spitalul dinPetroani cu contuzii ieste supus unuorinvestigaii mai am-nunite. Cercetrilecontinu, dar trebuies precizez c ambiioferi aveau aloclemiazero, n urma testriicu aparatul alcooltest,a declarat NicolaeAiriniei, comandantulPoliiei Aninoasa, aflatla faa accidentului.Accidentul s-a pro-dus n zona de la ieiredin oraul Aninoasaspre Vulcan, o zonsemaforizat n acestezile din cauza unorlucrri ce au loc pen-tru introducerea reeleide canalizare. Circulaia a fost blocat minute n irdin cauza accidentuluirutier, pn ce poliitiiau reuit s facmsurtorile, aceastadefurndu-se pe un singurs sens de circulaie, alternativ.DianaDianaMITRACHE MITRACHEM unici-piulPetroani armas lasfritul sp-tmnii tre-cute cufundatn bezn dincauza unordefeciuni. Operatorulcare livreaz energiaelectric a nregistat odefeciune i angajaiiENEL au lucrat timp demai multe ore la reme-dierea situaiei. n totacest timp, oraul a fostn bezn total. Joiseara n Petroani nu s-au mai aprins becurilestradale. Iluminatul afost ntrerupt ore bune,pn spre miezul nopii,din cauza unor defeciu-ni care au aprut n sis-tem. Edilii locali au fostasaltai de telefoane, iareful Serviciului Publicde Administrare aDomeniului Public iPrivat ne spune ce s-antmplat.n jurul orelor21,30 22,00 a fostntrerupt alimentareacu energie electricn ceea ce privete iluminatul public n mai multe zone dinPetroani. S-a luat legtura cureprezentanii ENEL. Afost o defeciunetehnic, din cte ne-afost comunicat, dupcare au remediat situaiai lucrurile au intrat nnormalitate, a declaratDaniel Vian, efulSPADPP Petroani. Situaia a fost remediat dup ctevaore n care oraul a statcufiundat n bezn i,spun responsabilii dinPrimria Petroani, nu aavut nicio legtur cutemperaturile ridicate de peste zi.Diana DianaMITRACHE MITRACHEn data de 26.07.2015, njurul orei 00:30, poliitii audepistat n trafic un brbat de32 de ani, din oraul Petrila,care conducea un autoturismpe strada Republicii, din oraulPetrila, dei se afla sub influ-ena buturilor alcoolice i fra deine permis de conducere.Dat fiind faptul c brbatulnu a oprit la semnalul regula-mentar al poliitilor, acetiaau pornit n urmrirea autotur-ismului, reuind s-l opreasc,n siguran, n municipiulPetroani, n apropiere deintersecia strzii Dealului cuDN66, a declarat BogdanNiu, purttorul de cuvnt alIPJ Hunedoara.Precum n bancuri, la solic-itarea documentelor, brbatulle-a declarat poliitilor c nule poate prezenta, pentru cnu le are.n urma verificrilor nbazele de date, agenii depoliie au constat c brbatulnu este posesor de permis deconducere pentru nici o cate-gorie de autovehicule. Deasemenea, n urma veri-ficrilor efectuate cu privire laautoturismul condus de brbat,poliitii au stabilit c autoriza-ia de nmatriculare provizoriea autoturismului era expiratdin data de 10.05.2014.Brbatul a fost testat cuaparatul alcooltest, iar rezultat-ul a indicat o concentraie de1.00mg./l. alcool pur n aerulexpirat, acesta fiind condus laspitalul din municipiulPetroani, unde a REFUZATrecoltarea de probe biologice,n vederea stabilirii alcoolemieiexacte, a mai declarat sursacitatn cauz s-a ntocmit dosarde cercetare penal sub aspec-tul comiterii infraciunilor derefuzul sau sustragerea de laprelevarea de mostre biologicede snge, conducere unuivehicul fr permis de conduc-ere i punerea n circulaie sauconducerea pe drumurile pub-lice a unui vehicul nenmatric-ulat. Brbatul este cercetat nstare de libertate.Pania unui petrileanRupt de beat i fr permisAre 32 de ani i a fost prins de poliitii hune-doreni dup o curs de urmrire pe ruta Petrila -Petroani. ntr-un final, brbatul a fost oprit i testatcu aparatul alcooltest, rezultatul indicnd o concen-traie de 1.00mg. /l. alcool pur n aerul expirat.Petroaniul cufundat nbezn Rsturnat pe cmp Un tnr de 20 de ani, dinjudeul Cara Severin careconducea un autoturism peDN 68, n afara localitiiSarmizegetusa, dinspreCaransebe spre Haeg, ntr-o curb la stnga, a pierdut controlul asupra auto-turismului, a prsit parteacarosabil i s-a rsturnat ncmp, pe partea dreapt asensului su de deplasare.n urma accidentului rutiera rezultat rnirea grav aunei femei de 48 de ani, dinjudeul Cara Severin,pasager pe locul din dreaptafa al autoturismului, precumi rnirea uoar a unui minorde 3 ani, din acelai jude.Ambele victime au fost trans-portate la Spitalul OrenescHaeg pentru acordarea ngrijirilor medicale necesare.Ciocnire frontal la AninoasaD ou maini s-au ciocnit frontal peDN 66 A ntre Aninoasa i Vulcan,smbt la prnz. Unul dintre pasageria ajuns la Spitalul de Urgen dinPetroani, dar nu are rni grave. Contracte dubioase imanagement defectuosla CEH i CEO M inistrul Energiei i-a fixat ca priori-tate pentru cele dou complexurienergetice reducerea gurilor negre gene-rate nu doar de managementul defectuos,ci i de contracte dubioase ncheiate ndefavoarea companiilor de stat. Va fi nevoie de restructurri, de investiii,pentru ca minele s respecte standarde de mediui securitate i cel puin un nivel minim derentabilitate. Este ceea ce ncercm sfacem att la Complexul EnergeticOltenia, ct i la Hunedoara. Unobiectiv prioritar este i reduce-rea gurilor negre pe care le-am gsit la aceste comple-xuri generate nu doar de ma-nagementul defectuos, ci i decontracte dubioase ncheiate ndefavoarea companiilor de stat",a spus ministrul Andrei Gerea. Acesta s-a referit cu precdere laceea ce a descoperit la Complexul EnergeticHunedoara, aflat la un pas de a se diviza. De asemenea, Gerea a precizat c n contex-tul unei veri caniculare i lipsite de precipitaiisuficiente este extrem de important asigurareaalimentrii cu energie, ceea ce impune un mixenergetic echilibrat, iar dispeceratul naional acerut CEH s-i porneasc grupuri la cele doutermocentrale, Mintia i Paroeni, pentru aacoperi necesarul de energie. Situaia actual impune necesitatea asigurrii unui mixtenergetic echilibrat, motiv pentrucare am insistat pe gsirea unorsoluii pentru meninerea activitii n zonele de exploatareminier. Producia hidro deenergie electric a sczut semnifica-tiv n ultima perioad. DebitulDunrii i al rurilor din toat ara esten scdere, avem o scdere a produciei i nzona de energie eolian. Conform previziunilorANM, aceast perioad cu precipitaii sczute ifr vnt se poate prelungi. n acest context,rmnem cu energia nuclear i cea pe crbune.Devine evident c trebuie s depunem eforturipentru meninerea activitii miniere care s neofere garania unui sistem echilibrat, astfel nctsecuritatea energetic a Romniei s nu fie afectat. n astfel de momente cred c toatlumea nelege care este importana crbuneluinu doar pentru ara noastr, ci pentru aceastzon a Europei, a menionat ministrul Energiei, Andrei Gerea, la ntlnirea cu conducerea complexului din Gorj.MaximilianMaximilianGNJU GNJUCronica Vii Jiului | Luni 27 iulie 2015 Actualitate 3Seceta i faptul cnu adie deloc vntuleste n avantajulminerilor dinexploatrile de huilale Vii Jiului, care aureuit joi i vineri svnd la un pre -record. Totul a fostposibil dup ce s-aupus n funciune maimulte capaciti deproducere a anergieielectrice i acesta esteun moment istoricpentru mineritul dehuil. Preul este unulistoric, aputeaspune. Am vndut cupeste 500 de leiMwatt-ul i joi i vinerii este un moment ncare cred c ai notriguvernani trebuie sse trezeasc i s vadc Romnia a ajuns laun consum de peste8.000 MWn anu-mite ore ale zilei iproducia de crbuneatinge 3.000 de MW.Avem, din situaiileTranselectrica, ovedere care ne spunei c pe eolianRomnia nu se maipoate baza, pentru cla aceast or eolianulnu produce nici mcar100 MW, iar dac nuar exista crbuni, ne-am trezi cu o cderea sistemului energeticnaional, pentru c nu ar avea cine s produc energie , a declarat Petre Nica,preedinteleSindicatului Muntele.Minerii nu au cu celucra i asta se reflectn producia de cr-bune, pentru c spunesindicalistul PetreNica, energeticienii arvinde tot ce ar pro-duce minerii i la unpre bun. Tocmai deaceea s-a decis ca pro-gramul de lucru s fiemodificat, dar lipsamaterialelor n mini spune cuvntul. Nu am scos nicict ne-am propus, dincauza lipsei investiiilorn zona minier, caren 2014 nu s-au fcut.Totui am dat pro-ducie i vrem smrim productivitatea.De aceea s-a decis caactivitatea minier sse desfoare la CEHi n zilele de smbti duminic, pe bazde comand, tocmaipentru a reui sacoperim necesarul de crbune n aceast perioad, a adugat Nica. i minerii de laminele pe nchidere au decis s lucreze nzilele de smbt,pentru c acum energeticienii dinHunedoara reuesc svnd la un pre-record energia produs prin ardereahuilei, pre care acrescut de la 140 delei pentru un MWh, la peste 500 de leipentru aceeai cantitate de energie. Diana DianaMITRACHEMITRACHE Beivii au dat btide cap salvatorilorT emperaturile ridicate au inut ocupaimedicii din Valea Jiului, iar mulidintre pacieni au avut probleme din cauzabuturii corelat cu cldura nbuitoare. Doar smbt, spre exemplu, echipajeleSMURD ori cele de la Ambulan au intervenitla zeci de solicitri, iar o parte dintre acestea auvenit de la trectorii care au vzut persoaneprbuite pe caldarm. Oamenii s-au gndit cli s-a fcut ru din cauza caniculei, ns buturaera de vin. Misiunea paramedicilor n-a fost deloc uoar mai ales n convingerea celor cuprinide mahmureal, c ar fi indicat s mearg laspital. Tot smbt, cnd soarele a dogortbine n Petroani, paramedicii SMURD au avutde rezolvat i cte doi beivi odat. Dup ce i-au pus pe picioare i au semnat c nu vor sajung la Unitatea Primiri Urgene Petroani,pacienii i-au continuat petrecerea. Temperaturile caniculare ar fi trebuit s letaie pofta de a mai colinda Petroaniul i de alua cte un phrel de trie, dar acest lucru nus-a ntmplat. Drept este c, cei fr adpost s-au refugiat prin parcuri, la umbr ns nu aurenunat nici n ruptul capului la sticlua cu butur. (Maximilian(MaximilianGNJU) GNJU)CEH energie la un pre-recordC anicula a avantajat minerii Vii Jiului, care au reuit, prinComplexul Energetic Hunedoara s obinun pre record la energia vndut. De celpuin 3 ori mai mult au primit pe unMega Watt or. Datorit cererii de energieprodus de termocentrale, minerii audecis s lucreze i n week-end. Specii pe cale de dispariie vieuiescu nDefileul Jiului n zonacare face parte dinParcul NaionalDefileul Jiului triescanimale de o diversitateremarcabil. Dintrespeciile cele mai cunos-cute i de care locuitoriise tem cel mai multsunt viperele. Nu aufost nregistrate cazuride atacuri asupra celorcare vin s caute fructede pdure. Alte reptilentlnite n acest locsunt: arpele luiEsculap, arpele dealun, arpele de cas,arpele de ap.n Valea Jiului triesccele mai cunoscute animale carnivore dinRomnia: ursulcarpatin, lupul, rsul,vidra, jderul, bursucul i pisica salbatic.Speciile de ierbivoresunt reprezentate de:cprior, cerb carpatin icapra neagr. n pduretriesc diferite specii deliliac: liliacul mare cunas potcoav, liliaccrn, liliacul cu aripilungi. Tot n DefileulJiului se afl cteva ani-male din aceast speciecare sunt pe cale de dis-pariie. Este vorba de liliacul mic cu urechi deoarece i liliacul marecu bot ascuit.Unele specii ocrotiteprin legi naionale iinternaionale vieuiescn acest loc. Este vorba oimul cltor,orecarul comun, acvilade munte, mierla deap sau uliu porumbar.Peste 700 de specii de plante Teritoriul parcului este acoperitaproape n totalitate de pduri, cea maimare parte dintre acestea fiind virgine icvasivirgine constituitedin arborete pur i n amestec de fag i gorun.Primele cercetri au stabilit c n parculnatural se afl peste700 de specii de plante,din care 553 specii decormofite i 148 speciide talofite.PovesteaJiului Jiul separ MuniiParng de MuniiVlcan i este afluent deordinul I al Dunrii iconflueaz cu aceasta la692 km amonte de vr-sarea fluviului n MareaNeagr. Se formeazprin unirea a doi aflu-eni principali: Jiul deVest ce izvorte dinMunii Retezat i Jiul deEst ce izvorte din ver-santul sudic al munilorureanu, la altitudini njur de 1500 metri. Potrivit specialitilorde mediu, Jiul estepoluat de ape menajereale aglomerrilor umane- Uricani, Lupeni,Aninoasa, Vulcan,Petroani, Petrila,Lainici - , dar i de apetehnologice industrialeprovenite de laexploatrile miniere. Luptele dinDefileul Jiului Defileul Jiului a fostlocul unor btlii cruntentre armata romana icea german, carencerca sa intre n araRomneasc. Trupelegermane au ocupatMnstirea Linici,unde au provocatnsemnate stric-ciuni: au distrus si pangarit biserica,intrand cu caii nsfntul lca,arznd lemnenuntru, scrijelindpereii i incendiindarhiva.Generalul IonDragalina a muritdup ce a fost rnitpe Defileul JiuluiGeneralul IonDragalina a dece-dat n anul 1916,n urma rnilorprimite n DefileulJiului, n zona numitLocurile Rele", lngMnstirea Lainici. nurma declanrii uneimasive ofensive ger-mane i austro-ungaren Valea Jiului, generalulDragalina, care fusesen funcia de comandantal Armatei I, decide sduc lupta n muni. ndimineaa zilei de 12octombrie 1916,marele om de aramata plecat cu o main,un ofer i doi ofieri nrecunoatere pe frontuldin Valea Jiului i pen-tru a vorbi cu coman-danii aflai n primelelinii. S-a oprit laMnstirea Lainici,unde s-a spovedit imprtit. Dup ce atrecut podul dinapropierea lcaului decultr, maina a fost atacat cu o ploaie degloane. Generalul esternit de dou gloane nbraul stng i n omo-plat. Este transportat laun spital din BumbetiJiu, dup care, n final,ajunge n stare grav laBucureti. Pe patul despital, regele FerdinandI al Romniei i-a conferit Ordinul MihaiViteazul. Generalul amurit dup cteva zile din cauza unei septicemii. n cinsteageneralului, pe Defileul Jiului s-a ridicatun monument. M nstireaLainici,mireasa dinDefileul Jiului Mnstirea Lainicieste consideratmireasa din DefileulJiului datorit faadeisale de un alb puternic.Mnstirea a fost construit n anii 1812-1818, n vremea domnitorului GheorgheCaragea. La MnstireaLainici s-a ascuns nanul 1817 TudorVladimirescu, mbrcatn haine clugreti,pentru a scpa deurmrirea turcilor,mpotriva crora luptasen rzboiul ruso-turc din1806-1812. n 1961Mnstirea este desfi-inat ca loc de cult,rmnnd cu titlul decas de oaspei Pnn 1970 uile bisericiiau fost nchise cu lac-tul, nepermindu-se s se fac slujbe dectn unele Duminici i srbtori religioase.Biserica nou , cu hra-mul Izvorul Tmduiriis-a nlat dup anul1990, lateral sud-est devechea biseric. S chitulLocurele Pe una din culmilemuntelui Gropu, care selas abrupt n Jiu, ntr-opoian larg numitLocuri Rele, la o alti-tudine de 750-800 mse afl Schitul Locurele.ntr-o or de mers pedrumul amenajat deexploatrile forestiere,se poate ajunge acolo.Se gsete la o diferen- de nivel de 350 m i la o distan de 1,5km pe drumul n ser-pentin. Este construitn 1850-1852 din lemniar dup 1855-1858 a fost recldit dincrmid n forma ncare se gsete astzi. M nstireaViina n secolele XIV i XV,mnstirile erau centrede cultur, unde senva carte slavon,unde se copiau crilebisericeti. De aici serecrutau secretarii pen-tru cancelariile domnetii curile boiereti. Unadin aceste mnstirizidite n aceastperioad este i mnstirea Viina ziditlng un turn dacic deaprare, care poate aavut lng el i un sanc-tuar. Despre MnstireaViina documentele nearat c a fost zidit deMircea cel Btrn submunte. Aezat nDefileul Jiului, ea poatefi socotit printre celemai vechi locauri reli-gioase din judeul Gorjridicate de Mircea celBtrn. Ruinele sale sepot observa pe parteadreapt a Jiului. nlatiniial din piatr de ctreMircea cel Btrn, eaeste atestat documen-tar ntr-un hrisov din1514, prin careNeagoe Basarab confirma mnstiriistpnirea peste jum-tate din moia Baiului ipeste aezarea Porceni,de la gura Porcului. C alea feratBumbeti-Livezeni Calea feratBumbeti-Livezeniunete Oltenia iArdealul, fiind singuralegtur ntre cele dou regiuni. Pe lngimportana capital ntransportul feroviar,calea ferat dintre celedou staii din judeeleGorj (Bumbeti) iHunedoara (Livezeni)strbate Defileul Jiului iofer priveliti spectacu-loase. n plus, reprezin-t un monument altehnicii romneti, fiindcea mai complex idificil rut feroviarconstruit n Romnia.Calea ferat care strbate Defileul Jiuluicuprinde nu mai puinde 35 de poduri i viaducte, 39 de tunelurii multe ziduri de sprijinde-a lungul celor 31 dekilometri ai traseului.Este cea mai complexlucrarea feroviar dinRomnia care rmnei astzi, dei de la inaugurarea ei autrecut 67 de ani. Amenajareahidroenergeticn Defileul Jiului selucreaz la o amenajarehidroenergetic unic nRomnia. O parte dincursul Jiului va fi deviatprin galerii carestrpung munii, dupcare va alimenta treicentrale de producere aenergiei electrice: doucentrale hidroelectricela Dumitra i Bumbetii o microhidrocentralela Livezeni). Putereatotal instalat va fi de65 de MW.ALIN ION sursa:adev.ro/noh6meCronica Vii Jiului | Luni, 27 iulie 2015 4 ActualitateActualitate 5 Zece lucruri netiute despre Defileul Jiului: btlii cruntedate aici, povestea miresei Defileului, legenda JiuluiD efileul Jiului ascunde un ntreg univers, oferit n primul rndde natur, dar i de abnegaia de a construi una dintre celemai spectaculoase ci de acces. n acest loc se triesc animale caresunt pe cale de dispariie i plante deosebite. Jiul separ MuniiParng de Munii Vlcan, iar apele nvolburate ofer unele dintrecele mai bune condiii din ar pentru practicarea raftingului.Specii pe cale de dispariie vieuiescu nDefileul Jiului n zonacare face parte dinParcul NaionalDefileul Jiului triescanimale de o diversitateremarcabil. Dintrespeciile cele mai cunos-cute i de care locuitoriise tem cel mai multsunt viperele. Nu aufost nregistrate cazuride atacuri asupra celorcare vin s caute fructede pdure. Alte reptilentlnite n acest locsunt: arpele luiEsculap, arpele dealun, arpele de cas,arpele de ap.n Valea Jiului triesccele mai cunoscute animale carnivore dinRomnia: ursulcarpatin, lupul, rsul,vidra, jderul, bursucul i pisica salbatic.Speciile de ierbivoresunt reprezentate de:cprior, cerb carpatin icapra neagr. n pduretriesc diferite specii deliliac: liliacul mare cunas potcoav, liliaccrn, liliacul cu aripilungi. Tot n DefileulJiului se afl cteva ani-male din aceast speciecare sunt pe cale de dis-pariie. Este vorba de liliacul mic cu urechi deoarece i liliacul marecu bot ascuit.Unele specii ocrotiteprin legi naionale iinternaionale vieuiescn acest loc. Este vorba oimul cltor,orecarul comun, acvilade munte, mierla deap sau uliu porumbar.Peste 700 de specii de plante Teritoriul parcului este acoperitaproape n totalitate de pduri, cea maimare parte dintre acestea fiind virgine icvasivirgine constituitedin arborete pur i n amestec de fag i gorun.Primele cercetri au stabilit c n parculnatural se afl peste700 de specii de plante,din care 553 specii decormofite i 148 speciide talofite.PovesteaJiului Jiul separ MuniiParng de MuniiVlcan i este afluent deordinul I al Dunrii iconflueaz cu aceasta la692 km amonte de vr-sarea fluviului n MareaNeagr. Se formeazprin unirea a doi aflu-eni principali: Jiul deVest ce izvorte dinMunii Retezat i Jiul deEst ce izvorte din ver-santul sudic al munilorureanu, la altitudini njur de 1500 metri. Potrivit specialitilorde mediu, Jiul estepoluat de ape menajereale aglomerrilor umane- Uricani, Lupeni,Aninoasa, Vulcan,Petroani, Petrila,Lainici - , dar i de apetehnologice industrialeprovenite de laexploatrile miniere. Luptele dinDefileul Jiului Defileul Jiului a fostlocul unor btlii cruntentre armata romana icea german, carencerca sa intre n araRomneasc. Trupelegermane au ocupatMnstirea Linici,unde au provocatnsemnate stric-ciuni: au distrus si pangarit biserica,intrand cu caii nsfntul lca,arznd lemnenuntru, scrijelindpereii i incendiindarhiva.Generalul IonDragalina a muritdup ce a fost rnitpe Defileul JiuluiGeneralul IonDragalina a dece-dat n anul 1916,n urma rnilorprimite n DefileulJiului, n zona numitLocurile Rele", lngMnstirea Lainici. nurma declanrii uneimasive ofensive ger-mane i austro-ungaren Valea Jiului, generalulDragalina, care fusesen funcia de comandantal Armatei I, decide sduc lupta n muni. ndimineaa zilei de 12octombrie 1916,marele om de aramata plecat cu o main,un ofer i doi ofieri nrecunoatere pe frontuldin Valea Jiului i pen-tru a vorbi cu coman-danii aflai n primelelinii. S-a oprit laMnstirea Lainici,unde s-a spovedit imprtit. Dup ce atrecut podul dinapropierea lcaului decultr, maina a fost atacat cu o ploaie degloane. Generalul esternit de dou gloane nbraul stng i n omo-plat. Este transportat laun spital din BumbetiJiu, dup care, n final,ajunge n stare grav laBucureti. Pe patul despital, regele FerdinandI al Romniei i-a conferit Ordinul MihaiViteazul. Generalul amurit dup cteva zile din cauza unei septicemii. n cinsteageneralului, pe Defileul Jiului s-a ridicatun monument. M nstireaLainici,mireasa dinDefileul Jiului Mnstirea Lainicieste consideratmireasa din DefileulJiului datorit faadeisale de un alb puternic.Mnstirea a fost construit n anii 1812-1818, n vremea domnitorului GheorgheCaragea. La MnstireaLainici s-a ascuns nanul 1817 TudorVladimirescu, mbrcatn haine clugreti,pentru a scpa deurmrirea turcilor,mpotriva crora luptasen rzboiul ruso-turc din1806-1812. n 1961Mnstirea este desfi-inat ca loc de cult,rmnnd cu titlul decas de oaspei Pnn 1970 uile bisericiiau fost nchise cu lac-tul, nepermindu-se s se fac slujbe dectn unele Duminici i srbtori religioase.Biserica nou , cu hra-mul Izvorul Tmduiriis-a nlat dup anul1990, lateral sud-est devechea biseric. S chitulLocurele Pe una din culmilemuntelui Gropu, care selas abrupt n Jiu, ntr-opoian larg numitLocuri Rele, la o alti-tudine de 750-800 mse afl Schitul Locurele.ntr-o or de mers pedrumul amenajat deexploatrile forestiere,se poate ajunge acolo.Se gsete la o diferen- de nivel de 350 m i la o distan de 1,5km pe drumul n ser-pentin. Este construitn 1850-1852 din lemniar dup 1855-1858 a fost recldit dincrmid n forma ncare se gsete astzi. M nstireaViina n secolele XIV i XV,mnstirile erau centrede cultur, unde senva carte slavon,unde se copiau crilebisericeti. De aici serecrutau secretarii pen-tru cancelariile domnetii curile boiereti. Unadin aceste mnstirizidite n aceastperioad este i mnstirea Viina ziditlng un turn dacic deaprare, care poate aavut lng el i un sanc-tuar. Despre MnstireaViina documentele nearat c a fost zidit deMircea cel Btrn submunte. Aezat nDefileul Jiului, ea poatefi socotit printre celemai vechi locauri reli-gioase din judeul Gorjridicate de Mircea celBtrn. Ruinele sale sepot observa pe parteadreapt a Jiului. nlatiniial din piatr de ctreMircea cel Btrn, eaeste atestat documen-tar ntr-un hrisov din1514, prin careNeagoe Basarab confirma mnstiriistpnirea peste jum-tate din moia Baiului ipeste aezarea Porceni,de la gura Porcului. C alea feratBumbeti-Livezeni Calea feratBumbeti-Livezeniunete Oltenia iArdealul, fiind singuralegtur ntre cele dou regiuni. Pe lngimportana capital ntransportul feroviar,calea ferat dintre celedou staii din judeeleGorj (Bumbeti) iHunedoara (Livezeni)strbate Defileul Jiului iofer priveliti spectacu-loase. n plus, reprezin-t un monument altehnicii romneti, fiindcea mai complex idificil rut feroviarconstruit n Romnia.Calea ferat care strbate Defileul Jiuluicuprinde nu mai puinde 35 de poduri i viaducte, 39 de tunelurii multe ziduri de sprijinde-a lungul celor 31 dekilometri ai traseului.Este cea mai complexlucrarea feroviar dinRomnia care rmnei astzi, dei de la inaugurarea ei autrecut 67 de ani. Amenajareahidroenergeticn Defileul Jiului selucreaz la o amenajarehidroenergetic unic nRomnia. O parte dincursul Jiului va fi deviatprin galerii carestrpung munii, dupcare va alimenta treicentrale de producere aenergiei electrice: doucentrale hidroelectricela Dumitra i Bumbetii o microhidrocentralela Livezeni). Putereatotal instalat va fi de65 de MW.ALIN ION sursa:adev.ro/noh6meCronica Vii Jiului | Luni, 27 iulie 2015 4 ActualitateActualitate 5 Zece lucruri netiute despre Defileul Jiului: btlii cruntedate aici, povestea miresei Defileului, legenda JiuluiD efileul Jiului ascunde un ntreg univers, oferit n primul rndde natur, dar i de abnegaia de a construi una dintre celemai spectaculoase ci de acces. n acest loc se triesc animale caresunt pe cale de dispariie i plante deosebite. Jiul separ MuniiParng de Munii Vlcan, iar apele nvolburate ofer unele dintrecele mai bune condiii din ar pentru practicarea raftingului.Cronica Vii Jiului | Luni, 27 iulie 2015 6 ActualitateZ onele verzi,luate cu asalt.Zonele verzi dinValea Jiului au fostluate cu asalt nacest weekend. Miciii crnaii au sfritpe grtarele ncinse,iar petrecreii aucutat cte un locrcoros la umbracopacilor. Muli deja aulocurile lor unde mergde ani de zile la plaj,asta chiar dac zonelenu sunt amenajatecorespunztor i maimult dect att acesteaaparin momrlanilor. Nicio primrie dinValea Jiului nu a depusla Agenia de MediuHunedoara privindamenajarea unor locuride picnic. Dei legeaprivind locurile de picnic a intrat nvigoare n urm cu doiani de zile, reprezen-tanii Ageniei de Mediuspun c la niveluljudeului, birocraticvorbind, nu exist niciun astfel de loc. U n tomberonpe JiePe Jie, spre exem-plu, numrul celorcare ncing gratarele nfiecare weekend este mare. Singuraproblem este c zona nu e amenajatcorespunztor imajoritatea terenuriloraparin localnicilor.Aici este un singurtomberon la civakilometric, iar n jurullui zac aruncate zeci dedeeuri rezultate nurma petrecerilor.Locurile de parcare icourile de gunoi suntdotrile minime carear trebui s existe nzonele de picnic. La nivelul munici-piului Petroani acestedotri exist doar nzona de agrement dela Brdet, iar n restulVii Jiului situaia esteincert. De precizat estefaptul c pe Jie au loc de modernizare adrumului, astfel c ntimp ce unii se coc laasflat alii se coc lafocul de grtar. PrimriiamendateGarda de mediupoate sanciona aspruadministraiile localecare nu au amenjatelocuri de picnic. nacelai timp pot fiamendai i ceteniicare sunt depistai deinspectorii grzii demediu.Garda de Mediui poate sanciona pepetrecrei, dar iprimriile, a mai spussursa citat. Amenzilenu sunt deloc mici.Acestea sunt de ordinulmiilor de lei, astfel codat identificai ceicare nu respectnormele, micii potdeveni cam scumpi,avnd n vedere cuantu-mul amenzii. Monika BACIU Monika BACIUNepotul regeluimanelelorNicolae Gu, a fost cretinatB otez de excepie la Palace.Copilul lui Samir, nimenialtul dect nepotul regeluimanelelor Nicolae Gu a fost cretinat lasfritul sptmniitrecute, iar petrecereaa fost una pe msur. Peste 300 de invitai auluat parte la eveniment,totul fiind organizat larestaurantul de lux Palace.Meniurile servite invitailorau fos de asemenea deosebite,potrivit unor invitai bucatele au fostalese, printre ele numrndu-se ipurcelu la tav. De altfel, un meniu se pare ca btut spre suta de euro. Invitaiiau avut parte de un adevrat spectacol, muzica fiind ntreinutde cunoscui interprei de gen ca deexemplu formaia lui Dan Bursuc i bineneles Nicolae Gu .Foto Facebook Laur Image.Studenii s-au datcu tiroliana, dar auexperimentat iechilibristica. Cei carealeg tabra de aventu-ra din staiunea Strajaau posibilitatea de acuceri vrfuri demunte, de a vizitapeteri i cascade, dea afla unde s aeze icum s monteze uncort, ce plante suntcomestibile, cum seface un foc de tabr,i i pot testa limitelen parcul de aventur. S traja se ani-meaz i varaDac pn acumciva ani, pe timpulverii se aternealiniea n staiuneamontan Straja, acumcabanierii de aici vors ofere turitilor ialternative pentrupetrecerea timpuluiliber n timpul verii. n tabra din ParculNaional Retezatnumit i trmul fermecat, cu ochialbasti vom avea caobiectiv turul lacurilorglaciare i urcarea pevrfurile Peleaga iPpua. Cu sprijinulSalvamont Hunedoarai a ghizilor cei carealeg tabra de aven-tur din Straja nvacteva din secretelemunilor i legende,dar i poveti fasci-nante despre flciviteji, domnie suave,haiduci cu mil fade cei oropsii, zmeinaripai i dinozauripitici.Monika BACIU Monika BACIUGrtare pe terenurile momrlanilorStraja, animat i varaM ai muli studeni de la Facultatea de Educaie Fizici sport din Timioara au fcut escaladri n Straja.Tinerii studeni s-au aflat n Straja la tabra de aventur,acolo unde au ncercat senzaii tari. Cronica Vii Jiului | Luni, 27 iulie 2015 Actualitate 7Asociaia pentru educaie i pregtireprofesional Petroanicu sediul nPetroani, la Casa de Cultur aSindicatelor organizeaz cursuri de Noiuni Fundamentale de Igien. RELAII LA TELEFON07224484280735.183175v ofer zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaa CentralCELE MAI IEFTINESORTIMENTEDE CARNE DE PORC- Pulp porc cu os- 9.80 lei- Fleic porc- 12.50 lei- Pulp porc fr os - 14.30 lei- Carne tocat - 12.80 lei- Cotlet porc cu os- 14.20 lei- Cotlet porc fr os -18.50 lei- Ceaf porc fr os- 18.50 lei- Costi porc cu os- 9.90 lei- Ciolane porc- 5 lei- Grsime pentru topit - 5 leiNOI SUNTEMMEREUNSLUJBA DUMNEAVOASTR!Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPT - IREPROABIL!IMPORTANT!Programul de deplasri n Valea Jiului n vedereaevalurii /reevalurii persoanelor cu handicapaduli i copiipentruluna august 2015E valuarea i reevaluarea persoanelor cu handicap, aduli i copii, se face, n conformi-tate cu prevederile legale, de ctrespecialitii din cadrul Serviciilor deEvaluare Complex, formate dinmedici de specialitate, asistent social,psiholog, psihopedagog, instructor deeducaie, inspectori de specialitate.Avnd n vedere solicitrile persoanelor cu handicap (copii i aduli)care au domiciliul n zona Vii Jiului, specialitii Serviciilor de EvaluareComplex din cadrul D.G.A.S.P.C.Hunedoara efectueaz deplasri naceast zon n vederea evalurii/reevalurii persoanelor cu handicap.Pentru luna august 2015, deplasarea va avea loc n zilele de 4 i 11 august, Serviciul EvaluareComplex a Persoanelor Adulte cuHandicap la Policlinica din Petroani,iar Serviciul Evaluare Complex aCopilului, la Centrul specializat de zi pentru resocializarea copilului predelincvent si delincvent. Evalurile vor ncepe de la orele 10.00Titularii suntrepartizai peposturiR epartizarea titularilorare loc astzi. edinapublic de repartizarea candi-dailor cu media de repartizareminimum 7 la concursul de tit-ularizare din sesiunea 2015.Repartuizarea se va face pe pos-turi didactice/catedre vacante publi-cate pentru angajare cu contract indi-vidual de munc pe perioad nede-terminat, la nivelul judeului n careau susinut att proba practic sauinspecia special la clas n profilulpostului, ct i proba scris ori n alte judee n care au susinut probapractic sau inspecia special laclas n profilul postului, n ordineadescresctoare a mediilor de reparti-zare este organizat astzi la sediulinspectoratului colar al judeuluiHunedoara. Candidaii vor prezentala edina actul de identitate cu carese legitimeaz. Prezena este obliga-torie. n cazuri excepionale, n carecandidatul ce urmeaz s fie reparti-zat, nu va fi prezent, acesta poate fireprezentat de o alt persoan doarprin mputernicire notarial.Peste 100 pe 50 de locuriLa nivelul judeului, peste 100 decandidai la examenul de titularizareau reuit s obin note de pesteapte. Acetia se vor duela pentruaproape 50 de posturi de titular. Cea mai mare not obinut de uncandidat la examenul de titularizare afost 9,85 proba fiind susinut la disciplin amtematic. 10 lucrri dinjudeul Hunedoara au fost punctate cu note cuprinse ntre 9 i 9.85.Monika BACIUMonika BACIU S ute de viitoristudeni laUniversitatea dinPetroani. Lasfritul sptmniitrecute au fost afiaterezultatele n urmaprimei etape deadmitere care a avutloc la Universitateadin Petroani. Fa de aceeaiperioad a anului trecut,numrul celor care auoptat pentru a urma cursurile universitare aicieste mai ridicat. La studi-ile universitare de licenavem nscrii un numr de320 de absolveni de liceudintr-un total de 609locuri bugetate. n urmaprimei etape de admitereau rmas libere nc 219 locuri bugetate, adeclarat Conf. univ. drCodrua Dura, prorectorUPET. Cele mai atractivespecializri din acest anau fost la Facultatea detiine, iar cele maineatractive la Facultateade Inginerie Mecanic iElectric. Cele mai multedosare s-au depus laeconomia comerului, turismului i serviciilor dincadrul Facultii de tiine,urmeaz apoi manage-mentul i finane bnci dela Facultatea de InginerieMecanic i Electric. n ceea ce priveteFacultatea de Mine celemai multe dosare sunt latopografie minier. Ceimai puini candidai suntla ingineria economiei nconstrucii, i la Facultateade tiine la specializareametamtic-informatic, amai spus sursa citat.C oncuren la masterDac la studiile univer-sitare de licen au rmaslocuri bugetate neocupatenu acelai lucru se poatespune i la studiile univer-sitare de masterat. Aiciconcurena a fost acerb,aproape doi candidai luptndu-se pentru un locbugetat. La masterat amavut nscrii 350 de candi-dai pentru 200 de locuribugetate i 700 cu tax.Cele mai multe dosare s-au depus la manage-mentul resurselor umane,managemenetul sntiii securitii n munc iexploatarea instalaiilorelectrice industriale, amai subliniat prorectorulUPET. Candidaii care aufost admii att la studiileuniversitare de licen cti la cele de masterat ipot confirma locurileinclisv astzi, luni 27 iulie. Monika BACIU Monika BACIUHepatita ucide zilnic4000 de persoaneSute de cazuri noi de hepatit cronic n judeulHunedoara. Ziua Mondial de Lupt mpotrivaHepatitei este un eveniment anual care are loc n 28 iulie i se concentreaz la nivel mondial asupragrupurilor de pacieni i persoanelor care triesc cuhepatita viral. Este o oportunitate de a sensibiliza i de a induce o schimbare real n prevenirea bolilor i a accesului la testare i tratament. Hepatita viral este o inflamaie a ficatului cauzatde un virus. Exist cinci virusuri hepatitice diferite: A, B,C, D i E. Toate aceste virusuri provoac infecii pe termen scurt sau acute.La nivelul judeului, doar n cursul anului trecut aufost identificate 400 de noi cazuri de hepartit cronic,n scdere fa de anul 2013 cnd s-au nregistrat 769 de cazuri de hepatit. Cele mai frecvente tipuri dehepatit la nivel judeean sunt cele de tip A, acesteafiind n numr de 101. Direcia de Sntate PublicHunedoara va organiza n data de 28.07.2015ora10, o aciunen cortulamplasat n faa instituiei (zonapietonal) cu distribuirede pliante. De Ziua Mondial aHepatitei, la 28 iulie 2015, OMS i partenerii vorndemna factorii de decizie politic, lucrtori n domeni-ul sntii i a publicului de a aciona acum pentru apreveni infecia i moartea de la hepatit.Scopul campaniei este de a crete gradul decontientizare al populaiei cu privire la hepatitele viralei de a face un apel pentru acces la tratament, pro-grame de prevenire mai bune i aciuni guvernamentale. Monika BACIU Monika BACIUP Pe es st te e 7 70 0% % d di in n l lo oc cu ur ri il le e d de e l la a U UP PE ET T, ,o oc cu up pa at te e n n p pr ri im ma a e et ta ap p d de e a ad dm mi it te er re eCronica Vii Jiului | Luni, 27 iulie 2015 8 SportNe-am lmurit cuechipele de club,provenite dintr-un fotbal romnesc poziionat pe locul 7 (!??) n lume, dupnu tiu ce statistici aiu-rite fcute dup nitecriterii bizare. Un fotbal ce seamn cunite pseudoziariti deprin Valea nostr -tii, e vorba aia, dacn-ai serviciu i nu tiis faci nimic, anga-jeaz-te la o televiziunelocal... care nu sepot angaja la vreodictare, ori i pun pemaini Presa i scotziare de patru pagini odat la ase luni.Aa i cu bieiitia de pe la Steaua,Botoani ori AstraGiurgiu, care s-au tre-zit fr nicio veleitategsindu-se s joacefotbal prin Europa.Cred c e suficientplimbarea lor pe laChiajna, Voluntari oriOvidiu, localiti undecu siguran vor facen continuare furori.Este singurul mesaj pecare l mai pot trans-mite ntr-un fotbaldebusolat, un mesaj delimbaj de lemn gen cevrei s transmiteicetenilor dinoraul dumnea-voastr?,obsedant i pr-fuit, repetat de unmoderator crispatde camerele deluat vederi. C nrest, Dumnezeu cu mila. i colo, i colo...Hen cu mnaPrea mult pentru noiPagin realizat de Genu TUUPn la urm s-au decis: cei de la F.R.F. austabilit dou serii de Divizia B (Liga a II-a) care vor luastartul din toamn.n Seria 1 vor fi 13echipe iar n Seria a 2-a 14echipe, urmnd a promovaechipele de pe locul 1 dinfiecare serie. Ocupantelelocurilor 2 vor da un mecide baraj, iar nvingtoareava susine un alt joc cu ocu-panta locului 12 n Liga I,nvingtoarea avnd ctigde cauz pentru prima ligDe remarcat c n fiecareserie se afl numeroasefoste echipe de Divizia A,n Seria 1 opt echipe (DaciaUnirea Brila, ChindiaTrgovite, S.C. Bacu,Gloria Buzu, Oelul Galai, Ceahlul P. Neam,Farul Constana, RapidBucureti), iar Seria a 2-a,apte echipe (F.C.M. BaiaMare, C.S.M. Rm. Vlcea,F.C. Bihor Oradea, OlimpiaSatu Mare, Gaz MetanMedia, C.S. Mioveni, F.C.Braov, U Cluj) sau zece,dac am considera cMetalulReia este continuatoareaechipei C.S.M. Reia, iarU.T.A. Btrna Doamno reprezint pe legendaraU.T.A.La Jiul Petroani,promovareabate retrogradarea!Jiul Petroani (n Liga aIV-a din 2013) a avut de-alungul anilor mai multecontacte cu primele doudivizii n care a jucat n total69 de campionate (41 nDivizia A, 28 n DiviziaB), acestea fiindmomentele extreme, debucurie la promovare, detristee la retrogradare.Prima apariie......n Divizia A a fostdup promovarea dinsezonul 1936-37, echipaJiul promovnd de pe locul2 al Seriei a 2-a, cuantrenorul Rudolf Jenny lacrm i o echip din carefceau parte, printre alii, I.Kiss, G. Emerich, Medve I,II i III, Bredan, Lakatos,Mardare, Zastulka, Skovran,Gutman, Messner sau Bulik,acesta din urm fiind primulfotbalist al Jiului care a mar-cat n Divizia A, n etapaa 2-a, 1-2 pe teren propriucu A.M.E.F. Arad. Echipa nu a rezistat dectun sezon n Divizia A,reuind apoi dup alte treicampionate de lupt socupe locul 1 n sezonul1940-1941, dar s joace nprimul ealon abia n 1946-47, campionatul fiind ntre-rupt din cauza izbucniriicelui de-al Doilea RzboiMondial.V alea Jiului cudou echipe nDivizia A!Greu de crezut n anonimatul fotbalului actual c a existat i unasemenea moment!Se ntmpla n vara anului 1959, cnd alturi de Jiul Petroani care jucan primul ealon din 1946 s promoveze i MinerulLupeni, o echip ce varmne patru campionatepe prima scen, 1959-1963, formula promovriiincluzndu-i pe Vasile Lazr(antrenor), Paraschiva,Szke, Cotroaz, Mihaly, I.Pall, Plev, Onea, Groza ialii.Jiul i Minerul Lupeni s-au ntlnit n Divizia An ediiile 1959-60 (1-0 i0-4) i 1961-62 (0-0 i 0-1), acesta rmnnd unmoment memorabil nistoria fotbalului din Valea Jiului.De-a lungul anilor, alte dou echipe din Valea Jiului au mai jucat lanivelul Diviziei B (Liga aII-a), Minerul Aninoasa(ntre anii 1947-1948) iA.S. Paroeni Vulcan (ntreanii 1986-1989).JIUL PETROANIa promovat: 1936-37, 1940-41, 1960-61, 1965-66,1985-86, 1988-1989, 1995-96, 2004-2005a retrogradat: 1937-38, 1961-62, 1984-85, 1986-87,1990-91, 1997-98, 2006-2007Fotbal, Liga a II-aCu chiu cu vai, se fcur de 27...